0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi) 7 vizualizări2 paginiDocument
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră,
reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
cate
plan medio-sagital Planul medic-sagital este planul
simetiei bilateral
Planul frontal merge paralel cu fruntea si trece
prin axul longitudinal si cel transversal. El imparte
Ccorpul intr-o parte anterioara (ventrala) $i alta poste-
rioara (dorsala).
Planul transversal sau orizontal trece prin axul sa
gital si transversal. El imparte corpul intro parte supe-
rioara (craniala) si alta inferioara (caudala). Pianul trans-
versal este numit pianul meizmerie: corpulti. Aceste
Ax lengitdina
Phan saga
Axe traneversal
Niveluri de organizare
Celule, tesuturi, organe, sisteme
de organe, organism
feluri de organizare a corpului
man, fiecare contribuind in final la cel morfo-functio-
nal al Intregului organism (Tig. 4),
Celula
Celula este unitatea de baz morfofunctionala si
genetica a organizarii materiel vil. Poate exista singura
sau In grup, constituind diferite tesuturl
axe si planuri se folosesc si pentru precizarea pozitici
elementelor componente la nivelul fiecarul organ.
‘Nomenciatura anatomica
(Odata cu axele si planurile corpulul ati facut cu-
nostinfa cu unii termeni: cranial, caudal, ventral, dor-
sal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal
‘Cand se vorbeste de membrele corpului, se folo-
sesc termenii proximal pentru formatiunile mai
apropiate de centuri, si distal pentru cele mai Inde-
partate,
La mang, se foloseste termenul volar sau palmar,
pentru formatiunile palmei, iar la picier, termenii plan
tar, pentru formatiunile din talpa piciorului si dersal
pentru. formatiunile supericare ale label piciorulu,
Superficlal si profund sunt termeni care arata gradul
de apropiere fata de suprafata corpulu.
-CUVINTE CHEIE
{organe, sisteme, viscere, sagital, longitudinal, }
{ transversal, proximal, distal, palmar, plantar, volar {
‘TEME SI APLICATIL
© Gasifi raspunsul gresit.
Planurile de orientare ale corpului sunt: a. sa
b. frontal: c longitudinal; d. transversal.
© Completati spatiile punctate cu termenii cores-
punzatori,
Planul frontal merge paralel cu si
trece prin axul — siexul ai
si alta
‘imparte corpul inti-o parte
Forma celuleior este legata de functia lor. Inia,
toate au forma globuloasa, dar ulterior pot deveni fusi
forme, stelate, cubice, cilindrice etc; unele, cum sunt,
celuiele sangvine, ovulul, celulele adipoase sau cart
laginoase, isi pastreaza forma globuloasa.
Dimensiunite celulelor variaza in functie de spe-
Cializares lor, de stare fitiologica a organismulu, de
conditile mediului exter, varsta etc. Exemple: hema
tia — 75p, ovulul — 150-200 u,fibra musculara striae
ta — 5-15cm: media se considera 20-30 1.
Structura celulei
in alcatuirea celulei distingem trei parti compo-
nente principale: 1. membrana celulara; 2. citoplasma;
3. nucleul.Albetuirea corpuul nan
Fig. 4, Mvelur de orgenizere @ corpulul umnere 1. eters 2. molecula 3, macromolecula 4 orgert;
95. cel 6. lesu; 7. orgarr 8, sistem de cigane; 9. organism,
1, Membrana celularé (membrana plasmeticd, plas-
‘malema) inconjoara celula, ti confera forma si separa
structurile inteme ale celulei e mediul extracelular.
Este alcatuita, in principal, din fosfolipide si proteine.
Fosfolipidele sunt astfel cispuse, incat porfiunea lor
hidrofila formeazé un bistrat, in interiorul caruia se
afla cuprinsa portiunea lor hidrofoba. Acest miez
hidrofob restrictioneaza pasajul transmembranar al
molecuielor hidrosolubile si al ionilor. Componenta
proteica este cea care realizeaza functile specializate
ale membranei si mecanismele de transport trans-
‘membranar. Proteinele se pot afla pe fata externa sau
4a
> Sa ©
Fig 5 Modell mouse Mud el membrane eetiar: 1. spat
fextacdular 2. spall invacelulay, 3. proteing, 4, fesfolpid (a sua
uri hidrofile,b. stret hidrofob), 5. clesteal 6. gicolipics 7. luc.
intera a membranei, precum si transmembranar. De-
carece proteinele nu sunt uniform distribuite in cadrul
structuml lipidice, acest mode! structural a fost denu-
mit modelul mozaic fluid (fig. 5). Membrana contine
i glucide (gicoproteine si dicolipide), atasate pe fata
i extema, Acestea sunt puteric incarcate negativ.
Fg 6. Orgenizarea generala a celulet L aparat Golgi 2. membrana
nuclear; 3. mitccondre: 4. lzozorm 5. cromating, 6. membrana
Celulre; 7. retieu endopasmatic rugos, 8. cleplasma; 9. iboxom:
10 retcul endeplasmatic neted I. nucleu; 12. certs 13. nudeok
4 granula de secret,
S-ar putea să vă placă și