0% au considerat acest document util (0 voturi)
46 vizualizări26 pagini

Tutorial 4 Analiza Matematica - Proiect ROSE - CSIE

Încărcat de

cocialu sebastian
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
46 vizualizări26 pagini

Tutorial 4 Analiza Matematica - Proiect ROSE - CSIE

Încărcat de

cocialu sebastian
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Suport tutorial 4 Analiză Matematică Proiect ROSE - CSIE

4. Calcul integral

4.1 Integrale Riemann generalizate

4.1.1. Integrale Riemann pe domeniu nemărginit

Definiţie
Fie funcţia f : a,   R integrabilă Riemann pe orice interval de forma a, b  a, , a  b. Dacă
b
limita lim  f x dx există şi este finită atunci f este integrabilă generalizat pe a,  , iar integrala
b
a

din f pe acest interval se numeşte convergentă şi are valoarea


 b


a
f  x dx  lim
b  f x dx .
a

b 
Dacă limita lim  f  x dx nu există sau este infinită, integrala generalizată  f x dx se numeşte
b
a a

divergentă.
 

Integrala generalizată  f x dx este absolut convergentă dacă  f x  dx este convergentă.


a a

Observaţie
Dacă pentru funcţiile g, h , unde g :  , b  R , integrabilă Riemann pe orice a, b   , b ,
a  b şi h : R  R integrabilă pe orice a,b  R,a  b , există limitele finite
b b b 
lim
a   g x dx , lim
a  hx dx se spune că integralele generalizate  g x dx ,

 hx dx sunt

a b a

convergente, iar valorile lor sunt date de


b b

 g x dx  lim  g x dx ,



a
a

respectiv
 b

 hx dx  lim  hx dx.



a
b a

1
Aplicații

1
1) Să se determine natura integralei  x  dx,a  0,  0 .
a

Soluţie

Se observă că f : a,   R , f  x   este integrabilă pe orice interval a, b  a, , a  b.


1
x
Aplicând formulele cunoscute se obţine:

b
 x
1
dx 
 1

 1  
 
b1  a1 ,   0,  \ 1
.
a lnb  lna,  1

Ca urmare

b  ,   0,1
1 
lim  dx   a1 .

b  x
a  ,   1,  
  1
Concluzie:

1
-    0 ,1   dx este divergentă;

a x

 
1 1 a1
-   1,    dx este convergentă şi  x dx = .
a x a
 1

Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi în caz de convergenţă să se


determine valoarea acestora:

2) I1   e  kx dx, k  R
a

Soluţie

Funcţia f : [a, )  R, f ( x)  e kx este integrabilă pe orice interval [a, c], c > a.
Studiem existenţa limitei:
e  ka 1
c
1  kc
L  lim  e  kx  ka
dx  lim  (e  e )   lim e  kc
c  c k k k c 
a

1  ka
 Pentru k > 0 avem lim e  kc  0  L  e , prin urmare I1 este convergentă şi
c  k

1  ka
e
 kx
dx  e
a
k

2
 kc
 Pentru k < 0 avem lim e    L   , deci integrala este divergentă.
c 

  c

pentru k = 0 rezultặ I1   e0 dx   dx ; lim  dx  lim x a   , deci integrala este divergentă.


c

c  c 
a a a

0
1
3) I 2 

 x2  2
dx

Soluţie
1
Aplicăm definiţia. Funcţia f : (,0]  R, f ( x)  este integrabilă pe orice interval [- c, 0],
x 2
2

c > 0 Vom studia limita:

   
0 0
1 2
L  lim
c  
c x 2
2
dx  lim ln x  x 2  2
c  c
 ln 2  lim ln  c  c 2  2  ln 2  lim ln
c  c
c  c2  2
 ln 2

0
1
prin urmare integrala I2 este convergentă şi 
 x2  2
dx  ln 2


1
4) I 3  
 x  6 x  12
2
dx

Soluţie
1
Funcţia f : R  R, f ( x)  este integrabilă pe orice interval [- c, c], c > 0.
x  6 x  12
2

Studiem limita:
x3  c3  c 3
c c
1 1 1 1
c    x 2  6 x  12
L  lim dx  lim  dx  lim arctg  lim  arctg  arctg 
c
c 
c
( x  3)  3
2 c   3 3 3 c  
 3 3 

1     
1 
     ; rezultă că integrala I3 este convergentă şi I3   2 dx 
32 2 3   x  6 x  12 3


1
5) I 4   dx,   R
1 x
Soluţie
1
Funcţia f : [1, )  R, f ( x)  este integrabilă pe orice interval compact [1, c], c > 1.
x

3
c
1
Studiem existenţa şi valoarea limitei: L  lim
c   x dx
1

c
x  1
c
1 1 1
Pentru   1 avem L  lim
c  
1 x 
dx  lim
c     1
  lim c1 ;
  1   1 c 
1

 Dacă   1  L   , rezultă că integrala este divergentă.

 Dacă   1  L  1 , deci integrala este convergentă.


 1
c
1
 Dacă   1  L  lim
c   xdx  lim ln c   , prin urmare integrala este divergentă.
1
c 

6) I 5 

 x cos xdx
Soluţie
Aplicăm definiţia. Funcţia f : (-∞, 0] → R, f (x) = x cos x este integrabilă pe orice interval [- c, 0],
0 0

c > 0. Vom studia existenţa limitei L  clim


 c 
c

x cos xdx  lim x(sin x)' dx  
c

 0
  1 cos c 
 lim  x sin x  c   sin xdx   lim  c sin c  1  cos c   lim c  sin c  
   lim f (c)
0

c 
 c 
c  c 
 c c  c 

pentru xn  2n  2  lim f ( x n )   ;



n 

pentru x n  2n  2  lim f ( x n )   , prin urmare nu există lim  x cos xdx , deci
' '
I5 este
n  c
c

divergentă.


1
7) I 6  x
1
2
 5x  6
dx

Soluţie
1
Funcţia f : [1, )  R, f ( x)  este integrabilă pe orice interval [1, c], c  1 . Avem:
x  5x  6
2

c
x2  c2 1
c c
1 1
L  lim  2 dx  lim  dx  lim ln  lim  ln  ln   ln 2
1 x  5 x  6
c  ( x  )  ( ) x3  c3 2
c  5 2 1 2 c  c 
1 2 2 1


1
prin urmare integrala I6 este convergentă şi I 6  x
1
2
 5x  6
dx  ln 2

4
4.1.2. Integrale Riemann din funcţii nemărginite

Definiţie
Fie f : a, b  R  R , cu a, b finite, integrabilă Riemann pe orice interval  , b    a, b  şi având

limită infinită la dreapta lui a (nemărginită la dreapta lui a ). Dacă lim  f x dx există şi este finită
b

 a 
 a

atunci funcţia f este integrabilă generalizat pe a, b şi integrala generalizată


b b

 f  x dx   f  x dx  lim  f x dx


b

 a 
a a 0  a
b
se numeşte convergentă. In caz contrar,  f x dx este divergentă.
a

Observaţie
b 0 b 0
In mod analog se defineşte convergenţa integralelor generalizate  f x dx,  f x dx.
a a 0

Aplicații
4
1
1) Să se determine natura integralei x
2
2
 7 x  10
dx .
4 4
1 1
Soluţie. Avem x
2
2
 7 x  10
dx   x  2x  5dx.
2

Pentru a  2,4 :
4 4 4

 x  2dx)  3 ln  5  x   ln  x  2  a  
1 1 1 1 1
a x  2x  5dx  3 ( a x  5dx 
4 4
a 
a

1 1  a2 
   ln  5  a   ln 2  ln  a  2    ln  
3 3  2  5  a  
1  a2 
2
1
Dar lim ln 
a2 3    , deci integrala
 25  a 
x 2
 4x  3
dx este divergentă.
a 2 1

Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi în caz de convergenţă să se


determine valoarea acestora:
0
1
2) I1  
3 9  x2
dx

1 1
Soluție. Fie f : (3,0]  R, f ( x)  . Cum xlim   ,
 3
9  x2 x  3 9  x2
rezultă că funcţia este nemărginită în unul din punctele domeniului de integrare.
Avem că f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact [c,0]  ( 3,0] .
3  
0

0
1 x
Studiem existenţa limitei: lim
 0  9 - x2
dx  lim arcsin
 0 3  3 
 lim  0  arcsin
 0
 3
 ,
 2
  0  3  0  0
0
1 
prin urmare integrala este convergentă şi are valoarea I 1  
3 9  x2
dx 
2

5
2
1
3) I2  1 x  6 x  8 dx
2

Soluție
1
Fie f : [ 1,2)  R, f ( x )  . Cum lim f ( x)   , rezultă că funcţia este
x  6x  8
2 x2
x2

nemărginită în unul din punctele domeniului de integrare. Funcţia f este continuă, deci integrabilă
pe orice interval compact [- 1, c]  [-1, 2). Studiem existenţa şi valoarea limitei:
2  2  2 
1 1 1 x4  1  2 5
lim  x  6x  8
dx  lim  ( x  3)  1
dx  lim  ln

  lim  ln

 ln   
0 
 0
 0 1
2  0
 0 1
2  0 2
 0  x 2  1
2   0 3
deci integrala este divergentă.

b
1
4) I 3   dx, p  R
a x  a 
p

Soluție
1
Funcția f : (a, b]  R, f ( x)  este nemărginită în punctul a şi integrabilă pe orice interval
x  a  p
[c, b]  (a, b] Studiem limita:
1  
b
lim x  a  b  a   lim  1 p  pentru p ≠ 1
1 1 b
 x  a 
1 p 1 p
L  lim dx  
 0 p
1  p  0
  0 a  1 p   0 
  0 a    0 

L
b  a
1 p

 Dacă p < 1 avem , deci I3 convergentă şi are valoarea:


1 p
I3  
b
1
dx 
b  a 1 p
a x  a  p 1 p
 pentru p > 1 avem L = ∞, deci integrala este divergentă.
b
 ln b  a   lim ln    ,
1
 x  a dx  lim
b
 pentru p = 1 avem L  lim
 0 
ln x  a
0 a   0
 0 a   0  0
deci I3 este divergentă.
e
1
5) I 4   x ln x dx
1
Soluție
1
Fie f : (1, e]  R, f ( x)  .
x ln x
Cum lim f ( x)   , rezultă că f nemărginită în punctul x = 1.
x 1
x 1
Funcţia f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact [c, e]  (1, e] . Studiem
e 1 e
existenţa limitei: lim  x ln x dx  lim ln(ln x) 1    lim ln(ln( 1   ))   , deci
  0 1   0  0
 0  0  0
integrala este divergentă.

6
4.1.3. Integrala 

Definiţie

Integrala generalizată  p   x
p 1  x
e dx, p  0 se numeşte Integrala  (Gamma).
0

Teorema

Dacă p  0 atunci integrala  p    x p1e  x dx este convergentă.
0

Proprietăţi ale integralei :


1) 1  1 .
Demonstraţie:

   lim  e

1   e  x dx  lim
b 0 e
b
x
dx  lim  e x
b
b
0 b
b

1  1.
0

2)  p   p 1 p 1, p  1 .
Demonstraţie:
 b

 
b
 p    x e dx  lim  x e dx  lim  x p 1 e x ' dx 
p 1  x p 1  x
b b 
0 0 0


    p 1x  e dx 
b
 lim   x p1e  x p 2 x
b

b 0
 0 

 
 
b
 lim   b p1e b   p  1 x p2e  x dx   p  1  x  e x dx   p 1 p 1 .
p 1 1
b
 0  0

3)   n    n  1!, n  N .

4) 1 2  

5)   a   1  a   , dacă a   0,1 .
sin  a 

Exemplu

 x  2 e
7 2 x
Să se calculeze dx .
2
Soluţie
Cu substituţia x  2  y , x  2  y  0 şi x    y   , dx  dy se obţine
 

  x  2 dx   y 7 e  y dy  8  7! .
7 2 x
e
2 0

7
4.1.4. Integrala 

Definiţie
1
Integrala generalizată   p, q    x p1 1  x  dx, p, q  0 se numeşte Integrala (Beta).
q 1

Teorema
1
Dacă p, q  0 atunci integrala   p, q    x p1 1  x  dx este convergentă.
q 1

Proprietăţi ale integralei :


1)   p, q   q, p , p, q  0 .
p 1
2)   p, q     p  1, q  unde p  1, q  0 .
p  q 1

3)   p, q  
 p  1q  1   p  1, q  1 dacă p  1, q  1 .
 p  q  1 p  q  2
 p q 
4)   p, q   , p, q  0 .
 p  q 

x p 1
5)   p,q    dx .
pq
0  x  1

Exemplu

1
Să se calculeze  1 x
0
5
dx .

Soluţie
1 4
1
Se face schimbarea de variabilă: x  y  x  5
y5  dx  y 5 dy , x  0  y  0 şi
5
4
  
1 1 y 5 1 1 4 1 
x    y   , se obţine  1  x5 dx  5  1  y dy  5   5 , 5   5  
.
0 0 sin  
5

4.1.5. Integrala Euler-Poisson


Integrala generalizată  e  x dx se numeşte integrala Euler-Poisson. Ea este convergentă şi are
2


valoarea .
2
1
1 
(Intr-adevăr, dacă notăm x  t  x  t 2 1/ 2
 dx  t 2 dt , x  0  t  0 şi x    t   , se
2
 

1
1 t  2 1 1
obţine  e  x dx  
2
e t dt     ).
0 20 2 2 2

8
Exemplu

Să se calculeze  e
 x 4 x 1 2
dx .
2
Soluţie
  
 x  2 
e dx   e  e dx .
 x 2 4 x 1 ( x 2  4 x  45 ) 2
dx e 5

2 2 2
  
 x  2 2   x  2 2 e5 
e e dx  e  e  y2
Din x  2  y  e
5
dx  e 5 5
dy  .
2 2 0
2

Exerciţii rezolvate
Să se calculeze integralele euleriene următoare:
 
a)   x  a  e a x dx, unde a, b  N* ; b)  x a e  x dx, unde a, b  N* ;
b b

a 0

 
1
c)  dx, unde a  N, a  2; d)  e  x  x2 a dx, unde a  N* .
0
1 x a
a

Soluţii
a) Se face substituţia x  a  y .
Rezultă că integrala devine:
 

 x  a  e y e dy    b  1  b !
a x b y
dx 
7

a 0

b) Se face substituţia
1 1
1 1
x  yx
b
y b  dx  y b dy; x  0  y  0 şi x    y   .
b
Astfel că:
  a 1  a 1
1 b 1 1 1 1  a 1
 x e dx   y b e y dy   y
a x y
e y dy
b
b   .
0 0
b b0 b  b 
1
  1
1 1 y a
1 1
c) Cu substituţia x a  y se obţine  1 x
0
a
dx  
a 0 1 y
dy    ,1  
a a

  
e 
 xa
2
 x  x2 a  a2
d) I   e dx   e  x 2 2 axa 2  a 2
dx  e  dx .
a a a


e
a2  y2 2
Se notează x  a  y şi se obţine I  e dy  ea .
0
2

9
Să se calculeze următoarele integrale:

1. I  x  1 e  x1dx
1
Soluţie
Folosim schimbarea de variabilă x + 1 = t  x = t – 1  dx = dt.
Intervalul de integrare se modifică după cum rezultă din tabelul de mai jos:
x -1 ∞
t 0 ∞


I   t 2 e  t dt . Prin identificare cu formula de definiţie a integralei gamma, rezultă
1

Obţinem:
0

2 2 2 2 2

a  1  1  a  3 , prin urmare I   3  1  1  1  .
2


2. I   x 5 e 2 x dx
0

Soluţie

Folosim schimbarea de variabilă 2 x  t  x  1 t  dx  1 dt .


2 2
x 0 ∞
t 0 ∞
 t 5 1  5 t
  t 1
6 
1 5! 15
Obţinem: I     e dt   t e dt   .
0 2  2 26 0 26 26 8


6 x 2

3. I   x e dx

Soluţie

6 x 2

Deoarece funcţia care trebuie integrată este pară, rezultă că I  2  x e dx


0
2 1 1
Folosim schimbarea de variabilă: x  t  x  t 2  dx  2 t 2 dt
1

x 0 ∞
t 0 ∞
  5
 7  5 3 1  1  15
I  2  t 3e t 12 t  2 dt   t 2 e t dt          
1

0 0  2  2 2 2  2  8

10
1
4. I   x ln 3 xdx
0
Soluţie
Folosim schimbarea de variabilă: ln x  t  x  e t  dx  e t dt şi obţinem:
x 0 1
t -∞ 0
0 t
0 3t
I   e 2 t 3e t dt   t 3e 2 dt .
 
Facem transformarea:
3t
  y  t   2 y  dt   2 dy
2 3 3
t -∞ 0
y ∞ 0
0 

Rezultă I    23 y  e  23  dy   y 3 e  y dy   4  
16 16 32

y 3


81 0 81 27


ln x
5. 
1
xa
dx, a  1

Soluţie
Folosim schimbarea de variabilă: ln x = t  x = et  dx = et dt
x 1 ∞
t 0 ∞
 
Obţinem: I   t e e dt   t e  a 1 t dt
 at t
0 0
Folosim o nouặ schimbare de variabilă: a  1 t  y  t 
1 1
y  dt  dy
a 1 a 1
t 0 ∞
y 0 ∞

 y e dy  a 1 2  a 1
y
I 1 1 1
a 12 0
2 2


 
b

6. Integrala I   e
 0 , 5 x 2  x 1
dx  ke   . Să se determine valorile parametrilor reali k, a şi b.
a

1 2
Soluţie
2
 x 1 
  x  2 x 1  3
2
     
I   e  2 x  x 1dx   e  2 dx  
x 2  2 x 1
 
1 2 3
e 2 2 dx  e e
2 2
 dx
1 1 1 1
x 1
Folosim schimbarea de variabilă:  t  x  2t  1  dx  2dt
2
x -1 ∞
t 0 ∞

I  e 2  et
2
3 
2dt . Folosind faptul că  (integrala Euler-Poisson), obţinem
e
t 2
dt 
0 0
2
1

 3   2 3 1
 e 2   , prin urmare: k  1, a  , b 
3
I  e2 2
2 2 2 2

11
1 dx
7. I  
0 3 x 2 1  x 
Soluţie
1

1  x 
2

Integrala se mai poate scrie: I   x


1
3 3
dx . Prin identificare cu formula de definiţie a
0

integralei beta, obţinem: a  1   23  a  13 ; b  1   13  b  2


3 , prin urmare,

având în vedere definiţia şi proprietățile integralei beta, rezultă I  3 3 


 1,2 

sin 

2
3
3

 
1
8 3
8. I   x 1  x dx
0
Soluţie
3 1  1 2

Facem schimbarea de variabilă x  t  x  t 3  dx  t 3 dt


3
x 0 1
t 0 1
1
1 t 83 1  t t  23 dt
1
1 t 2 1  t dt 1 (3)(2) 1
I   1  3,2   
3 3 3 3 (5) 12
0 0

 
1
2 1,5
9. I   3 x 1  x dx
0
Soluţie
x 2  t  x  t 2  dx  1 t  2 dt
1 1

Facem schimbarea de variabilă:


2
x 0 ∞
t 0 ∞
Prin urmare,

 
1 1 11 1 11 1 1  2 5
I   x 3 1  x 2 1,5 dx   t 6 1  t  2 t  2 dt   t  3 1  t  2 dt    , 
3 1 3

0 20 20 2  3 2
 
x x
10. Să se calculeze: a) I   dx ; b) I   dx .
0 1  x 
6 6
01  x
Soluţie
a) Prin identificare cu a doua formulă de definiţie a integralei beta, obţinem:
2  4 1
a  1  1  a  2; a  b  6  b  4 , prin urmare I   2, 4  
6 20
6 1
1  5

b) Facem schimbarea de variabilă x  t  x  t 6  dx  t 6 dt


6
x 0 ∞
t 0 ∞

1  t 6 1  56 1 1 t 3 1 1 2 1   3
 
1 2

I   t dt     3, 3   
6 01  t 6 6 01  t 6 6 sin 
.
9
3

12

11. Integrala I   sin x  cos x 


 0,6
2
1, 4
dx are forma k   ( p, q ) , k , p, q  R; p, q  0 .
0
Să se determine valorile paramertilor k, p, q.
Soluţie

Folosim schimbarea de variabilă: sin 2 x  t  2 sin x cos xdx  dt .


x 0 /2
t 0 1
Transformăm funcţia care trebuie integrată astfel:
 

12 12
I   (sin x) 0, 4 (cos x) 1, 6  2 sin x cos xdx   (sin 2 x) 0, 2 (cos 2 x) 0,8  2 sin x cos xdx
20 20
Obţinem:

1 1 0,2 1
I  t (1  t ) 0,8
dt 
1
 1, 2; 0, 2  , deci k  ; p  1,2; q  0,2
20 2 2

3 dx
12. Să se calculeze integrala: I  
 4 6  x  4 3  x 5

Soluţie
3
  6 3  x  6 dx
1 5


 
Integrala se poate scrie: I x  4
4

Încercăm să facem schimbarea de variabilă x + 4 = t  x = t - 4  dx = dt


x -4 3
t 0 7
Se observă că intervalul de integrare devine (0, 7), prin urmare, pentru a ajunge la intervalul (0, 1),
x4
vom folosi schimbarea de variabilă  t  x  7t  4  dx  7 dt
7
x -4 3
t 0 1
Obţinem:


1 1 5 1 1

1  t  6 dt    56 , 16     16 , 56  
  
I   7t  7  7t 
1 5 5
 7 t
 
6 6 7 dt  7 6
7 6 6

 2
0 0
sin 6

13
2
  x 3 
 
I x  2 
2
13. Să se calculeze integrala: e dx


Soluţie
x3
Utilizăm schimbarea de variabilă  t  x  2t  3; dx  2 dt
2
   
I  2  (2t  3) e  t2
dt  8  t e  t2
dt  24  t e  t2
dt  18  e  t dt  8I1  24 I 2  18 I 3
2
2 2

   


I1  2  t 2 e  t dt ; cu schimbarea de variabilă t 2  y  t  y1/ 2  dt  1 y 1/ 2 dy
2

0 2
obţinem

1 
I1   y1 / 2 e  y dy  (3 / 2)  (1 / 2)  ;
0
2 2
I2 = 0, fiind integrala unei funcţii impare pe un interval simetric faţă de origine


I 3   y 1 / 2 e  y dy  (1 / 2)   , prin urmare I  8   18   22 
0 2

Exerciţii propuse
I. Să se calculeze următoarele integrale folosind integrala  :
 5   3

 x  12 e dx ; 3)  x e dx ; 4)  x  3 e dx .
3

 x 2 e dx ; 2)
x 1 x 8 x 3
3 x 3
1)
0 1 0 

15  3 
Răspunsuri: 1) ; 2) ; 3) 2; 4)  6 .
8 4
II. Să se calculeze următoarele integrale folosind integrala  :
 

 x 1  x 
1 1

 x1  x  dx .
2x 1
2 3
dx ; 2)  dx ; 3) 
5 3 2
1) dx ; 4)
0 1  x 
0
3
0
1  x17 0

1 1  1   16  2 3
Răspunsuri: 1) ; 2) 1 ; 3)       ; 4) .
120 17  17   17  27
III. Să se calculeze următoarele integrale folosind integrala Euler-Poisson:
 
e  
 ex  4 x 3dx ;2)
 ex  6 x 17 dx
2 2
1) . Răspunsuri: 1) ; 2) 8 .
2 3
2 2e

14
Să se calculeze următoarele integrale:
 
6 3 x 7 x 2

1.  x e dx R: 80/243 2.  x e dx R: 3;
0 0


  dx
1
4.  x e dx
2 5 4 x 2
3
3.  xx R: 1/2772 R:
4

0 

1 
x 2

6.  e
2
5.  x  x dx R:  / 8 dx R: 
0 
1 0
  x  1 e  x 1  x  dx
5 x 1 2 3
7. dx R: π 8. R: 1/60
 1
0 
5 x x 2  3x  2
9.  x e dx R: -120 10. 0 e x dx R:-1


 
1
1 2 3
 x 1  x dx
6
14 3 1
11. R: 1/6930 12. 3 dx R:
0 0 x 2 1  x  3
2  x4
2
13.  x 4  x 2 dx R: π 14.  dx R: 1/5
0 0 1  x 6

  dx
1 1 1
2 4
15.  x  x R: 1/630 16. 6 dx R: 2π
0 0 x 1  x 
5
1

 xln x  dx a 4
5 a
17. R: - 15/8 18.  x 2 a 2  x 2 dx, a  0 R:
0
16
0
 2
1 
19.  4
dx R: 20.  ( x  2) 5 e x  2 dx R: -120
01  x
2 2

 x2
1  2
e
1
21.  dx R:  2 22.
2
dx R:
0 4 x 3 1  x  0 2

 mn1

x n

23.  e dx; n  0 R:
1 1 m x
24.  x e dx; m, n  0
n

R: n 
1
n n
0 0
 

25.  x  2 e
7 2 x
26.  e
 x
dx R: 7 ! dx R: 2
2 0

 /2 
3 5 7 5 7 x
27.  sin x cos x dx R: 1/12 28.  x e dx R: 7 · 11!
0 0

15
 x2
0 
29. x 
4
9  x dx 2
R:
729
 30. e 2
dx R: 2
3
32 

1

x10 1 
31.  1  2 x  2 3
dx R: 2 32.  ln x dx R: 2
0 0

1  x 2  2 x 3 e4 
34. 
dx e dx
33.  R: 2π R:
3 6 x  35 1  x  1 2
1 3
 x  1 e dx
3 x 1 dx
35. R: -3! 36.  dx R: π
 1 3  x x  1
e 
1 3 x4 
37.  ln x(1  ln x) dx R: 1/280 38. 
4
dx R:
1
x 0 1  x 6
3
a 
4 2 2 a 6 
39.  x a  x dx R: 40.  e  x 2  2 x 4
dx R:
0 32 1 2e 3
2  2
7
  x 4 2 3

41.  x 1   dx
x
4
R: 42.
5
9  x 2 dx R: 5832/35
 2  5
0  0



43.  x e
2n  x n
dx; n  N R:
n 1
3
1
n
 3 1 x
44.  x e dx R: 6 e
0 n 0
1
  332
45.   ln x  dx;
1 p 1
p  0 R: (p) x4

1  2x 
46. dx R:
0 0 3 2 27

x2   
47.  1  x  4 2
dx R:
8 2
48. 
2
dx

1

R:
3
0 x 1 x
3
0

  x3
5   x 1 
 x  1 e
n

49. dx R: 1 50.  8
dx R:
1 0 1  x 8

 4
0 1
x 16  x dx 5 3
 x 1  x dx
6 2
51. R: 1280π 52. R: 1/90
4 0
 /2  1 2
53.  sin 4 x cos 2 x dx R:  54.  dx R:
0 0
3 x 1  x  3

 
1

55.  x 1  x dx
8 3 4 1
R: 1/105 56.  6
dx R: /3
0 01  x
 
 2 x 2  x 1 e9 / 8   2 x 2  4 x 1 e 3 2
57. e dx R: 58.  e dx R:
 2  2

16
 x2  2  
2 x
59.  4
dx R: 60.  x2 e dx R: 2
01 x 4 2
 x4 3 2
 5
1

1  2x 
3 2
61.
2 3
dx R:
128
62.  x 1  x dx R: 1/84
0 0
 
n 1
3 1 x 
 x2 
x e
2
63. dx R: 16 64.  1   ; n  N * 65.

1 n 
2
  xa 
 
I x  b 
dx ; a  R, b  0
2
e


 /2
2m 1 2n 1
m 1!n 1!
66.  sin x cos x dx; m, n  N R: 2m  n 1!
0

  n  1!!

n x n 1
 , dacă n par
2

67.  x e dx; n  N R: 0, dacă n impar;  2  n

 22

 3x 2  6 x  5
68. Integrala I  e dx are forma kea b , unde k, a, b  R.
1
3
Să se afle valorile parametrilor k, a, b. R: k  , a  8 ,b  1 .
6 2
 /2
69. Integrala I   sin 2 x cos 4 x dx are forma k a unde k, a  R.
0
Să se determine valorile parametrilor k şi a. R: k = 1/32; a = 1.


2,5  4 x 3

70. Se ştie cặ I   x e dx  a(b) , unde a, b  R, b > 0. Să se determine valorile


0
parametrilor a şi b.

 4,8 dx  k ( p, q) , unde k , p, q  R; p, q  0 . Să se determine


1
3,6 3
71. Integrala J   x 1  x
0
valorile parametrilor k, p, q.

1 (1  x) 2m1 (1  x) 2n 1
72. Să se calculeze I   dx ; m  0, n  0
1 (1  x 2 ) m n

17
4.3 Integrala dublă
Definiţii
Fie D2=[a, b] [c, d]R2, f: D2R şi x0=a<x1<...<xn-1<xn=b şi y0=c<y1<...<ym-1<ym=d două
diviziuni ale intervalelor [a, b] şi, respectiv [c, d].
Se notează Dij=[xi, xi+1] [yj, yj+1],  i= 0 , n  1 , j= 0,m  1 şi    Dij  diviziune a lui
i  0 , n 1 , j 0 , m-1

D2.
Se numeşte normă a diviziunii , notată v(), lungimea celei mai mari diagonale a dreptunghiurilor

 xi 1  xi 2   y j 1  y j 
2
Dij, i= 0 , n  1 , j= 0,m  1 , adică v     max
i  0 ,n 1
j  0 ,m 1

Alegem un sistem de puncte intermediare ij =(uij, vij) Dij,  i= 0 , n  1 , j= 0,m  1 şi notăm

=  u ij , vij  .
i  0 , n 1 , j 0 , m-1

Se numeşte sumă Riemann asociată lui f, diviziunii  şi sistemului de puncte intermediare 


n 1 m 1
următoarea expresie:   f,     f  u ij ,vij   x i+1  x i   y j+1  y j  .
i  0 j 0

Funcţia f se numeşte integrabilă pe D2  IR astfel încât >0  ()>0 cu proprietatea că  o


diviziune cu v()<() avem

   f,    I  

pentru orice sistem de puncte intermediare  ( lim   f,    I ).


v( ) 0

Observaţie
Dacă există I din definiţia anterioară, atunci acesta este unic şi se numeşte integrala lui f pe D2 şi se
notează  f
D2
sau  f  x, y  dxdy .
D2

Definiţie
Fie DR2 o mulţime mărginită şi f: DR şi D2D un dreptunghi. Definim f : D2R, prin

f  x, y  , x, y   D
f  x, y    . Spunem că f integrabilă pe D f integrabilă pe D2 şi
0,  x, y   D 2 \D

 f  x, y  dxdy   f  x, y  dxdy .
D D2

Observaţie
Se poate arăta că  f  x, y  dxdy depinde numai de f şi nu depinde de alegerea lui D2.
D

18
Definiţie
Fie X un spaţiu topologic.
O mulţime AX se numeşte conexă dacă  A1, A2X nevide separate

( A1  A 2   ,A 2  A1   ) astfel încât A= A1A2.

O mulţime deschisă şi conexă se numeşte domeniu.


Un domeniu reunit cu frontiera sa se numeşte domeniu închis.

Proprietăţi ale integralei duble


1) Dacă f, g integrabile pe D R2, atunci , R funcţia (f+g) este integrabilă pe D şi

  f+g  x, y  dxdy   f  x, y  dxdy   g  x, y  dxdy .


D D D

2) Dacă f integrabilă pe D R2 şi f(x, y)0 (x, y)D, atunci  f  x, y  dxdy 0.


D

3) Dacă f integrabilă pe D R2, atunci f este integrabilă pe D şi are loc inegalitatea:

 f  x, y  dxdy   f  x, y  dxdy .
D D

4) Dacă f este integrabilă pe domeniul D închis şi mărginit şi D=D’D” unde D’ şi D” sunt două
subdomenii cu proprietatea D’D”=C şi C este o curbă netedă (c(x)C(I)), atunci f integrabilă pe
D’ şi pe D” şi putem scrie:

 f  x, y  dxdy   f  x, y  dxdy+ f  x, y  dxdy .


D D' D"

Calculul integralelor duble

Definiţii
Spunem că domeniul închis DR2 este simplu în raport cu axa Oy dacă se poate scrie:
D={(x, y) R2x[a, b], g1(x)yg2(x)}
unde g1, g2:[a, b]R continue şi g1(x)<g2(x)(a, b).
Analog, D este simplu în raport cu axa Ox dacă
D={(x, y) R2y[c, d], h1(y)xh2(y)}
unde h1, h2:[c, d]R continue şi h1(y)<h2(y)(c, d).

19
Teoremă
Fie DR2 un domeniu închis, simplu în raport cu axa Oy (cu notaţiile din definiţia anterioară) şi
f: DR integrabilă pe D. Dacă x[a, b] funcţia yf(x, y) este integrabilă pe [g1(x), g2(x)], atunci

 g2  x 
b 
D f  x, y  dxdy  a  g x
 f  x, y  dy  dx .

 1  
Analog, dacă D este simplu în raport cu axa Ox (cu notaţiile din definiţia anterioară) şi y[c, d]
funcţia xf(x, y) este integrabilă pe [h1(y), h2(y)], atunci

 h2  y 
d 
D f  x, y  dxdy  c  h y
 f  x, y  dx  dy .

 1   

Schimbarea de variabilă în integrala dublă


Teoremă
Fie un domeniu închis şi mărginit D*R2, x=g(u, v) şi y=h(u, v), (u, v)D* două funcţii cu

g'u  u, v  g' v  u, v 
g, hC1(D*) şi detJ  u, v   0.
h'u  u, v  h' v  u, v 

Presupunem că D R2 şi (u, v)D*  (x, y) D.


Dacă f: DR continuă, atunci

 f  x, y  dxdy   f  g  u, v  , h  u, v   detJ  u, v  dudv


D D*

( detJ  u, v  se numeşte Jacobianul transformării).

Exemplu (trecerea la coordonate polare)


 x   cos  cos    sin 
 cu (, )D* cu detJ  ,    .
 y= sin  sin   cos 

Aplicații

Să se calculeze, prin trei metode, I   ydxdy, unde D  x, y  x 2  y 2  4, y  0 . 
D
Soluție
Metoda I
Scriem D sub forma

D  x, y  R 2  2  x  2, 0  y  4  x 2 , 
şi
2
 4 x 2 
2
I   
2  1  1
ydy  dx    2  x 2  dx   x x 2  12   
16
.
2
 0
 2
 2  6 2 3

20
Metoda II
Scriem D sub forma

D  x, y  R 2 0  y  2, 4  y 2  x  4  y 2 , 
şi avem

 
2
 4 y 2 
2
I    
2 2
  16
3

ydx  dy  2 y 4  y 2 dy   4  y 2 2
 .
0
  4 y 2
 0 3 0 3

Metoda III
Efectuăm schimbarea de variabilă
 x   cos 
 ,   0,   0, 2  , 
 y   sin 
şi observăm că
x 2  y 2  4   cos     sin     2  4   2  4    0, 2
2 2

iar din
y  0  sin   0     0,   .

Reprezentăm D într-un sistem de axe Reprezentăm D* într-un sistem de axe

În final I     sin    d  d  
D'
2

0    sin d  d   163 .

0
2

2. Se consideră D = [0,1]  [-1, 0] şi f : D  R, f (x, y) = 2x 2y – xy3 + 1. Să se calculeze

 f x, y dxdy
D
Soluție
1 y 0

1
0   x3 x 2 
     
1 1
1 1 19
I     2 x 2 y  xy3  1 dy dx    x 2 y 2  xy 4  y   dx     x 2  x  1 dx      x  
0  1  0 4  y  1  0 4   3 8  0 24

21
2
3. Să se calculeze I   x  y dxdy , unde  
D


D  x, y   R 2 0  x  1; x  2  y  x 2  3x  1 
Soluție
Deoarece domeniul D este simplu în raport cu axa Oy, obţinem:

x  3 x 1 
2

 x 
1
I   2
 y dy  dx.

0 

x2 

x 2  y dy  12 x 4  x3  2x 2  x  32 , prin urmare


x 2  3 x 1
Avem: 
x2

1 3
1
71
I    x 4  x 3  2 x 2  x   dx 
0 
2 2 60

4. Să se calculeze I   dxdy , unde D = {(x,y)  R2 / y  x - 2, y  x2 – x – 2}.


D
Soluție
Considerăm f1, f2 : R  R, f1 (x) = x2 – x – 2, f2(x) = x - 2. Punctele de intersecţie ale graficelor
 2
celor două funcţii sunt soluţiile sistemului  y  x  x  2 , prin urmare A (0,-2) şi B (2,0).

y  x  2
Domeniul D este dat de suprafaţa haşurată

y
y=f1(x)

y=f2(x)

O B (2,0) x

A (0,-2)

Observăm că D se mai poate exprima astfel: D = {(x,y)  R2 / 0  x  2, x2 – x – 2  y  x - 2},


deci D este simplu în raport cu axa Oy. Prin urmare obţinem

 
2 x 2  2 2
I      y y  x  2 dx  2 x  x 2 dx  4
  
dy dx   y  x  x2 
2  3
0 x 2  x 2 0 0

22
5. Să se calculeze I   xdxdy , unde D este domeniul din figură.
D

A (0,2)

(0,1)
D

B
(0,0) x
C(1,0)

Soluție

x y 1
Ecuaţia dreptei AC este: 1 0 1  0  2 x  y  2.
0 2 1
Ecuaţia cercului de centru (0,1) şi rază 1 este: (x - 0)2 + (y - 1) 2 = 1  x + y2 – 2 y = 0.

2 x  y  2  x  0, y  2
Coordonatele punctelor A, B sunt soluţiile sistemului   
 x  y  2 y  0  x  4 / 5, y  2 / 5
2 2

deci A (0,2), B (4/5,2/5).


Domeniul este simplu în raport cu axa Ox. Avem:

a = 2/5, b = 2; 2 x  y  2  x  1 2  y     y   1 2  y  ;
2 2

x 2  y 2  2 y  0  x   2 y  y 2    y   2 y  y 2
Rezultă

 2 y y2  2  2 2 y y2 
x 
 
2 2
 
I     xdx  dy   
32
8 
 dy   1
5 y 2
 12 y  4 dy 
2/5 
2 75

2 / 5 ( 2 y ) / 2
  ( 2 y ) / 2
 2/5

23
6. Să se calculeze I   dxdy , unde domeniul D este dat de suprafaţa haşurată.
D

y
(1,2)

(2,1)
1

2 x
O

Soluție

x y 1
Ecuaţia dreptei d1 este: 0 1 1  0  y  x 1
1 2 1

x y 1
Ecuaţia dreptei d2 este: 1 2 1  0  y  3 x
2 1 1
Dorim să integrăm pe domenii simple în raport cu Oy. Vom descompune D în reuniunea a două
domenii D1, D2 care au interioarele disjuncte:

y
y (1, 2)
(1, 2)

D1
D2

1 x 1 2 x
O O

Pentru D1 avem a = 0, b = 1;  (x)= 0,  (x)=x + 1 deci 1  x 1  1


1 
1
3
I1   dxdy     dy dx   ( x  1)dx   x 2  x  
D 0  0  0 2 0 2

Pentru D2 avem a = 1, b = 2;  (x)= 0,  (x)= 3 – x deci


2

2 3 x
 2
x2 1
I 2   dxdy     dy  dx   (3  x)dx  3  
D 1 0  1 2 1
2

Rezultă I = I1 + I2 = 3.

24

7. Să se calculeze I   x 2  y 2 dxdy , unde D  x, y   R 2 4  x 2  y 2  9; y  0 
D

Soluție
 x   cos 
Folosim trecerea la coordonatele polare:  ,   0,  ,   0,2 
 y   sin 

 4  x 2  y 2  9 2    3
 
y  0 0    

 
Vom avea: D*  (  , )  R 2 2    3,0     şi dxdy = ρdρdθ, prin urmare
 3  1 19
I    2 dd      2 d d   19 d  
  30 3
D* 0 2 

8. Să se calculeze aria discului de rază r, unde r > 0.

Soluție
Avem de calculat aria domeniului D = {(x, y)  R 2 / x2 + y 2  r 2}.
Aria domeniului D este egală cu  dxdy
D

 x   cos 
Folosim trecerea la coordonatele polare:  ,   0,  ,   0,2 
 y   sin 
(x, y)  D  x2 + y2 ≤ r2  x, y  D  x 2  y 2  r 2    0, r ,   0, 2  Prin urmare
 
D*  (  , )  R 2 0    r, 0    2 şi dxdy = ρdρdθ. Rezultă că
2 r 2
  r2
D  *     0  0
       d   r
2
dxdy d d d  d
D  2 0

x2  y2
9. Să se calculeze I   e dxdy , unde
D


D  x, y   R 2 1  x 2  y 2  4, 0  x  y . 
Soluție

25
 x   cos 
Folosim trecerea la coordonatele polare:  ,   0,   ;   0,2 ;
 y   sin 
  
x, y   D  1  x 2  y 2  4, 0  x  y     1, 2,    ,  ; prin urmare
4 2


D*   ,   R 2 1    2,     
4 2
 şi dx dy = ρ dρ dθ. Rezultă:

 /2  /2  /2
2    2 2   
I   e  2 cos2    2 sin2 
 d d   
  e d 
 d   
  e   e d 
 d    
2e 2  e  e2  e d  e 2
 /2

 /4
 e2
 / 4 1   / 4 
D *
1
1  /4
4

PROBLEME PROPUSE

Să se calculeze:

1. 
3
 5x y  2 xy  7 dxdy , unde  D = [-2, 0]  [1, 2] R: -10
D

2.
 y

  x  x dxdy , unde D  x, y   R 1  x  3, 0  y  x  1
2
 R: 14  1 ln 3
D  3 2

 x  y  1 dxdy , unde D  x, y   R 2  R: 2-ln2


1
3. y  x  1, x  y  3; x  0, y  0
D

4.
2

 2 xy  x  3ydxdy , unde D  x, y   R 1  x  2; x  1  y  x
2 2
 x  3 R: 4/15
D

5. 
y4
x
2

dxdy , unde D  x, y   R 1  x  4, 2 x  1  y  x  1
2
 R: 229/9
D

 x dxdy , unde D  x, y   R   ln 2


y 2 7 1
6. 1  x  2, 2 x  1  y  x 2 R:
8 2
D

   1  e  16

 e
( x2  y 2 )
7. dxdy , unde D  x, y   R 2 2 2
x  y  16, x  0, y  0 R:
D 4

26

S-ar putea să vă placă și