0% au considerat acest document util (0 voturi)
10 vizualizări8 pagini

Unbr

Documentul descrie structura și organizarea Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), care reunește toate barourile din țară. Sunt prezentate organele de conducere ale UNBR - Congresul avocaților, Consiliul UNBR și Comisia permanentă - și atribuțiile acestora. De asemenea, sunt descrise formele de exercitare a profesiei de avocat.

Încărcat de

Tulceanu Mara
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
10 vizualizări8 pagini

Unbr

Documentul descrie structura și organizarea Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), care reunește toate barourile din țară. Sunt prezentate organele de conducere ale UNBR - Congresul avocaților, Consiliul UNBR și Comisia permanentă - și atribuțiile acestora. De asemenea, sunt descrise formele de exercitare a profesiei de avocat.

Încărcat de

Tulceanu Mara
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNBR:

Toti membri ai unui barou cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Nationala a
Barourilor din Romania , uniune care are sediul in Municipiul Bucuresti. Nici un barou nu poate
functiona in afara acesteia.

Uniunea are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu iar organele de conducere sunt:

1) Congresul avocatilor
2) Consiliul
3) Comisia permanenta
4) Presedintele uniunii

In cadrul UNBR se constituie si functioneaza:

1) Comisia centrala de cenzori


2) Comisia centrala de disciplina
3) Aparatul tehnic administrativ

A) Congresul avocatilor:

Organul suprem de conducere ,cu cea mai larga reprezentare.

Consiliul UNBR este format de decaniii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei
de reprezentare stabilite in statutul profesiei.

Congresul avocatilor se convoaca anual de catre consiliul UNBR prin presedintele UNBR.
Congresul extraordinar se convoaca de catre presedintele UNBR ori de cate ori este nevoie sau la
cererea a cel putin o treime din numarul total al barourilor.

Congresul ordinar si cel extraordinar al avocatilor au urmatoarele competente:

- Analizeaza si aproba raportul anual al consiliuli UNBR


- Alege comisia centrala de cenzori si consiliul de conducere al casei de asigurari al avocatilor
- Face propuneri autoritatilor cu drept de initiative legislative privind profesia de avocat
- Adopta si modifica statutul profesiei si statutul casei de asigurari a avocatilor conform legii si
pe baza proiectelor intocmite de consiliul UNBR
- Adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si
respectarea regulilor deontologice ale profesiei
- Etc

Hotararile congresului UNBR sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei si
pentru toti avocatii.

B) Consiliul UNBR:

Acesta este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de
reprezentare stabilite in statutul profesiei pe o perioada de 4 ani.
Consiliul UNBR isi desfasoara activitatea in comisii de lucru si in plen potrivit regulamentului de
desfasurare a sedintei consiliului UNBR adoptat de catre acesta.

Consiliul UNBR se intruneste trimestrial la convocarea presedintelui UNBR. La cererea a cel putin
unei treimi din numarul membrilor consiliului UNBR sau in situatii exceptionale, presedintele
UNBR convoaca consiliul UNBR in sedinta extraordinara.

Principalele atributii ale consiliului UNBR:

- Este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania si asigura activitatea


permanenta a UNBR
- Duce la indeplinire hotararile congresului avocatilor
- Rezolva orice problema ce intereseaza profesia de avocat intre sesiunile congresului
avocatilor, cu exceptia acelora care sunt date in competente exclusive a congresului
avocatilor
- Exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor comisiei permanente a UNBR
- Organizeaza si conduce activitatea institutului national de pregatire si perfectionare a
avocatilor (INPPA)(persoana juridica de drept privat nonprofit ce face parte din sistemul
national de invatamant functionand in interiorrul UNBR)
- Asigura caracterul unitar al examenelor de definitivare in profesiei
- Etc

Consiliul UNBR adopta decizii si hotarari obligatorii.

La cererea majoritatii barourilor, hotararile consiliului pot fi atacate pentru nelegalitate la


congresul avocatilor in prima sa sedinta.

C) Comisia permanenta a UNBR:

Este compusa din 15 membri din care 5 membri sunt reprezentanti ai baroului Bucuresti iar 10
membri reprezentanti ai barourilor din tara.

Presedintele si presedintii UNBR sunt membrii de drept ai comisiei permanente a UNBR si se


includ in cei 15 membri. Mandatul membrilor comisiei permanente ai UNBR este de 4 ani

Atributiile comisiei permanente a UNBR:

- Este organul executiv al consiliului UNBR cu activitate permanenta si de legatura cu barourile


UNBR
- Duce la indeplinire hotararile congresului avocatilor si ale consiliului UNBR si supravegheaza
executarea acestor hotarari de catre barouri in conditii corespunzatoare
- Organizeaza serviciile consiliului UNBR si serviciile propri si angajeaza personalul acestora
- Asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului UNBR
- Etc
D) Presedintele UNBR si vicepresedintii:

Atributii presedintelui UNBR:

- Reprezinta UNBR in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate
- Incheie conventii, acorduri si contracte in numele UNBR cu autorizarea consiliului UNBR
- Convoaca si conduce sedintele consiliului UNBR si ale comisiei permanente ale UNBR
- Ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale UNBR
- Semneaza actele consiliului si ale comisiei permanente ale UNBR
- Etc

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Profesia de avocat se exercita la alegere in una din urmatoarele forme:

- Cabinet individual
- Cabinetul asociat
- Societatea civila profesionala
- Societate civila profesionala cu raspundere limitata

Avocatul este liber sa opteze si sa-si schimbe optiunea pentru una din formele de exercitare a
profesiei prevazute de lege. Acesta nu poate activa concomitent in mai multe forme de
exercitare a profeisei.

Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmatoarelor principi:

a) Patrimoniul comun este afectat exlusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de
afectatiune speciala
b) Titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati sociale in afara
formei de exercitare a profesiei pentru care a optat
c) Avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitate de avocat colaborator sau de
avocat salarizat in cadrul profesiei
d) Avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa ca aceasi
calitate Ia mai multe forme de exercitare a profesiei
e) Avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei nu au drept la clientela
proprie(doar cu clientela cabinetului de avocatura unde profeseaza)
f) Obligatia de a comunica de indata baroului in scris modificarile privind asocierea, colaborarea
sau angajarea revine atat avocatului cat si titularului avocatului in care isi desfasoara
activitatea acesta
g) Etc

Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fara o justificare intemeiata.

Cabinetele individuale

In cadrul cabinetului individual isi exercita profesia un avocat definititv titular singur sau
impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in
comun a profesiei.
In mod corespunzator, cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale.
Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc printr-
un contract de colaborare incheiat in forma scrisa .

Cabinetele asociate

Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exeritarii in comun a profesiei. Asocierea nu poate
restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor
aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat in asociere.

Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte.

Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare. Un cabinet asociat nu poate
accepta o cauza sau un client daca unu dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.

Societatea civila profesionala

Este constiutita din 2 sau mai multi avocati definitivi care contribuie in natura si/sau in numerar
la constituirea unui patrimoniu de afectatiune in vederea desfasurari activitatii profesionale.

Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale urmand
sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordinator fara a se cere
optiunea clientului.

Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta
jurdica persoanelor cu interese contrare. Contractul de societate civila profesionala si statutul
acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati. Societatea civila profesionala de
avocati se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau partiala.

Barourile au obligatia de a tine evidente separate a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare
a profesiei.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

Se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi aflati in exercitiul profesiei. Aceasta are
personalitate juridica si patrimoniu prorpriu avand ca obiect unic de activitate exercitarea
profesiei de avocat.

Pot avea calitatea de asociati 2 sau mai multi avocati definitivi aflati in exercitiul profesiei inscrisi
in acelasi barou sau in barouri diferite. In aceasta situatie societatea isi va stabili sediul principal
in circumscriptia unuia din barourile la apartenenta la unu din asociati.

Dobandirea persoanlitatii juridice societatii profesionale cu raspundere limitata are loc la data
inregistrarii la barou a deciziei demise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla
sediul ei principal.
Dobandirea calitatii de avocat.

Poate fi membru al barourilor din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:

a) Este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politice


b) Este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept
c) Nu se gaseste in vreunul din cazurile nedemnitate prevazute de legea 51/1995
d) Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei
e) Primirea in profesie se optine numai pe baza unui examen organizat de INPPA
f) Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii
examenului de primire a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public sau consilier
juridic timp de 5 ani dobandeste calitatea de avocat definitiv cu conditia promovarii
examenului de definitivare in profesia din care provine

Tematica examenului de admitere in profesie este unica stabilita de INPPA iar selectarea
subiectelor se va face de comisia de examen.

Avocatii stagiari

Stagiul reprezinta perioada premergatoare definitivarii in profesia de avocat si urmareste pregatirea


profesionala aa vocatului la inceputul exercitarii profesiei.

In perioada de stagiu avocatul poarta denumirea de avocat stagiar. Durata stagiului este de 2 ani
calculat de la data inscrierii in tabloul avocatilor. Examenul de dobandire al calitatii de avocat stagiar
este organizat de INPPA. Stagiul este obligatoriu si efectiv.

Pregarirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prin:

a) Indrumare si formare profesionala continua in cadrul formei de exercitare a profesiei cu care


avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale.
b) Conferinte de stagiu
c) Formele de invatamant organizate de INPPA

Cererea de inscriere la examenul pentru primire in profesia de avocat stagiar insotita de


documentatia necesara se depune la baroul in circumscriptia caruia solicitantul se va inscrie si isi
va exercita profesia. In cererea de inscriere, solicitantul se va angaja ca va urma formele de
pregatire profesionala prevazute de statut si hotarate de organele profesiei.

Solicitantul care a promovat examenul de primire in profesie optine dreptul de a fi inscris in


Tabloul avocatilor stagiari.

Pentru a fis inscris in Tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar
va inregistra la barou un contract de colaborare profesionala sau un contract de salarizare in
interiorul profesiei.

Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecatorii.

Avocatul stagiar poate efectua urmatoarele activitati:

- Consultatii si cereri cu caracter juridic


- Asistenta si reprezentare juridica in fata judecatoriilor a organelor de urmarire penala, a
autoritatilor cu atributii jurisdictionare, a notarilor publici si executorilor judecatoresti, a
organelor administratiei publice si a altor persoane publice in conditiile legii.

Pentru a deveni avocat definitiv, avocatul stagiar trebuie sa sustina examenul de definitivare in
profesie. Dupa promovarea acestui examen, candidatul dobandeste titlu profesional de avocat
definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi .

Organizarea examenului de definitivat va fi realizata de catre INPPA. Avocatul stagiar respins de 3


ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

Continutul activitatii profesionale.

Activitatea avocatului se realizeaza prin:

a) Consultatii si cereri cu caracter juridic


b) Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti a organelor de urmarire
penala, autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor si executorilor judecatoresti, a
organelor administratiei publice, precum si a altor persoane juridice in conditile legii.
c) Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si actelor prezentate
spre autentificare.
d) Asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati
publice cu posibilitatea atestarii indentitatii partilor, a continutului si a datei actelor
incheiate.
e) Activitati de mediere
f) Activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului de
fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificare si executarea din titluri executorii, dupa
incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea si valorificarea acestora
in numele si pe seama clientului.
g) Etc

Contractul de asistenta juridica

Forma si continutul contractului de asistenta juridica

Contractul de asistenta juridica da dreptul avocatului de a asista, a reprezenta sau a exercita


orice alte activitati specifice profesiei in numele clientului sau. Contractul va fi incheiat in forma
scrisa intre avocat si client ori mandatarul acestuia.

Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau. Contractul poate
fi incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta care poate reproduce legal semnaturile
partilor.

Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat in mod exceptional si in forma verbala in fata
unei autoritati sau a oricaror persoane fizice sau juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au
fost de fata la exprimarea acordului de vointa intre avocat si client.

Ulterior contractul in forma scrisa va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.
Contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele elemente:

a) Datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional si


reprezentantul acesteia
b) Datele de identificare ale clientului (se indica persoana reprezentantului legal precum si
mandatarul clientului daca este cazul)
c) Obiectul contractului
d) Onorariul
e) Atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia
f) Modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client
g) Semnaturile partilor

Contractul de asistenta juridica poate fi modificat de parti cu respectarea dispozitiilor legale, ale
statutului si dupa caz a conditiilor prevazute in contract.

Contractul de asistenta juridica are forta executorie pentru recuperarea onorariului si poate fi
pus in executare direct fara nici o alta formalitate premergatoare.

Pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor


cheltuielilor facute in interesul clientului sau.

Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmatoarele elemente:

a) Timpul si volumul de munca solicitat pentru executarea mandatului primit sau activitatii
solicitate de client
b) Natura ,noutatea si dificultatea cazului
c) Importanta intereselor in cauza
d) Imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte un
alt mandat din partea altei persoane
e) Notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului
f) Conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si
dificultatea cazului
g) Avantajele si rezultatele optinute pentru profitul clientului
h) Situatia financiara a clientului
i) Constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzelor sa actioneze
pentru a asigura servicii legale perfomante

Onorariile pot fi stabilite astfel:

a) onorarii orare(pe ore)


b) onorarii fixe (forfetar)
c) onorarii de succes (la realizarea dreptului respectiv)
d) onorarii formate din combinarea onorariilor mai sus aratate

Efectele contractului de asistenta juridica

Cele mai importante efecte ale contractului de asistenta juridica scot in evident urmatoarele:

- avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala


- asistarea si reprezentarea clientului va impune diligenta profesionala adecvata
- avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si
reprezentare competenta
- avocatul va avea obligatia sa respecte secretul profesional
- avocatului i se da posibilitatea legala sa puna in executare contractul de asistenta ca orice
titlu executoriu prevazut de lege

Drepturile si indatoririle avocatului

Drepturile avocatilor

Avocatul are drepturile:

- Sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica in temeiul unui contract incheiat in
forma scrisa
- Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa-si stabileasca sediul profesional
numai in circumscriptia barului in care sunt inscrisi in tabloul avocatilor cu drept de
exercitare a profesiei
- Avocatul precum si clientul sau au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau
sa-l modifice de comun acord
- Dreptul de a alege si de a fi ales in oganele de condudere a profesiei
- Dreptul la onorariu
- Dreptul de a pastra secretul profesional
- Dreptul de a avea propriul sistem de asigurari sociale
- Etc

Principalele indatoriri ale avocatului

Principalele indatoriri ale avocatului sunt:

- Sa nu exercite profesia decat dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea in


Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei
- Sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredintate
- Sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala
ori la alte institutii conform mandatului incredintat
- Sa depuna toate diligentile necesare pentru exercitarea profesiei pentru care a fost angajat
- Sa pastreze secretul profesional
- Sa-si decline(prezinte) calitatea si identitatea in fata autoritatilor si a altor avocati cu care
intra in contact
- Etc

Organizarea si functiile notariatului public in legislatia romana.

S-ar putea să vă placă și