TESTARE INIŢIALĂ

CLASA A V-A

Citeşte cu atenţie textul dat, apoi scrie răspunsurile pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

,, Parc-ar fi o amintire dintr-un film văzut demult sau care se va vedea cândva. Prin genele întredeschise, în
acest început de seară cu lumină difuză, parcă se vede mai limpede. Un orăşel, astăzi, un cartier liniştit, un parc,
alei strâmte, bănci goale. Vremea e nelămurită. Parcă nu se petrece totul în timp. Poate că e toamnă sau ar trebui să
fie toamnă, să cadă frunze, să se ridice în depărtări dâre subţiri de fum din hornuri, să scârţâie trist pietrişul pe alei,
iar florile să se retragă după ferestre.
Oamenii stau în case, îngânduraţi. Da, sunt îngânduraţi. Poate citesc în cartea deschisă din mâinile lor
rânduri asemănătoare, poate-şi privesc copiii mai liniştiţi, mai cuminţi. Orele se aud bătând într-un turn vechi şi sunt
răguşite, obosite şi vestesc seara.
În parc, pe alee, se plimbă singur un tânăr. Se plimbă de multă vreme. Privirile întâlnesc urmele paşilor
vechi. Îşi potriveşte paşii în ele. Parcă ar vrea să se lege de pământ, să existe. E trist...”
( Constantin Chiriţă - Cireşarii )

A. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI: 20 de puncte

6p. 1. Transcrie, din textul dat, două construcţii/ sintagme referitoare la vreme.
4p. 2. Precizează, într-un enunţ, care este sentimentul dominant sugerat în fragment.
10p. 3. Formulează ideea principală corespunzătoare ultimului alineat al textului.

B. LIMBA ROMÂNĂ: 40 de puncte

4p. 4. Dă exemple de cuvinte cu sens asemănător (sinonime) pentru cuvintele subliniate în sintagmele următoare:
,, început de seară cu lumină difuză”; ,, e trist”
6p. 5. Scrie două enunţuri cu sensuri diferite ale cuvântului ,,bănci”.
8p. 6. Analizează, morfologic şi sintactic, cuvintele subliniate în următoarea propoziţie:
,, Privirile întâlnesc urmele paşilor vechi.”
12p. 7. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul ,,parc” să fie, pe rând, subiect, atribut şi complement.
6p. 8. Alcătuieşte câte un enunţ cu ortogramele: mai şi m-ai.
4p. 9. Transformă următoarea propoziţie dezvoltată în propoziţie simplă:
,, În parc, pe alee, se plimbă singur un tânăr.”

C. COMPUNERE: 20 de puncte.
Realizează o compunere descriptivă, de 6-8 rânduri, în care să îţi exprimi impresiile din prima zi de şcoală.
Vei primi 10 puncte pentru conţinutul compunerii tale (mesajul exprimat) şi 10 puncte pentru redactare
(modalitatea de exprimare şi expresivitatea limbajului folosit).

NOTĂ! Se acordă 20 de puncte din oficiu.

SUCCES!
 TESTARE INIŢIALĂ
CLASA A VI-A

Citeşte cu atenţie textul dat, apoi scrie răspunsurile pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

,, Delta, după câte ştiu, seamănă cu lacul cel Cenuşiu, unde pelicanul bătrân stă toată ziua grav, aşteptând
un fotograf. Ca să-i iasă poza bine, nici nu se mişcă din loc. Şi ţine ş-un peşte-n cioc. Dar, râdea un guguştiuc, cică
peştele-i de cauciuc!
Şi acum să lăsăm lotca să ne poarte mai departe. Păcat că ea nu poate trece de-a curmezişul prin toate
coclaurile şi pe sub tot păpurişul. Dar iată aci un cârd de bâtlani pescari, cu ciocurile aspre bătute de vânturi mari.
Dacă le dau guvizi, ei o să ne fie ghizi.
Câte unul, uşor, trecem din barcă pe spinarea lor. Aşa.... E mai bine aşa. Doamne, ce ne vom plimba!
N-o să ne rămână nicio insulă necunoscută, niciuna, nicio barză nearătată cu mâna. Ba chiar şi stelele din baltă le
vom număra. Şi-n timpul ăsta, lin, lin, pe sub picioare vom simţi cum se varsă Dunărea în mare.”
( Marin Sorescu – De-a Delta Dunării )

A. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI: 20 de puncte

4p. 1. Transcrie, din text, o personificare şi o repetiţie.
6p. 2. Formulează ideea principală corespunzătoare celui de-al doilea alineat.
10p. 3. Argumentează, în 4-5 rânduri, că acest fragment aparţine unui text epic.

B. LIMBA ROMÂNĂ: 40 de puncte

4p. 4. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului ,,a plimba” ( cel puţin 4 cuvinte ).
4p. 5. Scrie sinonime corespunzătoare următoarelor cuvinte subliniate:
,, stă toată ziua grav „ ; ,,prin toate coclaurile „
6p. 6. Scrie două enunţuri cu sensuri diferite ale verbului ,,a bate”
8p. 7. Analizează, morfologic şi sintactic următoarele cuvinte subliniate, din text:
,,pe spinarea lor” ; ,,şi stelele din baltă le vom număra”.
12p. 8. Alcătuieşte câte un enunţ în care substantivul ,,lac” să fie, pe rând: subiect, nume predicativ, atribut şi
complement.
6p. 9. Numeşte modul şi timpul următoarelor verbe subliniate, din text:
,,ca să-i iasă poza bine”, ,,râdea un guguştiuc”, ,,câte unul, uşor, trecem”

C. COMPUNERE: 20 de puncte.
Realizează o compunere, de 8-10 rânduri, în care să descrii malul Dunării, într-o dimineaţă de toamnă.
Vei primi 10 puncte pentru conţinutul compunerii tale (mesajul exprimat) şi 10 puncte pentru redactare
(modalitatea de exprimare şi expresivitatea limbajului folosit).

NOTĂ! Se acordă 20 de puncte din oficiu.

SUCCES!
 TESTARE INIŢIALĂ
CLASA A VII-A

Citeşte cu atenţie textul dat, apoi scrie răspunsurile pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

,,Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată; e săracă şi ea, c-a rămas văduvă cu doi copii; cui, Doamne, ar putea să-i
lase când se duce la târg? Cum ar putea dânsa să stea de dimineaţa până seara fără să-i vadă? Cum, când e atât de
bine să-i vezi?
Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguieşte şi se ceartă cu oamenii, se mai ia şi de cap câteodată,
plânge şi se plânge c-a rămas văduvă, şi apoi se uită împregiur să-şi vadă copiii şi râde.
<<Tot n-are nimeni copii ca mine!>> îşi zice ea, şi nimeni nu poate să o ştie aceasta mai bine decât dânsa,
care ziua toată vede mereu copii şi oameni şi nu poate să vadă fiinţă omenească fără ca s-o pună alăturea de copiii
ei. Mult sunt sănătoşi şi rumeni, voinici şi plini de viaţă, deştepţi şi frumoşi, şi răi sunt, mare minune, şi e lucru ştiut
că oameni de dai Doamne numai din copii răi se fac.
Mai sunt şi zdrenţăroşi şi desculţi şi nepieptănaţi şi nespălaţi şi obraznici, sărăcuţii mamei; dar tot cam aşa e
şi mama lor, ea însăşi; cum altfel ar putea să fie o văduvă săracă? Cum ar putea să fie copiii săraci, care-şi petrec
viaţa la târg printre picioarele oamenilor?”
( Ioan Slavici – Mara )

A. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI: 20 de puncte

4p. 1. Precizează care este starea civilă a eroinei.
6p. 2. Rescrie, din text, cuvintele care fixează locul în care copiii Marei îşi petrec cel mai mult timpul.
10p. 3. Argumentează, în 4-5 rânduri, că textul citat aparţine genului epic.

B. LIMBA ROMÂNĂ: 40 de puncte

4p. 4. Transcrie, din text, două cuvinte care conţin diftongi diferiţi. Evidenţiază-i!
4p. 5. Scrie două enunţuri în care să evidenţiezi omonimia cuvântului ,,copii”.
6p. 6. Transcrie, din text, două predicate nominale construite cu verbe copulative diferite.
8p. 7. Analizează, morfologic şi sintactic următoarele cuvinte subliniate, din text:
,,cui, Doamne, ar putea să-i lase când se duce la târg?”
12p. 8. Alcătuieşte enunţuri în care pronumele ,,dânsa” să fie, pe rând: subiect, complement indirect, complement
circumstanţial de loc şi atribut pronominal.
6p. 9. Numeşte valoarea morfologică a următoarelor cuvinte subliniate:
,,vede mereu copii”; ,,mult sunt sănătoşi şi rumeni”; ,,cam aşa e şi mama lor”.

C. COMPUNERE: 30 de puncte.
Realizează o compunere , de 8-10 rânduri, în care să o caracterizezi pe Mara, personajul principal din
fragmentul de text de mai sus.
Vei primi 16 puncte pentru conţinutul compunerii (modalităţi de caracterizare directă/ indirectă; trăsături
fizice/ morale ale personajului ) şi 14 puncte pentru redactare ( coerenţă, claritate, expresivitate, corectitudine ).

NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUCCES!
 TESTARE INIŢIALĂ
CLASA A VIII-A

Citeşte cu atenţie textul dat, apoi scrie răspunsurile pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

E cald şi lângă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică,

Văzduhul tot nu se-nfioară de niciun zbor de rândunică,
Şi doar furnicile de-aleargă acuma fără de hodină,
Mărgele negre semănate pe drumuri albe de lumină.

În straturi florile-s trudite; un crin din când în când se-ndoaie

Şi lung priveşte-n sus, să vadă: nu se purcede-un nor de ploaie?
Dar întristat în ţărnă iarăşi îşi frânge trupul zvelt în două...
Ce n-ar da florile să aibă acum măcar un strop de rouă!
( Dimitrie Anghel – Amiaza )

A. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI: 20 de puncte

4p. 1. Transcrie din text două elemente ale naturii, care alcătuiesc tabloul descris.
6p. 2. Transcrie din text un vers care conţine o personificare.
10p. 3. Comentează, în 2-3 rânduri, semnificaţia următorului vers, prin raportare la textul dat:
Dar întristat în ţărnă iarăşi îşi frânge trupul zvelt în două...

B. LIMBA ROMÂNĂ: 40 de puncte

4p. 4. Explică rolul cratimei în structura ,,priveşte-n sus”.
4p. 5. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele din text: ,,mărgele negre semănate”; ,,florile-s trudite”
6p. 6. Numeşte valorile morfologice ale cuvintelor subliniate: ,,umbra treptat se face tot mai mică”.
8p. 7. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate:
E cald şi lângă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică,
Văzduhul tot nu se-nfioară de niciun zbor de rândunică
4p. 8. Extrage, din text, o locuţiune. Numeşte felul ei.
8p. 9. Transcrie, din text, o propoziţie enunţiativă şi o propoziţie interogativă.
6p. 10. Alcătuieşte câte un enuţ în care substantivul ,,mărgele” să fie, pe rând: complement indirect, atribut
substantival şi nume predicativ.

C. COMPUNERE: 30 de puncte.
Realizează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să argumentezi că textul dat, ,,Amiaza”, de Dimitrie
Anghel, aparţine genului liric.
Vei primi 16 puncte pentru conţinutul compunerii (4 trăsături ale textului liric, argumentate pe acest text) şi
14 puncte pentru redactare (coerenţă, claritate, expresivitate, corectitudine ).

NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUCCES!