Strategii diactice eficiente în procesul de predare,învățare și evaluare la

educația muzicală

Nivelul de instruire și formare al elevilor nu este determinat doar de volumul informaţiei acumulate,
dar și, mai ales, de aplicarea practică, în diferite forme, a cunoştinţelor muzicale. Formarea cunoştinţelor
muzicale la elevi nu mai reprezintă un scop în sine, ci se face pentru efectele pe care le produce în planul
atingerii competenţelor în domeniu. În consecinţă, valoarea cunoştinţelor predate/însuşite se dezvăluie în
posibilităţile oferite elevilor de a asimila noi cunoştinţe, în creşterea capacităţii de simţire/trăire muzicală,
apoi de rezolvare a unor probleme în acţiuni practice, teoretice. Este important ca în procesul educaţiei
muzicale, elevul să cunoască muzica. Deci experienţa muzicală a elevului va cuprinde muzică de diverse
genuri: academică (clasică şi contemporană), muzică populară, muzică religioasă, precum şi cele mai
strălucite modele ale muzicii „uşoare”. Activitatea muzical-teoretică, ca şi celelalte activităţi, va fi
direcţionată spre rezultatul – capacităţi de aplicare a cunoştinţelor muzicale în cadrul activităţilor
muzical-didactice la lecţie. Traseu/cale care se realizează eficient prin strategii specifice educaţiei
muzicale.
Strategiile didactice se alcătuiesc din: obiective-conținuturi-metode-procedee/tehnici-formemijloace de
predare-învățare-evaluare, stabilite pentru o secvență a actului instructiv-educativ, pe principii
metodologice specifice. Strategiile specifice educaţiei muzicale se manifestă în aspectele:
• ştiinţific: strategiile specifice muzicii sunt parte componentă a ştiinţelor educaţiei;
• descriptiv: strategiile reprezintă un algoritm al procesului educaţional, incluzând ansamblu de
obiective, conţinuturi, metode şi mijloace specifice muzicii;
• emoţional-afectiv: influența afectivă a muzicii asupra elevului.
Valorificarea potenţialului psihopedagogic al strategiilor se produce pe următoarele niveluri ale
acestora:
• Nivelul general pedagogic: strategia specifică educaţiei muzicale ghidează întregul
proces educaţional ca unitate de învăţământ. Ea este privită ca sinonim al noţiunii „sistemul
didactic”, care include ansamblul obiectivelor, conţinuturilor, mijloacelor şi metodelor de
învăţământ.
• Nivelul special, muzical-psihologic: strategia didactică, specifică muzicii, este ghidată de
suflul viu al muzicii. Muzica, prin efectele sale emoţionale, are o pondere mare în dinamizarea
vieţii elevului, în eliberarea lui de complexe şi izolare, în declanşarea creativității, imaginaţiei,
sensibilităţii, în dezvoltarea proceselor psihice necesare pentru diverse tipuri de activităţi prin
care se poate obţine re-calificarea şi adaptarea la noile cerințe ale vieţii.

Or, proiectarea strategiilor specifice educaţiei muzicale nu este o simplă operaţie mecanică;
dimpotrivă, este o soluţie epistemologică pentru o situaţie de instruire, care nu poate fi valorificată
în baza unor reţete.
Tipologia strategiilor specifice educației muzicale include:
• Strategii afectiv-emoţionale (de formare prin trăire afectivă) – tipul respectiv antrenează
procesele mentale superioare şi pregăteşte perceperea mesajului sonor prin reacţia afectivă la sunarea
muzicii.
Strategii mixte (combinatorii) iniţierii elevilor în tainele cunoaşterii şi în utilizarea metodelor specifice
educaţiei muzicale. Elevii sunt puși în faţa realităţii şi încurajați să analizeze faptele empirice ale
fenomenului muzical, să observe, să exerseze. Învăţarea urmează traseul de la percepţia intuitivă la
explicaţie, de la analiza faptelor concrete la noţiuni, idei, de la particular la general.
 Strategiile specifice educaţiei muzicale impun utilizarea metodelor specifice educaţiei muzicale, care
conferă lecţiei de muzică un mesaj propriu artei sunetelor. Potrivit specificului şi caracterului artistic,
educaţia muzicală atestă metode specifice învăţământului muzical. La elaborarea metodelor specifice
educaţiei muzicale şi-au adus aportul Dm. Kabalevski, E. Abdulin, Iu. Aliev, O. Apraxina, L. Şkoliar, L.
Bezborodova, I. Gagim ş.a. După perceperea senzorial-psihologică a muzicii, urmează treapta explicării
şi analizei mesajului muzical, proiectat în coeziune perfectă cu muzica vie. Treapta raţională va duce la
înţelegerea materialului muzical prin intermediul cunoştinţelor muzicale, care vor fi explicate şi analizate
în procesul cunoaşterii şi în conformitate cu materia de studiu.
Metodele și tehnicile de achiziție sunt componentele esențiale ale strategiilor specifice educației
muzicale, pe care le-am sistematizat în trei subgrupe convențional adaptate la specificul strategiilor în
procesul de predare-formare la elevi a cunoştinţelor muzicale.
1. Metodologia valorificării strategiilor emoţional-afective prin metode şi tehnici care favorizează
procesul de predare-formare a cunoştinţelor muzicale, bazate pe trăirea mesajului sonor:
• Metoda dramaturgiei emoţionale: profesorul creează o atmosferă afectivă cu orice ocazie
când va fi audiată muzica. Metoda include procedee specifice precum crearea efectului mirării,
crearea situaţiei de succes, crearea situaţiei de joc.
• Metoda stimulării imaginaţiei;
• Metoda „re-interpretării” artistice a muzici;
• Metoda conversaţiei muzicale
• Metoda perceperii/însuşirii intonaţionale a muzicii.
i) Metoda trăirii muzicii
2. Metodologia valorificării strategiilor analogice prin metode și procedee/tehnici, care
favorizează imaginaţia şi creativitatea elevilor pentru asimilarea cunoştinţelor muzicale:
• Metoda caracterizării poetice a muzicii este o metodă eficientă în formarea cunoştinţelor
muzicale, numită şi metoda verbalizării artistice a muzicii. Rolul cuvântului în actul predării-
învăţării primelor cunoştinţe muzicale va purta un caracter artistic, coloristic, se va caracteriza
prin emotivitate, va respecta o anumită intonaţie, expresie. Versul artistic va continua în aceeaşi
tonalitate afectivă în actul de percepţie a muzicii, aducându-l la alt nivel de înţelegere, unde
sesizarea mesajului sonor se va contopi cu conştientizarea obiectivităţii textului. Metoda
caracterizării poetice a muzicii se consideră reuşită, dacă, după aplicarea ei, elevii vor deveni
capabili a realiza o analiză din perspectivă creativ-poetică a lucrării muzicale cu ajutorul
expresiilor verbal-artistice. În aşa fel, se sensibilizează gradul de percepţie, deoarece atunci când
elevul explică muzica, el din nou, cu o nouă intensitate, trăieşte mesajul sonor. Scopul metodei
este identic cu scopul fundamental al educaţiei muzicale: formarea culturii muzicale, ca parte
indisolubilă a culturii spirituale. faza introductivă (profesorul expune datele problemei în cauză);
faza lucrului individual – elevii lucrează pe cont propriu la soluționarea problemei; faza lucrului
în perechi – elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale, la care a
ajuns fiecare, faza raportării soluțiilor în colectiv; faza decizională – se alege soluția finală și se
stabilesc concluziile vizavi de demersurile realizate asupra participării elevilor la activitate.
. Ele reprezintă o concepţie, linie de orientare, pe ansamblu şi pe termen lung privind organizarea
educaţiei muzicale, a procesului de învăţământ. Strategiile specifice educaţiei muzicale, experimentate de
noi în învăţământul primar, sunt echivalente cu organizarea unei înlănţuiri de situaţii de învăţare, prin
parcurgerea cărora elevul asimilează materia de învăţat.
Modalitatea optimă de realizare a actului educativ-didactic rezidă în conexiunea integrată a
componentelor curriculumului: obiectivele-
finalităţile (competenţele), conţinuturile sau subiectele de învățare, selectate şi valorificate pedagogic,
metodologiile de predare-învăţare-evaluare.
Prin formarea cunoștințelor, elevii își pot dezvolta competenţa muzicală, fiind ghidați de obiectivele
muzicale.
Prin tehnici de achiziţie înţelegem un sistem de tehnici/procedeeoperaţii de învățare-formare-
evaluare a tipurilor de bază de cunoştinţecapacităţi-atitudini (muzicale), pe principii ale pedagogiei
artelor:
• centrării acțiunii educativ-didactice pe experiențele (muzicale) ale elevilor, pe competențele-
trăsăturile-comportamentele (muzicale) deja formate și pe aptitudinile (muzicale) moștenite;
• valorificării operei de artă (muzicale) prin descifrarea elementelor limbajului artistic;
• adecvării structurii activității de receptare a operei de artă (muzicale) a elevilor la structura artistică
a acesteia;
• unității valorii imanente (create de autor) a operei de artă (muzicale) și celei adăugate ( in actu),
produse de receptor;
• gradualității receptării-comentării-interpretării operei de artă de către receptori (elevi) ș.a. Unul din
obiectivele strategice urmărite este obţinerea rezultatelor maxime cu mijloace minime şi adecvate.
Calea prin care se realizează acest lucru este perfecţionarea tehnicilor de achiziţie, respectiv a
formelor şi mijloacelor prin care se ajunge la rezultatul scontat – formarea capacităţilor de aplicare a
cunoştinţelor muzicale în activităţile muzical-didactice ale lecţiei. Considerăm binevenită abordarea
sistemică a cunoştinţelor muzicale prin tehnici de sonorizare, vizualizare şi verbalizare ce se
caracterizează prin claritatea sarcinilor didactice, utilizarea unor metode, mijloace, materiale didactice şi
procedee optime, care contribuie la reuşita procesului de formare prin strategii specifice educaţiei
muzicale. Dacă metodologiile se structurează în cadrul unei anumite discipline (în cazul nostru, al
Educaţiei muzicale), la primul nivel de concretizare a acestora apar tehnicile de achiziţie, manifeste în
cadrul stabilirii rezultatelor școlare:
• de cunoaștere (cognitive) – cunoștințe muzicale/despre muzică; · comprehensive (de înțelegere) –
gândire muzical-artistică;
• aplicative – interpretare (vocală, instrumentală, verbal-teoretică).
Tehnicile de achiziţie a cunoştinţelor muzicale se vor organiza prin sonorizarea, vizualizarea şi
verbalizarea cunoştinţelor muzicale la lecţie.
Pentru stabilirea conţinuturilor de predare, s-au cristalizat următoarele tipuri ale lecţiei de educaţie
muzicală:
• lecţii de introducere în tema generală;
• lecţie de aprofundare a temei;
• lecţii de generalizare a temei;
• lecţie-concert de încheiere a temei trimestrului sau anului, cu
prezentarea/evaluarea rezultatelor finale .
• creația muzical-artistică a elevilor;
• interpretarea vocală/corală/instrumentală a muzicii;
• reflecţia, care este componenta indispensabilă a activităţilor de
audiţie, interpretare, creaţie.
În corespundere cu tipul lecţiei, profesorul decide cu care activitate didactică muzicală să înceapă.

• Schița scenariului lecției

Tehnologii didactice Tehnici

Secvențel
de evalu-
e lecției Obiectivele Abordări de Activităţi Tim
are (ce şi
(etapele operaţionale conţinut muzicaldidac Mijloace şi p
cum
) metode
tice evaluăm)
MOMEN Să participe Elevii intră în Activitate Strategii 1 Activism
T emoţional în clasă sub muzical- emoţionalafec ul
ORGAN perceperea/ muzica piesei ritmică tive Metoda Observa-
I- interpretarea/ Polca ita- Caracterizar acţiunii re
ZATO-reflectarea liană de S. ea muzicii emoţiona- Evaluare
RIC muzicii Rahmanino le a temei
v pe acasă
Caracterizea
ză imaginea.
În vederea Audiţia Metoda 4 Cunoaşter
EVOCA aprofundării muzicii stimulării ea
RE temei elevii imagina- temelor
audiază Audiţie ţie muzicale
Marşul de problematizat
Să E. Doga ă Sarcini
recunoască, didactice Aptitudin
la Cântul vocal- i de
Se identifică la nivel de
coral - creativitat
auz, temele caracterul şi cunoaştere
intonare e
din creaţiile mijloacele de 5
audiate şi Apreciere
expresie
interpretate verbală

Elevii
solfegiază şi
improvizează
în baza
temelor
muzicale
cunoscute
REALIZ Să Profesorul Cânt 8 Cultura
A- interpreteze prezintă vocalcoral cântului
REA expresiv cântecul
Încălzirea
SENSU- aspectele Ţărişoara
vocilor Metoda
LUI expresive şi caracterizării
mea; Elevii
comparative poetice a
interpretează Însuşirea
a cântecului, cunoştinţelor muzicii
marşului şi cântecul
Ţărişoara muzi- Cunoaşter
dansului din
mea; cale şi des- 4 ea
cântece.
pre muzică termenilo
r
Elevii
identifică Caracterizare
posibilităţil a muzicii
e
descriptive
ale
muzicii şi
anali-
zează
/caracteri-
zează
 mesajul
muzical
Să analizeze Elevii Audiţie Metoda 10 Cultura
posibilităţile audiază, apoi exploziei audiţiei
descriptive a compară stelare
muzicii în creaţiile:
compararea Polca
Sarcini
creaţiilor italiană, didactice la
muzicale. Marş şi Jocul muzical nivel Aprecie-
cântecul de apli- re
Să participe Ţărişoara Caracterizare care 4 verbală
emoţional în mea a muzicii
perceperea/a
udiţia
Elevii
muzicii.
selectează şi Metoda Observa-
enunţă „încălţare a re
termenii păianjenului”
potriviţi
caracterului
ima-
ginii
muzicale şi
realizează
josul
„încălţarea
păianjenului”
REFLE Să manifeste Elevii Creaţie 6 Artistism
C- interes pen- elaborează muzicală ul
ŢIE tru creaţie acompaniame Metoda
Generaliz muzicalartis ntul drama-
are tică cântecului Activitate turgiei
Evaluare Ţărişoara muzical- emoţiona- Interes
finală Să elaboreze mea; ritmică le Notare
mişcări 3
plastice în Sarcini
baza Realizarea didactice
cântecului, mişcărilor la nivel de
marşului, plastice în in-
dansului. baza tegrare Aprecier
cântecului e vizuală
Ţărişoara
mea.
Tema pe acasă: Improvizaţi melodii în caracter de cântec, marş, dans şi să realizaţi
o imagine plastică în baza unora din ele.
 • Scenariul desfăşurat al lecţiei

EVOCARE
Audiţia muzicii. Elevii intră în clasă audiind muzica piesei Polca italiană de S.
Rahmaninov. Pe tablă sunt afişate imagini cu tipuri de muzică (solistul
interpretează un cântec, dansatorii ilustrează un ritm de vals, fanfara militară
execută un marş). Profesorul va adresa elevilor câteva întrebări.
• La intrare în clasă a sunat o muzică. Pornind de la sensul mişcării
melodiei din muzica audiată, determinaţi din ce domeniu fac parte? Ele se află la
temelia tuturor genurilor de muzică vocală şi instrumentală.
• Elevi, să fredonăm linia melodică a piesei pentru a determina caracterul.
• Cum ne ajută sunetele muzicale să auzim, să ne închipuim, să vedem
aceea ce vrea să ne povestească compozitorul? Prin iniţierea discuţiei dirijate
profesorul conduce elevii spre determinarea noţiunii de dans.
Sarcini didactice la nivel de cunoaştere:
• Să fim cercetători. Să citim „intenţia” compozitorului. Copii, amintiţi-
vă, în ce împrejurări aţi auzit răsunând muzica de marş?
Metoda stimulării imaginației. Elevii audiază Marşul de [Link], apoi redau
impresiile provocate de mesajul sonor.
• Pentru a reda caracterul hotărât al piesei muzicale, ce trebuie să
schimbăm în interpretare? (ritmul).
• Să fredonăm succesiunea de note pe durata silabei ritmice Pas.
• Ascultaţi cum sună desenul ritmic din acest fragment (profesorul
demonstrează prin bătăi din palme desenul ritmic din prima frază a marşului).
• Repetaţi acest desen ritmic după auz, fredonând succesiunea de note.
Exersare: să interpretăm această frază o dată sonor (cu tărie), iar a doua oară
fredonăm inaudibil (fără tărie).
• Care variantă cel mai mult se potrivește pentru redarea caracterului de
marş al muzicii? Argumentaţi de ce? Prin discuţii dirijate elevii sunt inițiați în
noţiune de ritm şi caracter de marş.
Cânt vocal-coral (exerciţii de încălzire a vocilor): interpretarea celeilalte teme
muzicale afişate după auz, cu urmărirea notelor; determinarea din ce creaţie face
parte (titlul, autorul); ce se exprimă şi ce se descrie în creaţiile amintite? Tema
refrenului din Dansul florilor, muz. A. Ranga, versuri A. Blanovschi, se va
intona pe silaba Ta:
• executând mişcări în ritmul muzicii de polcă,
• arătând cu ajutorul gestului mâinii mişcarea prin salt a melodiei. Să ne
amintim de notele muzicale cunoscute: do, re, mi, sol şi la. Profesorul arată gestul
mîinii la unul din sunetele şi notele învăţate, iar elevii numesc nota muzicală.

• Să ne amintim cum ele sună? Profesorul cântă motive (succesiune din

2-3 sunete), iar elevii le intonează arătând concomitent gestul mîinii respectiv.
Improvizaţie muzicală: Sarcini didactice la nivel de aplicare:
 • Elevi să improvizăm melodia pe sunetele şi notele do, re, mi, sol, pe
textul versurilor din strofa întâi a cântecului Dansul florilor vers. A. Blanovschi
afişat pe tablă. (1. Dediţei şi nalbe, Maci şi clopoţei; Tremură din salbe; Scapără
scântei).
• Să improvizăm desenul ritmic al melodiei, prin bătăi din palme timpii
tari şi timpii slabi din melodia cântecului.
REALIZAREA SENSULUI
Cânt vocal -coral. Solfegierea şi însuşirea cântecului didactic Tărişoara mea,
muzică şi versuri Grigore Vieru.
Sarcini didactice la nivel de aplicare:
• Ascultaţi un cântec şi propuneţi un titlul potrivit pentru el. Prin ce
impresionează conţinutul versurilor cântecului Ţărişoara mea?
• Analiza mersului melodiei în raport cu textul poetic (mişcarea
ascendentă de la re la si din melodie imită peisaje din natura satului (Am o casă
printre ramuri), în refren linia melodică se aseamănă cu relieful peisajelor din
natură codrul cu arbori diferiţi după înălţime, câmpii cu suprafeţe (Metoda
caracterizării poetice a muzicii) întinse:

Am o ca - să prin - tre ra - muri

Învățarea cântecului Ţărişoara mea de G. Vieru. Sarcini didactice la nivel de
aplicare:
• Să alegem nuanţele dinamice (puterea sonoră) potrivită pentru intonarea
melodiei cântecului în strofă şi refren.
Discuţie dirijată: Posibilităţile descriptive ale muzicii într-un cântec.
Profesorul poate pregăti din timp vreo patru tablouri, cu ajutorul cărora se vor
reaminti în imagini scene ale naturii pitoreşti din satele Moldovei.
• Ce culori pot descrie aceste tablouri ale meleagurilor ţării noastre?
• Ce caracter de muzică se potriveşte pentru descrierea acestor tablouri?
Argumentaţi.
Audiţie problematizată: Audiţia fragmentelor din mai multe lucrări: o polcă,
un cântec, un marş. Sarcini didactice la nivel de integrare:
• Prin ce se aseamănă aceste melodii?
• Ce le deosebeşte şi ce au comun?
• Ce dispoziţie vă creează aceste piese muzicale?
Profesorul atenţionează asupra mişcărilor ritmice, de dans şi cere de la elevi
exprimarea acestor trăsături prin mişcări plastice şi sonorizare pe silaba la a
intonaţiilor melodice potrivit caracterului pieselor audiate. Elevii fredonează şi
efectuează mişcări plastice în baza pieselor audiate.
Analiza-discuţie: analiza expresivităţii şi comparativităţii limbajului în baza
pieselor muzicale audiate. Elevii audiază piesele parţial, căutând răspuns la
întrebarea: - Să urmărim cum este redată linia melodică la polcă, marş şi cântec?
Cântecul, dansul, marşul sânt cele mai răspândite şi mai cunoscute domenii
ale muzicii, caracterul specific fiecărui tip este redat prin mijloace de
expresivitate ale muzicii (ritm, dinamică, tempo).
Ele se află la temelia tuturor genurilor de muzică vocală şi instrumentală.
Astăzi am făcut cunoştinţă cu tipuri de muzică: cântec, dans, marş,
reprezentate vizual prin tablouri pictate iar sonor am încercat să intonăm
caracterele diferite a pieselor muzicale.
Metoda exploziei stelare: Profesorul scrie ideea sau problema pe o foaie de
hârtie, apoi urmează mai multe întrebări ce ţin de problema în cauză. Un bun
punct de plecare îl consideră cel de tipul: Ce? Cine? Unde? De ce?
• Ce este o polcă?
• Cum este caracterul cântecului audiat astăzi la lecţie?
Organizată în grup, explozia stelară facilitează participarea întregului
colectiv de elevi, stimulează creativitatea și spiritul de învățare prin descoperire.
Activitatea respectivă pregăteşte următoarea activitate Încălțarea păianjenului.

polcă

dans
Re-audiţie: Re-crearea evenimentului muzicii cu gestul melodios al mâinii,
mişcări muzical-ritmice sonorizarea elementelor din piesele respective.
Aplicarea metodei Încălţarea păianjenului. Elevii din coşul cu cunoştinţe
muzicale aleg diferite noţiuni care sunt specifice tipului de muzică şi
caracterului, apoi încalţă în aşa mod păianjenul.

REFLECŢIE
Creaţie muzicală. Dramatizare: elaborarea acompaniamentului
ritmicotimbral la cântecul Ţărişoara mea;
Elaborarea mişcărilor plastice în redarea momentelor expresive şi descriptive
din cântecul Ţărişoara mea:
• – strofa din cântec se va cânta de două ori la rând în baza următorului
plan dinamic:

• – melodia refrenului se va cânta de la caracterul cantabile în tempo

moderat spre un caracter dansant în tempo din ce în ce mai repede.
• – după interpretarea refrenului, melodia strofei se va cânta în tempo
 moderato, sonor şi expresiv.
Acest plan de interpretare a imaginii muzical-artistice poate fi modelat şi
propus de elevi.
Interpretarea expresivă a cântecului „Ţărişoara mea” poate fi însoţită de
mişcări muzical-ritmice.
Evaluare finală: apreciere, notare, anunţarea şi explicarea temei pe acasă.
• Cum descrie muzica un tablou de natură? (cu ajutorul ritmului,
caracterului cantabile/dansant/de marş, cu ajutorul gradaţiei de tempo, prin
diversitatea nuanţelor dinamice etc.)
• Ce este un cântec, ce este un marş şi dans?
• Amintiţi-vă, ce tipuri de muzică am descoperit astăzi?
• Selectaţi imaginea potrivită muzicii din cântecul Ţărişoara mea şi
redaţi-o acasă într-un desen. Să fiţi atenţi ce culori veţi alege! Realizaţi tipurile de
muzică audiate astăzi la lecţie prin linii şi culori. La lecţia următoare vom crea
din desenele realizate cântecul în lumea muzicii
• Astăzi am descoperit că muzica este formată din tipuri generale de
muzică (cântec, dans, marş).
La lecţia următoare vom descoperi cum se creează un cântec, un dans, un
marş. Ce se întâmplă cu tipurile de muzică în lumea mare a muzicii.
Astăzi la lecţie cel mai bine au răspuns elevii (…), cei mai creativi au fost
(…), au manifestat interes/cultură interpretativă (…).
Tema pentru acasă: Improvizaţi melodii în caracter de cântec, marş, dans şi
să realizaţi o imagine plastică în baza unora din ele.

PROIECT DIDACTIC 2

Disciplina: Educaţie muzicală Profesor: Rotari Vera

Tema generală: Cântecul, dansul, marşul în creaţii muzicale de pro-
porţii
Tema lecţiei: Interacţiunea cântecului, dansului, marşului în genurile muzicii simfonice.
Tipul lecţiei: de aprofundare
Competenţa specifică: perceperea şi conştientizarea diversităţii fenomenului muzical artistic din
perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice în trăirea şi cunoaşterea trăsăturilor specifice ale
caracterului de marş, dans, cântec.
Subcompetenţe:
• Identificarea caracterului de marş, cântec, dans din creaţiile audiate şi interpretate;
• Compararea lucrărilor audiate privind conţinutul de idei, stări emoţionale reflectate în muzică;
• Manifestarea interesului activ şi creativ pentru cunoaşterea muzicii, prin descoperirea proprie a
caracterului de marş.
Obiective operaţionale:
O1 – să identifice la care grup de instrumente sună melodia: instrumente cu corzi, instrumente de
suflat, instrumente de percuţie;
O2 – să determine caracterul fragmentului din prima mişcare a
Simfoniei jucăriilor de J. Haydn;
 O3 – să recunoască la auz cele mai răspândite genuri de muzică simfonică: simfonie, concert, suită,
uvertură;
O4 – să interpreteze corect intonaţional, prin intermediul cântecul Concertul versuri şi muzică de T.
Constantinescu şi cântecul Pupăza din tei melodie populară veche;
O5 – să execute la instrumente muzicale pentru copii (tobiţe, tamburine, clopoţei şi altele) diverse
variante de acompaniament;
O6 – să identifice caracterul (cantabil, dansant, sau de marş) creaţiilor interpretate;
O7 – să urmărească mişcarea liniei melodice din fragmentul suitei Muzica apelor de G. F. Haendel;
O8 – să participe emoţional în efectuarea mişcărilor plastice în redarea caracterelor specifice
cântecelor Concertul de T. Constantinescu, Pupăza din tei, melodie populară veche, Simfonia jucăriilor
(fragment) de J. Haydn; O9 – să manifeste interes pentru creaţie muzical-artistică. Tehnologii didactice:
I. Activităţi muzical-didactice:
• Audiţia muzicii;
• Cântul vocal-coral;
• Activitate muzical-ritmică;
• Însuşirea cunoştinţelor muzicale şi despre muzică;
• Creaţia muzicală;
• Jocul muzical. II. Metode:
• General didactice: explicaţie, analiză, povestire, discuţie dirijată;
• Specifice educaţiei muzicale: metoda acţiunii emoţionale, metoda audiţiei problematizate, metoda
dramaturgiei muzicale, metoda stimulării imaginaţiei; Metoda perceperii/însuşirii intonaţional-stilistice a
muzicii;
• Moderne: metoda exploziei stelare, starbursting, conversaţie euristică;
[Link] evaluare: aprecierea verbală, observarea sistemică, apreciere vizuală, notare.
III. Mijloace:
• Muzicale: J. Haydn Simfonia jucăriilor, G.F. Haendel suita Muzica apelor, T. Constantinescu
cântecul Concertul, melodie populară veche Pupăza din tei;
• Didactice: portretele compozitorilor, fişe cu formule ritmice (în baza duratelor de pătrime şi
optimi), poster Scăriţa muzicală;
• Tehnice: calculatorul, instrumentul muzical (pian),

• Schița scenariului lecției

Abordări Tehnologii didactice Tehnici
de Activităţi de
Secvențele conţinut muzicaldida evalu-
Obiectivele Tim
lecției ctice Mijloace şi are (ce
operaţionale p
(etapele) metode şi cum
va fi
evaluat)
MOMENT Să participe Elevii intră Audiţia Strategia 3 Activism
ORGANI- emoţional la în clasă muzicii emoţional- /
ZATORIC perceperea/ audiind afectivă Observa
audiţia muzica Activitate -
muzicii Simfoniei muzical- re
jucăriilor ritmică
Să recunoască de Metoda
 cele mai răs- J. Haydn; explicaţiei
pândite genuri
de muzică Elevii Cântul
simfonică: determină vocalcoral
simfonie, prin
concert sonorizare
EVOCA- caracterul
RE specific
fragmentului
din Simfonia
jucăriilor
(pag.88)
Să intoneze Elevii Cântul Metoda 4 Cunoaşte
corect solfegiază vocal- exerciţiului rea
fragmentul fragmentul coral temelor
din din muzicale
prima mişcare Simfonia
a Simfoniei jucării lor de
jucăriilor de la pag. 88 din
J. Haydn, manual;
Concertul de • Ele
T. vii
Constanti interpreteaz
ă pe roluri Metoda
nescu Activitate
cântecul perceperii/ 5 Aptitudi
muzicalritmi însuşirii ni de
Concertul
Să alcătuiască că creativita
de T. intonaţionalsti
variante de te/
listice a
acompaniame Constantin Aprecier
nt care poate escu muzicii
e verba-
fi executat la lă
instrumente • Ele
muzicale vii
pentru copii. alcătuiesc
variante de
acompania-
ment
executat la
instrumente
le muzicale
pentru
copii;
REALIZA Să Elevii Cântul Metoda 8 Cultura
REA interpreteze interpreteaz vocal- perceperii/ cântului
SENSULUI corect/ ă şi însuşesc coral însuşirii
expresiv cântecul intonaţionalstili
intonaţional Pupăza stice a muzicii
cântecul din tei
Pupăza din
tei.
Să explice ce Elevii Caracteriz Metode 4 Cunoaşte
caracter (can- explică are expozitiveuristi rea
 tabil, dansant, caracterul muzicală ce terminilo
sau de marş) cântecelor r
au cântecele interpretate Control
interpretate
Să participe Elevii Audiţie Strategii 8 Cultura
emoţional în audiază mixte audiţiei
elaborarea Suita
mişcărilor Muzica
plastice în apelor
redarea carac- Georg
Interes
terului muzi- Friedric
h Analizadisc Metode 4 Aprecie-
cii audiate. inductive-
Haendel uţie re
; deductive verbală

Elevii
determină
caracterul Creaţie 5 Observa
muzicii muzicală -
audiate; Re- re
audiţie:
Elevii
cercetarează
imaginile
afişate în
timpul re-
audiţiei
fragmentulu
i din
suita Muzica
apelor
pentru
delimi-
tarea celor
mai
potrivite
REFLEC- Să urmărească Elevii Creaţie Metoda 4 Artistis
ŢIE mişcarea liniei elaborează muzicală dramaturgiei m
Generealiza melodice din acompaniam emoţionale
re fragmentul entul Interes
Evaluare suitei Muzica ritmico- Activitate Notare
apelor timbral la
finală muzical-
fragmentul
ritmică Aprecie-
suitei
Să manifeste re
Muzica
interes pentru verbală
creaţia apelor de
muzicalartistic [Link]
ă l

Tema pe acasă: Compuneţi melodii de diferit caracter pentru desenele ritmice de

la pagina 95, cu ajutorul sunetelor muzicale învăţate.
 • Scenariul desfăşurat al lecţiei

EVOCARE
Audiţia muzicii. Elevii intră în clasă sub muzica Simfoniei Jucăriilor de J.
Haydn. Metoda explicaţiei: Profesorul iniţiază o discuţie dirijată pentru a iniţia
elevii în tema lecţiei.
• Care sunt tipurile principale de muzică? (răspund elevii: cântecul, dansul,
marşul)
Cântecul a generat proprietatea muzicii numită cantabilitate, dansul – caracterul
dansant şi marşul – caracterul de marş al muzicii. Cunoașterea acestor trăsături de
bază ale muzicii deschide orizonturi largi spre înţelegerea tainelor celei mai
enigmatice dintre toate artele…
Astăzi a răsunat un fragment din simfonie. „Simfonia jucăriilor” – s-a cântat
prima data ca o „farsă” de carnaval, muzicanţii fiind costumaţi în haine de copii.
Alături de partiturile muzicale, Haydn le-a împărţit muzicanţilor instrumente jucării.
• Simfonia este o compoziţie muzicală de proporţii, alcătuită de regulă din 4
părţi diferite după caracter. Simfonia se interpretează de un grup mare de interpreţi
la diferite instrumente, reunite în orchestra simfonică.
• Elevi a răsunat o muzică instrumentală compusă pentru ansambluri mari
de interpreţi, orchestra, care este numită – muzică simfonică (pe tablă este afişat
poster cu orchestra simfonică).

În orchestra simfonică cântă de la 60 până la 120 de interpreţi instrumentişti.

Interpretarea muzicii simfonice este condusă de către un dirijor.
În orchestra simfonică sunt trei grupe de instrumente: cu corzi, de suflat, de
percuţie. Cele mai răspândite genuri de muzică simfonică sunt: simfonie, concert,
suită, uvertură. Astăzi aţi luat cunoştinţă de adevărata muzică simfonică, al cărei
compozitor este numit „părintele” genului de simfonie, compozitorul austriac
Joseph Haydn.

Sarcini didactice la nivel de aplicare:

- La audiţia repetată a fragmentului din simfonie, veţi identifica la care grup de
instrumente sună melodia: instrumente cu corzi, instrumente de suflat, instrumente
de percuţie.
 Metoda exerciţiului:
• Să interpretăm un fragment din Simfonia jucăriilor (din manual pag. 88)
prima frază sonor (cu tărie), iar a doua oară foarte încet (fără tărie).
• Care variantă cel mai mult se potrivește pentru redarea caracterului muzicii
din fragmentul simfoniei? Argumentaţi de ce?
Interpretare/ încălzirea vocilor:
• Elevi, să fredonăm fragmentul din Simfonia jucăriilor de J. Haydn,
vizualizat în manual la pagina 88, cu interpretarea temei muzicale afişate, după auz.
• Să ne amintim de notele muzicale cunoscute: do, re, mi, sol şi la.
Tehnica melogestica: Profesorul arată gestul mâinii la unul din sunetele şi
notele învăţate, iar elevii numesc denumirea. Să ne amintim cum ele sună:
profesorul cântă motive (succesiune din 2-3 sunete), iar elevii le intonează arătând
concomitent gestul mâinii respectiv.
Metoda perceperii/însuşirii intonaţional-stilistice a muzicii.
• Învăţarea şi interpretarea cântecului Concertul care se va intona pe silaba
Ta (a) imitând interpretarea muzicii la instrumentele muzicale din componenţa
orchestrei simfonice: instrumente cu corzi, instrumente de suflat, instrumente de
percuţie. Improvizaţie muzicală:
• Să interpretăm pe roluri (grupuri mici, solo, diverse combinaţii de elevi) a
cântecului Concertul.
Elevii alcătuiesc variante de acompaniament executat la instrumentele muzicale
pentru copii în baza cântecului Concertul.
REALIZAREA SENSULUI
Cânt vocal -coral: Solfegierea şi însuşirea cântecului didactic Pupăza din tei
melodie populară veche, versuri I. Vicol, după I. Creangă.
- Unele creaţii muzicale poartă denumiri de anotimpuri şi fenomene ale naturii.
Să ne amintim de fenomenele naturii în anotimp de iarnă (ninsoare, vifor, ger). Iar
cântecul respectiv descrie un tablou din amintirile din copilărie a scriitorului I.
Creangă. Metoda caracterizării poetice a muzicii.

• Analizaţi mersul melodiei în raport cu textul poetic (mişcarea ascendentă

de la mi la do din melodie imită ciripitul păsăruicii. Explicaţi de ce linia melodică la
începutul cântecului Pupăza din tei se mişcă prin salt.
• Însuşirea cântecului Pupăza din tei după [Link]ă.
• Să alegem nuanţele dinamice (puterea sonoră) potrivite pentru intonarea
melodiei cântecului în strofă şi refren.
Discuţie dirijată: Ce caracter (cantabil, dansant sau de marş) are cântecul
Pupăza din tei? De ce?
Profesorul poate din timp pregăti fragmente din renumita carte Amintiri din
copilărie pentru a lectura fragmentar.
• Cum credeţi care caracter de muzică se potriveşte pentru descrierea unui
fragment din carte pe care l-am recitit astăzi? Argumentaţi de ce?
 Audiţie problematizată. Metode inductive-deductive.
• Ascultaţi un fragment de muzică compus de compozitorul G.F. Haendel din
Suita Muzica apelor, executat cu ocazia unei călătorii pe râul Tamisa a familiei
regale.
• Elaboraţi acompaniamentul ritmico-timbral la fragmentul suitei Muzica
apelor de G.F. Haendel pag. 91 din manual.
Elaborarea mişcărilor plastice în redarea momentelor expresive şi descriptive
din fragmentul audiat şi analizat.
Analiza-discuţie, Metoda explicaţiei: Compozitorul german Georg Friedrich
Haendel a creat muzică orchestrală. Suita Muzica apelor a fost compusă şi
executată cu ocazia unei călătorii pe râul Tamisa a femiliei regale. În timpul acestui
eveniment, a avut loc un spectacol măreţ: cortegiul regal pe plite special amenajate
asculta orchestra, care cânta pe o ambarcaţiune (vas plutitor de dimensiuni mici).
Totul era luminat feeric cu focuri de artificii.
• Determinaţi caracterul muzicii audiate şi analizaţi expresivitatea limbajului
în baza fragmentul audiat şi a celui expus la pagina 91.
Re-audiţie, tehnica melogestică: re-crearea evenimetului sonor cu gestul
melodios al mâinii şi mişcări muzical-ritmice.
REFLECŢIE
Creaţie muzicală. Metoda dramaturgiei emoţionale.
- Elevi, să elaborăm acompaniamentul ritmico-timbral la fragmentul din suita
Muzica apelor.
Profesorul interpretează fragmentul şi reieşind din sensul liniei melodice, elevii
stabilesc planul dinamic al melodiei, pe care îl execută.
 Prima frază este formată din două propoziţii, ambele au câte 4 tacte. Începutul
se va cânta la nuanţa dinamică forte cu caracter solemn, de sărbătoare,
dezvoltându-se în continuare pe diminuendo spre mezzo forte:

Interpretarea frazei a II-a se va realiza după acelaşi plan dinamic.

Acest plan de interpretare a imaginii muzical-artistice poate fi modelat împreună
cu elevii.
Interpretarea dramatizată a fragmentului din Suita Muzica apelor, care poate fi
însoţită cu mişcări muzical-ritmice.
Evaluare finală: apreciere, notare, anunţarea şi explicarea temei pe acasă.
Sarcini didactice la nivel de integrare:
• Numiţi compozitorii care au creat muzică simfonică?
• Comentaţi impresiile provocate de muzica uverturii la opera Carmen de
G. Bizet.
• Ce este o simfonie?
Simfonie – compoiziţie muzicală de proporţii, alcătuită, de regulă, din 4 părţi
diferite după caracter. Simfonia se interpretează de un grup mare de interpreţi la
diferite instrumente, reuniţi în orchestra simfonică.
• Care sunt cele trei grupe de instrumente specific orchestrei simfonice? (cu
corzi, de suflat, de percuţie)
• Care sunt cele mai răspândite genuri de muzică simfonică? (simfonie,
concert, suită, uvertură)
• Ce lucrări muzicale am audiat astăzi la lecţie? Autoevaluare:
Care este elementul principal al genului de opera?
Care este elementul principal într-un balet?
Care este elementul principal într-o simfonie?
Numiţi creaţii muzicale de proporţii în care muzica are caracter de mars, de
cântec şi de dans.
Astăzi la lecţie cel mai bine au răspuns elevii (…), cei mai creativi au fost (…),
au manifestat interes / cultură interpretativă (…).
Tema pe acasă:
Compuneţi melodii de diferit caracter pentru desenele ritmice de la pagina 95,
cu ajutorul sunetelor muzicale învăţate.