Fisa de lectura
Popa Tanda
de Ioan Slavici.
Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de
Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent
(din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost
considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului
rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a
comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale
ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
Popa Tanda"de Ioan Slavici:
Părintele Trandafir, un om foarte învăţat, ajunge preot în satul natal, Butucani, un sat cu
oameni gospodari. Părintele nu rămâne nici doi ani aici din cauza faptului că este prea direct
cu oamenii. El le spune tot ce are pe inimă, astfel că e mutat în satul Sărăceni. Acesta este un
loc aflat între munţi, cu case dărăpănate şi oameni săraci şi leneşi, iar biserica o ruină. Dorind
să-i îndrepte, părintele le ţine sărăcenenilor predici duminica şi le dă sfaturi. Enoriaşii nu se
schimbă, iar părintele recurge la batjocură şi ocară. Oamenii încep să se fereascp din calea lui
şi îl poreclesc "Popa Tanda". Ei se duc la protopop, iar apoi la episcopie şiş cer un alt preot
pentru satul lor. Episcopul îi dă dreptate părintelui în cele din urmă. Inspirat de divinitate,
părintele începe să muncească din răsputeripentru a scoate din sărăcie satul. Se
concentrează asupra gospodăriei sale vopsind casa, schimbând acoperişul, făcând gard şi
punând răsaduri. Sărăcenenii îi privesc casa şi roadele din grădină, spunând că e ceva
necurat la mijloc. Încet-încet, aceştia îl copiază, iar Sărăceni ajunge un sat prosper. După
mulţi ani, preotul Trandafir ajunge bătrân, înconjurat de nepoţi, într-un sat prosper în care
oamenii se roagă pentru sănătatea sa.
Fisa de lectura
Gura satului
de Ioan Slavici.
Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de
Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent
(din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost
considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului
rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a
comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale
ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
Gura satului este o nuvelă de Ioan Slavici. Încă de la începutul romanului, familia Martei, mai ales
tatăl, este foarte afectată de gândul că satul ar putea gândi ceva urât sau greșit. Gura satului este
prezentă și atunci când Marta dansează cu Toderica, la petrecere, și cu toții sunt convinși că între ei
este ceva mai mult decât amiciție. Mihu, tatăl Martei, de asemenea, nu a fost de acord atunci când
fiica lui a vrut să-și anuleze nuntă, pentru că s-a gândit ce s-ar fi putut vorbi despre familia sa. Nu
dorea sub nicio formă să-și mărite fata cu miron, pentru că acesta era doar un simplu oier, pe când
Toderica aparținea unei familii cu un potențial social mai ridicat. Pentru el era mai importantă gura
satului decât fericirea propriei fiice. Nuvela se învârte în jurul dragostei și a căsătoriei dintre Marta și
Miron. La sfârșit, după reîntoarcerea oierului în sat, acesta hotărăște să-i dezvăluie lui Mihu
dragostea pentru Marta și să o ceară în căsătorie. Cu toții sunt convinși că Mihu nu va accepta și se va
simți umilit din cauza oamenilor care se aflau la bâlci, a satului, însă el își da seamă cât au suferit atât
el, cât și familia lui, și se hotărăște să nu se împotrivească dorinței Martei.
Fisa de lectura
BUDULEA TAICHII
de Ioan Slavici.
Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de
Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent
(din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost
considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului
rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a
comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale
ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
In textul ,,Budulea Taichii” este vorba despre un baiat pe nume [Link] il insotea pe tatal
sau la toate petrecerile din sat. Indrumat de dascal , Hutu merge la scoala din sat , ajungand
[Link] un baiat bun , Hutu merge sa invete la scoala din [Link] vointei
si ambitiei , baiatul intra in gratiile colegilor , chiar mai mult, ii starneste admiratia
profesorului [Link] bucuria lui Hutu ,Budulea cel batran venea des la
[Link] de baiat , profesorul Wondracek il ia acasa pe [Link] la ideea de
a se face dascal, pe Hutu il bate gandul sa se [Link] functionar consistorial , dar
merge sa studieze in [Link] renunta la gandul de a se calugari si se intoarce in sat
unde o ia de sotie pe Mili , fata dascalului Claita .Spre bucuria lui Budulea, Hutu ii
daruieste un nepotel.
Fisa de lectura
Zana-Zorilor
de Ioan Slavici.
Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de
Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent
(din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost
considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului
rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a
comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale
ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
Rezumat:
Traia odata un imparat care avea trei [Link] avea un ochi care radea,si un ochi care
[Link] nu intelegea de [Link] le-a spus feciorilor lui ca daca ii vor aduce apa din fantana
zanei-Zorilor le va spune toata povestea lui.
Cei doi baieti mari ai lui nu au reusit,dar cel mic s-a luptat cu balaurii,cu valvele,si a reusit sa ajunga
langa fantana.I-a adormit pe toti care se aflau acolo cu fluierul dat de Sfanta Joi.A pus o cununa de
flori pe capul Zanei Zorilor si a luat apa din [Link] lui i-au furat apa si l-au aruncat in
[Link] ce s-a trezit,Zana Zorilor a vazut ca lipseste apa din fantana .A pus soarele sa numai
lumineze ,sa fie bezna peste tot,pana cand cel care a furat-o nu o va da inapoi.
Fratii cei mari au fost trimisi sa o dea si sa spuna ca ei au [Link] i-a orbit pentru ca si-a dat
seama ca [Link] mic a fost scos din fantana de Sfanta Miercuri,si a recunoscut ca el a luat-o.