A.

PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE

Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea,pe baza unor coniderente tehnice si
economice,a succesiunii operatiilor(in cazul desfasurarii procesului de prelucarere pe mai multe
stante sau matrite)sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfasoara pe o singura
stanta sau matrita).

[Link] PIESEI

Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar(stante si matrite)se

face pe baza datelor initiale ale temei de proiectare: desenul de executie al piesei,volumul de
productie,productivitatea prelucrarii,costul piesei prelucrate,volumul de investitii necesar,doatrea
tehnica,etc.

Trebuie facuta o analiza amanuntita a desenului de [Link] analiza se face din mai multe
puncte de vedere,principalele fiind mentionate in continuare.

[Link] functional al piesei

Materialul folosit pentru realizarea COLTARULUI este Cu-Zn37 STAS 289-88(Alama).

Rolul functional al piesei este de a consolida si a proteja unele imbinari de colt.

Desenul de executie al piesei COLTAR este urmatorul:

Functiile COLTARULUI si ale suprafetelor

Numerotarea suprafetelor am realizat-o pe desenul de executie al piesei ,acestea fiind inscrise in

urmatorul tabel:

Sk Rolul suprafetei Procedeul de deformare plastica la rece

S1 Suprafata plana libera Decupare
S2 Suprafata plana de contact Laminare
S3 Suprafata cilindrica libera Decupare
S4 Suprafata plana libera Decupare
S5 Suprafata cilindrica libera Decupare
S6 Suprafata plana libera Decupare
S7 Suprafata plana libera Decupare
S8 Suprafata cilindrica de asamblare Perforare
S9 Suprafata cilindrica de contact Indoire
S10 Suprafata cilindrica de asamblare Perforare
S11 Suprafata cilindrica libera Decupare
S12 Suprafata cilindrica de contact Indoire
S13 Suprafata plana de contact Decupare
S14 Suprafata plana libera Decupare
S15 Suprafata cilindrica libera Decupare
S16 Suprafata plana libera Decupare
S17 Suprafata cilindrica libera Indoire
S18 Suprafata plana libera Laminare
S19 Suprafata plana libera Decupare
S20 Suprafata plana libera Decupare
S21 Suprafata cilindrica de asamblare Perforare
S22 Suprafata cilindrica libera Decupare
S23 Suprafata plana libera Decupare
S24 Suprafata plana libera Decupare
S25 Suprafata plana libera Laminare
S26 Suprafata cilindrica libera Decupare
S27 Suprafata plana libera Decupare
S28 Suprafata plana libera Decupare

Nu exista suprafete ale piesei ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare plastic la rece.
 [Link] desenului de executie

Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul intelegerii formei constructive a

piesei,al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului de executie cu alte
vederi,sectiunii sau detalii,in asa fel incat aceasta sa ofere o imagine complete si unica a piesei si sa
contina toate informatiile necesare unei proiectari corecte.

In cadrul desenului de executie al piesei COLTAR se poate spune ca acesta este complet si ca se poate
realiza procesul tehnologic fara a intampina probleme.

Desenul de executie cuprinde suficiente vederi si detalii astfel incat piesa poate fi unic definita fara
a da nastere la interpretari subiective,cotele inscrise pe desenul de executie fiind astfel si acestea
complete.

Pentru ca imaginea piesei sa fie completa si corecta trebuie avuta in vedere si scara de desenare a
piesei,aceasta fiind de 2:1.

Razele de racordare a piesei sunt inscrise pe desenul de executie,acestea neavand aceeasi valoare.

Grosimea materialului piesei este de 1,5mm.

Dimeniunile care definesc piesa sunt cotele libere si ca urmare standerdele au stabilit pentru ele
valori concrete ale [Link] aceste cote libere deasupra indicatorului este mentionata clasa de
precizie in care piesa trebuie realizata: “Abateri limita clasa2, STAS 11111-86”.

Una din indicatiile referitoare la calitatea suprafetelor ce compun piesa sunt [Link]
sunt trecute deasupra indicatorului in urma prelucrarii [Link] sunt: Ra 3,2 si Ra 1,6.

Rolul functional al piesei COLTAR este asigurat de forma piesei si nu de calitatea suprafetelor
obinute in urma stantarii.

Datorita faptului ca piesa COLTAR a fost realizata in “Autodesk Inventor”,masa acesteia a fost
calculate automat de catre program,valoarea ei fiind de 0,004kg.
In afara de masa piesei,programul calculeaza si volumul,densitatea,aria piesei.

[Link] piesei

Materialul din care este realizata piesa COLTAR este Cu Zn(Alama).

Datele referitoare la proprietatile fizico-mecanice,compozitia chimica,forme si dimensiuni de

livrare ale materialului sunt extrase din standard corespunzatoare.

[Link] fizico-mecanice

Dintre aliajele de Alama existente am ales aliajele Cu-Zn37 STAS 289-88,deoarece acesta are o
rezistenta la rupere mai mare si poate sustine o greutate mai ridicata.
 Material Rezistenta la Greutate
STAS rupere, specifica,
Rm γ
[N/mm2] [kg/dm3]

Cu-Zn37 440-540 8,2

STAS
289-88

[Link] chimica

In compozitia chimica a materialului se diferentiaza sapte tipuri de aliaje,acestea avand fiecare

o anumita [Link] mai mare concentratie o are Cuprul intre 91-62%.Aceasta compozitie
mai mare de Cupru se datoareaza faptului ca in constitutia Alamei este preponderent Cuprul.

Cupru Plumb Fier Mangan Aluminiu Staniu Zinc

Cu Pb Fe Mn Al Sn Zn
91-62% 0,13-0,05% 0,2-0,01% 0,1-0,05% 0,03- 0,1-0,05% Restul%
0,025%

[Link] si dimensiuni de livrare

Tabelul de mai jos ne va ajuta ulterior la alegerea modului de furnizare a materiei
prime pentru a avea un cost si timp optim in realizarea pieselor de tip COLTAR.

Forme si dimensiuni de livrare

Benzi Foi de tabla
10,12,14,15,16,18,20,21,22,24,25,26,28,29, 500x2000
30,32,35,36,40,42,45,46,47,48,50,52,55,56, 560x2000
60,63,65,70,72,75,80,81,85,90,94,95,100, 1000x2000
103,105,106,110,115,120,130,135,140,145,15
0
 [Link] formei si dimensiunilor semifabricatului plan(desfasurata piesei)

Pentru analiza tehnologicitatii piesei si pentru studiul croirii semifabricatului este

necesara determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan.
Dupa desdoirea piesei,linia de indoire dispare,iar suprafetele care au fost cotate fata de
acestea raman nedeterminate ca pozitie.

Pentru calculul lungimii desfasuratei piesei am efectuat un calcul pe baza schitei de mai jos.

Avand in vedere ca in cele mai multe cazuri dimensiunile inscrise pe desenele de executie ale
pieselor indoite nu pot fi utilizate direct in relatiile de calcul cunoscute,este necesara o redimensionare a
piesei care sa evidentieze in mod explicit dimensiunile elementelor simple de contur(portiunile rectilinii
si arcele de curba).

Calculul lungimii desfasuratei piesei Coltar este:

L=l1+lφ 1+l2

g=1,5(grosimea materialului)
l1=11,5-1,5-1=9

lφ 1=π*φ i/180* (ri+x*g)= π *90/180*(1+0,4*1,5)=2,512

r/g=1/1,5=0,66 ⇒ Aleg 0,7⇒ x=0,4

l2=14-1,5-1=11,5

L=9+2,512+11,5=23,012

L=23,012

Aceasta etapa a procesului de proiectare se finalizeaza cu desenul de executie al semifabricatului plan.

 [Link] TEHNOLOGICITATII PIESEI

Tehnologicitatea unei piese este o caracteristica a acesteia care evidentiaza gradul in care piesa
poate fi executata in conditii normale de [Link] se apreciaza prin diferiti indici de
tehnologicitate,caracteristici procedeului de deformare respective(precizie dimensional,de forma,de
pozitie,calitatea suprafetei,forma suprafetelor ce defines piesa,consumul de material,complexitatea si
stantelor si matritelor necesare,naatura materialului,costul piesei prelucrate etc.).In cadrul oricarui
proces de proiectare analiza tehnologicitatii piesei reprezinta una din cele mai importante
[Link] activitate consta in compararea caracteristicilor piesei,inscrise in desenul de
executie,cu posibilitatile pe care le ofera procedeele de deformare respective,valor ice se gasesc
recomandate in literatura de specialitate.

[Link] conditiilor tehnice impuse

Pentru analiza completa ,corecta si concisa se completeaza un table cu valori de precizie extrase
din desenul de executie al piesei si din literature de specialitate.

Dimen- Precizia impusa piesei prin desenul de Precizia posibil de realizat prin procedee Con-
siunea executie de deformare plastica la rece clu-
nomin- zii
ala Abateri Abateri Abateri Rugozitatea Abateri Abateri Rugozitatea
[mm] dimen- la cote de suprafetei dimensionale de suprafetei
sionale libere forma Defor- Defo- forma
[mm] STAS mare rmare
11111- normala de
86 [mm] mare
[mm] precizie
[mm]
14 - ±0,5 - 3,2 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
R1 - ±0,3 - 3,2 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
1,5 - ±0,3 - 3,2 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
9 - ±0,4 - 3,2 ±0,52 ±0,25 - 3,2 DN
20 - ±0,5 - 3,2 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
Ø5 - ±0,3 - 3,2 ±0,04 ±0,02 - 3,2 DN
10 - ±0,4 - 3,2 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
R5 - ±0,3 - 3,2 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
Ø3,2 - ±0,3 - 3,2 ±0,04 ±0,02 - 3,2 DN
7,5 - ±0,4 - 3,2 ±0,52 ±0,25 - 3,2 DN
11,5 - ±0,5 - 3,2 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
R4 - ±0,3 - 3,2 ±0,10 ±0,03 - 3,2 DN
12 - ±0,5 - 3,2 ±0,12 ±0,04 - 3,2 DN
2,4 - ±0,3 - 3,2 ±0,52 ±0,25 - 3,2 DN
 Comparand valorile inscrise pe desenul de executie cu cele posibil de realizat prin procedee de
deformare plastic la rece,se trag concluzii in legatura cu posibilitatea obtinerii piesei prin procedee cu
precizie normala de prelucrare,cu precizie ridicata,sau se evidentiaza faptul ca,prin procedee de
deformare ,piesa nu poate fi obtinuta in conditiile impuse.

Exista 3 modalitati de realizare a conditiei:

-deformare normala DN;

-deformare de precizie DP;

-deformare imposibil de realizat prin procedee de deformare plastic la rece IMP.

In coloana aferenta concluziilor am inscris prescurtat modalitatea de realizare a conditiei

respective,din acestea reiesind ca avem o deformare normal DN.

[Link] suprafetelor obtinute prin decupare

Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: h ≥ 1,2g; a

≥ 1,2g; b < 15g.
 [Link] suprafetelor obtinute prin perforare

Avand in vedere limitele procedeului de perforare in ceea ce priveste forma suprafetelor perforate
precum si conditiile dimensionale si de pozitie relative,se compara aceste elemente de pe piesa
model(fig.1)cu situatii asemanatoare de pe piesa reala(fig.2).

Figura 1. Piesa model

Figura 2. Piesa reala

 Astfel, se constată că dimensiunile din piesa reala, comparate cu condiţiile din piesele model, pot fi
realizate.

2.4. Tehnologicitatea formelor îndoite ale piesei

Pentru piesele îndoite apar, în plus, condiţii de tehnologicitate referitoare la raza minimă de
îmdoire, distanţa minimă între marginea orificiilor şi liniile de îndoire, lungimea minimă a laturii îndoite
etc. Valorile acestor parametrii, rezultaţi de pe piesa reală, se compară cu valorile posibil de realizat, în
condiţii normale de prelucrare, recomandate de literatura de specialitate.

R=1

g=1,5

h=14