FORME BILINIARE. FORME PĂTRATICE.
ADUCEREA LA FORMA CANONICĂ A FORMEI PĂTRATICE
PROBLEME REZOLVATE
4 1 1
P1. Se dă matricea A 2 4 1 . Scrieţi forma biliniară F ( x, y) care are matricea A. Este forma
0 1 4
biliniară simetrică?
Soluţie. Expresia analitică a formei biliniare F x, y : R 3 R 3 este
F x, y a11 x1 y1 a12 x1 y 2 a13 x1 y 3 a 21 x 2 y1 a 22 x 2 y 2 a 23 x 2 y 3
,
a 31 x3 y1 a 32 x3 y 2 a 33 x3 y 3
Deci, F x, y 4 x1 y1 x1 y 2 x1 y3 2 x2 y1 4 x2 y 2 x2 y3 x3 y 2 4 x3 y3 .
Deoarece a12 a 21, a13 a31, matricea A nu e simetrică, deci nici forma biliniară .
P2. Fie forma pătratică Px 2 x1 x2 6 x1 x3 6 x2 x3 . Scrieţi matricea formei pătratice în baza canonică
şi în baza
B f1 1,1,0, f 2 1,1,0, f 3 3,3,1
Soluţie. Din expresia analitică a formei pătratice
Px a11x12 2a12 x1 x2 2a13 x1 x3 a22 x22 2a23 x2 x3 a33 x32
se deduce că
a11 0; a22 0; a33 0; a12 1 a21; a13 3 a31; a23 3 a32 şi atunci matricea va fi
0 1 3
A 1 0 3 . La o schimbare a bazei, matricea A se transformă după relaţia A C t A C . În cazul de
3 3 0
1 1 3 1 1 0 2 0 0
faţă C 1 1 3 , iar C 1 1 0 deci A 0 2 0 .
t
0 0 1 3 3 1 0 0 18
P3. Scrieţi forma biliniară generatoare a formei pătratice Px 2 x1 x 2 3x1 x3 2 x 22 4 x 2 x3 5x32 .
Soluţie. Din expresia analitică a formei pătratice avem că a11 0 , 2a12 2 deci a12 a21 1, 2a13 3 , deci
3
a13 a31 , a22 2, 2a23 4 , deci a23 a32 2 , a33 5 . Prin urmare,
2
F x, y 1 x1 y 2 x1 y3 x 2 y1 2 x 2 y 2 2 x 2 y3 x3 y1 2 x3 y 2 5 x3 y 3 .
3 3
2 2
P4. Aduceţi la forma canonică prin metoda Jacobi (dacă e posibil) forma pătratică
Px x12 4 x1 x2 6 x1 x3 3x22 10 x2 x3 x32 .
1 2 3
1 2
Soluţie. Matricea formei pătrate este A 2 3 5 iar 0 1, 1 1, 2 1 0 ,
3 5 1 2 3
3 det A 7 0 , deci putem aplica metoda Jacobi, iar forma canonică este
0 2 1 2 2 2
P x
1
x1 x2 x3 x12 x 22 x32 ; signatura este: p 1, q 2, r 0 .
1 2 3 7
P5. Folosind metoda valorilor proprii, aduceţi la forma canonică forma pătratică
Px 5x12 4 x1 x2 6 x1 x3 x22 x32 .
5 2 3
Soluţie. Pentru matricea A 2 1 0 ecuaţia caracteristică este det A I 5 14 0 cu
3 2
3 0 1
soluţiile 1 0, 2 7, 3 2 şi atunci forma canonică este Px 1 x12 2 x22
3 x32 7 x22 2 x32 ; signatura este p 1, q 1, r 1 .
P6. Folosind metoda lui Gauss să se aducă la forma canonică forma pătratică
Px x 4 x1 x2 2 x1 x3 x 2 x2 x3 3x
2
1
2
2
2
3.
Soluţie. Se grupează toţi termenii ce-l conţin pe
x1 : Px x12 4 x1 x2 2 x1 x3 x22 2 x2 x3 3x32 şi
în paranteză formăm trinom la pătrat:
Px x12 4 x1 x2 2 x1 x3 4 x2 x3 4 x22 x32 3x22 2 x2 x3 2 x32 Notăm
y1 x1 2 x2 x3 , y 2 x2 , y3 x3 şi forma pătratică devine Px y12 3 y 22 2 y 2 y3 2 y32 .
Se grupează toţi termenii ce-l conţin pe y 2 şi se formează apoi binom la pătrat:
Px y12 3 y 22 y 2 y 3 2 y 32 y12 3 y 22 y 2 y 3 y 32
2 2 1
3 3 9
care reprezintă forma canonică a formei pătratice. Signatura formei pătratice este p 2, q 1, r 0 .
P7. Să se reducă la forma canonică forma pătratică Px x12 2 x22 3x32 x1 x2 x1 x3 4 x2 x3
determinându-se şi baza în care e scrisă forma canonică.
Soluţie. Se grupează termenii ce conţin pe x1 şi se formează trinom la pătrat:
2
1
Px x1 x 2 x3 x 22 x32 x 2 x3 .
1 7 11 7
2 2 4 4 2
Procedând analog pentru termenul x 2 , se obţine
2
1
Px x1 x 2 x3 x 2 x3 2 x32 .
1 7
2 2 4
Forma pătratică este astfel adusă la forma canonică Px y12 y 22 y 32 unde y1 x1
1 1
x 2 x3 ,
2 2
7 7
y2 x2 x3 sau,
2 2
1 1
1
y1 2 2 x
7 7
1
y2 0 x2 .
y 2 2
3 0 0 1
3
x
1 1 1
1 1 0
2 2 7
1 7 7 2
Deci matricea de trecere este, conform celor de mai sus, C 0 C B0 B 0 1 , adică
0 02 2
1 7
0 0 1
baza în care forma pătratică are forma canonică găsită este
1 2
B f1 1,0,0, f 2 , ,0 , f 3 0,1,1.
7 7
PROBLEME PROPUSE
P1. Să se studieze care din aplicaţiile următoare sunt forme biliniare:
a) F : R R R; F x, y x y, y R , R ;
n
b) F : R n R n R; F x, y x1 y1 x2 y 2 ... xn y n xi yi numită produs scalar uzual;
i 1
c) F : C n C n R , F x, y Rex1 x2 ... xn Im y1 y2 ... yn ;
d) F : M n R M n R R, F A, B Trace A Trace B , unde
n
Trace A a ii ;
i 1
b
e) F : Ca, b Ca, b R, F u, v u x vx dx, u, v Ca, b ;
a
1
f) F : Rx Rx R, F P, Q Px Qx dx, P, Q Rx ;
0
g) f : V K, g : W K funcţionale liniare,
F x, y f x g y , x V , y W .
Indicaţie. a) Se verifică axiomele formei biliniare. Astfel, F x x, y (x x) y şi
F ( x, y) F ( x, y) (x x ) y . Dar (x x) x x pentru orice R , deci F ( x, y)
nu e formă biliniară; b) F ( x, y) verifică axiomele formei biliniare;
c) F x x , y Re(x1 x1 x 2 x 2 ... x n x n )
Im( y1 y2 .. yn ) Re( x1 x2 ... xn ) Im( y1 y2 .. yn )
Re( x1 x 2 ... x n ) Im( y1 y 2 .. y n ) F x , y F x , y , ca urmare, prima axiomă e verificată.
Analog, se verifică a doua axiomă, deci, F ( x, y) este formă biliniară;
d) F A A, B Trace (A A) Trace B
n n n n n n
(aii aii ) bii aii bii aii bii F ( A, B) F ( A, B) Analog,
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1
F ( A,B B ) F ( A, B ) F ( A, B ) , F este formă biliniară.
b b
e) Fu u , v) (u ( x) u ( x))v( x)dx u ( x)v( x)dx
a a
b
u ( x)v( x)dx F (u , v) F (u , v) . Analog se verifică şi a doua axiomă, deci F este formă biliniară.
a
1
f) F (P1 P2 , Q) (P1 ( x) P2 ( x)) Q( x)dx
0
1 1
P1( x) Q( x)dx P2 ( x) Q( x)dx F ( P1 , Q) F ( P2 , Q) . Analog, se demonstrează cea de a doua
0 0
axiomă, deci F este biliniară.
g) Deoarece f este funcţională liniară, f (x y) f ( x) f ( y), x, y V . La fel, g este liniară. Atunci,
F x x, y f (x x) g ( y) [f ( x) f ( x)] g ( y)
f ( x) g ( y) f ( x) g ( y) F ( x, y) F ( x, y) . În acelaşi mod se
demonstrează a doua axiomă şi se deduce că F este formă biliniară.
P2. Se dă aplicaţia F : P2 t P2 t R definită prin F pt , qt p1 q1 .
a) Este aplicaţia F formă biliniară?
b) Determinaţi matricea aplicaţiei F.
Indicaţie. a) Se verifică axiomele formei biliniare; b) Baza canonică în P2 t este B0 {e1 1, e2 t , e3 t 2 } .
Se calculează a11 F (e1 , e1 ) 0 , a12 F (e1 , e2 ) 1 , a23 F (e2 , e3 ) 2 , ..., a33 F (e3 , e3 ) 2 , deci
0 1 2
A 0 1 2 .
0 1 2
P3. Dacă următoarele aplicaţii sunt forme biliniare să se scrie matricea lor:
a) F : R 2 R 2 R, F ( x, y) x1 y 2 3x2 y1 ,
b) F : R 3 R 3 R, F ( x, y) x1 y1 2 x3 y3 2 ,
c) F : R 3 R 3 R, F ( x, y) x1 y 2 2 x2 y3 x3 y1 .
0 1
Indicaţie. a) F ( x, y) este formă biliniară şi are matricea A ; b) F ( x, y) nu este formă biliniară; c)
3 0
0 1 0
A 0 0 2 .
1 0 0
P4. Să se arate că F : R n R n R este o formă biliniară şi să se scrie matricea ei în baza canonică şi în
baza G:
a) F ( x, y) 2 x1 y1 x2 y1 x2 y 2 3x3 y3 x4 y1 x4 y 4 , n = 4,
G f1 1,1,1,1, f 2 0,1,2,1, f 3 0,1,1,0, f 4 1,0,0,2;
b) F ( x, y) x1 y1 x1 y 2 x2 y1 2 x2 y 2 , n 2,
G f1 1,1, f 2 2,0 ;
c) F ( x, y) 2 x1 y 2 3x2 y3 x3 y1 , n 3, ;
G f1 1,1,1, f 2 1,0,1, f 3 0,1,1
d) F ( x, y) x1 y3 2 x2 y 4 x3 y 2 x4 y1 , n 4,
G f1 1,1,1,1, f 2 1,1,1,0, f 3 1,1,0,0, f 4 1,0,0,0.
2 0 0 0 9 8 4 6 1 0 0 1
1 1 0 0 10 14 7 4 1 1 1 0
Indicaţie. a) AB0 AG C AB0 C
, t
unde C ; b)
0 0 3 0 5 7 4 1 1 2 1 0
1 1 6 2 0 8 1 1 0 2
0 0
0 2 0 0 2 1
1 1 3 0 1 2
AB0 , AG C AB0 C
t
, unde C ; c) AB0 0 0 3 , AG 3 1 2 ;
1 2 4 4 1 0 1 0 0 2 2 3
0 0 1 0 3 1 0 1
0 0 0 2 2 0 1 0
d) AB0 , A .
0 1 0 3 1 0 0
G
0
1 0 0 2 0 0 0
0
P5. Să se calculeze F ( x, y) pentru x (1,1,2) şi y (2,0,1) , scriind mai întâi expresia analitică a
4 3 3
formei biliniare, dacă F ( x, y) este definită de matricea A 6 5 6 .
0 0 1
Indicaţie. Expresia analitică este
F ( x, y) 4 x1 y1 3x1 y 2 3x1 y3 6 x2 y1 5x2 y 2 6 x2 y3 x3 y 3 ; F ( x, y) F (1,1,2), (2,0,1) 9 .
P6. Să se arate că forma biliniară F : R3 R3 R
F ( x, y) x1 y1 2 x2 y 2 8x3 y3 x1 y 2 x1 y3 x2 y1 x2 y3 x3 y1 x3 y 2 este simetrică şi pozitiv definită.
Indicaţie. F ( x, y) F ( y, x) , deci este simetrică.
F ( x, x) x12 2 x 22 8 x32 2 x1 x 2 2 x1 x3 2 x 2 x3
( x12 x 22 x32 2 x1 x 2 2 x1 x3 2 x 2 x3 ) ( x 22 4 x32 4 x 2 x3 )
3x32 x1 x 2 x3 2 x 2 2 x3 2 3x32 0, () x 0,
F ( x, x) 0 x1 x2 x3 0, x2 2 x3 0, x3 0 , care are doar soluţia banală.
P7. Fie forma biliniară simetrică
F ( x, y) x1 y1 x2 y2 x3 y3 2 x1 y2 x1 y3 2 x 2 y1 x3 y1 .
a) Scrieţi forma pătratică definită de F ( x, y) precizând matricea A.
b) Aduceţi forma pătratică la forma canonică cu metoda Jacobi şi metoda valorilor proprii precizând şi signatura.
1 2 1
Indicaţie. a) F ( x, x) x12 x22 x32 4 x1 x2 2 x1 x3 ; A 2 1 0 ;
1 0 1
1 3
b) Metoda Jacobi: F ( x, x) X 12 X 22 X 32 cu signatura (2,1,0); Metoda valorilor proprii:
3 4
1 1, 2 1 5 , 3 1 5 ,
F ( x, x) X 12 (1 5 ) X 22 (1 5) X 32 ; signatura este (2,1,0).
P8. Fie forma biliniară
F ( x, y) x1 y1 x2 y 2 x1 y 2 x2 y1 x2 y3 x3 y 2 .
a) Determinaţi matricea lui F ( x, y) ;
b) Precizaţi forma pătratică generată de F ( x, y) ;
c) Aduceţi la forma canonică forma pătratică, prin metoda lui Gauss.
1 1 0
Indicaţie. a) A 1 1 1 ; b) F ( x, x) x12 x22 2 x1 x 2 2 x 2 x3 ;
0 1 0
x 2 x3 x x3
c) P( x) z12 2 z 22 2 z32 , unde z1 x1 x2 , z 2 , z3 2 ; signatura este (2,1,0).
2 2
P9. Fie forma pătratică P( x) x12 x22 4 x32 2 x1 x2 4 x1 x3 .
a) Să se scrie matricea lui P(x) în baza canonică din R 3 ;
b) Să se găsească expresia formei biliniare polare a lui P(x) în baza B f1 1,1,1, f 2 1,0,1, f 3 1,1,1
.
1 1 2 4 6 4
Indicaţie. a) A 1 1 0 ; b) A 6 7 8 şi atunci forma biliniară generatoare este:
2 0 4 4 8 8
F ( x, y) 4 x1 y1 6 x1 y 2 4 x1 y 3 6 x 2 y1 7 x 2 y 2 8 x 2 y 3 4 x3 y1 8 x3 y 2
.
8x3 y 3 .
P10. Să se aducă la forma canonică, precizând signatura fiecăreia, următoarele forme pătratice:
a) P( x) x12 x22 x1 x2 x2 x3 ;
b) P( x) x12 x 22 4 x32 2 x1 x 2 4 x1 x3 ;
c) P( x) x12 x22 5x32 6 x1 x2 2 x1 x3 2 x2 x3 ;
d) P( x) x 22 x32 4 x1 x 2 4 x1 x3 ;
e) P( x) 4 x1 x2 x2 x3 x1 x3 ;
f) P( x) 4 x1 x2 x32 ;
g) P( x) x12 2 x22 6 x32 4 x42 2 x1 x2 2 x1 x3 2 x2 x3 2 x3 x4 .
3 1 1 2
Indicaţie. a) Metoda Gauss: P( x) z12 z 22 z 32 , z1 x1 x2 , z 2 x 2 x3 , z 3 x3 , signatura
4 3 2 3
1 2 1
(2,1,0); b) Metoda Gauss: P( x) y1 8 y 2 y3 , y1 x1 x2 2 x3 , y 2 x3 x 2 , y3 x 2 , signatura
2 2
2 4
1 2 2 2
(2,1,0); c) Metoda Jacobi: P( x) X 1 X 2 X 3 cu signatura (2,1,0); d) Metoda Gauss: P( x) y12 4 y 22 ,
2
8 9
1
y1 2 x1 x2 , y 2 x1 x3 , signatura (1,1,1); e) Metoda Gauss: P(x) nu are termeni aii 0 şi se recomandă
2
substituţia x1 y1 y 2 , x2 y1 y 2 , x3 y3 . Ca urmare P( x) 4 y12 4 y 22 2 y 2 y3 . Pin calcul se obţine
1 2 1
forma canonică P( x) 4 z12 4 z 22 z 3 , z1 y1 , z 2 y 2 y 3 , z 3 y 3 ; signatura este (2,1,0); f) Metoda
4 4
Gauss: cu notaţia x1 y1 y 2 , x2 y1 y 2 , x3 y3 , rezultă forma canonică P( x) 4 y12 4 y 22 y32 ;
1 2
signatura (1,2,0); g) Metoda Jacobi: P( x) X 12 X 22 X 32 X 4 ; signatura (4,0,0).
4
n
P11. Să se reducă la forma canonică, forma pătratică P( x) xi2 xi x j .
i 1 i , j 1,n
i j
1 1 1
1 ...
2 2 2
1 1
1
...
1
Indicaţie. Matricea formei pătratice este: A 2 2 2 . Se calculează minorul principal de ordin k,
.. .. .. .. ..
1 1 1
... 1
2 2 2
k , al lui A prin adunarea tuturor liniilor la prima linie, scoaterea factorului comun şi scăderea primei coloane
1 0 ... 0
1 1/ 2 1/ 2 ... 0 k 1
din toate celelalte. Se obţine: k (k 1) k . Forma canonică este
2 .. .. .. .. 2
1/ 2 0 ... 1 / 2
4 2 6 2 2n 2
P( x) y12 y 2 y3 ... y n , deci este pozitiv definită.
3 4 n 1
P12. Să se reducă la forma canonică forma pătratică P : R 3 R determinându-se şi baza în care este
scrisă forma canonică:
a) P( x) x1 x2 x2 x3 x3 x1
b) P( x) x12 x32 2 x1 x2 x2 x3
Indicaţie. a) P( x) y12 y 22 y32 în baza
B f1 1,1,0, f 2 1,1,0, f 3 1,1,1 ;
b) P( x) y12 y 22 y32 în baza
B f1 1,0,0, f 2 1,1,0, f 3
3
1,1,2 .
2
P13. Folosind cele 3 metode, aduceţi forma pătratică P( x) 3x1 x2 4 x2 x3 la forma canonică şi arătăţi că
signatura este invariantă.
Indicaţie. Metoda Gauss: cu substituţia x1 y1 y 2 , x2 y1 y 2 , x3 y3 ,
2
P( x) 3 y12 3 y 22 4 y1 y3 4 y 2 y3 . Pentru z1 y1 y3 , z 2 y 2 , z 3 y3 , forma pătratică devine
3
2
2
P( x) 3z12 3 z 2 z 3 . Signatura este (1,1,1); Metoda Jacobi: matricea formei pătratice este
3
0 3 / 2 0
A 3 / 2 0 2 şi cum 1 0 nu este posibilă aplicarea metodei Jacobi; Metoda valorilor proprii:
0 2 0
5 5 5 5
1 0, 2 , 3 , deci P( x) X 22 X 32 , signatura (1,1,1).
2 2 2 2