Analiliza activității turistice a

județului Constanța

Profesor coordinator : Lector Univ. dr. Oltean Flavia

Realizat : Albert Szidonia , ECT II

Cuprins:
1. Prezentare generală a Județului Suceava
2. Principalele obiective turistice a Județului Suceava
3. Analiza circulației turistice. Indicatori și interpretări statistice
3.1 Indicatori ai cererii reale și potentiale
[Link] ai ofertei turistice
3.3 Indicatorii densității turistice
3.4 Preferința relativă pentru turism
3.5 Indicii de sezonalitate
4. Concluzii
5. Bibliografie
 CAPITOLUL I:

PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI CONSTANTA

I. PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI CONSTANTA

1.1. ASEZARE

Cel mai vechi pamant al tarii si de asemenea cel mai complex,

judetul Constanta, creat in urma impartirii adminstrative din 1969, se
intinde intre Dunare si Marea Neagra. Este situat in jumatatea de
miazazi a Dobrogei si in partea cea mai sud-estica a teritoriului
Romaniei, invecinandu-se la nord, intre Dunare si Marea Neagra, cu
judetul Tulcea (de-a lungul unei limite situata ceva mai la nord de
comunele Mihai Viteazul, Garliciul si de lacul Smeica), la est tarmul
este scaldat de apele Marii Negre, la sud inainteaza pana la granita de
stat cu Bulgaria, care este formata dintr-o linie conventionala ce se
desfasoara intre sud de localitatea Ostrov (de pe Dunare) si sud de
Vama Veche (la tarmul marii), la vest cu judetul Ialomita, caruia ii
revine intreaga Balta a Ialomitei, iar la nord-vest, pe un mic sector,
cu judetul Brǎila. Dobrogea, formata din cele doua judete, Constanta
si Tulcea, constituie fereastra spre mare a pamantului romanesc.
Judetul Constanta are o suprafata totala de 7.055 km patrati (circa 3%
din suprafata totala a tarii) si se situeaza pe locul 8 in Romania din
punct de vedere al suprafetei. Din punct de vedere teritorial-
administrativ este impartita in 3 municipii, 8 orase, 54 comune si 195
sate.

Marea Neagra a deschis poporului roman largi orizonturi catre alte

civilizatii. Drumurile maritime ce au pornit de pe coastele vestice ale
Marii Negre au fost cele mai convenabile cai de comunicatie, de
efectuare a unor schimbari fructuoase intre locuitorii spatiului
carpato-dunareano-pontic si cei din bazinul Marii Egee, Marii
Mediterane ori din alte zone ale lumii.

1.2. CAI DE ACCCES

In comparatie cu celelalte judete, Constanta prezinta o situatie

deosebita, datorita faptului ca aici se imbina transportul feroviar cu
cel rutier, maritim si fluvial, precum si cu cel aerian. Constanta este
usor accesibila din Bucuresti cu avionul 1h., cu trenul 3 h. si cu
autocarul 4h.

Cai aeriene

Dezvoltarea functiei turistice si balneare a municipiului Constanta a

dus la crearea unei linii aeriene internationale, care leaga litoralul cu
alte tari ale lumii.

Pe teritoriul judetului Constanta functioneaza doua aeroporturi:

Aeroportul International ,,Mihail Kogalniceanu” (situat la 25 km. de
orasul Constanta) care este in principal destinat deservirii litoralului
in anotimpul estival, folosit si ca aeroport de rezerva pentru Bucuresti
(fiind din acest punct de vedere considerat al doilea aeroport al tarii)
si un aeroport utilitar aflat la Tuzla, existand posibilitatea folosirii
unor avioane usoare in zonele turistice din sud.

In anul 1996 s-a dat in folosinta noua aerogara care dispune de toate
facilitatile specifice unei aerogari moderne: handling, rent-a-car,
dutty-free, sali speciale pentru fluxurile de pasageri destinate curselor
interne si internationale. Se asigura facilitarea legaturilor rapide
pentru pasageri cu diferite orase din tara si din strainatate.
 Cai navigabile
Doua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe
apa: cursul Dunarii si vecinatatea Marii Negre. Traficul se desfasoara
prin cele trei porturi maritime Constanta, Mangalia si Midia-
Navodari si sase porturi fluviale: Ostrov, Harsova, Cernavoda,
Medgidia, Topalu si Basarabi.

Un rol deosebit in navigatia fluviala il are Canalul Dunare-Marea

Neagra cu o lungime de 64,4 km., care uneste portul Cernavoda cu
portul maritim Constanta, scurtand cu aproximativ 400 de km. ruta
navelor care vin din Marea Neagra spre porturile dunarene din
Europa Centrala.

In plus, marfurile din Australia si Extremul Orient pentru Europa

Centrala scurteaza drumul cu cca. 4.000 km., folosind aceasta ruta.
Prin darea in exploatare a Canalului Dunare-Maine-Rhin, s-a asigurat
legatura directa pe apa intre portul Constanta si porturile din Marea
Nordului. Avantajul principal al acestei rute rezida in faptul ca acest
canal debuteaza direct in incinta portului Constanta.

Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari, ramificatie a canalului

principal, are o importanta economica interna datorita faptului ca
leaga canalul principal de portul maritim Midia si cariera Luminita.

Porturile fluviale de-a lungul Canalului sunt portul Medgidia, dotat

pentru un trafic anual de 1,2 milioane tone si portul Basarabi, dotat
pentru un trafic anual de 700 mii tone. Trebuie precizat ca portul
Constanta reprezinta locul de acostare pentru numeroase nave de
croaziera.

Cai rutiere
Reteaua feroviara masoara 399 km., din care 129 km. linie dubla
electrificata. Judetul Constanta se caracterizeaza printr-o puternica
axa de circulatie est-vest si dotari specifice pe directia
Cernavoda/Medgidia/Basarabi/Constanta/Agigea. Zonei de Nord a
judetului ii este specifica o mai mare densitate a retelei rutiere si
dotare fata de zona de Sud. Se poate observa totodata densitatea
ridicata a cǎilor de circulatie si transportul de-a lungul unei fasii de
litoral de 3-5 km latime intre Midia si Vama Veche.

DN3/Bucuresti, Lehliu, Fetesti, Cernavoda, Medgidia, Basarabi,

Constanta.
Doua drumuri europene traverseaza judetul pe directiile Nord-Sud si
Est-Vest:

• E 60(DN2) – de la Hamburg, intra in tara dinspre Ungaria prin

Oradea si face legatura cu centrul tarii prin Cluj, Targu-Mures,
Brasov cu capitala, Urziceni, Slobozia, Giurgeni, Harsova, Mihail
Kogalniceanu, Ovidiu ajungand pana la Constanta .

• E 87(DN22) – intra in tara dinspre Bulgaria (Vama Veche) si

traverseaza statiunile litoralului romanesc, facand legatura prin
Constanta cu Tulcea, avand urmatoarea ruta:

Tulcea, Mihai Viteazu, Ovidiu, Constanta, Eforie Nord, Mangalia,

Vama Veche, Durankula (Bulgaria).

Din zona Garii de Nord, Bucuresti, pleca microbuze care sosesc

langa gara din Constanta. Pe teritoriul judetului Constanta existǎ 3
puncte de trecere a frontierei rutiere intre Bulgaria si Romania: Vama
Veche, Negru Voda si Ostrov.

km
Judetul Constanta
Drumuri publice - total
din care:
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Din total drumuri publice:
Drumuri nationale
din care:
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Drumuri judetene si comunale
din care:
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu

Configuratia retelei feroviare se prezinta sub forma a doua axe care

traverseaza judetul, una de la vest la est (calea ferata dubla
Cernavoda/ Constanta), si alta de la nord la sud (Tulcea/ Negru
Voda); ele se intretaie in nodul feroviar Medgidia.

Din capitala pleaca cate 8 trenuri pe zi cu ruta Bucuresti - Constanta.

km
Judetul Constanta
Total
din care:
electrificate
Din total:
Linii cu ecartament normal
Total
Cu o cale
Cu doua cai
Linii cu ecartament larg
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu

Zonele libere
In continuarea portului Constanta, in partea de sud, s-a infiintat Zona
Libera Constanta Sud, iar in anul 1997, in scopul atragerii de
investitii straine, precum si a cresterii traficului international, in
portul Basarabi a fost infiintata Zona Libera Basarabi, care ofera
facilitati specifice pentru companiile ce-si desfasoara activitatea in
astfel de perimetre portuare.

Asezat in extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea

Neagra, putem afirma ca judetul Constanta, care reprezinta fereastra
spre mare a tarii, este usor accesibil, pe toate caile de transport,
inclusiv cel maritim, si, de asemenea, Constanta are legaturi directe
cu toate orasele importante ale tarii, accesul pe litoralul romanesc
fiind foarte usor pentru turisti.

1.3. SCURT ISTORIC

Datorita asezarii sale la tarmul Marii Negre, Dobrogea este prima

noastra provincie ce intra in lumea istoriei scrise. Cu aproape 7
secole inaintea erei noastre, pe tarmurile ei si-au aruncat ancorele si
s-au asezat, intemeind aici orase-porturi, primii corabierii greci veniti
din Marea Mediterana , de pe coastele Asiei Mici.

Tinuturile dobrogene au fost locuite inca din timpurile oranduirii

comunei primitive. In zilele noastre s-au descoperit si se mai
descopera inca nenumarate urme care confirma acest lucru. Despre
existenta unei populatii vechi aici ne vorbesc si numeroasele movile -
tumulii-„movile ca niste musuroaie de cartite uriase, a caror urzeala e
taina trecutului si podoaba pustietatii”, care se gasesc presarate pe tot
tarmul Dobrogei, unele din ele datand si din epoci mai tarzii, din
timpul popoarelor migratoare.

Cei mai vechi locuitori ai acestor pamanturi au fost tracii. Prima stire
scrisa despre ei 535e48f dateaza din anul 513 inaintea erei noastre, si
ne este transmisa de Herodot, cunoscut istoric al antichitatii, care
arata ca, dupa retragerea de la Dunare a regelui persan, Darius, scitii
(popor stapanitor in nordul Marii Negre) rastoarna puterea dominanta
a triburilor trace de aici, supunandu-i. De aceea, mult timp aceste
tinuturi de litoral ale Marii Negre poarta numele de Schitia Minor,
spre deosebire de Schitia Maior, situata la nord de Marea Neagra.

Obiectele si urmele descoperite ne indreptatesc sa consideram ca

bastinasii se ocupau cu agricultura si comertul, vazandu-si produsele
cetatilor grecesti de pe litoralul Marii Negre. Dupa afirmatiile lui
Polibiu, printre marfurile de export era si omul sclav. Pentru
bastinasii acestor locuri, tarmul marii, marea insasi, nu a constituit o
lume aparte. Intinderea marii, dar mai ales furtunile care o bantuiau ii
faceau pe acestia sa se teama de la inceput si s-o numeasca „Marea
Intunecoasa”.

Grecii, primii corabieri care au cunoscut-o mai bine, ingroziti si ei de

furtunile ce o bantuiau, au numit-o si ei la inceput „Marea
Neospitaliera”. Mai tarziu, cand grecii se aseaza pe tarmurile ei si
cand ii cunosc bogatiile: pescuitul bogat pe langa coasta, bogatia in
cereale, vite si alte produse agricole din tinuturile invecinate ei, o
numesc Pontus Euxinus, adica „marea cea ospitaliera”.

Prima cetate infiintata de greci pe litoralul Marii Negre, a fost cetatea

Histria, situata intr-un vechi golf, pe o mica insula stancoasa. Aceasta
cetate apartinea coloniei din Milet de pe coasta Asiei mici. Cu
timpul, histrienii ajung stapanii pescuitului la gurile Dunarii si-n
regiunea marilor lagune de pe tarmul Marii Negre. Alaturi de comert,
grecii mai practicau aici si pescuitul. La sud de Histria, grecii ionieni,
veniti din cetatea Milet, intemeiaza o alta cetate, cetatea Tomis,
(Constanta de astazi) iar la sud de Tomis, grecii dorieni intemeiaza
cetatea Calatis / Mangalia de astazi.

Cetatile grecesti de pe litoralul Marii Negre faceau comert cu

bastinasii de la care cumparau grane, miere, ceara, piei si sclavi,
carora le vindeau untdelemn, vin grecesc, obiecte si podoabe din aur
si argint.
Numeroasele inscriptii vechi, templele din marmura, ruinele cetatilor,
vasele ornamentale, monezile, sarcofagiile si pietrele funerare
dovedesc existenta si viata multilateral dezvoltata a acestor cetati -
colonii de pe litoralul Marii Negre.

Urmarind in linii mari istoria acestor asezari omenesti de pe litoralul

Marii Negre, cunoastem ca prin secolul 4 i.e.n., dupa Histria, un rol
important il joaca cetatea Calatis, care devine principalul centru de
schimb de cereale in aceasta parte a litoralului. Emblema monedelor
acestei cetati - spicul de grau - simbolizeaza tocmai bogatia deosebita
in cereale a acestei regiuni.

Cetatea Tomis joaca un rol important ceva mai tarziu, in vremea

romanilor. Cateva secole mai tarziu, pe acest tarm vin si alti
corabieri. Astfel, rand pe rand sosesc aici bizantinii, genovezii care
reiau locul grecilor din antichitate.

Prezenta genovezilor pe tarmul Marii Negre se leaga de existenta

celor 3 mari drumuri comerciale din NV, E si SE Europei medievale:

-drumul Marii Nordului, drum al Ligii Hanseatice;

-drumul de uscat al tatarilor;

-drumul genovezilor, corabierii Marii Mediterane.

Aceste drumuri principale din aceea vreme converg spre litoralul

Marii Negre.

O etapǎ insemnata in istoria Dobrogei o constituie stapanirea lui

Mircea in Dobrogea „Domn pana la marea cea mare” cum se
intituleaza el, cucerire facuta pentru a avea deschidere la mare si
pentru a feri tara de incercuirea otomana pe la rasarit. Aceasta
perioada apare ca un moment despartitor intre epoca romano-
bizantina si jugul secular ce avea sa urmeze pentru aceste locuri.

Timp de 5 secole jugul otoman apasa greu viata Dobrogei si a

litoralului ei, Marea Neagra devine „lac turcesc”, cetatile, orasele de
pe litoralul ei decad, transformandu-se in mici si neinsemnate asezari
omenesti. Sub ocupatie turceasca, Dobrogea ajunge un loc de
pastorit, cu populatie rara si cu orase in declin. Din infloritoarea
cetate Tomis, ramane o neinsemnata schela- Kunstendge- numele
orasului Constanta din timpul stapanirii turcesti.
In 1850 Constanta este descrisǎ ca avand doar 50 de case, un port
ruinat, in care rar ancorau corabiile. Orasul era un morman de pietre
rascolite. Nu mai ramasese nimic din cetatea cu ziduri crenelate din
gravurile lui Hector de Bearn, datand din 1828.

Un eveniment de seama in istoria acestui teritoriu il constituie faptul

ca, in 1877-1878 noi castigam independenta tarii in razboiul
impotriva Imperiului Otoman si odata cu aceasta in Dobrogea. Dupa
1877, Constanta isi incepe epoca dezvoltarii sale moderne. Romania,
devenita, in anii regimului burghezo-mosieresc, o semicolonie agrara
a tarilor industrializate din vestul Europei, era silita sa-si organizeze
un debuseu maritim pentru granele si petrolul cerute la export.
Acestia au fost factorii care au contribuit intr-o oarecare masura la
dezvoltarea acestei zone in perioada dintre cele doua razboaie
mondiale. Totusi sperantele poporului de aici nu au fost intru totul
satisfacute. Contradictiile existente in structura de stat politica,
economica si sociala a Romaniei, au facut ca teritoriul si populatia
acestei parti a tǎrii noastre sa ramana peste 7 decenii tot un teritoriu
inapoiat din punct de vedere economic, social si cultural. Se poate
spune ca acest teritoriu a inceput sa se dezvolte dupa anul 1950 cand
au inceput sa se creeze conditii pentru dezvoltarea zonei de litoral a
tarii. Astfel, cea mai veche provincie a tarii este astazi printre cele
mai dezvoltate puncte economice ale tarii, fiind principala baza
turistica a Romaniei.

1.4. POTENTIALUL ECONOMICO-SOCIAL

In ceea ce priveste populatia, aici numarul de locuitori s-a dublat in

ultimii 80 de ani, ca aproape in toata tara, sporul natural atingand
valori medii. Fata de densitatea medie a tarii, in judetul Constanta se
inregistreaza densitati mai mari de 100-150 locuitori pe km. patrat.
Din punct de vedere al structurii nationale, majoritatea sunt romani,
dar si turci, tatari, bulgari, greci, rusi, lipoveni etc. Structura
confesionala- majoritatea sunt ortodocsi, urmati de catolici,
musulmani, adventisti etc.. Forta de munca a suferit modificari, dupa
revolutie a crescut populatia ocupata in agricultura (30,5%), restul
populatiei fiind cuprinsa in ramuri sociale, industriale (17%), in
transpoturi (16 %), in circulatia marfurilor (10%), in constructii
(9,7%). Structura populatiei are urmatorul aspect: 73,6% populatie
urbana, 41,3 % populatie activa, 31% din populatia activa lucreaza in
sectorul privat. Populatia urbana depaseste usor pe cea rurala.
Structura administrativa a judetului este dupa cum urmeaza: 3
municipii (Constanta, Mangalia, Medgidia), 9 orase, 52 comune, 189
sate; resedinta administrativa a judetului este Constanta, cu o
populatie de 309.965 locuitori, conform recensamantului 2003,
(46,65 % din populatia totala a judetului), fiind al doilea oras ca
marime dupa Bucuresti. Dupa vechime, primele orase apar in secolul
VII-VI i.e.n. si anume: Tomis si Callatis. Urbanizarea se dezvolta
incepand cu secolul al XIX-lea, si se intensifica dupa cel de-al II-lea
razboi mondial cand apar orase noi ca: Navodari, Ovidiu,
Techirghiol.

Judetul numara in total 713.563 locuitori iar dupa numarul acestora,

in judetul Constanta, sunt orase foarte mari- Constanta, care este si
resedinta judetului cu 309.965 locuitori, orase de marimi mijlocii-
Medgidia si Novadari, cu o populatie intre 35000-45000 locuitori; si
orase mici -Babadag, Isaccea, Harsova, Cernavoda, Ovidiu, Eforie,
Techirghiol, Basarabi.

#Anexa 1

Judetul Constanta Numarul locuitorilor Locuitori / km2

29 decembrie 1930
25 ianuarie 1948
21 februarie 1956
15 martie 1966
5 ianuarie 1977
7 ianuarie 1992
18 martie 2002
1 iulie 2003*

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

* conform ultimului recensamant

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

 Populatia judetului Constanta
Total judet
Constanta
Mangalia
Basarabi
Cernavodǎ
Eforie
Harsova
Nǎvodari
Negru Vodǎ
Ovidiu
Techirghiol

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Total Urban Rural

(numar (numar (numar
persoane) persoane) persoane)
Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin
sexe sexe sexe
Constanta

conform ultimului recensamant

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Asezarile rurale, dupa numarul de locuitori sunt: sate mijlocii si sate

mici; dupa structura sunt sate adunate sau sate rasfirate, iar dupa
functie sunt sate predominant agricole, sate viticole (Murfatlar,
Niculitel), pomicole, pescaresti, miniere, mixte.

Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si

turistic, cu o agricultura si un transport maritim bine reprezentate in
ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma si
privatizare. In judetul Constanta functioneaza 31 de regii autonome,
25.303 societati comerciale, din care: 66 cu capital de stat,  618 cu
capital mixt, 25.119 cu capital privat si 169 organizatii cooperatiste.
Dupa numarul total al agentilor economici (36 540 la 31.12.2004, din
care 33 989 sunt societati comerciale, iar 3 437 sunt firme cu aport
strain la capitalul social), judetul Constanta ocupa locul al treilea pe
tara.
Dupa forma de proprietate, societatile comerciale din judetul
Constanta sunt: 97,46 % cu capital privat, 0,1 % cu capital de stat,
0,96 % cu capital combinat (privat + stat) si 1,48 % sunt
filiale/sucursale fara personalitate juridica. La 31.12.2004 erau
inregistrate 3 437 de societati comerciale cu aport strain la capitalul
social, din care 231 firme (cu un aport de 3,85 milioane $)

s-au infiintat in anul 2003. Aportul judetului Constanta la productia

industriala a tarii este de 10,3% la titei extras; 18,5% la titei
prelucrat; 18.2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la
ingrasaminte chimice; 1,6% la tesaturi din lana; 10,3% la ulei
vegetal si 2% la gaze naturale extrase. Judetul Constanta dispune de
insemnate capacitati de prelucrare a lemnului si a producerii
celulozei si hartiei. Industria alimentara este reprezentata de mai
multi agenti economici profilati pe prelucrarea produselor de:
morarit si panificatie, carne, lactate, uleiuri vegetale, conserve,
legume si fructe, sucuri, bauturi alcoolice, pescuit etc.

#Anexa 2

Cifra de afaceri, investitiile brute si personalul unitatilor locale active, pe activitati ale economiei
nationale, in anul 2006
Cifra de Investitii
afaceri brute Personalul1)
Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1) (miliarde lei (miliarde lei (numar
preturi preturi persoane)
curente) curente)
Constanta
Total
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Energie electrica si termica, gaze si apa
Constructii
Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea,
intretinerea autovehiculelor,  motocicletelor si
a bunurilor personale si casnice
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si comunicatii
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati
de servicii prestate in principal intreprinderilor
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Alte activitati de servicii colective, sociale si
personale

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Unitatile locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati si clase de
marime, in anul 2006
numar
 unitati

din care: pe clase de marime, dupa numarul de

salariati
Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1) Total
250 si
peste

Constanta
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Energie electrica si termica, gaze
si apa
Constructii
Comert cu ridicata si cu amanuntul,
repararea si intretinerea
autovehiculelor si motocicletelor si
a bunurilor personale si casnice
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si
comunicatii

Tranzactii imobiliare, inchirieri si

activitati de servicii prestate in
principal intreprinderilor

Invatamant
Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati de servicii

colective, sociale si personale

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

  2006 Media 2006 2007*

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

In industrie, productia a scazut in luna martie 2006 cu 8,2% fata de

februarie si cu 17,5% fata de martie 2006. Cu toate acestea, in primul
trimestru al anului 2007 productia industriala se situeaza cu putin
peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut (+0,3%). Pe
sectoare mari ale industriei, in trimestrul I 2007 productia creste cu
3,7% in industria extractiva, cu 2,0% in industria energiei electrice si
termice si scade cu 0,4% in industria prelucratoare. Cifra de afaceri
din industrie scade in trimestrul I 2007 cu 3,8% fata de aceeasi
perioada din 2006.

date estimative)

Indicii volumului cifrei de afaceri din industrie pe total

Luna corespunzatoare din anul precedent = 100 fata de

mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec ian feb mar
Total
tara

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Luna corespunzatoare din anul precedent = 100 fata

 de
mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec ian feb mar
Total  96.2
judet

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Deci, din punct de vedere economico- social, Constanta este al doilea oras al
tarii, dupa capitala tarii noastre, ca dezvoltare si numar de locuitori. Economia
judetului Constanta este diversificata, in toate domeniile de activitate, insa, prin
iesirea la Marea Neagra, judetul Constanta este baza turistica cea mai mare a
tarii, concentrand circa 43% din capacitatea de cazare a tarii.

CAPITOLUL II:
POTENTIALUL TURISTIC Al JUDETULUI
CONSTANTA
2.1. RESURSE NATURALE p 22
2.2. RESURSE ANTROPICE p 31
2.3. TRASEE CULTURAL - TURISTICE p 39
II. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTA

Valorificarea resurselor turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric in turism

s-a realizat inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim numai la apele
minerale sau asezamintele religioase din antichitate si evul mediu, care generau
anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea turismului presupune existenta unui
potential turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure
integrarea unei zone, cu vocatie turistica interna si internationala, si care sa
permita accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare.

Potentialul turistic, in sens larg, cuprinde dotarile tehnico-edilitare, servicii

turistice si structura tehnica generala. Printre componentele potentialului turistic
a unei zone litorale trebuiesc mentionate resursele naturale, in primul rand:
frumusetile litoralului, clima, relief, vegetatie, fauna, factori de cura din
statiunile balneo-climaterice. Intr-un sens determinat, valorile naturale, sau oferta
primara, constituie baza ofertei turistice potentiale a unei zone, considerate ca
apte pentru a fi introduse in circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate
cu resursele antropice, create de mana omului, sau oferta turistica secundara,
menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea rationala a potentialului
turistic natural, asigurand premisele transformarii acestei oferte potentiale intr-o
oferta turistica efectiva.

Potentialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale,

economice, si culturale, care in urma unei activitati umane, pot deveni obiective
de atractie turistica. Prin urmare, este vorba de acele valori, a caror punere in
functiune necesita lucrari de amenajare si echipare, investitii de capital si un
volum considerabil de cheltuieli, de munca umana.
Turismul pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a
secolului 19, dar a capatat o mare amploare dupa 1956, cand s-a inceput
realizarea unor mari complexe hoteliere, in baza unui plan general de
sistematizare. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui
turism complex a permis construirea in cele 12 statiuni, a unei puternice baze
materiale de cazare, tratament, si alimentatie publica, litoralul romanesc fiind
considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca, prin specificul sau,
activitatea de turism se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate.

2.1 RESURSELE NATURALE ALE JUDETULUI

RELIEFUL

Relieful se prezinta ca un podis suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul

Marii Negre. Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si are o
panta mai inclinata in apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboara pana la
50 metri, pe aripa nordica si sudica se ridica pana la 200 metri. Ca principale
unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde aproape intreg teritoriu (podisul
Dobrogei), litoralul Mǎrii Negre (Dobrogea maritima) si valea Dunarii.

Relieful acestui judet este constituit din suprafete de eroziuni dispuse etajat, cu
altitudini de 100-200 metri si cu martori de eroziune in partea centrala a
teritoriului. Pe laturile dunareana si marina se intalnesc, de asemenea, sub forma
etajata, mai multe terase de abraziune lacustra si marina ce scad altitudinal spre
Dunare si tarmul marii. Aproximativ in partea mijlocie a teritoriului, cu directia
vest-est, se afla un culoar depresionar, tectono - eroziv, drenat de Carasu. Valea
Carasu constituie zona cea mai coborata de pe teritoriul judetului.

Dupa geneza, structura petrografica si aspecte ale reliefului, Podisul Dobrogei se

imparte in Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de
o linie tectonica ce uneste Harsova cu Capul Midia. Podisul Dobrogei de Sud se
afla in sudul Podisului Dobrogei, invecinandu-se la nord cu masivul Dobrogei de
Nord, la vest cu Lunca Dunarii, la sud granita cu Bulgaria iar la est cu Marea
Neagra. Podisul s-a format prin sedimentare in neogen, si are o structura de
platforma cu inclinare de la est la vest.

Relieful acestui podis este usor ondulat, intrerupt pe alocuri de unele abrupturi
stancoase si are ca subdiviziuni, in nord Podisul Medgidiei -109 metri, in sud-
vest Podisul Oltinei-209 metri, cel mai inalt, impadurit, fragmentat de mici
afluenti ai Dunarii; in sud-est Podisul Negru Voda -194 metri, neted si putin
fragmentat; paralel cu tarmul zona litorala inalta, sub 100 metri, se termina spre
mare cu mici abrupturi numite faleze si se prelungeste in mare cu platforma
continentala, (o veche campie litorala, invadata de apele marii in holocen,
datorita topirii ghetarilor) care pleaca lin de la tarm, avand adancimi de 50-200
metri. In nord se afla depresiunea de pe valea raului Carasu, vale inclusa in
traseul Dunare– Marea Neagra (Cernavoda - Agigea).
Zona marginala dunareana, reprezentata prin terase de abraziune lacustra si
fluviala, este de fapt, partea vestica a podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin
si Oltina. V. Mihailescu denumeste aceasta zona pe sectoare, Prispa Daenilor si
Prispa Harsovei (in sectorul podisurilor Casimcei si Medgidiei) si platforma
litorala levantina (in sectorul podisurilor Cobadin si Oltina). Caracteristic acestei
zone este reteaua de vai ramificate, ce fragmenteaza puternic aceasta zona. Pe
marginea dinspre Dunare, vaile se termina cu limane fluviale, formate in
depresiuni golfuri. Aceste limanuri, ca forma, prezinta aspecte diferite: vai
puternic meandrate (limanul Vederoasa), vai alungite, datorita formarii lor la
gurile de varsare in Dunare a raurilor (limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni),
forme oval-poligonale (lacul Bugeac), oval alungite (lacul Marleanu), oval
circulare (lacul Oltina). In cadrul cuvetelor limanice se pastreaza umeri de terasa,
sculptati, in functie de altitudine, de abraziune lacustra sau de eroziune fluviatila.

Zona litoralului maritim, reprezentata prin terasele de abraziune marina si de

eroziune, se desfasoara intre limita nordica si cea sudica a judetului. V.
Mihailescu denumeste aceasta unitate de relief litoral astfel: Prispa Hamangia, in
sectorul podisurilor Babadag si Casimcea nordica, Prispa Fantanele, in sud-estul
podisului Casimcei, podisul litoralului, intre Tasaul si limita sudica a judetului,
corespunzator podisului Topraisar si zonei Mangaliei.

Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a

treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime), cu salinitate redusa
(17-18 la mie la tarm) si temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul
romanesc al Mǎrii Negre se intinde pe o suprafata de 100 kilometri (din totalul
de 244 km.), intre bratul Chilia si Vama Veche. Relieful este format din litoral si
fundul marii. Litoralul cuprinde tarmul si platforma continentala, aceasta fiind o
veche campie litorala invadata de apele marii in holocen. Platforma litorala
coboara lin de la plaja ( pe o fasie de 100- 200 metri), eliminande-se astfel orice
factor de risc. Marile intinderi de plaja sunt „pavate” cu nisip auriu de o finete
deosebita. Peste tot plajele sunt orientate spre rasarit. Originalitatea Marii Negre
consta in lipsa curentilor verticali care ar permite aerisirea apelor din adanc. De
aceea, in adancimile apelor Marii Negre nu exista viata.

Se poate concluziona ca relieful judetului Constanta este format dintr-un podis

tabular, inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele
Marii Negre, in partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de
litoral.

SOLURILE

Desi inconjurat de ape, judetul Constanta se caracterizeaza printr-o larga

raspandire de climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale
invelisurilor de sol al judetului sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare,
precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de tranzitie de la climatul
continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al Peninsulei
Balcanice, ce conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale solurilor Constantei,
soluri ce apartin grupei pedogeografice danubiano-pontic.
Solurile automorfe ocupa aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe
si cele halomorfe avand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale sunt
reprezentate solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile
castanii de paduri xerofile, solurile silvestre cenusii-castanii, si soluri silvestre
brune-podzolite. Solurile balane si cele castanii de padure xerofile apar la noi in
tara aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se asociaza cu rendzine,
rogosoluri si litosoluri.

Rocile comune in judetul Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare,
argile, cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul rosu.

Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de
constructie, calcare pentru ciment (Harsova), ape mineralizate (Techirghiol,
Nuntasi).

In concluzie, solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta

zona, datorita asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-
pontice. O mare valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii
de turisti pentru tratament.

CLIMA

Pe fondul general al climatului continental, clima Dobrogei si respectiv, a

judetului Constanta prezinta anumite particularitati, legate de pozitia geografica
intre baltile si Delta Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est si de
componentele fizico-geografice ale teritoriului. Caracterul continental al climei
se accentueaza in a doua jumatate a verii si la inceputul toamnei, cand predomina
timpul senin si secetos, care rareori este intrerupt de cate o ploaie torentiala de
scurta durata.

In cursul unui an durata timpului insorit depaseste 2200 de ore (vara mai mult de
300 de ore lunar, iar pe zi, in luna iulie, durata de stralucire a soarelui este de 10-
12 ore), iar energia razelor solare insumeaza peste 125 mii calorii pe centimetri
patrati. In decembrie-ianuarie, cand zilele sunt mai scurte energia solara este mai
redusa. Acesta se intensifica in mai-septembrie, cand zilele sunt mai lungi,
valorile maxime inregistrandu-se in zona litorala.

Vara regimul metereologic este mai stabil decat in celelalte anotimpuri. Cele mai
mari temperaturi ale aerului se produc in a treia decada a lunii iulie. In sezonul
rece (toamna-iarna) prezenta marii ridica temperatura aerului, in timp ce in
sezonul cald (primavara-vara) o coboara. Temperatura medie anuala este de 11
grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai reci este de 0 grade Celsius,
iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele termice slabesc spre
litoral, astfel in sud-estul judetului media lunii ianuarie trece de 0 grade. In
sezonul cald, temperatura la suprafata plajei urca pana la 45 de grade Celsius,
insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride.
Pe teritoriul judetului cad anual, in partea de sud si est 400 milimetri, iar in
partea de nord 400-500 milimetri de apa sub forma de precipitatii atmosferice, in
numai 50-75 de zile, asemenea cantitatii fiind cele mai mici de pe teritoriul tarii.
Aici regimul de ploi este neregulat, fiind intalnite secete frecvente. Zona litorala
este limitata de izohieta de 400 milimetri, cu directia aproximativa sud-nord.

Vanturile dominante sunt cele de vest, crivatul uscat si geros si brizele marine.
Numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 11 metri pe secunda, se constata
ca este redus in lunile extreme (ianuarie, iulie), inregistrandu-se mai multe numai
la Constanta. Totodata, numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 16 metri
pe secunda este extrem de redus atat in ianuarie cat si in iulie.

Regimuri climatice

In nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de 10-11 grade si precipitatii de

400-500 mm, in partea de vest climat de campie moderata, iar in partea de sud
climat de campie accentuata. Influenta marii nu patrunde in interiorul regiunii
mai mult de 12-20 km., datorita predominarii circulatiei atmosferice din sectorul
de vest. In partea de est, clima are influente pontice cu ierni blande, veri lipsite
de canicula.

Datorita caracterului continental secetos al climei, in Constanta se inregistreaza

temperaturile cele mai ridicate din tara si timpul este in cea mai mare parte a
verii senin, ceea ce influenteaza pozitiv valorificarea litoralului romanesc in
timpul verii.

APELE

Pe teritoriul judetului Constanta, litologia, relieful, precipitatiile, evapo-

transpiratia si vegetatia sunt factorii principali ce determina caracteristicile
apelor (subterane si de suprafata). Apele subterane sunt reprezentate prin panze
freatice aproape de suprafata si prin ape de adancime, iar cele de suprafata prin
paraie cu caracter permanent si intermitent, dar si prin lacuri (limane fluviatile,
fluvio-maritime si lagune). Hidrografia judetului se caracterizeaza prin lipsa
aproape completa a unei retele hidrografice permanente. De asemenea, prin
adancimea mare la care se afla panza de apa freatica, mai ales in sud-estul
judetului, fantanile au aici, in mod frecvent adancimi intre 30-70 metri. In patul
vailor si in imprejurimile lacurilor, apa freatica se afla la adancimi mai mari, fapt
care a atras stabilirea in aceste locuri a majoritatii asezarilor omenesti din judet.
In Dobrogea sudica de platforma, corespunzatoare celei mai mari parti a
teritoriului judetului, apele subterane se gasesc in depozitele de la baza loesului,
ca si in placa sarmatica, la adancimi foarte variate. Izvoarele aici sunt ascendente
si descendente. Pot fi grupate in izvoare de sinclinal, crusta, din depozite aluviale
(pe vaile Casimcei, Topologului etc.)

Apele curgatoare sunt reprezentate prin paraie cu debite reduse. Pe dreapta,

Dunarea primeste din podisul Dobrogei afluenti mici din podisul Oltinei, cel mai
important fiind Carasu, (podisul Medgidiei), acesta fiind inclus in traseul
canalului navigabil Dunare-Marea Neagra. Podisul Dobrogei este strabatut de
grupa raurilor dobrogene ce se varsa in lacurile de pe litoral: Telita, Slava,
Casimcea, Baciu, Topolog, Ivrinezu. Raurile sunt scurte cu un debit scazut in
general.

Lacurile sunt de litoral si lagune, formate prin bararea unor vechi golfuri si
cordoane litorale. De aici face parte complexul Razim-Sinoe cu lacurile: Sinoe,
Istria, Nuntasi, Razimul mic. De asemenea, pe teritoriul judetului sunt intalnite
limanuri maritime: Babadag, Tasaul, Techirghiol, Mangalia.

Limanurile fluviatile se intalnesc in sectorul sud-vestic al teritoriului Dobrogei

pe dreapta Dunarii. Printre cele mai importante se numara: Bugeac, Oltina,
(ambele lacuri sunt importante centre piscicole pe dreapta Dunarii), Marleanu,
Vederoasa, Cochirleni, Carasu, Seimenii Mari si Seimenii Mici, ultimele patru
limanuri fiind desecate. De-a lungul vaii Carasu s-a realizat Canalul Dunare-
Marea Neagra, pe 64,2 km.

Principalele lacuri din judetul Constanta se caracterizeaza prin:

Techirghiol este cel mai bogat lac cu namol terapeutic din Romania, compus din
elemente organice amestecate cu substante minerale si constituind principalul
element in tratarea multiplelor afectiuni, pentru care este atat de solicitata
statiunea de pe malurile sale. Este cel mai intins lac salin din tara noastra (11,7
km patrati). Acest liman fluvio-maritim (ce a fost candva un golf de mare)
formeaza in prezent o rezervatie faunistica (unde traiesc, printre altele, peste 124
de specii de pasari, multe dintre ele raritati). Lacul reprezinta si o insemnata baza
de agrement, fiind dotat cu numeroase barci si salupe. Tascau si Tatlageac sunt 2
limanuri fluvio-marine, unde se pot practica sporturi nautice. Au o importanta
deosebita datorita namolului lui cu calitati terapeutice. Sinoe si Siutghiol sunt 2
lagune marine ce reprezinta fostele golfuri marine. In prezent sunt importante
pentru piscicultura.

Caracteristic pentru reteaua de ape din judetul Constanta este lipsa apelor
curgatoare din interiorul judetului, acestea fiind reprezentate de paraie cu debite
reduse, insa prezenta apelor se face simtita din plin in jurul judetului prin Delta
Dunarii si Marea Neagra. Alaturi de apele Marii Negre, care reprezinta cea mai
importanta resursa turistica a judetului, mai sunt valorificate turistic si apele
minerale si lacurile din interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic.

VEGETATIA, FAUNA, FLORA

Vegetatia teritoriului Constanta s-a format si dezvoltat continuu cu incepere de la

sfarsitul pleistocenului superior. Este destul de variata din punct de vedere
floristic, iar formatiile si asociatiile componente sunt suprapuse relicvelor
floristice tertiare, pleistocene si holocene, care indica, in acelasi timp, istoricul de
dezvoltare complexa a vegetatiei actuale in stransa legatura cu ceilalti
componenti fizico-geografici. Lipsa apelor de suprafata, natura petrografica,
climatul arid, nivelele de apa subterana la mari adancimi determina aspectul
general al invelisului vegetal.

Vegetatia este in cea mai mare parte de stepa, fiind un rezultat al intrepatrunderii
influentelor pontice premaritime cu cele submediteraneene. Aceasta este formata
din ierburi marunte si arbusti. Stepa dobrogeana se diferentiaza de celelalte tipuri
de stepa de pe teritoriul tarii. Tinandu-se seama de compozitia floristica, de
gradul de destelenire si de intensitatea pastoritului din trecut au fost separate:
pajisti de telina stepica primara, cu paius stepic, pir crestat, colilie si pajisti,
parloage stepice inierbate, cu firuta cu bulbi, perinita, barboasa si alior, cu grupa
parloagelor intelenite si a celor neintelenite.

Silvostepa, intercalata intre padure si stepa, ocupa spatii restranse in sud-vestul

Dobrogei, pe teritoriul podisurilor Oltina si Negru-Voda. Are ca trasaturi
specifice participarea masiva a stejarilor subxerofili-termofili, predominanta in
subarboret a elementelor submediteraneene cu frunze cazatoare, existenta unor
elemente sudice mai rare, a sibleacurilor de diferite tipuri, apare de asemenea si
stejarul pufos, formatie submediteraneeana de tip balcanic.

Padurea, in comparatie cu stepa si silvostepa, are cea mai redusa extensiune,

situandu-se in partea sud-vestica. Padurea se evidentiaza prin participarea redusa
a gorunului si prin abundenta speciilor mezofile de amestec. Se face totodata
evidenta formatia ceretelor (cereto-garnitete si cereto-sleauri). Se poate aprecia
ca este o padure de cvercinee submezofile de tip balcanic. In zonele inalte
(podisul Babadagului) se gaseste etajul stejarului (cer-garnita, stejar pedunculat).
Vegetatia intrazonala este formata din paduri de salcam, vegetatie
mediteraneeana, (smochini salbatici, iasomie, carpinis) si vegetatia de lunca, de-a
lungul Dunarii.

Fauna este corelata cu vegetatia, fiind formata din mamifere, pasari si pesti. Ea
prezinta un colorit pontico-submediteranean. Printre speciile caracteristice stepei
se numara popandaul, iepurele, orbetele mic, sobolanul cenusiu, soarecele saritor
si alte rozatoare. Printre pasari se numara: potarnichea, graurul, cotofana, uliul
porumbar etc. Reptila caracteristica este soparla. Mamiferele sunt reprezentate
prin dihorul de stepa si nevastuica. In ceea ce priveste fauna de padure si de
silvostepa, aceasta se deosebeste atat cantitativ cat si calitativ fata de cea din
stepa, datorita conditiilor de viata mai favorabile. Aici se intalnesc porumbelul
gulerat, gugustiucul, fazanul colonizat, soimul dunarean, pajura tipatoare,
vulturul codalb, bufnita mare. Mamiferele sunt reprezentate de caprioara,
veverita, mistretul, muflon, pisica salbatica ,vulpea rosie, jder, dintre insectivore-
ariciul, cartita, liliac si dintre rozatoare-soarece de padure.

Marea Neagra este deosebit de complexa mai ales in ceea ce priveste originea ei.
Originalitatea ei consta in faptul ca, datorita lipsei curentilor verticali, este lipsita
de viata in adancimi. Unele specii sunt relicve din vechea mare sarmatica, circa
35%. Printre acestea se numara guvizii, unele specii de ace de mare si unele
scoici de mal. Cele mai multe specii de animale (60% din fauna actuala) sunt
venite din Mediterana, dupa ruperea Bosforului. Lista acestora cuprinde pesti,
viermi, scoici, crabi. Restul de 5% din faunǎ este format din animale de apa
dulce venite de pe rauri si adaptate noilor conditii de viata marina. O valoroasa
fauna piscicola de mare importanta economica o constituie pestii migratori care
in anumite perioade ale anului parasesc Marea Neagra si intra pentru reproducere
in Dunare. Asa sunt: scrumbia, palamida, zarganul, hamsia, barbunii si cu
deosebire sturionii (morunul, nisetrul, pastruga) care dau cunoscutele icre negre.
In Marea Neagra mai traieste si o specie de rechin care ajunge pana la 1,70 metri
lungime, traind in adanc pana la 70 metri. Intre mamifere mentionam delfinul
care poate trece de 3 metri lungime, si o greutate pana la 300 kilograme.

In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie
inedit in oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla
pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste
Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6
specii rare de flora.

Dunele litorale de la Agigea - la 8 km sud de Constanta, este o rezervatie

naturala de dune marine reprezentata de un platou de 8-10 km format din
depunerea continua a nisipului, rezervatie floristica in cadrul caruia se dezvolta
cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului romanesc al Marii Negre.

Canaraua Fetii - la sud de Oltina, este o rezervatie faunistica.

Padurea Hagieni este o rezervatie forestiera intre Hagieni si Albesti. Datorita

frumusetii peisajului si a curiozitatilor sale floristice si faunistice: broasca
testoasa uriasa, numeroase specii de paienjeni, este un punct de atractie pentru
numerosi vizitatori.

Canalele de la Harsova este o rezervatie geologica si paleontologica, unde

traieste un sarpe urias de tip piton.

Pesterile de la Gurile Dobrogei sunt o rezervatie complexa (speologica,

paleontologica, geologica, faunistica), situata langa comunele Limanu si
Targutor, formata din trei pesteri (Limanu, Liloiecilor si La Adam, renumita prin
bogata fauna cuaternara), unde intalnim mari colonii de lilieci.

Alte rezervatii pe teritoriul judetului sunt:

Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari (rezervatii paleontologice si

geologice), Cernavodǎ si Reciful de la Topalu, Lacul Techirghiol, Rezervatia
Fantanita-Murfatlar (rezervatie floristica la 1 km sud de podgoria Murfatlar)

Se poate concluziona ca judetul Constanta prezinta un invelis de vegetatie si

fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic vegetatiei de aici, cu
influente pontice premarine si mediteraneene, este invelisul de stepa unde
intrepatrunde invelisul de silvostepa si padure, iar formatiile componente sunt
suprapuse unor relicve din cele mai vechi timpuri pleistocen si holocen. Aici se
intalnesc unele specii de flora mediteraneenǎ, specifice acestei zone.
In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici traind
toate speciile de fauna, mamifere, rozatoare, pasari, pesti. Specific judetului
Constanta este existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica,
printre care se numara si binecunoscutii pesti de icre negre.

Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele impresioneaza prin

frumusetea peisajului si prin curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele
mai multe din rezervatii sunt incluse in diferite circuite turistice, ele atragand
prin coloritul lor deosebit, astfel vegetatia, flora si fauna de aici aduc un plus la
valorificarea turistica a acestui judet.

Harta turistica a Constantei

 
sursa-www. [Link]
2.2. RESURSELE ANTROPICE ALE JUDETULUI
Constanta este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port maritim,
important centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la jumatatea distantei
dintre extremitatile litoralului romanesc si in acelasi timp la jumatatea distantei
dintre cele doua mari porturi ale Marii Negre, Odesa si Istanbul.
Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de
orientarea liniei tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o
puternica inflexiune, arcuita, cu concavitatea spre est, care incepe de la capul
Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul sudic al lacului Suitghiol.
Intemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei s-au fixat aici inca
din secolul VI i.e.n., apreciind atat pozitia golfului natural cat si frumusetile
imprejurimilor. Tomisul avea rolul unui mic port comercial, si constituia un
punct de escala pentru navele grecesti, care se indreptau spre litoralul nordic al
Marii Negre. Probabil ca la inceput a fost un simplu „emporion”, dependent de
Histria, ea insasi de aceeasi origine milesiana. Stiri sigure despre istoria cetatii
Tomis avem abia din secolul al II-lea i.e.n., cand, pentru ocuparea ei, izbucneste
un conflict intre Bizant si Callatis. Tomisul atinge apogeul infloririi sale in epoca
romana, dar migratiile popoarelor si desele razboaie ii grabesc decadenta, trec pe
rand gotii, gepizii, dar la sfarsitul secolului VI, avarii nimicesc complet vestita
metropola a Pontului.
Toate incercarile de reactivare a comertului la Tomis, in epoca bizantina, nu
reusesc sa dezmorteasca cetatea. Genovezii sunt ultimii se pare care ii mai dau o
licarire de viata. Catre sfarsitul stapanirii bizantine, unele izvoare vorbesc de un
contur comercial genovez, de un chei construit tot de acestia, si de farul care
dormiteaza si astazi pe marginea falezei.
Numele actual al orasului Constanta provine de la denumirea data de imparatul
bizantin Constantin cel Mare unui „vicus” (sat), din apropierea Tomisului. I se
spunea pe atunci „Constantiana”, si este mentionat de Constantin Porfirogenetul
in geografia sa politica „de Thematibus”. Un nume mai apropiat de cel de astazi
este inscris in harta topografica a lui Sutter (1690)- Constanta, iar in harta Marii
Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de astazi- Constanta.
Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta dispune de
un intreg complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de mare
capacitate.
O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care ii
dau un farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a
celui modern romanesc, cu influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare
sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe faleza, dintre care se remarca cea in
care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea Teatrului Elpis- in prezent
Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fostei resedinte regale-
fostul sediul al Tribunalului Judetean.
O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde
pot fi admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile de
cereale, a caror constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima
situata la dana 11, realizata si ea la inceputul secolului.
 Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta
portului Constanta, montat intr-un turn de piatra, cu o inaltime de 12,75 m
deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel
care, la 27 septembrie 1909, a inaugurat deschiderea portului Constanta, precum
si o placa cu inscriptia: „Portul Constanta, marit si aparat de valurile marii sub
domnia Regelui Carol I”. O mentiune aparte merita noul far, construit in anul
1965 in zona de intrare in Port (poarta 4) .

In municipiul Constanta se poate admira Edificiul

roman cu mozaic, descoperit in 1959, este situat in piata Ovidiu, fiind un
complex vast care, in antichitate, facea legatura intre orasul antic si cel al
portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiul era grandios, intinzandu-se pe o
suprafata de 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de
pavimentul cu mozaic, cu modele ornamentale de valoare artistica unica,
decoruri din marmura alba si colorata, precum si marturii arheologice ale
obiceiurilor comerciale din aceea perioada.
Termele romane (B-dul. Marinarilor- pe faleza de vest, in zona peninsulara, spre
intrarea spre Poarta nr.1, in portul Constanta)- au fost ridicate in acelasi timp
cu Edificiul Roman, fiind aduse la lumina zilei doar 300 metri patrati din
baile publice ale orasului antic Tomis.
Zidul de incinta al cetatii Tomis- descoperit de arheologul Vasile Parvan, leaga
faleza de est cu cea de vest, fiind prevazuta cu turnuri si bastioane. O parte
din zid este vizibila si in prezent de pe Bulevardul Ferdinand, unde se afla si
parcul arheologic. Aici se afla expus un ansamblu de piese arheologice care
amintesc de perioada infloritoare a ocupatiei romane. La marginea parcului o
harta lucrata in ceramica prezinta ansamblul cetatilor Dobrogei care existau
in perioada romana.
Mormantul pictat ( in vecinatatea colegiului national Mircea cel Batran) este cea
mai noua descoperire arheologica (1988), avand o valoare deosebita prin
picturile ce dateaza din secolul al IV-lea d. Hr. si paseste pana in zilele
noastre (nu este inclus in circuitul turistic fiind in restaurare).
 Bazilicile antice (b-dul Marinarilor, in zona peninsulara),
in numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea [Link]. si impresionaza prin
frumusetea picturilor murale.
Catedrala ortodoxǎ Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str. Muzeelor. Este o
constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In
interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-
roman, din caramida presata, impune prin monumentalitatea fatadei si prin
turnul inalt de 35 m.

Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei

Ovidiu, a fost cladita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a
carui inaltime atinge 50 m, si cupola cladirii au fost construite din beton
armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de Albesti,
iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia.
Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde,
albastru de cobalt, ocru deschis si rosu. Monument original ridicat la
inceputul secolului XX, se remarca prin imbinarea elementelor bizantine cu
cele romanesti. Este principalul edificiu al populatiei musulmane din
Constanta, stilul arhitectonic in care este construit fiind unic in Dobrogea.
Moscheea adaposteste cel mai mare covor oriental din Romania, care a
apartinut sultanului Abdul Hamid.

Geamia Hunchair (B-dul Tomis, in zona

peninsulara). Construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul
Azis, edificiul se remarca prin originalitatea arhitecturii, in stil maur, care
respecta forma originala a asezamintelor de rugaciune ale musulmanilor.
 Mineratul sau are o inaltime de 24 metri, iar interiorul geamiei mai pastreaza
inca urmele ornamentilor specific orientale

Bustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasata pe

faleza Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930; a fost
montat in apropiere de malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in
celebra sa poezie „Mai am un singur dor”. A fost inaugurata la 15 august
1934. Pe soclu se profileaza chipul statuar al muzei Caliope.
Farul genovez ( strada Remus Opreanu) a fost ridicat de catre compania ”
Danubius and the Black Sea” intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor
genovezi care au frecventat zona noastra in secolul al XIII-lea. Inalt de 8
metri, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind asezata o cupola
metalica.

Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe

malul marii, vila, care a apartinut numismatului Mihail Sutu, impresioneaza
prin frumusetea stilului sau neomaur, de la inaltimea sa putand fi admirat
intreg portul Tomis .
Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria, Str. Callatis nr.1.
Cladirea a fost construita in 1880, functionand ca scoala armeana in anul
1940. Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii aspectul tipic al
arhitecturii traditionale armene.
 Muzeul de arta populara (b-dul Tomis nr.
32) - cuprinde peste 16.000 de exponate din colectia populara, caracteristica
intregii tari - in special icoane, tesaturi, ceramica, port popular, obiecte de
podoaba, ustensile casnice.
Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) - are expuse peste 100 de lucrari de
sculptura si grafica, in cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion
Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a fost influentat in opera sa de motive
biblice, istorie si mitologie.

Expozitia „Din bogatiile si frumusetile

Oceanului planetar” (b-dul Mamaia nr.225) adaposteste o colectie de fauna si
flora atat din Marea Neagra, cat si din alte mari ale lumii. Un loc aparte este
rezervat unor curiozitati acvatice: cea mai mare scoica de pe glob, scheletul
unei balene ucigase, homarii uriasi, paianjeni de mare, crabi exotici.

Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea

peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre 1895-1898. Imbinand
elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea cu cele
patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori. De-a lungul
timpului, „Casa cu lei” a avut mai multi proprietari, iar in 1930, elegantele ei
saloane au gazduit sediul Lojii Masonice din Constanta.
Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)- situata in cartierul vechi al
orasului, aminteste de atmosfera sfarsitului de secol XIX, fiind un exemplu
de arta neogotica.
 Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea
gazduieste trei institutii de cultura: Teatrul Dramatic, Filarmonica „Marea
Neagra”, Opera Constanta, se afla in centrul orasului intr-un frumos parc,
strajuit de grupul statuar ”Faun si Nimfa” conceput de sculptorul Constantin
Baroschi.

Cazinoul- construit la inceputul

secolului XX (1910) de catre arhitecti francezi, in stil secession; cladirea a
ramas un simbol al orasului Constanta. De-a lungul timpului, Cazinoul nu s-a
indepartat de menirea sa, fiind renumit in Europa pentru jocurile sale de
noroc. In timpul primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si
transformata in spital militar. In prezent restaurantul Cazino, cu arhitectura sa
somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la mare, este un loc ideal
pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de
cocteiluri si seri festive.
Biserica romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu. Constructie in stil
romanic, ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe
locul unei alte biserici catolice ce dateaza din 1885. Ea a fost realizata din
caramida rosie aparenta si are un turn patrat.

Biserica greaca Schimbarea la Fata ,

la intersectia dintre Str. Mircea cel Batran cu Str. Aristide Karatzali. A fost
construita intre anii 1863 si 1865, cu contributia coloniei grecesti din oras,
care a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica
are un mic turn in partea dreapta a acoperisului; scarile si pavimentul au fost
lucrate in marmura adusa din Grecia.
 Muzeul Marinei Romane Constanta - Str.
Traian nr. 53. Orar: 1 mai – 1 septembrie marti - duminica 10 – 18, 1
septembrie - 1 mai marti - duminica 09 – 17. S-a deschis la 3 august 1969, in
fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si
marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de
unicat national. Prezinta istoria marinei militare si comerciale romanesti, de
la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne de
astazi.
Muzeu de Arta Constanta (situat pe Bulevardul Tomis numaru l84). Infiintat in
1961, Muzeul de Arta Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura
si grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman,
Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este
organizat cronologic si cuprinde arta romaneasca moderna si contemporana,
de la finele veacului trecut pana in prezent.

Muzeul de arheologie
(situat in piata Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta cele mai de
seama valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si
numeroase altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt
expuse sarcofagii datand din sec. I-III, capitele, baze si trunchiuri de coloane,
arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi vazute remarcabile piese neolitice din
 culturile Hamangia si Gumelnita, numeroase obiecte agricole din perioada
sclavagista, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc. De
asemenea, sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectura, statuete
de Tanagra descoperite la Callatis, lucrari de arta. Numeroase sunt statuile
reprezentand diferite divinitati, printre care amintim: zeita Tyche (Fortuna),
zeul Pontos, zeita Hecate, Dionysos, Hermes, Mithras si reliefuri
reprezentandu-l pe cavalerul trac. O impresie deosebita produce asupra
vizitatorului sarpele Glycon, o splendida reprezentare in marmura a unui
animal fantastic cu trup de sarpe si bot de mamifer. In muzeu sunt prezentate,
de asemenea, numeroase piese ilustrand perioade de la inceputul
feudalismului in Dobrogea, vestigii descoperite la Murfatlar, Castelu,
Dinogetia, Limanu, Harsova, Marleanu, Rasova etc. Muzeul are un lapidariu
si o bogata colectie numismatica cu piese de mare valoare, cum sunt monede
ce au gravate figuri de regi sciti, unice in lume.

Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat

pe malul lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei specii de delfini
din Marea Neagra, apa din bazinul in care sunt ingrijiti fiind luata direct din
mare. Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o expozitie de pasari, precum si
o microrezervatie de animale care gazduieste specii din Delta Dunarii.
Planetariu este situat in vecinatatea delfinariului, este dotat cu un observator
astronomic si o statie de observatii solare.
Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de pesti din reteaua hidrografica
a Dobrogei si anume: din Delta Dunarii, exemplare din Marea Neagra, specii
din lacurile litorale.

Un loc care nu trebuie

uitat de turisti este Portul turistic Tomis. Aici se organizeaza croaziere pe
mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la
restaurantele pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este locul de
 desfasurare a numeroase concerte de muzica rock, precum si a minunatelor
Serbari ale Marii, care timp de cateva zile transforma zona portului intr-un
adevarat loc de sarbatoare. Portul turistic Tomis este locul in care Camera de
Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta organizeaza anual, in
perioada sezo-nului estival, Targul national „Tomis Yacht”- singurul targ
specializat de ambarcatiuni de agrement din Romania. Cluburile nautice din
statiunile Mamaia, Neptun si Eforie Nord dau turistilor posibilitatea
practicarii sporturilor de apa- schi nautic, windsurf, inchirierea de
echipamente nautice, hidrobiciclete, yole.

Stravechiul Callatis, cu o vechime de peste 2000 de ani, actual municipiul

Mangalia are o populatie de 45000 locuitori. Localitatea este si statiune
balneoclimaterica permanenta, aflandu-se pe aceeasi latitudine cu renumitele
localitati Nisa, Monaco, San Remo. Mangalia, al carui nume deriva din
bizantinul „Pangalia” si inseamna cea mai frumoasa, s-a dezvoltat dupa cel de-al
doilea razboi mondial. Orasul - cetate antica- este totodata si un punct de atractie
istoric, datorita vestigiilor sale: Bazilica de tip sirian, descoperita in 1959,
necropola romano-bizantina, ruinele cetatii Callatis ( sec. VII i Hr.), geamia
Esmahan Sultan ( sec. VII i. Hr.), Muzeul de arheologie „Callatis” adaposteste,
de asemenea, o importanta colectie de amfore si sculpturi, precum si fragmente
de sarcofage din epoca elenistica.

Herghelia de la Mangalia ( 3 km. distanta la nord de municipiul Mangalia) este

un loc care nu trebuie ocolit de turisti. Aici se afla un centru hipic unde pot fi
admirate frumoasele exemplare de cai arabi si pur sange arab. Herghelia nu este
doar un punct de atractie turistica dar si centru de agrement, dispunand de un
hipodrom care permite initierea in arta echitatiei.

Localitatea Limanu, aflata la 9 km. sud de Mangalia, se remarca prin Pestera

Limanu, declarata rezervatie speologica ( nu este inclusa in circuitul turistic).

Municipiul Medgidia, este un important punct feroviar si rutier al regiunii, avand

o populatie de 46.000 mii locuitori. Cunoscut ca important targ al negustorilor de
cereale de la mijlocul secolului al XIX-lea, orasul a cunoscut o dezvoltare mai
ampla dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Constructia canalului Dunare - Marea
Neagra a contribuit la aceasta dezvoltare, orasul devenind un port de tranzit. In
localitate poate fii vizitat Muzeul de Arta, care prin lucrarile sale expuse,
realizeaza o trecere in revista a peisajului dobrogean. Se remarca sala
renumitului artist Lucian Grigorescu, nascut in acest oras. Spiritul artistic al
orasului strabate si din ansamblul de opere de ceramica ce impanzesc strazile,
aceasta miscare artistica fiind initiata in anii 1970 prin organizarea „Taberei de
Creatie de la Medgidia”, care a adus orasului 50 de opere de ceramica. Medgidia
se mandreste de asemenea, cu un modern stadion cu o capacitate de 40.000 de
locuri.

Nu departe de oras, la Mircea Voda (10 km.) se afla urmele unui castru roman,
iar la Castelu (8 km), a fost descoperita o necropola feudala.
Oras port, situat la 60 km. de Constanta, Cernavoda este o localitate bogata in
vestigii istorice. Intemeiat de geto-daci, orasul este mentionat pentru prima data
sub numele de Axiopolis de catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute
primele descoperiri importante privind comuna primitiva, si anume celebrele
statuete de lut din epoca neolitica „Ganditorul de la Cernavoda” si „Femeia
Sezand”, apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului a fost mult
influentata de constructia podului peste Dunare, in perioada 1890-1895 de catre
marele inginer roman Anghel Saligny.

Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta, orasul Harsova este

cunoscut din antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost intemeiata in
timpul imparatului Traian, in anul 103 [Link].. Din cetatea romana Carsium,
declarata rezervatie arheologica se mai vad in prezent temeliile a doua ziduri. Nu
departe de oras se afla rezervatia geologica „Canaralele de la Harsova”, un
complex de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in localitatea
Topalu, la 25 km. de Harsova, pot fi vizitate cateva obiective interesante:
colectia de arta „Dinu si Sevastita Vintila”, cu un patrimoniu de 228 de lucrari
apartinand marilor pictori Theodor Aman, Lucian Grigorescu, Octav Bancila,
Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady; sectia de sculptura de opere
ale unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea. Tot aici
poate fi vazut si reciful de la Topalu, un complex de corali datand din jurasic,
ocrotit de lege.

Localitate istorica, situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele,

statiunea balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999 centenarul in
activitate balneologica. Beneficiind mai mult de briza de lac decat de cea a marii,
statiunea Techirghiol s-a dezvoltat ca urmare a proprietatilor curative ale apei
lacului (bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si ale namolului sapropelic.
Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita Bisericii din Lemn construita in
secolul al XVIII-lea si pictata in stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul
unui ansamblu de chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si
camere.

Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si

valoroase, o parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul
tarii noastre, de aceea, in concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din
aceasta zona este un produs turistic foarte important pentru valorificarea turistica
a acestui judet.

[Link] CULTURAL - TURISTICE IN DOBROGEA

1. CONSTANTA – ADAMCLISI - PESTERA SFANTUL ANDREI -

MANASTIREA DERVENT (133 km. de-a lungul DN3)

Acest traseu ne poarta prin locuri pitoresti presarate cu marturii arheologice ale
celor care au trait pe aceste meleaguri si au lasat amprenta asupra istoriei si
culturii romanilor. Traversand valea Carasu, drumul trece pe langa Valul lui
Traian, unul din cele trei valuri de aparare construite in epoca feudala in aceasta
zona, ducand pana la Basarabi. Este o zona cu o variata oferta: turistii pot
degusta vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite in intreaga lume. La 24 km. de
Constanta, Murfatlar se bucura de un climat generos, care face posibila productia
unor soiuri remarcabile de vinuri- Chardoney, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon
Blanc, Muscat Otonel, Traminier, Riesling Italian. Amplasat in mijlocul viilor,
intr-un superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei ofera turistilor
momente de neuitat. Degustarea vinurilor si a mancarurilor traditionale este
asociata programelor artistice care reunesc interpreti de muzica populara din
Dobrogea.

Cei interesati de curiozitatile naturii pot vizita Rezervatia naturala „Fantanita-

Murfatlar”. Nu trebuie uitat ansamblul rupestru de la Basarabi, un important
monument arheologic ce atesta prezenta crestinismului in Dobrogea inca din cele
mai vechi timpuri. Ansamblul este format din bisericute si cripte sapate in creta
in secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de inscriptii cu
caractere gotice, germanice, grecesti, slavone care atesta faptul ca alaturi de
populatia autohtona traiau si alte populatii crestine ( nu este inclus in circuitul
turistic).

Cel mai important monument istoric in cadrul acestui traseu ramane insa
Monumentul „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi. Monumentul a fost ridicat
intre anii 106-109 [Link]. la comanda imparatului Traian pentru a celebra victoria
romanilor asupra dacilor, ramanand in istorie ca una dintre cele mai sangeroase
batalii.

Restaurat in intregime in anii 1970, monumentul se aseamana foarte bine

Columnei lui Traian de la Roma, istoricii presupunand ca ele au fost realizate de
acelasi arhitect – Apolodor din Damasc. Monumentul este compus dintr-un soclu
cilindric inalt de 30 m., format din 9 trepte, pe care sunt reprezentate scene din
luptele cu dacii si din viata militara romana. Soclul sustine o baza hexagonala
dublu etajata, cu doua parti componente: trunchiul, ornat cu sculpturi si statuia
propriu-zisa ce infatiseaza un costum de lupta roman, cu armura, platosa si coif.
La baza piedestalului, trei captivi daci sunt pusi sa priveasca trofeul, pentru a
accentua inca o data victoria romanilor, mereu insetati de putere manati de zeul
razboiului – Marte „Razbunatorul”, caruia i s-a dedicat monumentul.

Considerat „cronica in piatra” a

identitatii poporului roman, monumentul de la Adamclisi ramane una dintre cele
mai importante marturii ale istoriei neamului romanesc ce dainuie peste veacuri.
Cuvintele de pe altarul funerar din apropiere sunt edificatoare: „In amintirea
barbatilor prea viteji, care luptand pentru patrie, in razboiul cu dacii, s-au culcat
intru moarte”.

Satul Adamclisi adaposteste Muzeul monu-mentului, unde sunt reunite obiecte

variate, provenite din sapaturile efectuate de-a lungul timpului. Tot in aceeasi
zona se afla si ruinele Cetatii „Tropaeum Traiani”, construita odata cu
monumentul. Orasul ridicat la rangul de „municipiu” cunoaste o dezvoltare
infloritoare pana in anul 170 [Link]., cand in urma atacurilor migratoare, este
distrus. In timpul imparatului Constantin cel Mare localitatea este reconstruita,
devenind un important centru religios, lucru dovedit de bazilicele crestine scoase
la lumina. Atacurile avare din secolele VI-VII vor duce orasul la ruina.

Ultimii ani de sapatura au scos la iveala zidul de incinta al cetatii, ce poate fi

vazut de la sosea, oferind turistilor o imagine de ansamblu.

Traseul se continua spre Ostrov, soseaua serpuieste printre dealuri acoperite de

plantatii de vita de vie, trecand dupa localitatea Baneasa pe langa rezervatia
naturala Canaraua Fetii, deosebita prin aspectul sau de canion, cu pereti
calcarosi, adapostind specii rare de flora si fauna (se remarca vulturul egiptean si
broasca testoasa).

In dreptul localitatii Ion Corvin, drumul se

indreapta catre o padure de tei, care, inca de la intrare, ii inconjoara pe cei veniti
cu aerul misterios al locurilor pe care le adaposteste. In inima muntelui, ascunsa
de ochii lumii, se afla Pestera Sfantului Apostol Andrei, locul in care a sihastrit
Sfantul Apostol Andrei, fratele lui Simion Petru. Documentele istorice spun ca
Sfantul Andrei a ajuns in Dobrogea in jurul anului 60 [Link]., impreuna cu ucenicii
sai si-a facut in stanca chilie si biserica. Considerata primul lacas de cult din
Romania, pestera este locul din care Apostolul Andrei a raspandit crestinismul
catre romani. In apropierea ei se gasesc si izvoarele cu apa cu care erau botezati
stramosii nostri. Sfintita in 1942, pestera a fost amenajata si a constituit pana la
cel de-al II-lea razboi mondial locul a numeroase slujbe religioase. Reactivarea
manastirii a avut loc dupa 1990, importanta acestui loc considerat sfant, facator
de minuni, fiind din nou recunoscuta.
 Intorcandu-ne in localitatea Ion
Corvin, traseul se continua spre localitatea Baneasa, lasa in urma valea Dunarii
intesata de ostroave si ajunge la Manastirea Dervent, unul dintre lacasurile
religioase renumite ale Dobrogei. Este un alt loc in care a propovaduit Sfantul
Apostol Andrei. Denumirea de „Dervent”, care inseamna „lagar” i-a fost data
datorita faptului ca pe acele locuri exista o garnizoana a romanilor.

Manastirea atrage mii de oameni datorita minunilor care se spune ca se petrec

aici. Astfel, istoria locului spune ca aici au fost decapitati trei ucenici ai
apostolului, pe locul executiei crescand trei cruci facatoare de minuni, la care
oamenii vin sa-si caute alinare. Alte doua puncte de atractie ale manastirii sunt
icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, precum si un „izvor al
tamaduirii”, din care, spune legenda, curge o apa cu puteri miraculoase.

Traseul se termina cu centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din pacate, nu
poate fi vizitat de turisti datorita accesului dificil, dar reprezinta o zona cu
importante marturii arheologice, incepand din timpul daco-getilor, epoca
feudalismului pana in timpul dominatiei otomane.

2. CONSTANTA-CHEILE DOBROGEI (E 60, DN 24, spre localitatea Targusor)

Desi un traseu scurt, este deosebit de pitoresc, strabatand valea raului Casimcea,
impresionand prin frumusetea peisajelor - dealuri carstice cu pesteri numeroase,
cu o vegetatie si fauna specific de stepa.

Incepand cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se afla si aeroportul

international cu acelasi nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea,
se desfasoara frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervatii care impresioneaza
prin varietatea vegetatiei si faunei. Localitatea Targusor adaposteste rezervatia
„Gura Dobrogei”, un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si
speologic. Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei brazdeaza
malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar, precum „La Adam” si „Pestera
Liliecilor” cu specii de plante deosebite, dar si descoperiri arheologice
importante, care atesta prezenta vietii omenesti pe aceste meleaguri din timpuri
foarte indepartate, inca din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 [Link].). Masivul
Cheia isi desfasoara cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea cu acelasi
nume pana la Casimcea. Rezervatia este formata din calcare din perioada
jurasicului, aici gasindu-se o fauna si flora de interes deosebit.
Alaturi de frumusetile naturale, zona este presarata si cu numeroase urme
arheologice, in special gasite in pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei
- resturi de unelte, vanat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care
populau aceasta zona in epoca preistorica.

Traseul se termina cu localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul

duce spre ruinele cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit o
serie de materiale arheologice datand din secolul al II-lea d. Hr.

[Link]- CETATEA HISTRIA (DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana la

Tariverde si apoi DJ 226 A pana la cetatea Histria).

Acest traseu strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane fluvio-
maritime, ceea ce ii confera un farmec deosebit. Retine atentia in mijlocul unui
peisaj aparte Lacul Tasaul, la 35 km. distanta de Constanta, care pe o suprafata
de peste 1.000 ha se intinde pana in apropierea marii. Trecand de comuna
Tariverde, un loc care merita vazut sunt „Baile Nuntasi”. Plajele intinse, precum
si namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri minerale au dus la
amenajarea unui stabiliment balnear in aceasta zona, cu multe atractii turistice -
pescuit, vanatoare, plimbari cu ambarcatiuni pescaresti.

Drumul se continua spre Istria, unde, pe malul unui golf linistit, se afla ruinele
cetatii Histria, cel mai vechi oras din tara noastra. Pe malul lacului Sinoe, in
partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste doua mii
sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci,
care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu
bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti
erau schimbate pe granele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat,
faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale.
Histria (Istria in limba greaca - denumire luatǎ de la fluviul Istros = Dunarea)
prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic
zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile
erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizicǎ = gymnasion si cele
cultural-artistice = museion cunosteau forfota obisnuita locurilor

de  acest fel. Intre secolele I si al III-lea e.n. se

instaureaza puterea romana pe meleagurile Dobrogei de azi. In aceasta perioada,
in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice),
cartiere ale cetatenilor bogati cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era
asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizand iesirea la Marea
Neagra. Cu tot neajunsul creat de lipsa posibilitatilor de a mai face lesnicios
negot pe mare, orasul cetate si-a mai prelungit existenta pana in secolul al VI-lea.
Cumplita invazie a avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, obliga pe
locuitori s-o paraseasca in cautarea unui loc mai ferit de primejdii. Incet, incet,
Histria, a carei viata mai palpaie ca o firava lumina se ruineaza; uitarea ii
ingroapa si numele si locul.

Dupa descoperirea ruinelor in 1914, numeroase

campanii de cercetari arheologice au scos la iveala vestigiile Histriei si au permis
totodata degajarea unei parti din cetate pentru a face posibila vizitarea acesteia.
Pavajul cu dale mari de piatra al cetatii ne poarta pasii printre ruinele cartierelor
de altadata ale Histriei, din care sunt vizibile in prezent bucati de ziduri,
fragmente de coloane, socluri inscriptionate, urmele binecunoscutelor terme,
pavate cu mozaic, temeliile de calcar ale unui templu inchinat lui Zeus sau
Afroditei, toate amintind de orasul infloritor si prosper din antichitate.

Nu departe de cetate se afla amenajat muzeul cetatii, in care de-a lungul timpului
au fost reunite documentele arheologice cele mai importante provenite de la
Histria - amfore grecesti, inscriptii in limba latina, obiecte de podoaba, unelte si
arme datand din epoca elena, apoi romana si romano-bizantina.

In apropierea cetatii Histria se afla unul dintre cele mai frumoase ansamble
lagunare din tara - Complexul Razelm - Sinoe. Peisajele din aceasta zona sunt de
o rara frumusete, lacurile comunicand cu Marea Neagra prin Gura Portitei, un loc
de mare incantare pentru turisti.

4. CONSTANTA - MANGALIA, TUR DE LITORAL

Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, „un
pamant al fagaduintei”, ce se intinde in judetul Constanta pe o suprafata de 100
km.( din totalul de 244 km. ce formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre
Mamaia si Mangalia se intinde parca un singur oras, o complexa statiune,
adaugind splendorii sale contemporane acea captivanta metamorfoza a varstelor
traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de
statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor.

Acest traseu este un prilej de a cunoaste litoralul romanesc, locurile sale de

tratament, dar si posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o incursiune
de o zi de-a lungul tarmului romanesc al Marii Negre prin statiuni, incepand cu
Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Venus, Jupiter, Saturn pana la
Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific. Pe parcursul excursiei turistii pot
servi pranzul pe terasa unuia dintre multele restaurante din statiuni sau ca
alternativa se poate lua vaporasul pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot gusta
preparate cu specific pescaresc. Nu in ultimul rand, acest traseu include turul
orasului Constanta, vizitandu-se Acvariul si Delfinariul, precum si zona
peninsulara a orasului, unde se afla Muzeul National de Istorie si Arheologie si
monumentele antice – Edificiul Roman cu Mozaic, termele romane sau ruinele
cetatii Tomis. Specificul acestui univers pitoresc este dat de impletirea unei
multitudini de factori (ambianta deosebit de agreabila, eleganta si distinctia
hotelurilor, posibilitati diverse de agrement, factori curativi naturali) ce
transforma statiunile in adevarate oaze de relaxare si sanatate.

Concluzionand, se poate afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic

foarte mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului
turistic al judetului Constanta. Insa ar trebui diversificarea unor trasee turistice
care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti.

Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura
la atragerea clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata.
Sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand
cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile
si factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de
actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si
straini. De asemenea, ar trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si
creatiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atentiei
potentialilor turirsti romani si straini.

CAPITOLUL III :
BAZA TEHNICO - MATERIALA DIN JUDETUL CONSTANTA
3.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZARE p 46
3.2. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI
ALIMENTATIE p 50
3.3. SERVICII DE TRATAMENT SI AGREMENT p 54

III. BAZA TEHNICO - MATERIALA

Valorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil

asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea
agreabila a timpului de catre turisti. In esenta, imbinarea acestor elemente are
ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera
vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat „de interes turistic”, potentialul sau turistic
trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:

-sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti

(istorice, cultural-artistice etc.)

-sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de

unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de
bazǎ materiala si de infrastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.
Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas
cu mutatiile in perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si
internationale nu se pot realiza, prin urmare, fara existenta unei baze materiale
turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate, menite sa puna in
valoare resursele turistice naturale si antropice de care dispune un teritoriu. In
general, motivatiile turistice sunt subiective si deci foarte diferentiate;
preferintele si mai ales atitudinile turistilor fata de ofertele agentilor economici
difera chiar in cadrul unei anumite tipologii de clientela. Din aceasta cauza,
resursele naturale si cele antropice pot participa in cele mai diverse combinatii
posibile la conceperea unui produs turistic si, in consecinta, la promovarea
calatoriilor turistice. Managementul firmelor turistice isi formuleaza obiectivele
de profitabilitate pornind tocmai de la acest considerent prioritar: asigurarea
continuitatii fluxurilor turistice in arealele in care isi desfasoara activitatea. Pe
baza acestor criterii pot fi mai usor intelese si preocuparile pentru evaluarea
atenta a patrimoniului turistic, confruntat cu preferintele clientelei.

3.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZARE

Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de

profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de-o parte, industria hoteliera
se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea
turismului este conditionata de exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de
echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.

Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza

ca exista suficiente posibilitati de cazare si odihnǎ a vizitatorilor. De aceea,
dintre formele de baza tehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza
poate in cea mai mare masura volumul activitatii turistice, desi anumite categorii
de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg la serviciile obiectivelor de cazare.

Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico -

materiale a turismului si pentru considerentul ca celelalte elemente ale bazei
materiale indeplinesc functii mult mai eterogene si deci participa cu ponderi
relativ oscilante la incasarile provenite din activitatea turistica.

In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care
asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor
tarife determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada
de an (sezonaliatea) in care sunt solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri,
moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, in vederea asigurarii unui
sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de adapostire (innoptare),
indeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice odihnei in domiciliu temporar
(alimentatie, agrement, igiena).

Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru determinarea cat mai exacta a

investitiilor necesare dezvoltarii bazei materiale de cazare, a capacitatii de
primire a fiecarui obiectiv in parte, a gradului de confort preconizat si, mai cu
seama, a esalonarii in timp a realizarii obiectivelor prevazute a se executa,
necesita ca o prima conditie pregatitoare cunoasterea exacta a specificului pietei
turistice si a previziunilor de dezvoltare a circulatiei turistice, urmand ca, pe baza
lor, sa fie definite obiectivele de cazare in cadrul cresterilor solicitate de
dezvoltarea ansamblului activitatii turistice, pe baza strategiilor de dezvoltare a
fiecarei statiuni in parte.

Aprecierile privind politica investitiilor trebuie sa se bazeze pe tendintele de

lunga durata ale dezvoltarii economice, in general, si ale dezvoltarii circulatiei
turistice, in particular.

In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in

reteaua de cazare o detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un
ansamblu de cladiri, care asigura cazarea in camere special amenajate
corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea posibilitatea de servire a mesei,
posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o gama larga sau mai
restransa de servicii.

Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne,

amplasate cat mai aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele ( P+5). Exista,
de asemenea, intr-o proportie mai mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele
(P+14). Indiferent de numarul nivelelor, unitatile hoteliere detin in majoritate
circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi si mai rar cu 3 paturi. La
parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie publica, iar
la fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar bufet.

Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele

(„Palm Beach, Scandinavia” din Mamaia) , de 4 stele („Palas, Yaki, Majestic,
Savoi” -Mamaia, „Britania”-Eforie Nord), 3 stele („Hora” - Saturn, „Doina” -
Neptun), si de 2 stele („Arad, Crisana”- Olimp, „Siret, National”- Mamaia).

Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate

de vacanta. Acestea au fost infiintate si s-au dezvoltat ca urmare a avantului ce l-
a luat turismul neorganizat si cel semiorganizat. Ca forma de cazare
complementara a reusit sa satisfaca in buna masura cererile individuale sau de
grup ale turistilor posesori de autovehicule, adepti ai unui contact cat mai direct
cu natura si ai unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca aceste spatii
de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind in prezent insuficiente in varf de sezon,
nereusind sa satisfaca pe deplin cererea existenta.

Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai putin utilizata pe

litoral. Acestea sunt amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanta,
constituind o forma intermediara, din punct de vedere al confortului, intre hotel
si camping.

Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare principale, hotelul, este
coeficientul de utilizare a capacitatii.
Acest coeficient indica gradul de ocupare a unitatii hoteliere intr-o perioada
determinata, de obicei un an calendaristic sau un sezon turistic. Hotelul are cel
mai ridicat si constant coeficient de utilizare. Aceasta se datoreaza, in primul
rand faptului ca el ofera cel mai ridicat grad de confort posibilitatii de cazare in
tot timpul sezonului, indiferent de starea vremii, iar ca numar de turisti cazati in
aceeasi perioada de timp detine ponderea cea mai mare.

Unitatile hoteliere de pe litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza

sau pot functiona intreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru
luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui fapt ele sufera o uzura exagerata,
ceea ce conduce la cheltuieli suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui
personal insuficient utilizat, la degradarea prematura a constructiei si instalatiilor
aferente.

Cu toate acestea, hotelul ramane singura forma de cazare capabila sa preia un

numar masiv de turisti, mai ales in varful sezonului, cand afluenta turistica este
maxima.

Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi perioada ca si hotelurile,

dar au un coeficient de utilizare mai mic. Fata de forma principala de cazare, ele
se deosebesc si prin tarife mai mici practicate.

Campingul, ca forma complementara de cazare, are cel mai mic coeficient de

utilizare. Din practica s-a constatat ca un teren de campare este ocupat in
intregime o perioada mult mai scurta de timp fata de hoteluri si chiar fata de vile
si casute. El este solicitat mai mult in varf de sezon, cand timpul este calduros si
nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ si organizatoric, campingul este
ultimul deschis si primul inchis in timpul unui sezon estival, fata de celelalte
forme de cazare. Avantajul de baza al campingului este acela ca necesita
cheltuieli mai mici pentru amplasare si intretinere, se exploateaza usor si
completeaza cererea de locuri de cazare, mai ales in cazul turismului
neorganizat.

Experienta de pe litoral a aratat ca terenurile de campare existente sunt

insuficiente in varf de sezon si, de multe ori, stau nefolosite spre sfarsitul
sezonului. Ar fi necesar sa existe posibilitati de completare a spatiilor de cazare
in varf de sezon prin folosirea complexa a unor terenuri pregatite in prealabil.

Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta din ce in ce mai mult, este
necesar a se investi fonduri pentru amenajarea unor noi si variate forme de
campare, capabile sa satisfaca cererea prezenta si viitoare, avand in vedere faptul
ca orientarea dinamicii dezvoltarii infrastructurii se fundamenteaza pe
necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.

In ultimii ani evolutia capacitatii de cazare si a numarului de unitati de cazare a

evoluat astfel:
 Sursa
-

Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Din graficul de mai sus se poate observa o crestere a numarului de unitati cu

peste 152 de unitati din anul 2003 pana in 2006, si de asemenea se observa o
crestere constanta a capacitatii de cazare cu peste 1.601 de locuri, din anul 2003
pana in anul 2006.

Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de unitati, cea mai mare

capacitate de cazare o are hotelul, numarul acestora crescand cu 27 unitati, de la
271 (2003) la 331 (2006), si peste 75.000 locuri de cazare. Cea mai mica
capacitate de cazare o are motelul, numarul acestora ramanand constant in ultimii
ani, cu 3 unitati, si 78 locuri de cazare.

Analizind capacitatea de cazare in functie de forma de proprietate, se observa ca

proprietatea privata are cea mai mare capacitate de cazare, cu peste 450 de unitati
si aproape 55.000 locuri de cazare, numarul acestora crescand in ultimii ani. Cea
mai mica capacitate de cazare o are forma de proprietate cooperatista, numarul
acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 14 unitati si 780 de locuri cazare.

In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului Constanta, pe localitati, cea

mai mare capacitate de cazare o are statiunea Mamaia, numarul unitatilor de
cazare aici a crescut in ultimii ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent
aici se pot caza peste 25.000 turisti. Cea mai mica capacitate de cazare se
inregistreaza in localitatea Valul lui Traian, numarul unitatilor de aici fiind
constant in ultimi ani - 1 unitate cu 16 locuri de cazare.

In concluzie, se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au

dezvoltat si diversificat, ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-
materiale de cazare adecvate, cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor
conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte functii. Insa serviciul de cazare
este dependent de calificarea personalului, de prestanta acestora, de organizarea
muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare,
echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si
exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire
influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si, prin intermediul acesteia,
dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.

3.2. STRUCTURI TURISTICE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE PUBLICA

Alimentatia publica este o componenta de baza a servirii turistice, incadrandu-se

in grupa serviciilor de baza. Dupa cazare, hrana reprezinta prima necesitate a
turistului. Dinamica alimen-tatiei publice este din ce in ce mai mult pusa in
legatura cu evolutia dimensiunilor circulatiei turistice. Dezvoltarea turismului
intern si international, perspectivele ce se contureaza in aceasta privinta au impus
sporirea preocuparilor menite sa asigure alinierea dinamicii serviciilor de hrana
la aceea a volumului si exigentelor cererii. Sectorului de alimentatie publica ii
revine sarcina de a asigura ansamblul conditiilor necesare pentru ca turistul sa-si
poata procura hrana necesara pe tot parcursul calatoriei sau numai a sejurului. El
are menirea sa organizeze productia proprie din preparate culinare si sa asigure
servirea consumatorilor in cele mai bune conditii. Complexurile de hoteluri si
restaurante, structuri organizatorice frecvent intalnite pe litoral, confirma
tendinta de asociere a actvitatii de hrana cu aceea de cazare si implicit de turism.

Dezvoltarea retelei de unitati, modernizarea si diversificarea acesteia, cresterea

ponderii productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului
calitativ al servirii sunt cateva din coordonatele ce caracterizeaza dinamica
alimentatiei publice. Reteaua de alimentatie publica pe litoral este organizata
asemanator intreprinderilor comerciale cu amanuntul. Astfel, ea are in
componenta unitati operative, cum sunt: unitati de productie de produse si
desfacere (restaurante), unitati de productie (laboratoare), unitati de desfacere
(bufete, cofetarii, unitati racoritoare etc.), depozite (alimentare, frigorifice),
unitati auxiliare cu caracter gospodaresc (ateliere de intretinere, reparatii).

In functie de obiectivul activitatii, unitatile de alimentatie publica de pe litoral

pot fi clasate in:

a) unitati culinare, concepute ca unitati prin excelenta producatoare de preparate

culinare si desfacere a acestora, in scopul satisfacerii necesitatilor zilnice de
hrana ale consumatorilor;

b) unitati cu caracter recreativ, care au drept scop principal asigurarea unor

conditii de agrement pentru consumatori, prin organizarea de programe
distractive;

c) unitati de tipul cofetarii, patiserii, braserii, berarii care se caracterizeaza in

principal prin profilul produselor desfacute.

O alta caracteristica a unitatilor de alimentatie publica de pe litoral consta in

regimul de preturi aplicate. Astfel, majoritatea unitatilor aplica la desfacerea
produselor sale preturi cu regim special, cote de adaos speciale si preturi
categoria I. Diferentierea preturilor se face prin aplicarea unor cote de adaos
diferite pentru fiecare tip de unitate si grupe de produs. Pentru acestea se iau in
consideratie o serie de factori, cum sunt: gradul de confort (mobilier, vesela,
decoratii interioare), conditii de servire (varietatea si calitatea preparatelor,
bauturilor), calificarea personalului (pregatire profesionala, tinuta vestimentara),
mijloace de agrement (programe artistice, muzicale).

Restaurantele au in dotarea interioara un salon mare pentru servirea turistilor (pe

baza de bonuri), o terasa, si mai rar, o gradina anexa, unde se servesc preparate la
comanda. Aceste unitati de alimentatie publica au bucatarie spatioasa, cu masini
de gatit electrice, marmite cu abur pentru prepararea ciorbelor, ceainice incalzite
cu abur, mese calde, pentru pastrarea veselei la temperatura preparatelor
culinare, masini electrice pentru curatat zarzavat, cartofi. In dotare intra, de
obicei, barul, bufetul, camerele frigorifice, magaziile anexe. In perioada de iarna
raman in functiune cateva restaurante, dintre care unele pentru asigurarea
necesitatilor de hrana a turistilor veniti la tratament balnear, iar altele pentru
deservirea populatiei din orase si a turistilor in tranzit. Restaurantele cu specific,
amplasate in statiuni servesc preparate culinare specifice: vanat, pescarie,
specialitati gastronomice locale. Dotarea interioara a acestora este astfel realizata
incat subliniaza specificul profilului respectiv. Aceste unitati de alimentatie
publica sunt foarte solicitate atat de turistii romani cat si de turistii straini, dar
sunt insuficiente fata de cerere. Astfel de restaurante se gasesc pe tot litoralul
romanesc. In Mamaia, Satul de Vacanta reuneste 19 constructii specifice unor
zone folclorice ale tarii. O seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece
la restaurantul „Nunta Zamfirei” (Eforie Nord), care organizeaza spectacole
folclorice, ceremonii de nunta romaneasca inspirate din traditiile locale. Amatorii
de preparate din peste sunt asteptati la restaurantul „Insula”, din Neptun, iar
Complexul „International” ii asteapta pe cei pasionati de bucataria italiana si
germana. O seara deosebita, in atmosfera placuta a folclorului romanesc poate fi
petrecuta la „Crama Neptun”, Restaurantul „Rustic” sau Hanul „Calul Balan”
( statiunea Neptun) sau restaurantul „Poienita” din Costinesti. De asemenea, este
celebru si „Hanul Piratilor” din Mamaia,unde seara de seara au loc spectacole cu
diferiti interpreti romani.

Restaurantul cu autoservire foloseste un sistem de servire rapida, durata unei

mese reducandu-se la circa 20-30 minute. Acest sistem de servire prezinta o serie
de avantaje pentru consumatori, cat si pentru intreprindere: posibilitatea servirii
mesei la preturi accesibile si intr-un timp scurt, garantia prospetimii produselor,
realizarea unui volum de vanzari superior unitatilor de servire, specializarea
productiei culinare, reducerea stocurilor etc. Cu toate aceste avantaje, exista
foarte putine restaurante cu autoservire, amplasate in statiuni. Unele dintre aceste
unitati au regim de functionare permanent (in tot cursul anului), deservind
populatia orasului si respectiv, salariatii societatilor. Avand in vedere cresterea
prezenta, cat si viitoare a turismului neorganizat si chiar cererea pentru produse
culinare cat mai diversificate a turistilor care au hrana asigurata prin biletul de
voiaj, este necesara suplimentarea acestei forme de alimentatie publica prin
infiintarea de noi unitati.
Unitatile de alimentatie publica, tip braserii, berarii sunt amplasate in toate
statiunile si au rolul de a completa necesitatile de hrana a turistilor intr-un timp
relativ scurt si la un pret acceptabil.

Cofetariile, patiseriile, placintariile completeaza reteaua de alimentatie publica

cu racoritoare, dulciuri si produse de patiserie. In general, aceste unitati sunt
apreciate de turisti, dar nu sunt in permanenta aprovizionate cu produsele cele
mai solocitate. In afara de produsele clasice ale acestor unitati, ar trebui sa se
diversifice mai mult sortimentul de praparate de patiserie si placintarie specific
locale cum ar fi: placinta dobrogena, suberec, etc. Un rol important al cofetariilor
este acela de a asigura si micul dejun pentru turistii care solicita acest serviciu.
Se poate spune ca mai sunt necesare unele masuri pentru dezvoltarea si
diversificarea acestor tipuri de unitati de alimentatie publica. Turistul este dispus
si doreste sa serveasca oricand si rapid produse cat mai diversificate, mai ales
daca unitatile sunt astfel amplasate si aprovizionate incat sa-l atraga.

Barurile de zi se afla, de obicei, la parterul hotelului, unul la intrarea din holul

receptiei si altul la celalalt capat al hotelului. Barul de noapte, amplasat intr-o
constructie separata de hotel, se deosebeste de cel de zi prin faptul ca serveste si
preparate culinare, are program distractiv, capacitate mare de functionare diferit
de cel al barului de zi. De asemenea, se percepe o taxa la intrare si se practica
preturi mai mari.

Discoteca este o unitate destinata in special turistilor tineri, oferind un mijloc de

distractie potrivit varstei lor, fara a servi preprate culinare. Un aspect relativ
neplacut in aceste unitati este faptul ca predomina o atmosfera destul de incarcata
si zgomotoasa. Au aparut in ultimii ani unitati de acelasi profil, dar cu un cadru
mai intim, mai putin zgomotos si programe muzicale diferite (cafe-concert,
dans).

Un alt tip de unitate de alimentatie publica o constituie bufetul. Unitatile de acest

tip sunt amplasate in majoritatea lor pe plaja, purtand denumirea de dotari plaja.
Aceste bufete, restaurantele cu autoservire si braseriile sunt unitati in care se pot
servi preparate culinare (gratare, preparate reci) in tot timpul zilei. Unitatile de
acest tip sunt amplasate si fac parte de obicei, din unitatile de cazare si
alimentatie publica, insirate de-a lungul falezei, purtand denumirea acestora. In
timpul zilei aceste unitati sunt cele mai solicitate dintre toate unitatile de
alimentatie publica ale retelei.

La capitolul alte unitati sunt incluse: chioscuri de racoritoare, tonete mobile

pentru vanzarea unor produse preambalate, masini de fabricat si de debitat
inghetata, vata de zahar, gratare pentru mici, bere etc. Acestea completeaza
reteaua de alimentatie publica a societatii si se inscriu in categoria denumita
comert stradal. Ele au avantajul ca sunt mobile, usoare si se pot amplasa pe aleile
de circulatie a turistilor in drumul lor spre plaja sau hotel.

Lipsesc din dotarea retelei automatele, care ar fi necesare, avand in vedere

rapiditatea servirii, economia de timp, de spatiu si de personal.
In ceea ce priveste numarul unitatilor de alimentatie din judetul Constanta
(restaurantele, barurile, hotelurile cu restaurante), numarul acestora a evoluat .

Se poate observa o crestere a unitatilor de alimentatie in ultimii 4 ani de la 993 la

1.233 (240 de unitati alimentare), ceea ce demonstreaza faptul ca s-au
diversificat si s-au dezvoltat. Numarul restaurantelor a crescut cu 213 unitati in
ultimi 4 ani, iar cel al hotelurilor cu restaurant a crescut cu 27 de unitati din 2002
pana in 2005. Aceasta crestere se poate observa si in graficul urmator:

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Dezvoltarea retelei de unitati de alimentatie publica, modernizarea si

diversificarea ei, cresterea productiei proprii, sporirea structurii sortimentale,
ridicarea nivelului calitativ sunt cateva din coordonatele care atrag potentialii
turisti pe litoralul Marii Negre. Sursa de valuta pe care o ofera turismul
international este un motiv suficient pentru a investi fonduri necesare in vederea
diversificarii retelei de alimentatie publica, stiind ca motivatia turistica a celui
care viziteaza litoralul nu este numai marea, ci si dorinta de destindere, de a
vedea si de a cunoaste locuri si lucruri noi.

3.3. SERVICII DE AGREMENT- TRATAMENT

Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de transport,

cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in
raport cu nevoile turistului sau ale organizatorului. Astfel, in concordanta cu
cerintele turistului, agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica a
acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatii sale. In cazul acoperirii
nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul, de la
simpla plimbare pana la realizarea unor performante, detin un loc important. In
ceea ce priveste latura psihica, activitatilor cultural-distractive si celor instructiv
educative le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de
destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de
cunostinte ale turistului.
Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a
atractivitatii statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul
principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor.
Stimuleaza circulatia turistica, fiind o sursa importanta de incasari, de crestere a
eficientei economice a activitatii. Dezvoltarea agrementului reprezinta un mijloc
de asigurare a competitivitatii statiunilor turistice. Agrementul reprezinta un
element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor
turistice. Tot mai frecvent se vorbeste in procesul de amenajere de o strategie a
agrementului, care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa
realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raportului om - natura, sa
asigure o dimensionare ponderat - rationala a dotarilor, o adapatare a acestora la
configuratia spatiilor verzi si peisajelor.

In cazul turismului de litoral, a carei motivatie o reprezinta cura helio - marina si

practicarea sporturilor nautice, organizarea agrementului inseamna amenajarea
plajelor pentru o cura activa (tobogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre
de initiere in practicarea sporturilor nautice si punctelor de inchiriere a
materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schi-uri, yole, surfing-uri etc.);
realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta. Aceste componente se
intalnesc si in dotarea litoralului romanesc, iar lor li se mai pot adǎuga alte
mijloace de agrement ca: parcuri de distractii, sali de spectacole, terenuri de sport
etc. O forma particulara de agrement si corespunzator, de vacanta, in care tara
noastra are vechi traditii si care se bucura de aprecierea turistilor, o reprezinta
echitatia. Existenta unor herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia,
favorizeaza dezvoltarea acestei forme de agrement, careia i se asocieaza
plimbarile cu trasura si alte mojloace hipo.

Strategia de dezvoltare a agrementului tine seama, pe de o parte, de motivatiile,

aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si
specificul statiunilor. Corespunzator, desfasurarea activitatii de agrement
presupune existenta unor echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de
inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitatie terenuri si
sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori), programe
(excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate artizanala s.a.). Principalele
caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de puternica sezonalitate,
durata mare a sejurului, motivatia deplasarii, intensitatea circultiei turistice etc.
Principalele dotari si amenajari la agrementul pe litoral sunt urmatoarele:

-plaje amenajate si dotari aferente;

-plaje cu circulatie libera;

-agrement nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrement,

teleschi

nautic, hidrobicicletele, surfing, scoli de surfing);

-parcuri de distractii;
-minicare, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice;

-piscine acoperite si in aer liber;

-saune, solarii, minigolf;

-sali de gimnastica si aerobic;

-stadioane, cinematografe in are liber sau acoperite;

-teatre de vara;

-terenuri de sport;

-sali de conferinta;

-acvariu - delfinariu;

-cluburi, baruri de noapte;

-echitatie si menaj pentru copii;

-emisiuni Radio Vacanta;

-plimbari cu elicopterul, lansari cu parasuta etc.;

-excursii diverse (tur de litoral, Turcia-Bulgaria-Grecia, Delta Dunarii, Nordul

Moldovei, Bucuresti ).

Un alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de agrement este

asigurarea implicarii turistului in desfasurarea programelor de divertisment. Are
loc astfel o trecere a acestuia de la calitatea de „spectator” la cea de ”participant
activ”, aceasta constitiuind o caracterisitica a conceptiei moderne de agrementare
a statiunilor; se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza
direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati
eficiente.

Serviciile suplimentare sunt prestate intr-o gama relativ variata. Astfel, odata cu
sosirea turistului, este necesar sa i se puna la dispozitie, prin receptia hotelului,
transportul bagajelor, cumpararea unor publicatii, diferite informatii privind
locurile de distractii, pastrarea valorilor in casa de valori, convorbiri telefonice
interurbane sau internationale si altele. Ghizii, interpret si dispecer, insotesc
turistii straini de la aeroport pana la hotel si pe toata durata sejurului. In general,
se poate spune ca societatile comerciale de pe litoral ofera o gama larga de
servicii, dar nu suficienta si organizata. Din categoria serviciilor suplimentare fac
parte si excursiile. In fiecare statiune sunt amplasate birouri care se ocupa cu
programarea si efectuarea acestora, in tara si in strainatate, cu plata in lei sau in
valuta. Astfel, se efectueaza excursii in Delta Dunarii sau pe canal, la Cetatea
Histria, Adamclisi, Murfatlar, Bucuresti precum si in Bulgaria, Turcia, Grecia.
Aceste excursii se organizeaza cu autocare (in tara), iar in Turcia sau Grecia cu
avionul sau vaporul. Evident, mai sunt multe trasee turistice care pot fi vizitate,
mai exista deficiente de organizare, dar calitatea acestor servicii se poate
imbunatati. Pentru turistii romani si straini ar prezenta interes vizitarea nu numai
a obiectivelor turistice si a monumentelor arheologice ale judetului Constanta, ci
si obiectivele industriale din tara, cum ar fi: Barajul de la Arges, Portile de Fier,
Transfagarasanul etc.

Desi structura agrementului a cunoscut in ultima perioada o dezvoltare

substantiala, ea nu este suficienta si, mai ales, destul de diversificata pentru a
face fata cererii din ce in ce mai mari. Spre exemplu, terenurile de minigolf sunt
prea putin folosite, mai ales de turistii romani, din cauza lipsei de instructori
pentru acest sport, care se practica la noi pe o scara restransa. Multe dintre aceste
terenuri stau nefolosite in majoritatea timpului, fara a li se da o alta destinatie.

In bowling-uri exista sali special amenajate pentru jocuri mecanice, care au fost
aduse din import inca de la inceputul dotarii statiunilor respective. Pana in anul
1989 automatele de poker erau nefolosite din cauza uzurii pe care au suferit-o,
dupa 1990 s-au dotat sali cu jocuri mecanice noi, de alt tip si cu mese de biliard
etc. Pana in 1989 centrele de echipament sportiv erau aproape inexistente.
Sporturile nautice se limitau doar la plimbari cu hidrobicicleta si cu barca (si
acestea insuficiente). In statiunile de pe litoral nu se practicǎ schiul nautic, nu se
faceau plimbari pe mare cu ambarcatiuni usoare, iar parcurile de distractii erau
rudimentare si destinate copiilor. Turistii romani se limitau numai la restaurant,
bar sau discoteca, unitati de agrement ce aveau in general, programe
asemanatoare. Dupa 1989 a inceput initiativa de piata (hoteluri - restaurante luate
in locatie de gestiune), luandu-se masuri pentru realizarea de prestatii
suplimentare pentru diversificarea si dezvoltarea infrastucturii, ceea ce a condus,
in prezent, la marirea gradului de atractivitate a statiunilor.

Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii, reprezentand

una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei.  Intre factorii de
ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul
romanesc, mentionǎm: orientarea plajei spre sud-est, durata mare de stralucire a
soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta,
precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.

Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din : Navodari, Mamaia, Eforie

Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus,
Saturn, Mangalia.

Costinesti

Statiune balneo-climaterica estivala aflata in extremitatea sud-esticǎ a Romaniei

(la 28 km sud distanta de Constanta), in raza Comunei Tuzla, pe tarmul Marii
Negre, la 10 m deasupra nivelului marii. Durata de stralucire a soarelui este de
10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, aerosolii
puternic salinizati, radiatia solara si apa marii. Plajele sunt intinse cu nisip fin,
ideale pentru helioterapie si talasoterapie, orientate spre sud, si cu expunere la
soare in tot cursul zilei (specific de care beneficiaza putine plaje din Europa).
Este denumita si „Statiunea Tineretului”, in 1940 fiind amenajata aici prima
tabara de copii. In anii care au urmat, baza turistica a fost construita special
pentru acest tip de turism - in special vile bungalow, casute de lemn si de piatra,
discoteci. Are o capacitate de cazare de aproximativ 6.000 locuri - in vile,
hoteluri, casute de piatra si lemn.

Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, in stare latenta, stari de

slabiciune, anemie secundara, rahitism etc. Statiunea gazduieste un modern
complex de vacanta pentru tineret, si o tabara studenteasca internationala, careia
i se datoreaza renumele statiunii. Atmosfera tinereasca este intregita de
numeroasele manifestari cultural - artistice ce se desfasoara aici, de bazele de
agrement moderne, de antrenantele emisiuni transmise de „Radio Vacanta”.
Hotel Forum pune la dispozitia oamenilor de afaceri si o sala polivalenta, cu o
capacitate de circa 300 locuri. Localitatea Costinesti da posibilitatea celor care
prefera turismul rural si de agrement sa se cazeze in cele 4 pensiuni omologate
pentru aceasta forma de turism, si anume „Leo”, „La Rodica”, „Junona Tour”,
„Stefania”.

Eforie Nord

Statiune cu sezon permanent, integrata orasului Eforie, aflata la extremitatea sud-

estica a Romaniei(Constanta -Techirghiol), pe fasia litorala dintre lacul
Techirghiol si Marea Neagra, la 6-20 m peste nivelul marii, la 14 km distanta de
Municipiul Constanta. Statiunea si-a inceput activitatea in 1894, cand Eforia
Spitalelor Civile din Bucuresti a construit aici un sanatoriu. A doua statiune a
litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita in toata Europa datorita
tratamentelor cu factori naturali existenti aici. Vara, data fiind nebulozitatea
redusa, soarele straluceste 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima
marina excitanta, apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magnezica,
hipotonica (mineralizare medie 15,5 gr), apa sarata a Lacului Techirghiol (grad
mediu de mineralizare de 70-80 gr), namol sapropelic extras de pe fundul lacului,
radiatie solara si aerosoli salini. Plajele au un nisip fin si sunt amenajate pentru
helioterapie si talasoterapie. Pe malul Lacului Techirghiol exista un Complex -
Sanatoriul Efosan - pentru tratament in aer liber. Acesta este dotat cu instalatii
pentru impachetari cu namol rece provenit din lac sau din mare, instalatii pentru
tratament ginecologic, cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital,
Boicil si Pell Amar. Exista zone delimitate pentru bai in lac. Statiunea dispune de
doua baze de tratament (una conectata la reteaua de hoteluri: Meduza, Delfinul si
Steaua de Mare, si cealalta la Clinica de 120 de locuri a Institutului de
Balneofizioterapie si Recuperare Medicala, o unitate specializata a Universitatii
de Medicina si Farmacie din Bucuresti). Functionand pe tot parcursul anului,
clinicile sunt dotate cu aparatura moderna pentru diagnosticare si tratament. O
seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece la restaurant ”Nunta
Zamfirei”, care organizeaza spectacole folclorice, ceremonii de nunta
romaneasca inspirate din traditii locale. Farmecul marelui parc natural in care
este situata statiunea, frumoasa plaja (3 km lungime si latime ce ajung la 100
metri), terenurile de sport, piscinele, accesorile pentru activitati nautice confera
statiunii o atmosfera originala. Tot aici s-a inaugurat primul port turistic privat de
pe litoralul romanesc in golful de pe plaja Belvedere. Investitia in valoare de
peste 800.000 euro, este un port pentru nave usoare de agrement, iahturi de
croaziera, veliere si ambarcatiuni sportive. Portul turistic Europa Yacht Club
situat in golful artificial al plajei Belona din Eforie Nord ocupa o suprafata de
aproximativ 2 hectare, acvatoriul putand adǎposti la cheiuri aproximativ 60 de
ambarcatiuni usoare cu un pescaj maxim de 3 metri.

Eforie Sud

Eforie Sud este o statiune estivala integrata orasului Eforie, aflata in extremitatea
sud-estica a Romaniei, pe fasia de litoral cuprinsa intre Marea Neagra si Lacul
Techirghiol, 6-20 m peste nivelul marii, la 5 km distanta de Eforie Nord si la 19
km distanta de Constanta. Construita la inceputul secolului XX, statiunea a purtat
initial numele de fosta poeta a Reginei Maria a Romaniei - Carmen Sylva. Este o
statiune balnoclimaterica a carei minunata riviera maritima coboara in trepte
succesive spre plaja, lunga de aproximativ 2 km. Fosta statiune Carmen Sylva
detinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai
importanta baza turistica a litoralului romanesc. Se fac simtite brizele de mare si
de uscat, cu viteze reduse.

Aici existǎ un sanatoriu pentru copii - centrul balnear „Bai Reci” - cu afectiuni
reumatologice, cu regim permanent, care trateaza indeosebi slabiciunea fizica si
rahitismul. Faleza litorala (de la a carei inaltime de 25-35 m se deschide o
splendida panorama), discotecile, teatrul in aer liber, sunt atractii ale acestei
statiuni ce uimeste prin multimea florilor sale.

Jupiter - Cap Aurora

La 40 km. de Constanta si la 4 km de Mangalia, Jupiter - Cap Aurora sunt

statiuni climaterice estivale ce s-au dezvoltat in jurul lacului artificial Tismana,
intre padurea Comovora si tarmul marii. Jupiter, una dintre statiunile noi ale
litoralului romanesc (a fost inaugurata in iulie 1968), dispune de 8.500 locuri de
cazare, in hoteluri de 1-2 stele, vile, casute. Aceasta dispune de numeroase
restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping, cinematograf, teatru, terenuri
de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie, ambarcatiuni pe lacul Tismana etc.
In lunile de varǎ cerul ramane in mare parte senin, iar soarele straluceste in
medie 10-12 ore. Plaja statiunii se intinde pe o distanta de 1 km intr-un golf
pitoresc. Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacanta
preferat si un loc pentru tratamentul diferitelor afectiuni. Posibilitati multiple de
distractie, practicare a sporturilor nautice, excursii in interiorul tarii si in
strainatate etc.

In continuarea sa, pe o lungime de 1 km se intinde statiunea Cap Aurora, cea mai

tanara si cea mai mica statiune a litoralului romanesc, cu o capacitate de 2.500 de
locuri de cazare. Statiunea atrage nenumarati turisti prin frumusetea peisajului si
a hotelurilor sale cu nume de pietre pretioase cum ar fi: Opal, Granat, Onix,
Safir, Rubin, Agat, Cristal, Diamant, cu o arhitectura originala, cu descresteri
volumetrice, pana la nivelul plajei.

Atrag atentia in aceste statiuni 2 localuri deosebite: barul Paradis din Jupiter si
restaurant Catunul in Cap Aurora, renumite pentru arhitectura lor specific
dobrogeana.

Neptun - Olimp

Aflate la o distanta de 38 km de Constanta si 9 km de Mangalia, cele doua

statiuni Neptun si Olimp - se numara printre statiunile noi ale litoralului, ambele
fiind construite dupa 1972. La o altitudine de 5 - 20 metri, asezate pe pragul de
nisip dintre mare si padurea Comovora, complexul turistic este o oaza de liniste
si prospetime, o adevarata gradina a litoralului romanesc. Caracteristicile
definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea si eleganta, atat in
ceea ce priveste confortabilele vile si hoteluri, cat si prin serviciile de alimentatie
publica pe care le ofera.

Asezata intre Padurea Comorova si Lacul Tatlageac, intr-o zona cu o vegetatie

relativ bogata (paduri cu specii de arbori din zone meridionale), Olimp poate fi
considerata statiunea cu cel mai inalt confort hotelier de pe litoralul romanesc,
remarcandu-se prin eleganta arhitectonica a ansamblului hotelier de 3 stele:
Amfiteatru, Panoramic, Belverde si grupul de hoteluri purtand denumirile
provinciilor romanesti: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia.

Statiunea Neptun, cu o capacitate de cazare de 12.000 locuri, asezata intre lacul

cu acelasi nume si frumoasa padure Comovora, poate fi considerata o adevarata
gradina a litoralului. Spatiile de cazare sunt hoteluri de 1-3 stele, vile, casute de
vacanta si camping.

Oferta de agrement pentru turisti este foarte variata: practicarea de sporturi

nautice - yole, sky-jet, sky nautic, debarcaderul cu ambarcatiuni pentru plimbari
cu barca sau hidrobicicletele pe cele 2 lacuri din statiuni, teren de echitatie, 5
terenuri de tenis, 3 terenuri de minigolf, bazine (8 bazine in aer liber si 4 bazine
acoperite), Bowling Neptun si Bowling Olimp, Gradina de vara Olimp, Gradina
de vara Neptun - pentru filme si spectacole in aer liber. De asemenea exista
cabarete si cluburi, parcuri de distractie.

Alaturi de oferta de agerment deosebit de variata, statiunea Neptun - Olimp

prezinta facilitati pentru turismul balnear. Astfel, Complexul balnear Doina
(functioneaza in regim permanent) este prevazut si cu o baza de tratament, dotata
cu cabinete medicale moderne, sali de masaj, hidroterapie, electroterapie,
tratamente cu namol, sauna, sala de gimnastica, piscina acoperita cu apa de mare.
In aceasta clinica se trateaza reumatismul, afectiuni ginecologice, spondiloza,
artroza etc. Sunt nelipsite procedurile pe baza de namol din lacul Techirghiol,
precum si cele cu Gerovital, Aslavital sau Pell Amar (o solutie injectabilǎ avand
la bazǎ un extract de namol de la Balta Albǎ sau liniment sau gel bazate pe
acelasi extract), produse terapeutice romanesti de renume mondial prevenind
imbǎtranirea prematura si regenerand organismul, utilizate in cure de slabire sau
de infrumusetare.

In afara bazei hoteliere, aici exista un „sat de vacanta” (casute de vacanta) si

doua popasuri turistice. Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes
turistic (turul litoralului romanesc, excursii in Delta Dunarii, excursii la ruinele
vechii cetati Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul
Tropaeum Traiani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaza excursii
pe litoralul bulgaresc al Marii Negre (Balcik, Albena, Nisipurile de Aur,
Varna). Exista si un parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei,
mesteceni etc.).

Venus

Asezata intre Cap Aurora si Saturn, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 41 km

sud de Municipiul Constanta, si pe la 5 km de Mangalia, in jurul unui lac
artificial, pe un promotoriu caracterizat prin coborarea in panta, ce formeaza un
frumos amfiteatru, statiunea balneoclimaterica sezoniera, care poarta numele
zeitei frumusetii, este un loc cochet si elegant, cu o salba de hoteluri construite
intr-un arhitectural deosebit, majoritatea purtand nume de fete: Brindusa,
Claudia, Lidia etc. Avand o capacitate de cazare de 9.500 locuri de cazare, in
hoteluri de 1-3 stele, vile, casute, bungalow-uri si un camping, statiunea Venus
impresioneaza prin frumusetea gradinilor sale. Ca si celelalte statiuni din
constelatia litoralului romanesc, Venus beneficieaza de brizele marine, de
stralucirea soarelui construind un veritabil punct de atractie pentru orice turist
dornic de reecrere. Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale
sulfuroase hipotermale, captate si utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu
anume. Nu lipsesc nici terenurile de sport si discotecile, camping, mai multe
restaurante, magazine de dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un
cinematograf in aer liber, terenuri de volei, handbal si minigolf, discoteci, un
parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un pavilion special
amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai
sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de
cai de rasa. Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase:
practicarea sporturilor nautice (yahting, wind-surfing, hidrobiciclete), excursii
pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, excursii cu
vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare- Marea Neagra, excursii in
Delta Dunarii, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea viticola
Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc al Mǎrii Negre, partide de calarie
etc.

Saturn

Cea mai sudica statiune sezoniera a litoralului, aflata la o distanta de 43 km de

Constanta si 1 km de Mangalia, Saturn este asezata in jurul unui golf linistit,
fiind profilata pe tratamentul afectiunilor ginecologice si a altor boli asociate,
precum si pentru odihna. Statiunea beneficieaza de cca. 25 zile insorite pe luna.
Apa marii are, in timpul verii, o temperatura medie de 20-25 grade Celsius.
Statiunea dispune de 14.000 locuri de cazare in hoteluri de 1-3 stele, vile, casute
si campingul Saturn. Diverselor posbilitati de cazare se adauga restaurantele si
barurile, teatrul in aer liber, terenurile de sport, posibilitatile de pescuit si
echitatie pentru a asigura petrecerea unui sejur deosebit de agreabil. Incepand cu
sezonul estival al anului 2001, in cadrul Hotelului „Hora” (3 stele) functioneaza
o baza moderna de tratament, dotata cu instalatii tratament si sali de gimnastica.

Techirghiol

Oras situat in extremitatea sud-esticǎ a Romanei (Judetul Constanta), pe malul

dinspre nord-vest al Lacului Techirghiol (11,6 km pǎtrati), intr-o valcea
inconjurata de mici coline, 15-20 m deasupra nivelului marii, 18 km sud de
Municipiul Constanta, nu departe de mare (3 km). Statiune in sezon permanent.
Briza marina se resimte aici mult mai putin decat pe tarmul marii, in schimb
briza lacului se face simtita din plin. Lacul Techirghiol este renumit pentru apa
sa sarata (grad de mineralizare: 86gr/litru) si pentru namolul sapropelic cu efecte
extraordinare in tratamentul bolilor. Statiunea dispune de cinci baze de tratament,
un sanatoriu balnear pentru adulti si un altul pentru copiii cu deficiente motorii
(cu regim permanent), un sanatoriu pentru copiii cu afectiuni reumatismale si
rahitism, si o baza de tratament in aer liber pentru sedinte de aerohelioterapie,
impachetari cu namol rece prelevat din lac, urmate de bai in lac. Tratamentul
consta in bai calde in cada sau bazin cu apa sarata pompata din lac, impachetari
cu namol sapropelic cald, inhalatii, electroterapie si hidroterapie.

Cazarea este asiguratǎ in sanatorii, hoteluri, pavilioane, vile sau locuinte

particulare. Dispune de 1.370 de locuri de cazare, din care 1.040 de locuri in
cadrul Sanatoriului Balnear si de Recuperare Medicala. Posibilitati de petrecere a
timpului liber variate: cinematograf, teatru de vara, terenuri de sport, excursii in
statiunile de pe litoralul romanesc si bulgaresc, excursii in Delta Dunarii, etc.

Mangalia

Aflata la 44 km de Constanta, Mangalia este o statiune balneoclimaterica

permanenta, aflata in extremitatea tarii (Judetul Constanta), la tarmul Marii
Negre, la 0-10 m deasupra nivelului marii. Este situata la aceeasi latitudine cu
statiunile mediteraneene Monaco, San Remo si Nisa. Este o asezare de o varsta
cu Tomisul. Cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre, este singurul loc
din tara unde iarna temperatura ramane peste 0 grade Celsius. Are o clima dulce,
asemanatoare cu cea mediteraneeana, ceea ce face ca primavara sa soseasca mai
devreme, iar toamna sa intarzie aici mai mult. Mangalia este singura statiune
maritima care detine izvoare minerale provenite de la izvoare din partea de nord
a orasului, din zona plajei dintre statiunile Saturn si Venus, (sulfuroase,
mezotermale, radioactive folosite din antichitatea romana). Aici, de asemenea, se
gasesc namolul sulfuros de turba, care este bogat in minerale si este extras din
mlastinile din nordul orasului (se apreciaza cǎ exploatarea acestuia sa dureze
vreme de 250 de ani), si clima marina bogata in aerosoli salini si radiatia solara.
Toate acestea au un efect intaritor asupra organismului uman.
Statiunea are doua baze de tratament moderne: un hotel la Mangalia (cu peste
500 locuri in camere de doua paturi), dotat cu instalatii de tratament proprii
(patru bazine pentru kinetoterapie cu apa sulfuroasa, o sectie pentru
electroterapie, doua sectii pentru hidroterapie, o sectie de pneumoterapie, sali de
gimnasticǎ medicala si saloane pentru masaj, cabinete de geriatrie, laboratoare
pentru analize si investigatii, cabinete pentru acupuncturǎ, bazine cu apa de mare
incalzita, tratamente cu Boicil, Pell Amar, Alflutop, bai de plante etc.) si un
Sanatoriu balnear pentru recuperare. Acesta are numeroase sectii, care prin
dotarea excelenta permit tratament zilnic pentru 500 persoane.

Totodata orasul ofera numeroase posibilitati de recreere si distractie (discoteci,

cine-matografe, biblioteci, terenuri de sport, popicarie, excursii cu vaporul etc.).
Aici se gaseste unul din cele mai moderne centre de conferinte si reuniuni de
afaceri, Centru Roman de Afaceri „Marea Neagra”. Construit pe ruinele cetatii
Callatis, centrul imbina in mod original afacerile cu turismul, la dispozitia
clientilor fiind hotel „President” (4 stele). Intalnirile de afaceri sunt organizate in
cele trei sali moderne ale acestuia: Sala Belverde, Business Club, Sala Ovidiu. In
statiune se poate practica echitatia.
Pana la granita cu Bulgaria, pentru amatorii de liniste, localitatile „2 Mai” si
„Vama Veche” sunt 2 locuri de un pitoresc deosebit, care in ultimii ani au
devenit punctul predilect de intalnire estivala a artistilor din toata tara. Desi
aceasta zona a tarii este specificǎ turismului de litoral, localitatea „2 Mai” se
remarca prin cele 20 pensiuni agroturistice, incluse in reteaua Asociatiei
Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural, cu o capacitate de cazare
cuprinse intre 4 si 32 persoane.
Mamaia
La 3 km nord de Constanta, Mamaia este cea mai mare statiune din Romania (6-
8 metri altitudine), denumita „Perla Marii Negre”, este dezvoltata pe o fasie de
nisip scaldata la rasarit de valurile marii, iar la apus de apa dulce a lacului
Sutghiol. Primul stabiliment balnear dateaza din perioada 1906-1919, in prezent
fiind una din cele mai frumoase statiuni maritime europene. Datorita asezarii sale
excelente, se simte necontenit suflarea brizelor de zi si de noapte, care bat cand
dinspre mare, cand dinspre lac. In plin sezon, este scaldata in soare 10-12 ore pe
zi. Plaja statiunii, ce poate rivaliza cu celebrele plaje de la Cannes sau Saint
Tropez de pe coasta de Azur, este acoperita de un nisip deosebit de fin, intins pe
o lungime de 8 km si o latime de 100-200 metri, permitand helioterapia si
talasoterapia. De-a lungul acestei plaje exceptionale se insira elegante si cochete
majoritatea celor 65 de hoteluri, vile si campinguri. Un loc foarte pitoresc il
reprezinta „Satul de Vacanta”, situat la intrarea in statiunea Mamaia, cu cele 31
restaurante ale sale, impodobite in stil rustic, conform regiunii pe care o
reprezinta fiecare si oferind din bucataria respectivei regiuni. Statiunea
beneficiaza de o multime de restaurante, grǎdini, baruri si cluburi de noapte,
cofetarii, alimentare, cinematografe, discoteci, parcuri de distractii, terenuri de
sport, minigolf , popicǎrii, teatru in aer liber etc. Aici turistii pot incerca
ridicarile cu parasuta, scufundari, sau windsurfing. Teatrul de vara din Mamaia
gazduieste in fiecare vara „Festivalul muzicii usoare romanesti Mamaia”. Tot
aici functioneaza din anul 1966 un post de radio local, „Radio Vacanta”, care, in
intervalul mai-octombrie, difuzeaza emisiuni de divertisment si programe in 5
limbi (romana, engleza, franceza, germana si rusa). Programele sunt receptionate
in toate statiunile de pe litoralul romanesc. Lacul Sutghiol ofera posibilitatea
practicarii sporturilor nautice (schi nautic, yachting, surfing etc.) sau plimbari cu
vaporasul pana la „Insula lui Ovidiu”, locul unde se spune ca s-ar afla mormantul
poetului exilat. Exista posibilitati de pescuit pe lacul Mamaia. Se pot vizita de
asemenea Delfinariul si Planetariul din Mamaia. Tot aici, turistii de pe litoral se
pot plimba cu telegondola. Plimbarea este la 50 metri deasupra pamantului iar
traseul are o lungime de 2,2 kilometri, pe distanta dintre Hotelul Perla si piata de
la Cazinoul din Mamaia. Telegondola functioneaza pe principiul unei telecabine
si dispune de 18 cabine, cu o capacitate de 6 locuri fiecare. Poate transporta
1.500 de oameni pe ora, cu o viteza de 5 metri pe secunda. Din telegondola
turistii pot admira plaja si marea, dar si privelistea deosebita a lacului Sutghiol.
Inedit in Mamaia este Aqua Magic, primul parc de distractii acvatic din
Romania. Parcul este situat la intrare in Mamaia, pe o suprafata de 2 hectare.
Una dintre atractiile statiuni este Scoala de Samba „Undias de Tijuca”, unde, in
fiecare seara trupa de samba canta si danseaza pe scena ridicata pe esplanada de
la Cazino.

Concluzie

Putem spune ca serviciul de agrement - divertisment din judetul Constanta, s-a

diversificat foarte mult in ultimii ani prin aparitia de noi unitati de agrement,
inedite in tara. Toate statiunile ofera conditii prielnice calitative si cantitative de
petrecere a timpului liber. Cu cat oferta de prestatii este mai mare cu atit riscul
pierderii clientelei scade. Pentru aceasta trebuie sa se modernizeze si diversifice
infrastructura turistica.

CAPITOLUL IV :
EVOLUTIA CIRCULATIEI TURISTICE

4.1. FORME DE TURISM PRACTICATE p 66

4.2. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI p 67

IV. EVOLUTIA CIRCULATIEI TURISTICE

4.1. FORME DE TURISM PRACTICATE
Principalele resurse turistice din Romania genereaza si formele de baza ale
turismului romanesc: montan, balnear, de litoral (odihna, balneo-medical,
agrement, sportiv), cultural, de afaceri etc.
Aceasta clasificare este cea mai completa intrucat da posibilitatea sa se
regaseasca concomitent atat preferintele turistilor si motivatia deplasarii, cat si
resursele generatoare de turism. De asemenea, ea are in vedere 2 importante
aspecte: pe de o parte faptul ca multitudinea formelor de turism este data de
complexitatea potentialului turistic, iar pe de alta parte, ca, in teritoriu, aceste
forme se completeaza reciproc, contribuind la o valorificare optima a
potentialului.
Participarea la miscarea turistica a unor mese tot mai largi, diversificarea
motivatiilor, care genereaza cererea, au condus la multiplicarea formelor de
turism. Delimitarea formelor de turism si gruparea lor dupa anumite criterii,
prezinta atat importanta teoretica, dar si practica, deoarece contine elemente de
fundamentare a deciziilor referitoare la dezvoltarea ofertei turistice si alinierea ei
la modificarile intervenite in structura cererii. Astfel:

a) Dupa provenienta turistilor, deosebim:

- turism intern

- turism international

b) Dupa gradul de mobilitate, turismul poate fi:

- de sejur (lung, de durata medie, scurt, la sfarsit de saptamana)

- de circultie (itinerant, cu valente culturale, stiintifice, cognitive, tehnice)

- de circumstanta (de tranzit)

c) in functie de directia fluxurilor turistice intr-un cadru geografic dat, turismul

international imbraca formele:

- receptiv (de primire)

- emitator (de trimitere)

d) dupa mijloacele de transport folosite avem:

- drumetie

- turism rutier, naval si aerian

Intre aceste forme de turism (intern si international) exista relatii de

interdependenta care conduc la promovarea circulatiei turistice, la dezvoltarea
echilibrata a acesteia si la asigurarea echilibrarii balantei de plati pentru
activitatea turistica.

O alta clasificare importanta a formelor de turism este aceea care ia in

consideratie modul cum este angajata prestatia turistica si momentul angajarii
acesteia. Astfel distingem:

- turismul oraganizat

- turismul neorganizat

- turismul semiorganizat
Formele de turism organizat si semiorganizat sunt cele mai frecvente in tara
noastra.

O alta clasificare este dupa varsta si ocupatia turistilor. Aici avem :

- turism pentru tineret

- turism pentru varsta a treia

- turism social

In cadrul societatilor comerciale de pe litoralul Marii Negre se practica toate

formele de turism mentionate mai sus. O forma de turism caracteristica a
litoralului romanesc (dupa perioada anului in care se realizeaza actiunea
turistica) este turismul sezonier (de vara) alaturi de cel ocazional si la sfarsit de
saptamana. Acestea se organizeaza prin colaborare cu diferite firme partenere din
strainatate si cu societati comerciale din tara, cum sunt: Tarom, Navrom, agentii
de turism.

De mentionat este faptul ca, in cadrul turismului neorganizat, in perioada de

sezon, cazarea turistilor se face in locuintele particulare din apropierea statiunilor
turistice, celelalte servicii fiind asigurate de societatile comerciale de stat S.A. si
particulare S.R.L.

4.2. EVOLUTIA INDICATORILOR SPECIFICI ACTIVITATII TURISTICE

Masurarea circulatiei turistice urmareste sa furnizeze informatii in privinta

dimensiunii acesteia si a tendintelor de manifestare a ei, informatii necesare
pentru stabilirea politicii de dezvoltare in perspectiva a sezonului turistic.

Statisticile folosite de Ministerul Turismului arata dimensiunile (volumul)

activitatii turistice, prin trei indicatori de baza si anume:

a) numarul de turisti - respectiv numarul persoanelor inregistrate in evidenta

unitatilor de cazare;

b) zile-turist care exprima produsul dintre numarul de turisti si durata sejurului

(durata in zile a desfasurarii activitatii turistice );

c) volumul valoric al activitatii turistice, care poate fi exprimat in valuta, sau lei,
depinzand de indicatorul economic luat in analiza.

In functie de scopul urmarit, de analiza efectuata, datele pot fi grupate dupa

anumite criterii:

- forma de turism

- tara de rezidenta a turistilor straini

- societati comerciale

- forme de cazare

De asemenea, indicatorul valoric se exprima fie sub forma absoluta, fie sub
forma relativa, in functie de necesitatile analizei efectuate. Ritmul deosebit de
accelerat al circulatiei turistice in perioada de sezon face ca urmarirea statistica
sa aiba inca o serie de carente, decurgand in special de modul de culegere al
informatiilor si de sursa de baza de la care provine informatia.

In ceea ce priveste primul indicator, numarul de turisti inregistrati in unitatile de

cazare in perioada 2004-2007, se observa o crestere a numarului total de turisti in
anul 2007 fata de anul 2004 cu aproape 46.000 de turisti, cu toate ca acesta a
scazut in anul 2005, iar 2006 este mai mare fata de 2004. Se observa si o crestere
a numarului de turisti straini in ultimii 4 ani, ceea ce inseamna o crestere a
competitivitatii serviciilor turistice de pe litoralul romanesc, pe plan
international, dar a scazut numarul de turisti romani, in anul 2007 fata de 2004,
asa dupa cum reiese si in tabelul urmator:

Anul Sursa
Total -
turisti
Romani
Straini

Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Analizand circulatia turistica pe localitati, pe primul loc, cu numarul cel mai

mare de turisti inregistrati se situeaza statiunea Mamaia (inclusiv Mamaia Sat),
numarul turistilor cazati aici crescand de la 258.796 (2004) la 356.926 (2007),
deci cu aproape 100.000 de turisti. Se observa insa o scadere a numarului de
turisti romani in orasul Constanta, si o crestere a turistilor straini. Ponderea cea
mai mica de turisti se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian.

Privitor la circulatia turistica pe forme de propietate, cea mai mare pondere de

turisti o are propietatea privata, numarul de turisti inregistrati aici dublandu-se
aproape de la 314.810 (2004) la 609.170 (2007), deci cu aproximativ 295.000 de
turisti. Ponderea cea mai mica de turisti o are forma de propietate cooperatista,
numarul turistilor scazand aici cu aproximativ 7.000 turisti.

La circulatia turisticǎ pe tipuri de unitati, cea mai mare de turisti o au hotelurile,

acestea avand si capacitatea cea mai mare de cazare. Numarul turistilor
inregistrati aici a crescut cu aproximativ 145.000 de turisti, de la 536.377 (2004)
la 680.181 (2007). Situatia turistilor straini, pe litoralul romanesc este buna
datorita faptului ca numarul turistilor straini a crescut constant in ultimii 4 ani de
la 43.817 (2004) la 108.828 (2007), deci cu aproape 64.000 de turisti. Prima tara
furnizoare de turisti pentru litoralul nostru este Germania, urmata de Italia. Se
observa o crestere in ultimii ani a turistilor francezi. Cei mai putini turisti straini
se inregistreaza din Mexic si America Centrala.

Cel de-al 2 -lea indicator valoric in analiza circulatiei turistice este sejurul mediu
iar acesta se prezinta astfel in judetul Constanta :

Anul
Sejur Mediu %
Romani
Straini

Sursa- Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Se observa o scadere a duratei sejurului mediu in anul 2007 fata de anul 2004,de
la 6.34 la 5.37, deci cu 0.97 de procente. Aceasta scadere se manifesta atat la
turistii romani cat si la cei straini, procentul acestora scazand cu 1.08, si respectiv
cu 0.81. Aceasta scadere este influentata de cresterea ponderii turismului
neorganizat.

Cel de-al 3-lea indicator turistic, volumul valoric al activitatii turistice, se

prezinta in judetul Constanta astfel:
 Sursa- Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Se observa o crestere a veniturilor din turism in anul 2007 fata de anul 2004 dar
si o crestere dubla a cheltuielilor in anul 2004 fata de anul 2007. Balanta dintre
venituri si cheltuieli pentru anul 2004 este negativa, inregistrandu-se pierderi de
aproape 140 milioane de lei. O balanta pozitiva se inregistreaza in anii 2004 si
2005, unde veniturile din turism sunt mai mari decat cheltuielile. Balanta dintre
venituri si cheltuieli, pentru anul 2007 este pozitiva, inregistrandu-se profituri cu
25 de procente mai mare decat in anul 2005.

Concluzie

Se poate aprecia o crestere a circulatiei turistice ce se manifesta in toate statiunile

de pe litoralul romanesc, crescand totodata si numarul turistilor straini sositi pe
litoralul nostru, ceea ce demonstraza o crestere a competitivitatii turistice a
litoralului romanesc pe plan intrenational. Cresterea circulatiei turistice, precum
si modificarile in stuctura a acesteia sunt insotite de evolutia corespunzatoare a
infrastructurii. Toata aceasta dezvoltare a circulatiei turistice, a infrastructurii, a
serviciilor duce in primul rand la dezvoltarea turismului romanesc.

Perspectiva

Se asteapta ca turismul sa genereze o activitate totala de 24,6 mld RON in 2006,

si sa creasca pana la 86,3 mld RON in 2016. De asemenea, se preconizeaza o
contributie directa a industriei turistice la produsul intern brut la 6,2 mld RON in
2007 si o crestere nominala de aproximativ 20,7 mld RON, pana in anul 2017.
WTTC estimeaza ca in 2007 vor exista 205 mii de locuri de muncǎ in domeniul
turismului, adicǎ 5,8% din totalul locurilor de munca.

CAPITOLUL V:

CAI DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC

STUDIU DE CAZ: JUDETUL CONSTANTA

5.1. STRATEGII DE DEZVOLTARE SI MODERNIZARE ALE OFERTEI
TURISTICE

p 73

5.2. STRATEGII DE PROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC

p 76

5.1. STRATEGII DE DEZVOLTARE SI MODERNIZARE ALE OFERTEI TURISTICE

Este cunoscut faptul ca unul din motivele care il determina pe turist sa se

orienteze spre statiunile turistice cu o activitate pronuntat sezoniera este dorinta
acestora de a-si petrece vacanta in conditii favorabile de ambianta climaterica si
meteorologica. Ori, se cunosc care sunt conditiile zonei de litoral in lunile de
vara, carora se adauga plaja si apa marii. Este evident ca acestea sunt elementele
determinante in specificul sezonier al activitatii turistice de pe litoral. Activitatea
turistica in extrasezon este mai redusa, functionand o mica parte din capacitatea
de cazare, majoritatea unitatilor fiind inchise si conservate pana la redeschiderea
sezonului urmator. Se poate constata ca intreaga activitate turistica a litoralului
romanesc al Marii Negre este concentrat intr-un singur sezon, limitat ca durata la
perioada iunie-septembrie. Lipsa unui flux turistic in extrasezon influenteaza
negativ prin lipsa incasarilor din turism, pe de-o parte, iar pe de alta parte, prin
sporirea cheltuielilor pentru intretinere si reparatii. Pentru amortizarea
investitiilor facute, pentru recupararea cheltuielilor, prelungirea sezonului estival
ar fi solutia cea mai optima. Prin largirea bazei de tratament, avand in vedere
posibilitatile oferite de resursele naturale de namol, saruri, aerosoli de mare, si
prin crearea unor spatii de incalzire noi, a unor baze de agrement moderne, o
mare parte dintre turistii potentiali ar opta pentru litoralul Marii Negre. De
asemenea, prin crearea de spatii incalzite sub forma unor sali polivalente, piscine
acoperite si amenajate cu solarii, sali de sport sau gimnastica medicala, ar fi
atrasa si populatia din localitatile apropiate pentru a petrece sfarsitul de
saptamana, avand in vedere reducerea saptamanii de lucru. Cu un efort mai
eficient s-ar putea organiza manifestari culturale sau stiintifice cu participari din
tara sau din strainatate. Daca vorbim de perioada de extrasezon nu putem vorbi
de mare si plaja, in schimb se poate vorbi de valorificarea in conditii optime a
namolului, apelor minerale, aerosolilor marini, intr-un cuvant, a posibilitatilor de
tratament balnear.

O alta propunere de valorificare optima a potentialului turistic din Constanta,este

sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor turistice. Sporirea gradului de
atractivitate se poate realiza, pe de-o parte printr-o valorificare cat mai completa
a conditiilor si factorilor naturali specifici zonei marine (apele minerale, namolul
sapropelic) si in perioada de extrasezon, iar pe de alta parte, printr-o valorificare
mai mare a resurselor turistice antropice, deci a turismului cultural din aceasta
zona. Tratamentul balnear este considerat o forma superioara de valorificare a
factorilor naturali, determinata de efectul profilactic curativ al litoralului Marii
Negre. Astfel, putem vorbi de apa marii, namolul sapropelic puternic mineralizat
si izvoarele de la Mangalia, care contin ape sulfuroase, bicarbonate, sodice,
calcice si mezotermale, toate acestea atribuind litoralului romanesc importante
calitati terapeutice si de tratament. Avand in vedere toate acestea, si ca tendinta
pe plan mondial este de a inlocui tratamentele medicale cu cele medico-naturiste,
ar trebui infiintate mai multe baze de tratament, care sa fie cu incalzire pe timp
de iarna, astfel incat ele sa poata functiona tot timpul anului. Acestea s-ar putea
dota cu solarii portative pentru folosirea lor in camera, contra cost; s-ar putea
organiza un centru de infrumusetare folosind tratamente cu namoluri naturale si
produse cosmetice de tipul Gerovital sau Pel-Amar; pentru persoanele cu sechele
de accidente si afectiuni ale coloanei vertrebale s-ar putea organiza tratamente cu
ajutorul echitatiei si dansului, statiunea Mangalia ofera cadru prielnic pentru
aceasta deoarece dispune de un puternic centru hipic; lansarea de sejururi pentru
tratamentul obezitatii; crearea premiselor necesare pentru imbutelierea apelor
minerale de la Mangalia, care prin calitatile sale terapeutice le egaleaza pe cele
de la Olanesti (izvorul nr. 10). Ar trebui amenajate si plajele de la Nuntasi (din
apropierea cetatii Histria), unde se afla lacul Nuntasi cu namol terapeutic, si
dezvoltarea bazei de tratament - agrement din aceasta zona. In ceea ce priveste
turismul cultural din aceasta zona, ar trebui diversificata oferta turistica, prin
crearea de trasee cultural - turistice diversificate, ar trebui amenajate pentru
circuite turistice acele resurse naturale sau antropice care nu sunt puse in trasee
turistice asa cum sunt unele pesteri din Constanta. De asemenea, ar trebui
diversificata oferta de agrement in zonele cu resurse turistice, (Cetatea Histria)
prin infiintarea de restaurante sau diversificarea serviciilor turistice prin
organizarea de excursii organizate cu ghizi turistici, constructii de cabane, etc.
Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura
la atragerea clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporire
gardului de atractivitate a obiectivelor turistice se poate mari, tinand cont de
formele moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile si factori
naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de actiuni
recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini.

O alta propunere de diversificare a ofertei turistice existente este organizarea de

targuri, expozitii, congrese in statiunile de pe litoralul Marii Negre, in perioada
de extrasezon. Organizarea de congrese ar conduce la atragerea unui numar
important de clienti pretentiosi care percep sejurul ca o forma de a fi favorizati si
motivati. Tipurile de maifestari sunt foarte variate. Se mai poate organiza targuri
si saloane-expozitii, lansari de produse in holurile hotelurilor sau in sali de
spectacole, iar aceste actiuni conduc la atragera unui numar mare de clienti-
vizitatori, precum si a unui numar mare de organizatori, care devin toti clientii
hotelurilor.

Un alt perimetru ce trebuie urmarit pentru dezvoltarea turismului, este cǎ

serviciile prestate in domeniul turismului sa fie calitativ - superioare. Personalul
din bazele de tratament balneo-climateric, dar si din hoteluri, restaurante, cluburi,
baze de agrement trebuie sa indeplineasca toate calitatile necesare locului de
munca, si astfel se vor putea oferi servicii de calitate. Serviciile calitative,
eficiente, civilizate se pot realiza numai de catre angajatii capabili, subtili, buni
psihologi. Acestia au sarcina de a se ocupa, inca din prima clipa a sosirii si pana
la plecare, de toti cei care le solicita atentia. Trebuie sa se aiba in vedere
pregatirea unitatii din punct de vedere gospodaresc, sa fie dotat la nivelul cerut
de criteriile de clasificare ale fiecarei unitatii; modernizarea permanenta a intregii
infrastructuri turistice si gasirea celor mai adecvate solutii in functie de specificul
fiecarei unitati astfel incat turistii cand revin in unitatea respectiva sa gaseasca
intotdeauna ceva nou, dovada a grijii deosebite acordata clientilor; adaptarea
serviciilor la obiceiurile alimentare ale turistilor in functie de nationalitate,
varsta, religie si scopul sejurului.

Consiliul Judetean Constanta propune urmatorul proiectul referitor la construirea

unui sat turistic tipic dobrogean pe malul Dunarii, in zona Ostrov,prin crearea de
case traditionale dobrogene cat si a 1-2 hanuri turistice, infiintarea de ateliere
mestesugaresti, infiintarea unei microferme de animale care sa asigure necesarul
de hrana, amenajarea unei zone de agrement pe malul Dunarii, amenajarea si
introducerea in circuitul turistic a Cetatii Vicina de pe insula Pacuiul lui Soare,
precum si reabilitarea portului turistic Ostrov.

Primariile oraselor Basarabi, Medgidia si Ostrov propun proiectul turistic

<Drumul vinului> in judetul Constanta (dezvoltarea turismului vitivinicol) prin:
amenajarea de sali de degustare la standarde internationale in pincipalele crame
dobrogene (Murfatlar, Medgidia, Ostrovit), lucrari de reamenajare a Muzeului
viei si vinului de la Murfatlar, modernizare cramelor.

Realizarea traselui turistic Constanta-Ostrov (Constanta - Basarabi – Adamclisi -

Ion Corvin - Alimanu) este o alta propunere de proiect care are in vedere
refacerea si restaurarea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie si a
Edificiului Roman cu Mozaic, introducerea in circuitul turistic al asamblului
rupestru paleocrestin de la Basarabi, restaurarea Complexului muzeal de la
Adamclisi, infiintarea unui sat pescaresc in Dunareni (de interes turistic – cu
toate utilitatile pentru agrement) .

Ar trebui modernizatǎ si dezvoltatǎ calea de transport, astfel ar trebui sa se

termine de construit cat mai repede autostrada „soarelui” Bucuresti – Constanta
pentru ca turistii sa poata avea acces rapid si direct pe litoralul romnaesc. O alta
propunere ar fi marirea aeroportului international Mihail Kogalniceanu, pentru ca
el sa poate primi aeronave cu capacitate mare de transport pentru turisii care vin
aici.

O propunere de dezvoltare a circulatiei turistice este crearea de spatii de cazare

tampon. Se constata din practica necesitatea suplimentarii numarului de locuri in
spatiile de campare. Aceasta face ca ele sa fie largite in limita posibilitatilor si
datorita aglomerarii foarte mari are loc degradarea foarte mare a mediului prin
volumul mare de deseuri si gunoaie sau a proastei circulatii a aerului marin in
interiorul [Link] aceea, in varf de sezon trebuiesc amenajate pentru
campare unele portiuni de plaje nefolosite dintre statiuni. Astfel de amenajari se
pot face pe toata lungimea coastei marine de la Costinesti pana la 2 Mai unde
exista spatii mai mici sau mai mari de plaja care stau nefolosite.
Un alt aspect care nu trebuie neglijat in ceea ce priveste dezvoltarea
infrastructurii existente se refera la posibilitatile de supraveghere a copiilor. In
ultimii ani, numarul turistilor care vin pe litoral cu intrega familie a crescut. In
timpul zilei parintii au posibilitatea sa-si supravegheze copiii mergand impreuna
la plaja, dar seara locurile de distractie pentru adulti exclud prezenta copiilor. De
aceea ar trebui infiintate, in fiecare statiune de pe litoralul nostru locuri de
supraveghere si de joaca pentru copii - gradinite de copii. Pentru turistii straini s-
ar putea infiinta Kindergarden cu personal calificat poliglot.

Pentru ca litoralul romanesc sa fie mai competitiv pe piata turistica

internationala, sa se ridice la standardele europene si mondiale, si sa fie la
concurenta cu marile centre turistice de litoral din Europa, o solutie ar fi
terminarea proiectului „statiunea Europa”, care prevede unirea tuturor statiunilor
de pe litoralul romanesc intr-una singura, care sa se intinda pe tot litoralul
romanesc.

O alta propunere este construirea de restaurante cat mai originale asa cum este
restaurantul plutitor, legat de malul marii printr-o punte mobila, construit pe
principiul unei carene de vas. O alta forma de restaurant este cel acvatic,
construit la o distanta mica de mal, la o adincime nu foarte mare, cu pereti
tarnsparenti care sa ofere turistilor un peisaj subacvatic, completat cu un program
special, si cu specialitati pescaresti. De asemenea, pentru perioada de extrasezon,
ar putea fi construite piscine, care sa produca senzatia de natural al marii, care sa
produca aerosoli marini,cu apa adusa din mare si incalzita cu personal calificat
( instructori de inot) iar soarele poate fi inlocuit cu raze infrarosii sau
ultraviolete.

Prin masuri economico-organizatorice luate de Ministerul Turismului si

Constructiilor, poate intari si dezvolta infrastructura, poate spori gradul de
atractivitate a ofertei turistice, se pot diversifica serviciile, venind astfel in
intampinarea gusturilor si preferintelor diferitelor segmente de turisti. Daca luam
in consideratie competitivitatea turistica pe plan mondial sau european, atunci
este necesar sa facem eforturi pentru a oferi tot ce este mai nou, mai placut si mai
atractiv,sa-l obligam pe turist sa aleaga litoralul romanesc, sa putem atrage acel
segment de turisti cu venituri si implicit cu pretentii mai mari, cu alte cuvinte sa
fim mai competitivi.

5.2. STRATEGII DE PROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC

Termenul strategie are ca origine domeniul militar. Initial, strategia avea ca scop

crearea si punerea in aplicare a unui plan al unei batalii, pentru a castiga un
razboi, respectiv o componenta a stiintei militare ce priveste conduita generala in
razboi si organizarea apararii unei tari.

O definitie a strategiei, utilizata in marketing este urmatoarea [1]: „ansamblul

mijloacelor interdependente utilizate pentru realizarea obiectivelor politicii
comerciale”.
Strategia reprezinta directia si scopul unei organizatii, pe termen lung,
obtinandu-se avantaje pentru organizatie, prin configurarea resurselor intr-un
mediu schimbator, pentru a intampina nevoile pietelor si asteptarilor
actionarilor[2].

Arta unei strategii consta in a cauta, in fiecare dintre domeniile de activitate in

care organizatia este prezenta, construirea unui avantaj concurential determinat,
decisiv, durabil si care sa poata fi aparat[3].

Exista numeroase puncte de vedere privind strategia, aceasta fiind considerata[4]:

directia catre care se indreapta o organizatie, in vederea atingerii/indeplinii

propriului scop;
ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei, pe termen lung, principalele
modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obtinerii
avantajului competitiv.

Dupa 1999 turistii zilelor noastre, ale economiei de piata, au devenit mai bine
informati, mai bine pregatiti profesional, mai exigenti, cu o bogata cultura
generala, cu experienta in aprecierea serviciilor, neimpresionati de vorbele
amabile spuse la intamplare, fara un real suport calitativ. Personalul din
societatea turistica ce vine in contact cu turistii trebuie sa descopere la fiecare
client, in functie de caracteristicile de manifestare ale acestuia – ce fel de
servicii, ce fel de preparate il intereseaza in mod deosebit, ce preferinte are
clientul respectiv. Serviciile calitative, civilizate si eficiente, se pot realiza numai
cu angajati capabili, subtili, buni psihologi, care stiu sa-si puna in valoare
maiestria profesionala prin adaptarea comportamentului lor la situatiile
particulare create de diferitele tipuri de clienti. In prezent, se impune mai mult ca
oricind ca toti lucratorii din sfera serviciilor turistice, sa-si ridice necontenit
calificarea profesionala, sa invete daca vor sa aiba satisfactia unei depline
afirmari, atat pentru societatea comerciala, precum si pentru sine. Societatile
comerciale de prestari servicii turistice trebuie in permanenta sa-si faca
publicitate prin diferite forme (TV, radio, presa, afise), despre buna calitate a
serviciilor prestate si in functie de parametrii redactati mai sus, sa contribuie la
realizarea unor filme documentare cu privire la modul de servire, oferta de
cazare, patrimoniul cultural din zona, care poate fi vizitat de catre turisti,
publicitate privind datele organizarii de targuri, seminarii, etc.

Trebuiesc facute actiuni promotionale pentru perioadele de extrasezon, care sa se

adreseze unui anumit segment de piata, si anume pentru colectivitatile care nu
suporta soarele din lunile iulie si august dar le sunt necesari aerosolii marini.
Perioada lunilor mai, septembrie si octombrie este ideala pentru aceasta categorie
de turisti.

O propunere interesanta pentru promovarea ofertei turistice a litoralului

romanesc este infiintarea unui birou de marketing si promovare a litoralului
romanesc. Deoarece a fost inchis ONT Litoral, care se ocupa si cu promovarea
litoralului romanesc, infiitarea unei astfel de organizatii ar fi necesara, deoarece
ar reprezenta imaginea litoralului nostru atat in tara cat si in afara. Biroul ar
trebui sa aiba oameni competenti, experti in domeniul marketingului, care sa
promoveze imaginea noastra la nivel international , intr-un mod cat mai
competitiv fata de cei din afara. Firmele care se inscriu ca sa-si promoveze
produsele si serviciile turistice la acest birou trebuie sa dea o anumita cota pe an
din venitul lor.

Pentru atragerea turistilor si dezvoltarea turismului romanesc pe litoralul Marii

Negre, trebuie sa se recurga la multa publicitate, atat pe plan national cat si pe
plan internationl, sa se organizeze, in conditii alese, congrese, targuri, expozitii,
la care sa prticipe oameni de afaceri, politicieni, turisti.

Ar trebui de asemenea sa se puna mai mult accent pe turismul cultural din

aceasta zona, avand in vedere ca aici se afla cele mai vechi vestigii arheologice
(cetatea Histria, Tomis, Callatis), din istoria noastra. Astfel, Consiliul Judetean
Constanta are o propunere de proiect, inaintata Autoritii Nationale pentru
Turism, privind realizarea traseului turistic: Cernavoda –Capidava-Topalu-
Harsova prin restaurarea cetatii Capidava si amenajarea unui muzeu, amenajarea
unui punct de agrement nautic la Capidava, refacerea muzeului Dinu si Sevasta
Vintila din Topalu, reabilitatrea si amenajarea Cetatii Carsium si a Muzeului de
istorie Carsium, amenajarea pe malul Dunarii a unui ponton pentru ambarcatiuni
mici si includerea lui intr-un circuit de croaziera Dunare-Canal-Marea Neagra.
Pe langa dezvoltarea bazelor de agrement din jurul acestor resurse turistice, ele
ar trebui promovate mai mult prin documentare, pliante, presa, afise, etc. astfel
incat sa determine o valorificare la maxim a potentialului turistic al litoralului.
De asemenea ar trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile
populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atentiei potentialilor
turisti romani si straini.

Conform raportului de activitate al Directiei Comert, Turism, Servicii Publice

prin Serviciul de Turism - Agroturism si compartimentul de Comert si Servicii
Publice, in perioada iunie- decembrie 2006, s-au luat urmatoarele masuri
concrete de actiune :

1. Promovarea ofertei turistice a judetului Constanta , pe plan national si

international prin :

-crearea unei imagini turistice si pozitive si concrete a Romaniei pe pietele

turistice externe, recastigarea si dezvoltarea pietelor emitente traditionale sau a
altor piete ne–traditionale pe litoralul romanesc, imbunatatirea imaginii
produsului turistic judetean ;

-valorificarea potentialului turistic natural, a patrimoniului cultural – istoric si

religios al judetului Constanta, a traditiilor folclorice locale ;

-cresterea activitatii formelor de turism consacrate pe litoralul romanesc - odihna

si recreere, cura balneara ;
-introducera in circuitul turistic a noi arii si valori turistice din judetul
Constanta ;

-diversificarea ofertei de agrement ;

-atragerea unui numar sporit de turisti romani si straini in judetul Constanta .

In acest sens Directia de Comert, Turism si Servicii Publice s-a axat pe

desfasurarea urmatoarelor activitati:

a. Editarea si distribuirea de materiale de promovare a potentialului turistic al

judetului Constanta, tiparite si imprimate pe suport magnetic ( CD-uri si DVD-
uri de prezentare generala si pe fiecare obiectiv in parte ) in varianta bilingva pe
tematici distincte - istoric, cultural, religios.

b. Actualizarea in cadrul web site-ului oficial al Consiliului Judetean Constanta a

paginii web de promovare a ofertei turistice a judetului: [Link]–
[Link]. In acest sens s-a dorit si realizat facilitarea accesului informational
al potentialilor vizitatori externi si nationali ai judetuului Constanta.

c. Actualizarea bazei de date existenta cuprinzand potentialul turistic [Link]

privire la acest aspect au fost demarate de catre echipe desemnate de conducerea
directiei actiuni de inventariere a tuturor unitatilor turistice ( de cazare si
alimentatie publica ), baze de tratament , baze sportive, parcuri de distractii,
centre de agrement , cinematografe, teatre, obiective si puncte de atractie
turistica din judet, in Constanta , Statiunea Mamaia, Eforie Nord si Eforie Sud, in
vederea constituirii unui portofoliu de informatii complete pentru turisti,
vizitatori si potentiali interesati precum si pentru realizarea de catre Consiliul
Judetean Constanta in premiera a unui ghid turistic actualizat virtual.

d. Participarea la targurile de turism interne si internationale , in vederea

promovarii potentialului turistic al judetului Constanta, a produselor turistice
consacrate si cu caracter specific . S-a urmarit in principal informarea corecta si
calitativa a potentialilorvizitatori externi asupra posibilitatilor de petrecere a
vacantelor si a timpului liber din cadrul sejurului acestora pe litoralul romanesc,
prin exploatarea a noi circuite turistice cu valente naturale, cultural – istorice si
religioase.

e. Participarea la seminarii de lucru, schimburi de experienta, cursuri de

perfectionare . Pe cale de consecinta, reprezentantii directiei au participat la doua
evenimente organizate respectiv de Patronatul Asociatia Nationala a Agentiilor
de Turism din Romania de Turism din Romania, in data de 1 august 2006 la
reuniunea privind crearea unei Comisii pentru un Litoral mai Bun, in scopul
elaborarii Proiectului „Master Plan Litoral 2007” si de Autoritatea Nationala
pentru Turism, in data de 31.08.2006, in vedera elaborarii Master Planului
Turismului Romanesc si a Strategiei de Dezvoltare pe perioada 2007 – 2013.
Sursa-Consiliul Judetean Constanta Directia de Comert, Turism, Servicii
Publice.

2. Initierea de proiecte privind modernizarea obiectivelor turistice, reabilitarea

zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic si modernizarea
infrastructurii fizice prin :

a. Semnalizarea principalelor obiective turistice prin indicatoare de prezentare si

de orientare turistica. Actinile au avut ca scop facilitarea accesului turistilor
straini si romani la obiectivele turistice precum si cresterea gradului de
atractivitate a unor produse turistice consacrate si specifice din judetul
Constanta.

b. Finalizarea actiunilor de reabilitare si modernizare a tuturor grupurilor sanitare

din incinta obiectivelor turistice de pe raza judetului Constanta; finalizarea
activitatilor de modernizare a spatiilor de alimentatie publica din vecinatatea
muzeelor de la Histria si Adamclisi;continuarea actiunilor de amnajare a zonelor
cu potential cinegetic, etnografic, istoric si peisagistic deosebit.

3. Initierea si implementarea de proiecte in vederea reintroducerii in circuitul

turistic al unor obiective cu valente cultural-istoric si religioase unice
,imbunatatirea calitatii serviciilor publice si turistice oferite vizitatorilor ,
dezvoltarea turismului in judet, cu efecte directe in stimularea dezvoltarii
economico-sociale [Link] acest scop, au fost elaborate de catre reprezentantii
directiei propuneri de proiecte privind:

-Infiintarea unei retele de 16 centre de informare turistica in statiunile de pe

litoralul Marii Negre si municipiul Constanta,cate unl in fiecare statiune si doua
in municipiul Constanta, precum si a 50 de puncte info-touch”.

-Turismul Religios in Dobrogea . Proiectul propune semnalizarea

corespunzatoare prin imtermediul placutelor indicatoare bilingve a urmatoarelor
obiective: Manastirea Sf. Maria din Techirghiol, Manastirea Sf. Elena de la Mare
din Costinesti, Manastirea Dervent din comuna Ostrov, Manastirea Casian din
comuna [Link] toate acesteobiective se va reface si se va imbunatati
sistemul de iluminat (montarea de proiectare), se vor moderniza grupurile
sanitare existente si se vor amplasa toalete ecologice acolo unde nu sunt
posibilitati de [Link] vor reabilita caile de acces (dale,borduri) catre Izvorul lui
Eminescu la Pestera Sf. Andrei, se va ecologiza izvorul,se vor monta banci,
corpuri de iluminat, panouri, alte facilitatituristice . Se va realiza o viziune
unitara a amenajarilor peisagistice in jurul obictivelor mentionate.

Au fost deja demarate studiile de fezabilitate ce vor fi realizate de Institutul

National de Cercetare – Dezvoltare in Turism, Bucuresti.

4. Mentinera si promovarea unor raporturi sau relatii durabile de colaborare intre

Consiliul Judetean Constanta si Consiliile locale din judet. Masura vine in
intampinarea si identificarea nevoilor locale, dezvoltarea turismului, promovarea
necesitatii de reabilitare a unor zone turistice , istorice sau arhitecturale ,
devoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.

PROGRAM TARGURI SI EXPOZITII 2008

Tinimtex (15 – 17) februarie 17-Feb-2008 Sursa-Camera de

Comert, Industrie,
Best Romanian Fashion (13-16) 13-Feb-2008 Navigatie si
februarie Agriculturǎ
Targul de nunti(28-30) martie 28-Mar-2008 Constanta
Targul Cadourulor de Paste (16- 16-Apr-2008
20) aprilie
5 Best Romanian Fashion Brands 14-Mai-
(14-17) mai
Tinmec (14-18) mai 14-Mai-2008
Tinimtex (10-14) septembrie 10-Sept -2008
Expomodesign (01-05) 01-Oct-2008
octombrie
Tinimtex (19-23) noiembrie 19-Noi-2008

CONCLUZII

1. Asezat in extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea Neagra, judetul

Constanta, care reprezinta fereastra spre mare a tarii, este usor accesibil, pe toate
caile de transport, inclusiv cel maritim, si, de asemenea Constanta are legaturi
directe cu toate orasele importante ale tarii, accesul pe litoralul romanesc fiind
foarte usor pentru turisti. Insa, pentru modernizarea si dezvoltarea cailor de
transport s-ar putea lua unele masuri cum ar fi marirea aeroportului de la
Kogalniceanu, pentru ca el sa poata primi aeronave cu capacitate mare de
transport pentru turisii care vin aici, terminarea autostrazii Bucuresti - Constanta
cat mai repede, pentru ca turistii sa poata avea acces rapid si direct pe litoralul
romnaesc.

2. Acest teritoriu a inceput sa se dezvolte dupa anul 1950 cand au inceput sa se

creeze conditii pentru dezvoltarea zonei de litoral a tarii. Atfel, cea mai veche
provincie a tarii este astazi printre cele mai dezvoltate puncte economice ale tarii,
fiind principala baza turistica a Romaniei.

3. Din punct de vedere economico-social, Constanta este al doilea oras al tarii,

dupa capitala tarii noastre, ca dezvoltare si numar de locuitori. Economia
judetului Constanta este diversificata, in toate domeniile de activitate,
proponderent agricola insa, prin iesirea la Marea Neagra, judetul Constanta este
are o baza turistica foarte dezvoltata, concentrand circa 43% din capacitatea de
cazare a tarii.

4. Relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular, inconjurat de

apele Dunarii, in partea de nord, sud si vest si de apele Marii Negre, in partea de
est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral. Solurile judetului
Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona, datorita asezarii geografice
si reliefului de aici. O mare valorificare turistica aici o au apele mineralizate,
care atrag mii de turisti pentru tratament. Datorita caracterului continental
secetos al climei, in Constanta se inregistreaza temperaturile cele mai ridicate din
tara si timpul este in cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influenteaza
pozitiv valorificarea litoralului romanesc in timpul verii. Caracteristic pentru
reteaua de ape din judetul Constanta este lipsa apelor curgatoare din interiorul
judetului, acestea fiind reprezentate de paraie cu debite reduse, insa prezenta
apelor se face simtita din plin in jurul judetului prin Delta Dunarii si Marea
Neagra. Alaturi de apele Marii Negre, care reprezinta cea mai importanta resursa
turistica a judetului, mai sunt valorificate turistic si apele minerale si lacurile din
interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic. Judetul Constanta prezinta
un invelis de vegetatie si fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic
vegetatiei de aici, cu influente pontice premarine si mediteraneene, este invelisul
de stepa unde intrepatrunde invelisul de silvostepa si padure. Aici se intalnesc
unele specii de flora mediteraneene, specifice acestei zone. In ceea ce priveste
fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici traind toate speciile de
fauna, mamifere, razatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este
existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se
numara si binecunoscutii pesti de icre negre. Referitor la rezervatiile naturale din
judetul Constanta, ele impresioneaza prin frumusetea peisajului si prin
curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele mai multe din rezervatii sunt
incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul lor deosebit, astfel
vegetatia, flora si fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistica a acestui
judet.

5. Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si

valoroase. O parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe
teritoriul tarii noastre, de aceea, aceste resurse duc la o dezvoltare foarte mare a
turismului cultural din aceasta zona, deci la o valorificare a potentialului turistic
al judetul Constanta mai mare.

6. In ceea ce priveste traseele turistice, acestea au un potential turistic foarte

mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic
al judetului Constanta. Insa ar trebui diversificate unele trasee turistice care sa
acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti.

7. Se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si

diversificat, ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de
cazare adecvate, cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si
indeplinesc dupa caz si alte functii. Insa serviciul de cazare este dependent de
calificarea personalului, de prestanta acestora, de organizarea muncii in unitatile
hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, echiparea lor
necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele
turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza
negativ calitatea prestatiei turistice si, prin intermediul acesteia, dimensiunile
circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.
8. Dezvoltarea retelei de alimentatie publica, modernizarea si diversificarea
acesteia, cresterea ponderii productiei proprii, ridicarea nivelului calitativ al
servirii sunt cateva din coordonatele care se adauga la atragerea potentialilor
turisti pe litoralul Marii Negre.

9. Putem spune ca serviciul de agrement - divertisment din judetul Constanta, s-a

dezvoltat foarte mult in ultimii ani prin aparitia de noi unitati de agrement,
inedite in tara. Toate statiunile ofera conditii prielnice calitative si cantitative de
petrecere a timpului liber.

Cu cat oferta de prestatii este mai mare cu atat riscul pierderii clientelei scade.
Pentru aceasta trebuie sa se modernizeze si diversifice infrastructura turistica.

10. Se poate aprecia o crestere a circulatiei turistice ce se manifesta in toate

statiunile de pe litoralul romanesc, crescand totodata numarul turistilor straini
sositi pe litoralul nostru, ceea ce demonstreaza o crestere a competitivitatii
turistice a litoralului romanesc pe plan intrenational. Cresterea circulatiei
turistice, precum si modificarile in stuctura a acesteia sunt insotite de evolutia
corespunzatoare a infrastructurii. Toata aceasta dezvoltare a circulatiei turistice,
a infrastructurii, a serviciilor duce in primul rand la dezvoltarea turismului
romanesc.

11. Prin masuri economico - organizatorice luate de Ministerul Turismului si

Constructiilor, se poate intari si dezvolta infrastructura, poate spori gradul de
atractivitate a ofertei turistice, se pot diversifica serviciile, venind astfel in
intampinarea gusturilor si preferintelor diferitelor segmente de turisti. Daca luam
in consideratie competitivitatea turistica pe plan mondial sau european, atunci
este necesar sa facem eforturi pentru a oferi tot ce este mai nou, mai placut si mai
atractiv,sa-l obligam pe turist sa aleaga litoralul romanesc, sa putem atrage acel
segment de turisti cu venituri si implicit cu pretentii mai mari, cu alte cuvinte sa
fim mai competitivi.

12. Pentru atragerea turistilor si dezvoltarea turismului romanesc pe litoralul

Marii Negre, trebuie sa se recurga la multa publicitate, atat pe plan national cat si
pe plan international, sa se organizeze, in conditii alese, congrese, targuri,
expozitii, la care sa participe oameni de afaceri, politicieni, turisti.

BIBLIOGRAFIE

Berlescu E.,- „Mica Enciclopedie de Balneoclimatologie a Romaniei”, Editura

All,

Bucuresti, 1996.

Candea M, Erdeli G, Simion T - „Potential turistic si turism” , Editura Ex Ponto,

Constanta 2002
Cocean P.- „Geografia Turismului”, Editura Carro, Bucuresti 1996.

Dragan M., -„Litoralul romanesc al Marii Negre, Ghid Turistic”, Editura Ex

Ponto,

Constanta, 2003

Florea N., Munteanu I., Rapaport C., -„Geografia Solurilor Romanesti”, Editura

Stiintifica, Bucuresti 1968.

Glavan V., -„Turismul in Romania”, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

Iordan I., Bonifaciu C., -„Romania, Ghid Turistic”, Editura Garamond,

Bucuresti, 1998

Iorga F., Toma E., Sovar I.,- „Ghid Turistic al Romaniei”, Editura Publirom

Advertaising, Bucuresti 2003.

Mecu Ghe.,-„Turism si tratament balnear pe litoral”, Editura National, Bucuresti,

2004.

Micu Adrian -“ Turism International” , Editura Europlus, Galati, 2005

Minciu R.-„ Economia Turismului”, Editura Uranus, Bucuresti, 2001

Munteanu l., Stoicescu C., Grigore l., -„Ghidul Statiunilor Balneoclimaterice din

Romania”, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986.

Radulescu I ., Radoi A,- „Judetul Constanta”, Editura Republicii Romania

Bucuresti

1974 .

Rosu A., Istrate I., Bran F., -„Economia Turismului si Mediul Inconjurator” ,

Editura Economica, Bucuresti 1999.

Neacsu N., Cernescu A., -„Economia Turismului, Studii de caz, Reglementari”,

Editura Uranus, Bucuresti, 2003.

Snak O., Baron P., Neacsu N.,-„Economia Turismului”, Editura Expert,

Bucuresti 2001.
Salageanu Ghe., Bavaru A., Fabritius R., -„Rezervatii, Monumente si Frumuseti
ale

Naturii din Judetul Constanta”, Editura Exponto, Constanta, 2003.

Stǎnescu D. - „Strategii de dezvoltare in turism”Editura U.P.G., Ploiesti 2003

Vlad D. - „ Piata turisticǎ”, Editura Sylvi, Bucuresti, 2006

Vlasceanu Ghe., Ianos I.,-„Orasele Rominiei”, Casa Editoriala Odeon, Bucuresti,

2000.

XXX- „Dobrogea Turistica, Ghid Cultural -Turistic”, Editura Dobrogea,

Constanta , august , 2004.

XXX- „ Dobrogea, Litoralul Romanesc, Delta Dunarii, Ghid Turistic”

Editura Meridiane, Bucuresti, 1964.

Revista „Atlas Magazin”, Anul V, Nr. 3, Martie 1999.

Revista „Atlas Magazin”, Anul I, Nr. 1-2, Ianuarie- Februarie, 2003.

Date furnizate de institutul national de statistica, directia judeteana de statistica

Constanta

Anuarul statistic al judetului Constanta

Breviar statistic al Romaniei

Internet- [Link]

[Link]

[Link]

[Link]

[Link]

[Link]. As. Ro

[Link]/

[Link]

www [Link]
[Link]

[Link]

[Link] si [Link]

ANEXE

ANEXA 1. - LISTA TABELELOR CU CAPACITATEA DE CAZARE SI

INDICATORII TURISTICI p 83

ANEXA 2. - LISTA TABELELOR CU CAPACITATEA DE CAZARE SI

INDICATORII TURISTICI p 97

Anexa 1

1. Tabele privind evolutia capacitatii de cazare din judetul Constanta.

1. Capacitatea de cazare a judetului Constanta pe forme de proprietate

Grad Grad
Forma de Nr. Capacit Nr. Capacit
de de
propietat Unit ate de Unit ate de
utiliz utiliz
e ati cazare ati cazare
are are
Total 
judet
Publica

Mixta
Privata
Cooperat
ista
Obsteasc
a

Forma de propietate Numar unitati Capacitate de cazare

Total Judet
Proprietate publica
Mixta
Privata
Cooperatista
Obsteasca

Sursa- Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Capacitatea de cazare a judetului Constanta pe tipuri de unitati

 Grad Grad
Nr. Capacitat Nr. Capacitat
Tip de de de
Unitat e de Unitat e de
Unitate utilizar utilizar
i cazare i cazare
e e
Total judet
Hoteluri
Moteluri
Vile
Campingur
i
Tabere
Pensiuni
Bungalow
Casute
Hotel
Tratam.

Cap. Capacitatea de
Nr. Capacita Nr
Tip de de cazare a judetului
Unita te de unita
unitate caza Constanta pe localiati
ti cazare ti
re
Total
judet Ca Ca
Hoteluri pac Gr pac Gr
itat ad itat ad
Moteluri
e de e de
Vile U de uti U de uti
Camping nit caz liz nit caz liz
uri ati are are ati are are
Tabere Tota
Pensiuni l
Bungalo jude
w t
Con
stan
ta
Ma
mai
a
Efor
ie
Nor
d
Efor
ie
Sud
Man
gali
a
Navodari
Mamaia Sat
Techirghiol
Agigea
2 Mai
Ovidiu
Tuzla
Costinesti
Schitu
Medgidia
Horia
Kogalniceanu
Valul lui Traian
Olimp
Neptun
Jupiter
Cap Aurora
Venus
Saturn
Innoptar
Tur. i Sejur. Tur.
Total Rom. Tur. Str. [Link]. [Link]. Mediu% Rom. Tur. Str.

Total  judet
Publica

Mixta S>50

Mixta S<50
Privata

Priv. Rom+Str

Cooperatista

Obsteasca

Total  judet
Publica

Mixta S>50
Mixta S<50

Mixta
S<50+Str
Privata

Priv.  Rom+Str
Cooperatista

Obsteasca
Publica interes
nat

Anexa 2

[Link] privind capacitatea de cazare a judetului Constanta

1. Capacitatea de cazare a judetului Constanta pe forme de

proprietate.

 
  

B. Grafice privind evolutia

circulatiei turistice

1. Circulatia turistica a judetului Constanta pe forme de proprietate.

Bibliografie
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]