PRONUMELE

Def. Este partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui nume .

1. PRONUMELE PERSONAL
- pronumele personal are forme la persoana a I-a, a II-a şi a III-a singular şi plural.

PERSOANA A I-A
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. eu - noi -
Ac. (pe) mine mă, m (pe) noi ne, n
D. mie îmi, mi nouă ne, ni
G. - - - -
V. - - - -
PERSOANA A II-A
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. tu - voi -
Ac. (pe) tine te, t (pe) voi vă, v
D. ţie îţi, ţi vouă vă, vi, v
G. - - - -
V. tu! - voi! -
PERSOANA A III-A - masculin
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. el - ei -
Ac. (pe) el îl, l (pe) ei îi, i
D. lui îi, i lor le, li
G. (a, al, ai ,ale) (a, al ,ai, ale)
lui - lor -
V. - - - -
PERSOANA A III-A - feminin
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. ea - ele -
Ac. (pe) ea o (pe) ele le
D. ei îi, i lor le, li
G. (a, al, ai ,ale) (a, al ,ai, ale)
ei - lor -
V. - - - -
Alte forme ale pronumelui personal: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele, dânsului, dânsei,
dânşilor, dânselor.
Funcţii sintactice
1. Subiect: Ei au zidit o casă.
2. Atribut pronomial prepoziţional(Ac): Cartea de la ea este nouă.
3. Complement direct: Am văzut-o pe Maria.
4. Complement indirect(D): Îi dau ei floarea.
 5. Atribut pronominal(Dativ posesiv): Mâna-mi este ruptă.
6. Complement indirect(Ac): Vin cu noi în excursie.
2. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE
Forme: Persoana a II-a: dumneata, dumneavoastră, dumitale
Persoana a III-a: dumnealui, dumneaei, dumnealor
Alte forme (locuţiuni pronominale): Domnia Ta, Domnia Voastră, Luminăţia Ta,
Înălţimea Voastră, Înalt Prea Sfinţitul.
Forme populare: matale, mătăluţă, mătălică.
Funcţii sintactice
1. Subiect: Dumnealui a venit la mine.
2. Complement direct: Am văzut-o pe dumneaei.
3. Atribut pronominal prepoziţional: Floarea de la dumnealui este interesantă.

3. PRONUMELE REFLEXIV
- pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a
PERSOANA A III-A
f. accentuate f. neaccentuate
Ac. (pe) sine se, s
D. sie, sieşi îşi, şi

Observaţie!!! Pentru persoana a I-a şi a II-a, pronumele reflexiv împrumută formele

neaccentuate – singular şi plural – ale pronumelui personal.
Persoana a I-a Persoana a II-a
Singular Plural Singular Plural
Ac. mă, m ne, n Ac. te, t vă, v
D. îmi, mi ne, ni D îţi, ţi vă, vi, v
Pentru a nu se confunda pronumele reflexiv cu pronumele personal, trebuie
să se ţină cont de următoarele indicaţii:
*** când persoana verbului coincide cu persoana pronumelui ↔ pronume reflexiv
Mă spăl pe faţă. Te îndrepţi spre ieşire.
I I II II
*** când persoana verbului nu coincide cu persoana pronumelui ↔ pronume
personal
Mă aştepţi în parc. Vă dau un ban.
I II II I

Observaţie!!! În general, pronumele reflexiv se ia împreună cu verbul, care este la diateza

reflexivă, fără a avea funţie sintactică (fiind marcă a diatezei refelxive).
*** Când este marcă a diatezei reflexive nu poate răspunde corect la întrebările pe cine? cui?
, neavând funcţie sintactică
Eu mă gândesc. Îşi aminteşte de mine.
(Pe cine?) (Cui?)

*** Când pronumele reflexiv poate răspunde corect la întrebarea pe cine? cui? Atunci acesta
nu mai este marcă a diatezei reflexive, ci are funcţie sintactică (verbul fiind la diateza activă
pronominală)
Eu mă spăl. (pe mine) Eu îmi cos nasturele. (mie)
(pe cine?) (cui?)
 Funcţii sintactice
1. Complement direct: S-a regăsit pe sine.
2. Complement indirect (D): Şi-a procurat sieşi o maşină.
3. Complement circumstanţial de mod: cartea se afla lângă sine.
4. Atribut pronominal (D posesiv): Niculăiţă şi-a numărat banii.

[Link] ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV

- stabileşte o dublă referinţă pronominală.
- este precedat întotdeauna de articolul posesiv: a, al, ai, ale
Forme:
Un obiect/un posesor un obiect / mai mulţi posesori
Pers I masc al meu al nostru
fem a mea a noastră

Pers II masc al tău al vostru

fem a ta a voastră

Pers III masc al său -

fem a sa -

Mai multe obiecte/un posesor mai multe obiecte/mai mulţi

posesori
Pers I masc ai mei ai noştri
fem ale mele ale noastre

Pers II masc ai tăi ai voştri

fem ale tale ale voastre

Pers III masc al său -

fem ale sale -

Observaţie!!!
Pronumele ei, lui, lor sunt întotdeauna pronume personale.

Funcţii sintactice

1. Complement direct: I-am rugat pe ai mei.

2. Complement indirect (Ac): Am vorbit despre ai mei.
3. Complement indirect (D): Trimit alor mei un mesaj.
4. Atribut pronominal genitival: Ideea alor mei a fost genială.
5. Atribut pronominal prepoziţional(Ac): Părerile despre ai mei sunt împărţite.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui posesiv determină un substantiv şi se acordă cu acesta
 devine adjectiv pronominal posesiv cu funcţia sintactică de atribut adjectival.
Casa mea este nouă.
 Lucrarea voastră este de mare valoare.

5. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV

Forme:
a. pronume denmonstrativ de apropiere: acesta, aceasta, aceştia, acestea, acestuia,
acesteia, acestora.
b. Pronume demonstrativ de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea, aceluia, aceleia,
acelora.
c. Pronume demonstrativ de identitate: acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi, aceluiaşi,
aceleiaşi, aceloraşi.
d. Pronume demonstrativ de diferenţiere: celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte,
celuilalt, celeilalte, celorlalţi, celorlalte.
Forme populare: ăştia, ăstea, ăşa, aia, işti, ălălalt, etc

Funcţii sintactice
1. Complement direct: Îi aştept pe aceştia.
2. Subiect: Acelea au sosit mai repede.
3. Atribut pronominal genitival: Casa acestuia a luat foc.
4. Complement dircumstanţial de loc: Merg la ceilalţi.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui demonstrativ determină un substantiv şi se acordă cu
acesta  devine adjectiv pronominal demonstraţiv cu funcţia sintactică de atribut
adjectival.
Maşina aceea este nouă.
Pe aceşti oameni îi cunosc.

[Link] ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

- pronumele relativ are rol dublu: - în frază este conjuncţie sudorbonatoare
- în propoziţie are funcţie sintactică
Forme: - simple: care, cine, ce, cui, câtă, câţi, câte, căruia, căreia, cărora
- compuse: ceea ce, cel ce, cei ce, celor ce

Funcţii sintactice

1. Subiect: N-am aflat¹/ cine te supăra².

2. Complement direct: Nu ştiu¹/ pe cine aştept²/.
3. Complement indirect(Ac): Nu ştiu¹/ despre cine vorbiţi²/.
4. Complement circumstanţial de loc: Banca¹/ pe care stau²/ e undă¹/.
5. Atribut pronominal genitival: Am citit cartea¹/ a cărui erou este personajul principal²/.
 6. Complement indirect(D): Ştiu¹/ cui adresez întrebarea²/.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui relativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta
 devine adjectiv pronominal relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival

Nu ştiu¹/ care faptă e mai gravă²/.

8. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

- apare numai în propoziţii interogative
Forme: - care?, cine?, ce?, cui?, câtă?, câţi?, câte?, căruia?, căreia?, cărora?

Funcţii sintactice

1. Subiect: Cine te supără?

2. Complement direct: Ce ai citit?
3. Nume predicativ (N): Cine este vinovatul?
4. Complement indirect(Ac): Despre ce ai vorbit?
5. Complement indirect(D): Cui i-ai spus noutatea?
6. Atribut pronominal genitival: A cui prietenă eşti tu?

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui interogativ determină un substantiv şi se acordă cu
acesta  devine adjectiv pronominal interogativ cu funcţia sintactică de atribut
adjectival

Ce mâncare preferi?
Cărui vecin îi datorezi scuzele?

9. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV

- pronumele negativ apare întotdeauna în propoziţii negative
Forme: niciunul, niciuna, niciunii, niciunele
niciunuia, niciuneia, niciunora, nimeni, nimănui, nimic

Funcţii sintactice
1. Subiect:Niciunul nu a câştigat.
2. Complement direct: Nu i-am văzut pe niciunii dintre colegii mei.
3. Nume predicativ (N): Vinovatul nu a fost niciunul.
4. Complement indirect(Ac): N-am vorbit cu nimeni.
5. Complement indirect(D): Nimănui nu i-a venit să creadă vestea.
6. Atribut pronominal genitival: Nota niciuneia nu a fost comentată.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui negativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta
 devine adjectiv pronominal negativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival
 Nicio fată u vine la masă.
Niciun băiat nu a câştigat premiul.

6. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE

Forme: însumi, însuţi, însămi, înseşi, înşivă, însevă, înşine, însene, însăşi.
Funcţii sintactice
1. Subiect: Înşine am văzut muzeul.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui de întărire determină un substantiv şi se acordă cu
acesta  devine adjectiv pronominal de întărire cu funcţia sintactică de atribut
adjectival
Claudiu însuşi a luat cartea în mână.

9. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

Forme: simple: unul, una, unii, unele, unuia, uneia, unora

altul, alta, alţii, altele, altuia, alteai, altora
vreunul, vreuna, vreunii, vreunele, vreunuia, vreuneia, vreunora
atât, atâta, atâţia, atâtea, atâtora
tot, toată, toţi, toate, tuturor
mult, multă, mulţi, multe, multor
compuse: fiecare, fiecăruia, fiecăreia, fiecărora
oricare, oricine, orice, oricăruia, oricăreia, oricărora
orişicare,orişicine, orişice, orişicăruia, orişicăreia, orişicărora
cineva, careva, ceva, cuiva, căruiva, căreiva, cărorva
altcineva, altceva, altcareva, altcuiva, altcăruiva, altcăreiva,
altcărorva
fiecare, fiecui, fiecine, fiece
oricât, oricâţi, oricâte, oricâtă, oricâtor

Funcţii sintactice

1. Subiect:Fiecare a câştigat.
2. Complement direct: I-am văzut pe toţi dintre colegii mei.
3. Nume predicativ (N): Lucian a devenit altul.
4. Complement indirect(Ac): N-am vorbit despre ceva.
5. Complement indirect(D): Am dat cartea unuia dintre colegii mei.
6. Atribut pronominal genitival: Am ascultat părerea fiecăruia.

OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui nehotărât determină un substantiv şi se acordă cu
acesta  devine adjectiv pronominal nehotărât cu funcţia sintactică de atribut
adjectival

Mulţii copii aleargă.

Pe alţi colegi i-am văzut.
Pantan Andrei
PRONUMELE
Pronumele este partea de vorbire flexibil a care t ine locul unui substantiv .
Feluri: personal, de politete, reflexiv, de întarire, posesiv, demonstrativ, nehotarât, interogativ,
relativ si negativ;
Observatii:
[Link] personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata adjective.
[Link] de întarire, posesiv, demonstrativ, nehotarât, interogativ, relativ si negativ pot fi
adjective.
[Link] personal, de politete, reflexiv, de întarire si posesiv au forme dupa persoana.
[Link] PERSONAL
Pronumele personal indică diferitele persoane care particip ă la actul comunic ării.
Observatii:
[Link] neaccentuate se întâlnesc doar în cazurile Ac. si D.
[Link] are numai persoana a II-a: tu! voi!
[Link]-numai persoana a III-a: lui, ei, lor.
[Link] I si a II-a nu au forme dupa gen : eu, tu, noi, voi
[Link] dânsa, dânsul, dânsii, dânsele sunt pronume personale, nu de politete
Persoana I Persoana a-II-a Persoana a-III-a
- - - - Masculin Feminin
Singular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural
N eu noi tu voi el ei ea ele
G - - - - a,alai,ale lui a,alai,ale lor a,alai,ale ei a,alai,ale lor
D - - - - asemenea lui asemenea lor asemenea ei asemenea lor
A de la mine de la noi de la tine de la voi de la el de la ei de la ea de la ei
V - - tu voi - - - -
Functii sintactice:
-subiect: N: Tu ajungi primul.
-nume predicativ în: N: Fratele meu este el.
Ac: Întrebarea este pentru tine.
G: Cartea este a lui.
-atribut pronominal în: N(apozitie): Invitatul,adica el, sa pofteasca în casa.
G: Sfatul lui doveseste întelepciune.
Cartea din faţa lui este a mea.
D: Copilu-i statea linistit (dativ posesiv)
-complement direct în: Ac: Te întreb si pe tine despre acest lucru.
-complement indirect în: Ac: A vorbit cu mine.
D: Lui i - am dat o carte.
G: (cu prepozitie) Napasta a cazut asupra ei.
-complement circumstantial de loc în:Ac: Merge la voi.
G: (cu prep. sau locutiune prep.) S-a asezat î n fa t a lui .(ei, lor)
D: (însotit de prep. sau loc. prep. cu forma nearticulata):Î n
fa ta -mi se asezase o persoana importanta.
-complement circumstantial de mod în:Ac: A raspuns ca tine.
-complement circumstantial de cauza: G: N-a venit din pricina lui.
Situatii în care pronumele personal nu are functii sintactice:
-în V (tu! voi!)
-dativul etic: Vor sa mi-l omoare
-când are valoare neutra: A luat-o la fuga
Da -i înainte fara grija!
[Link] DE POLITE T E
Pronumele personal de politeţe sau de reverenţă arată respectul fa ţă de o persoan ă .
Are numai forme pentru persoanele a II-a si a III-a
pers. a II-a: N-Ac: dumneata, dumneavoastra
G-D: dumitale
pers. a III-a: N-Ac-G-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor
Observatii:
-alte pronume de politete: -Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra),Înaltimea ta (sa,
lui, voastra)
-Excelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar în vorbirea contemporana
-forme afective: mata, mataluta, matalica, talica, matale
-functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atributului pronominal în D. si
complementului circumstantial de loc în D).
[Link] REFLEXIV
Pronumele reflexiv exprimă identitatea dintre obiectele asupra c ărora se exercit ă direct sau indirect
acţiunea verbelor şi subiectul acestora.
Observatii:
-are forme proprii numai pentru pers. a III-a, cazurile D. si Ac.
D: sie, siesi/îsi, si
Ac: (pe) sine/ se
-pentru persoana I si aII-a împrumuta formele de la pronumele personale:
D: îmi, îti-, ne, va (îmi amintesc…)
Ac: ma, te-, ne-, va (mă gândesc…)
-formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul:
te gândesti ma framânt
Functii sintactice:
-complement direct: Ac: Te privesti în oglinda.
-complement indirect: D: Ît i cumperi o carte.
Ac: Rar vorbea despre sine .
-atribut pronominal: Ac: Lauda de sine ……
D: (dativ posesiv) Şi - a certat copiii (copiii-si)
Mi - am aranjat cartile (cartile)
Observatii:
Când nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se analizeaza împreuna cu verbul, fiind marca diatezei
reflexive.
Forma accentuata de Ac., însotita de articolul hotarat se substantivizeaza (Si-a soptit în sinea
lui)
[Link] S I ADJECTIVUL DE Î NT A RIRE
Forme:
-masculin, singular: (eu) însumi fiu ([Link])-vocala u- însumi ([Link].)
(tu) însuti
(el) însusi
-feminin, singular: (eu) însami fiica ([Link].)-vocala a-însami ([Link].)
(tu) însati
(ea) însasi
-masculin, plural: (noi) însine fii ([Link])-vocala i-însisi ([Link].)
(voi) însiva
(ei) însisi
-feminin, plural: (noi) însene fiice ([Link])-vocala e-însene ([Link].)
(voi) înseva
(ele) însesi, însele
Observatii:
[Link] greseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate în fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le
[Link] de întarire se foloseste rar în limba actuala. De cele mai multe ori, ele însotesc un
pronume sau un substantiv devenind adjective de întarire, de aceea functia sintactica este de atribut
adjectival.
[Link] la acord: Dan, Maria si Elena, ei însi şi… (masculinul are prioritate)
Eu, tu si el noi însine…(persoana I are prioritate asupra celorlalte, iar
persoana aII-a asupra persoanei aIII-a)
4.Însusi poate fi înlocuit de adverbul chiar sau de alte sinonime ( singur, propriu,personal , î n
persoana)
[Link] S I ADJECTIVUL NEGATIV
Pronumele negativ înlocuieşte numele obiectelor prezentate ca inexistente.
Forme:
N-Ac: nimeni, nimenea
N-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele
G-D: nimanui
G-D:nici unuia, nici uneia, nici unora
nimic, nimica
Când pronumele negative compuse determină un substantiv fiind identice informa ţional cu acestea,
îşi schimbă valoarea gramaticală devenind adjectiv pronominal negativ.
Adjectivul pronominal negativ are numai funcţia de atribut adjectival.
-Ca adjective se întâlnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.
-Aceleasi functii sintactice ca si substantivul.
Observatii:
1. Aceste pronume trebuie folosite în propozitii negative.
2.În exemplul:N-a stiut nici unul, nici altul- cuvântul subliniat este conjunctie, deci nu intra în
alcatuirea unui pronume negativ.
[Link] S I ADJECTIVUL POSESIV
Pronumele posesiv înlocuieşte atât numele obiectului posedat, c ăt şi numele posesorului.
Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate:
ex.: sg. al meu, al tău, al său pl. a mea, a ta, a sa
ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre
Formele se obtin cu ajutorul atricolului posesiv genitival: al, a, ai, ale
Observatie:
Pronumele lui, ei, lor sunt personale, nu posesive
Functii sintactice:
-subiect: N: Ai mei au ajuns acasa.
-nume predicativ: N: Caietul acesta este al meu.
Ac: Florile sunt pentru ai mei.
-atribut pronominal Ac: Rar am vazut o privire ca a ta.
G: Sfatul alor mei mi-a fost de folos.
-complement direct: Ac: I-am vazut pe ai vo s tri .
-complement indirect:Ac: Se gândea la ai săi.
D: Le povestesc alor mei.
G: Toti s-au ridicat î mpotriva alor tăi .
-complement de agent:Ac: A fost chemat de ai săi.
-compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei.
-atribut adjectival: N: Cartea ta este aici.
Ac: Locuieste pe strada mea.
D: Caietului tău îi lipseste o foaie.
G: Dorinta mamei mele e sfânta.
V: O, copilul meu, fii mereu întelept!
Când pronumele posesiv determină un substantiv şi este identic informaţional cu acesta, devine adjectiv
pronominal posesiv.
Adjectivul pronominal posesiv are numai funcţia de atribut adjectival.
Observatie: Pentru a afla cazul adjectivului posesiv nu se pun întrebarile al,a,ai,ale cui? ci se stabileste
cazul substantivului cu care s-a acordat adjectivul, care preia genul, numarul si cazul substantivului
determinat.
[Link] S I ADJECTIVUL DEMONSTRATIV
Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect, ar ătând apropierea,dep ărtarea, identitatea şi
diferenţierea acestuia faţă de alt obiect.
Forme:
-de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.
-de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.
-de departare: acela, aceea ([Link].),aceia ([Link].) acelea, aia, ala, etc.
-de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi
Când pronumele demonstrativ determină un substantiv şi este identic informa ţional cu acesta, devine
adjectiv pronominal demonstrativ.
Functii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca adjectiv una singura: atribut adjectival
Observatii:
1.“Acela” are si o forma mai redusa “cel”, care poate aparea numai în prezenta unui determinant
obligatoriu (cel de acolo, cei prezenti)
[Link] forme populare:asta,ista,aista,cesta,ăla,ălalalt,aia,isălalt.
[Link] de feminin aceasta, asta,aceea intra si în componenta locuţiunilor adverbiale
(pentru asta, pe langa asta, cu toate acestea).
[Link] S I ADJECTIVUL NEHOT A R Â T
Pronumele nehotărât ţine locul unui substantiv, fără să dea vreo indica ţie precis ă asupra obiectului.
Forme:
a)simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele
atât, atâta, atâtia, atâtea tot, toata, toti,toate
mult, putin, cutare
Ex: “unul”
masculin feminin
singular plural singular plural
N unul unii una unele
G a,al,ai,ale unuia a,al,ai,ale unora a,al,ai,ale uneia a,al,ai,ale unora
D asemanea unuia asemenea unora asemanea uneia asemenea unora
A de la unul de la unii de la una de la unele
V----
b)compuse: (elemente de compunere: -va, ori-, fie-, oare-, ori şi-, vre-, etc.)cineva, careva, ceva,
câtva, fiecine, oarecine, orişicine, altcineva, vreunul, oricine, etc.
Când pronumele nehotărât determină un substantiv şi este identic informa ţional cu acesta, devine adjectiv.
Observatii:
[Link] nehotarâte în componenta carora intra cuvântul “cine” nu devin niciodata adjective.
[Link] pronume nehotarâte îsi modifica forma atunci când devin adjective:
unul - un una - o altul - alt alta - alta vreunul - vreun vreuna - vreo
[Link] sintactice: subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a adjectivelor nehotarâte: atribut
adjectival.
[Link] S I ADJECTIVUL INTEROGATIV
Pronumele interogativ t ine locul unui cuv â nt a s teptat ca r a spuns la î ntrebare .
Forme:
N:cine? N-Ac: care? N-Ac: ce? N-Ac:cât?câta?câti?
câte?
Ac:(pe) cine? G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D: câtor?
D:cui? careia?
G: (al,a,ai,ale) cui? carora?
Functii sintactice:
-subiect: N: Cine vine? (Andrei vine.)
-nume predicativ N: Care este sora ta? (Sora mea este aceasta.)
Ac: Pentru cine sunt cărţile? (Cărţile sunt pentru Dan.)
G: Ai cui sunt acesti copii? (Acesti copii sunt ai vecinei.)
-atribut pronominal: G: Ai cui bani lipseau? (Lipseau banii Mariei.)
-complement direct: Ac: Pe cine ai chemat? (Am chemat-o pe sora ta.)
-complement indirect:Ac:Despre cine vorbeai? (Vorbeam despre bunica.)
D: Cui i-ai povestit?(Ioanei i-am povestit.)
-complement de agent: Ac:De cine ai fost ajutata?(Am fost ajutata de colegi.)
-complement circumstanţial de loc:Ac:La cine ai fost? (Am fost la vecini .)
Când pronumele relativ determină un substantiv fiind identic informaţional cu acesta, devine adjectiv
pronominal relativ.
Observatii:
[Link] interogativ cine? nu devine adjectiv.
[Link] adjectivele interogative au aceeasi functie sintactica de atribut adjectival.
N: Care carte -ti lipseste?
Ac: Despre ce întâmplare povestesti?
D: C a rui copil i te adresezi?
G: Raspunsul c a rui coleg ti-a placut?
[Link] interogativ “ce” este invariabil.
4. Pronumle au functia sintactica,cazul, numarul si genul de la substantivul pe care îl înlocuieste.
[Link] S I ADJECTIVUL RELATIV
Pronumele relativ are rolul de a face legătura în fraz ă între o propozi ţie subordonat ă şi reganta ei.
Forme:
a)simple: N:cine N-Ac: care? N-Ac: ce? N-Ac:cât?câta?câti?
câte?
Ac:(pe) cine G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D: câtor?
D:cui careia?
G: (al,a,ai,ale) cui carora?
b)compuse:
[Link]. [Link]. [Link]. [Link].
N-Ac: cel ce ceea ce cei ce cele ce
D-G: celui ce celei ce celor ce
Functii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui interogativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse în fraze,
în asa fel, încât pronumele sa devina relativ (el leaga o propozitie secundara de regenta ei). Functia poate
fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie.
Ex:
-subiect: Stiu / cine vine.
-nume predicativ: Am aflat/ care este sora mea.
-atribut pronominal: Ma intereseaza/ ai cui bani lipseau.
Când pronumele relativ determină un substantiv fiind identic informaţional cu acesta, devine adjectiv.
Observaţii:
[Link] anumite situatii pronumele relative pot deveni echivalente ca sens cu pronumele nehotarâte (Sa
dus care pe unde a apucat).
[Link] relative pot intra în componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care
mai de care, care pe care, cine stie, cine stie când, din ce în ce, câte si mai câte).
Aici este sfârsitul.
Loc ptr. semnatura dvs.:
Pronumele personal
Pers. I Pers. II Pers. III
cazul Masculin feminin
sing plural Sing. plural sing plural sing plural
N. eu noi tu voi el ei ea ele
Ac.,acc Mine Noi Tine Voi El Ei Ea Ele
neacc mă ne te vă Îl, l Îi, i o le
D.,acc. Mie Nouă Ţie Vouă Lui Lor Ei Lor
Neacc. Îmi, mi Ne, ni Iţi, ţi Vă, vi Îi, i Le, li Îi, i Le, li
G. - - - - lui lor ei lor
V. - - Tu! Voi! - - - -

La persoanele întâi şi a doua, singular şi plural, pronumele personal nu are forme pentru cazul genitiv.
Are forme pentru acest caz numai la persoana a III a , singular şi plural.
Pronumele ei, lui, lor apar uneori precedate de articolul posesiv(genitival) al, a, ai, ale.
Ex; Mapa este a lui.
La cazul acuzativ formele accentuate ale pronumelor personale sunt însoţite totdeauna de prepoziţii.

Dânsul, dânsa, dânşii, dânsele sunt pronume personale de pers a III-a. După cum se observă, acestea
se pot diferenţia după gen şi număr. Au forme diferite de N-Ac. şi G-D, singular şi plural.

caz singular plural

masculin feminin masculin feminin
N-Ac. dânsul dânsa dânşii dânsele
G-D dânsului dânsei dânşilor dânselor

Pronumele

Pronumele este partea de vorbire flexibilă, care ţine locul unui substantiv.
A. cu forme personale
1. personal: Eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele

2. de politeţe: Dumneata, dumneavoastră, dumnealor

3. reflexiv: Mă, te, se; ne, vă, se;

mi(îmi); ţi(îţi); şi(îşi); ne, vă, şi(îşi)
4. de întărire: însumi, însuţi, însuşi, înşine, înşivă, înşişi (masculin)
însămi, însăţi, însăşi, însene, însevă, înseşi/însele (feminin)
5. posesiv: al meu-a mea, ai mei-ale mele;
al tău-a ta, ai tăi-ale tale;
al sau-a sa, ai sai-ale sale;*
al nostru-a noastră, ai noştri-ale noastre;
al vostru-a voastră, ai voştri-ale voastre;**
* al lui, a lui, ai lui, ale lui; al ei, a ei, ai ei, ale ei sunt forme ale pronumelui personal in cazul Genitiv
** al lor, a lor, ai lor, ale lor sunt forme ale pronumelui personal in Genitiv. Pronumele posesiv nu are
forme pentru persoana a III-a plural
B. fără forme personale
6. demonstrativ de apropiere: acesta – aceasta;
cestălalt- ceastălaltă
de depărtare: acela – aceea;
celălalt - cealaltă
de identitate: acelaşi – aceeaşi;
aceiaşi, aceleaşi

7. interogativ: Cine?, care?, ce?, cât?, câtă?, câţi?, câte?

8. relativ: Cine, care, ce (cel ce, ceea ce), cât, câtă, câţi, câte
9. nehotărât: unul-una; unii-unele; cineva-ceva; altul-alta; alţii-altele;
vreunul-vreuna; vreunii-vreunele
10. negativ: Nimeni, nimic, niciunul, niciuna, niciunii, niciunele

Cazurile Pronumelui

Caz Funcţia sintactică Întrebare Exemple

N. Subiect cine? Eu merg la şcoală.

Nume predicativ ce? Organizatorul este el.

Apoziţie care? Gazdele, noi, pregătim totul.
Ac. Complement direct pe cine, ce? Pe el l-am văzut afară.
Pe mine mă aşteaptă.
Aşteaptă-mă pe mine.
Mă aşteaptă pe mine.
Complement indirect de (la, cu fără) Să luptăm fără el.
cine, ce? Destul ai viclenit cu el.
Se îndoiră de ea.
Complement de agent de către cine? de Viorel a fost muşcat de către dumnealui.
către ce? Copilul e bătut de ea.
Tata e însoţit de dânşii.
Complement circumstanţial cum? unde? Citeşte ca mine.
 din ce cauză? A fugit la ei.
A fugit din cauza mea.
Atribut care? Am adus vestea despre ei.
Dorul de tine nu-mi dă pace.
Nume predicativ Pentru cine? Florile sunt pentru mine, laudele-s pentru tine.
Fără funcţie sintactică Am luat-o la fugă.
Am zbughit-o.
Am pus-o de mămăligă.
G. Atribut a (al, ai, ale, alor) A venit copilul lui.
cui? Va venit nevasta mea.
E cartea aceluia care a venit.
Moartea unora este banală.
Complement indirect Împotriva (asupra, Să luptăm împotriva acelora.
contra) cui? Destul ai viclenit asupra mea.
Lupt contra lor.
Complement circumstanţial În preajma (în Se strâng în preajma lui.
jurul) cui? Căţeii zburdau în jurul nostru.
Nume predicativ a (al, ai, ale, alor) Traista-i a lui, caietul al meu, iar bastonul al tău.
cui?
D. Complement indirect Cui? N-am spus alor mei că plec de acasă.
Să dăm fiecăruia ce se cuvine.
Complement circumstanţial Cui? Împrejuru-ne s-adună toţi.
Atribut Cui? E vai de capu-ţi.
V. Fără funcţie sintactică Tu, vino la mine!

SCENARIUL LECŢIEI
Scenariul Obiecti Conţinuturile învăţării Forme de Metode
lecţiei ve organizare procede
operaţi
onale
Asigurarea cadrului şi atmosferei desfăşurării
Organizare lecţiei. Frontal Conversa
a clasei
Individual
Elevii sunt antrenaţi într-o activitate individuală
Captarea cu sarcina de a identifica într-un text de pe fişa
Observaţ
atenţiei
dată greşeala de exprimare şi de a o corecta. (Fişa Individual Problemati
O6 Exerciţiu
1)
O1 O2 Se anunţă titlul lecţiei care se notează pe tablă
Anunţarea O3 O4 şi în caietele elevilor.
Frontal Expunerr
temei şi a O5 O6.....
obiectivelor O9
Se cere elevilor să definească pronumele şi Metoda pu
Dirijarea O1 pronumele personal cu ajutorul fişei 2 şi a
învǎţǎrii Frontal
exerciţiului puzzle (Fişa 2).

Frontal Exerciţiu
Elevii vor rezolva exerciţiul de pe fişa 3 (ex. 1, 2, Individual
3). Odată cu rezolvarea exerciţiului 3 elevii vor Problemati
O2
Observaţ
reacttualiza cunoştinţele referitoare la categoriile
O4 gramaticale ale pronumelui personal (gen număr,
persoană). Elevii vor rezolva ex. 2, pag. 56 (din
Frontal
O3 culegere)

Individual
În urma exerciţiilor efectuate îşi actualizează
cunoştinţelereferitoare la formele accentuate şi
Frontal
neaccentuate ale pronumelui. Pentru actualizarea
cunoştinţelor despre funcţiile sintactice pe care le
Exerciţiu
poate îndeplini pronumele personalo, elevii sunt
Explicaţi
O8 solicitaţi să rezolve ex. 4, pag. 57 – Culegere –
Gramatică – fişe de lucru pentru clasa a VI-a.
După rezolvarea exerciţiului, ei observă că
Individual
pronumele îndeplineşte aceleaşi funcţii sintactice
ca şi substantivul.
Exerciţiu
O4 Elevii rezolvă exerciţiul 9 de la pag. 99 din Conversa
Explicaţi
manual.
O5 Frontal

O6

O7
Exerciţiu
Conversa
Elevii vor rezolva exerciţiul 3, pag. 56 (Culegere – Individual
Gramatică – fişe de lucru) în scopul reactualizării
 cunoştinţelor referitoare la formulele pronumelui Observaţ
Frontal Exerciţiu
personal de politeţe.
Problematiz
În urma rezolvării exerciţiului, ei vor observa că
pronumele personal de politeţe nu are forme decât
pentru persoana a II a sg şi plural, persoana a III a
sg/pl.
Are loc permanent, pe parcursul cunoştinţei, în
Asigurerea cadrul analizei şi se concretizează prin aprecieri
fed- verbale făcute de profesor şi prin solicitarea unor
bakului,
exemple formulate de elevi.
aretentiei si
a
transferulu
i de
cunostinte

Test Ca activitate îndeplinită în clasă se dă

formativ rezolvarea exerciţiului 7 (a) pag 57 (Culegere –
Gramatică – fişe de lucru, clasa a VI-a). Individual Exerciţiu
O9
Se comunica tema pentru acasa: exercitiul 5 ,
Tema pag98 dim manual.
pentru Se fac aprecieri generale şi individuale, pozitive si
acasa
(sau) negative.
Aprecieri
generale
 Proiect de lecţie
PROFESOR: POP CARMEN
DATA: 10. 03.2008
CLASA: a VI-a
OBIECTUL: Limba română
SUBIECTUL: Pronumele-exerciţii
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de consolidare
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Elevii vor fi capabili: -să identifice pronumele învăţate din enunţurile date;
-să găsescă adjetivele pronominale învăţate din enunţurile date;
-să analizeze corect pronumele studiate;
-să scrie corect pronumele învăţate;
METODE: Exerciţiul
Explicaţia
Conversaţia euristică.
FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII: activitate frontală, activitate pe grupe
MATERIAL DIDACTIC: fişa de lucru, planşe (teoria pentru pronume-toate tipurile învăţate)
BIBLIOGRAFIE: Bretan, Claudiu Violin, Alternative de instruire, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,
2003
Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 2002
Chiriţă, Cornelia, Gramatică. Fişe de lucru pentru clasa a VI-a., Ed. Paralela 45,
Piteşti, 2006
Cerkez, Matei, Gramatică şi comunicare în exerciţii, Paralela 45, Piteşti, 2003

MOMENTELE LECŢIEI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII MATERIAL TIMP EVALUARE

DIDACTIC
STRATEGIE

[Link] Se face prezenţa şi se notează

organizatoric absenţele.
Este asigurat climatul necesar bunei
desfăşurări a lecţiei.
Observarea
2. Verificarea temei Se verifică frontal tema şi se sistemică
corectează eventualele greşeli.

3. Momentul
organizatoric

4. Anunţarea Vom recapitula şi sistematiza în

subiectului această oră cunoştinţele acumulate de
voi, până acum, despre pronume. Va
 trebui, în finalul orei, să: (se comunică
obiectivele operaţionale).
Profesorul scrie pe tablă titlul lecţiei:
Pronumele-exerciţii

6. Recapitularea Se trece la rezolvarea primului Exerciţiul

cunoştinţelor exerciţu de pe fişă. Acest exerciţiu îi Explicaţia
ajută pe elevi să-şi amintească felul Fişa de Observarea
pronumelor studiate. lucru sistemică
Planşă-
Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe şi pronumele
vor trece la rezolvarea următoarelor
exerciţii.
Rezolvarea exerciţiilor doi, trei şi Exerciţiul
patru va fi trecută în caietul de clasă. Explicaţia
Exerciţiile cinci şi şase se vor rezolva Conversaţia
pe fişa de lucru euristică
Răspunsurile de la exerciţiul şapte vor Fişa de
delimita echipajele lucru
Planşă-
pronumele

MOMENTELE DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII MATERIAL TIMP EVALUARE

LECŢIEI DIDACTIC
STRATEGI
I

- asigurarea feed-back-ului se va
4. Feed-back-ul realiza permanent, pe tot parcursul
orei, prin aprecieri verbale făcute de Observarea
profesor, dar şi prin răspunsurile şi sistemică
exemplele oferite de elevi.
Elevii vor avea ca temă pentru acasă
exerciţiul opt de pe fişă.

7. Temă
 NUME:
PRENUME:
CLASA: a VI-a
DATA: 10.03.08
FIŞĂ DE LUCRU

1. Puneţi în ordine literele şi vei găsi cuvinte întâlnite în capitolul pronumele:

O R P N E U M
P S E R N O L A
E R L F E V X I
E M T S R D O N V A T I
S P O E V I S

2.
3. Indicaţi felul pronumelor marcare. Argumentaţi-vă răspunsul.
a. Eu mă duc la gară. c. Ele te obligă.
b. Ea mă duce la gară. d. Tu te lauzi.
 e. Ei ne ascultă. h. Ea îmi cumpără o carte.
f. Noi ne gândim. i. Tu îţi pregăteşti zilnic temele.
g. Eu îmi cumpăr o carte. j. Ei îţi pregătesc o surpiză.

4. Precizaţi cazul şi funcţia sintactică pentru pronumele reflexive din enunţurile de mai jos:

a. Mă gândesc.
Mă spăl.
b. Îţi cumperi o carte.
Îţi dai seama de situaţie.

5. Identificaţi pronumele învăţate din enunţurile de mai jos şi precizaţi felul lor,cazul şi funcţia lor
sintactică:

a. Pentru tine am cumpărat cărţile. g. Am sosit târziu, după ai mei.

b. Ideea este a lor. h. Porneşte spre ai săi.
c. Mi-a plăut cadoul de la tine. i. Părerea alor tăi contează.
d. El se spală. j. Vina a fost a alor mei
e. Întreabă-l pe acesta.
f. I-am răspuns aceluia.

6. Analizaţi adjectivele pronominale din enunţurile următoare completând tabelul dat:

a. Părinţii mei sunt acasă.

b. Aceleiaşi fete îi dau flori.
c. Prietena mea este această fată.
d. Îl ascult pe acest copil.

Adectivul Felul Cuvântul cu gen număr caz Funcţie

pronuminal adjectivului care se sintactică
pronominal acordă

7.

Identifică pronumele posesive şi adjectivele pronominale posesive din propoziţiile de

mai jos
Ai voştri sunt acasă.
...........................................................................................................................................................
.
Părinţii mei sunt acasă.
...........................................................................................................................................................
.
 Îmi place vocea ta.
...........................................................................................................................................................
.
Floarea este pentru a voastră.
...........................................................................................................................................................
.
Mă duc la bunicii săi.
...........................................................................................................................................................
.

Subliniază varianta corectă:

Fata aceea/fata aceia Celălalt/celălant

Băieţii aceia/băieţii aceea Omului acesta/ omului acestuia

Femeii acesteia/ femeii aceasta Fetelor acestora/ fetelor acestea

Femeii aceea/ femeii aceleia La sfârşitul lunii acestea/ la sfârşitul lunii

acesteia

Încercuieşte varianta corectă:

 Contez pe tine.

Pronumele marcat este:

a. Complement indirect
b. Complement direct

 Cartea aceasta este interesantă.

Cuvântul marcat este:

a. Adjectiv pronominal
demonstrativ
b. Pronume demonstrativ
Încercuiţi varianta corectă:

 Contez pe tine.

Pronumele marcat este:

c. Complement indirect
d. Complement direct

 Cartea aceasta este interesantă.

Cuvântul marcat este:

b. Adjectiv pronominal demonstrativ
c. Pronume demonstrativ

 Mingea este la acesta.

Pronumele demonstrativ este:

a. Complement circumstanţial de mod
b. Nume predicativ

 Sora acestora lipseşte.

Cuvântul marcat este:

a. Adjectiv pronominal demonstrativ
b. Pronume demonstrativ

8. Completaţi următorul rebus şi veţi descoperi de la A la B un proverb:

[Link] de vorbire care ţine locul substantivului.

2. Pronume demonstrativ de departare, feminin, singular.
3. Forma accentuată a pronumelui personal, persoana a II-a, singular, acuzativ
 4. Pronume posesiv, persoana I, plural ai….
5. Pronume personal, persoana a III-a, singular, masculin
6. Pronume personal, persoana I, singular, nominativ
7. Forma accentuată a pronumelui reflexiv, caz acuzativ
8. Pronume posesiv, persoana a III-a, singular, masculin
9. Pronumele este partea de vorbire…
10. Cazul la care pronumele personale de pers I şi a II-a nu au forme.
[Link] pronumelui personal de persoana I, nominativ, plural
[Link]şi este pronume demonstrativ de….
[Link] este formă……
14. Pronume personal, persoana a III-a, plural, genitiv
15. Forma prescurtată pentru dumneata.
16.I-am dat băiatului, adică ………..( înlocuiţi substantivul băiatului cu un pronume personal)

Nume……………………………... Notă: Se acordă 2 puncte din oficiu.

Clasa……………………………… SUCCES!!!!!!!!
Test de evaluare - Pronumele

1.
Identifică pronumele personale şi pe cele reflexive din următoarele propoziţii şi analizează-le conform tabelului:
a) Mă duc acasă.
b) Mă duce la gară.
c) El se laudă pe sine în orice situaţie.
d) Eu îl ajut adesea să face exerciţiile.
e) Vă mai amintiţi de mine?
f) Vă aduce cuvinte de laudă. 10 x 0.25 = 2.5p.
Pronumele Felul Pers. Nr. Gen(pentru Caz Formă Funcţie
pers. a III-a) sintactică

2. Arată care din pronumele reflexive de mai jos au funcţie sintactică şi precizează-le funcţia sintactică:
a) Ea se gândeşte cu drag la acele vremuri.
...............................................................................................................................................................................................................
b) Mă spăl şi apoi plec.
...............................................................................................................................................................................................................
c) Se duce să mănânce.
...............................................................................................................................................................................................................
d) Îşi aminteşte cu drag de zilele acelea.
................................................................................................................................................................................4 x 0.25 = 1p.

3.
4.
5.
6.
7.

Identifică pronumele posesive şi adjectivele pronominale posesive din propoziţiile de mai jos
 Ai voştri sunt acasă.
.............................................................................................................................................................................................
Părinţii mei sunt acasă.
............................................................................................................................................................................................
Îmi place vocea ta.
............................................................................................................................................................................................
Lupta împotriva sa s-a sfârşit.
..........................................................................................................................................................................................
Floarea este pentru a voastră.
..........................................................................................................................................................................................
Mă duc la bunicii săi.
.................................................................................................................................................................

2. Analizează pronumele demonstrative şi adjectivele pronominale demonstrative din următoarele propoziţii:

a) Acelora să le daţi de lucru.
..........................................................................................................................................................................................
b) Lupta împotriva celorlalţi a luat sfârşit.
..........................................................................................................................................................................................
c) Copilul acesta chiar este talentat.
..........................................................................................................................................................................................
d) Copilul acelora este cuminte.
...................................................................................................................................................................4 x 0.45 = 1.8p.

PROIECT DIDACTIC
DATA : 12 Martie
OBIECTUL : Limba şi literatura română
CLASA : a VI-a
PROPUNĂTOR : Nicoleta Cirjan
SUBIECTUL LECŢIEI : Pronumele şi adjectivul pronominal posesiv
TIPUL LECŢIEI :mixtă( Comunicare de noi cunoştinţe, formare de
priceperi şi deprinderi )

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
Cognitive : la sfârşitul orei , elevii vor fi capabili :
 Să distingă pronumele posesive de adjectivele pronominale posesive
 Să analizeze corect şi complet posesivele din enunţuri date
 Să utilizeze formele corecte
 Să construiască enunţuri cu formele posesive indicate
Afective : la sfârşitul orei , elevii vor fi capabili să integreze
cunoştinţele acumulate în sistemul propriu

RESURSE :
 Conţinuturi : conform programei
 Capacităţi de învăţare : medii
 Spaţiul : cabinetul de limba şi literatura română
 Timpul : 50’
 STRATEGII DIDACTICE :
 Metode şi procedee : lectura expresivă , conversaţia euristică ,
învăţarea prin descoperire , algoritmizarea şi exerciţiul
 Forme de organizare a activităţii : frontală , individuală ,pe perechi
 Mijloace de învăţământ : Limba română clasa a VI-a (autori : Anca
Şerban , Sergiu Şerban Ed. ALL , 2003) , fişa de lucru

BIBLIOGRAFIE : Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală

C-tin Parfene , Ed . Polirom, Iaşi

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

1. Organizarea clasei : se notează absenţii -2-3’

2. Verificarea cunoştinţelor asimilate anterior : verificarea temei – pag
137, [Link]ţi-vă cunoştinţele -5’
3. Dobândirea noilor cunoştinţe- 30’
 Pregătirea aperceptivă ( captarea atenţiei ) :
Pe baza rebusului prezentat, elevii vor descoperi pe coloana marcată
numele pronumelui pe care-l vor studia pe parcursul orei.

1. P E R S O N A L
2. P O L I T E Ţ E
3. S E
4. E L E
5. S I N E
6. E I
7. V O I
1. EU este un pronume....
2. DUMNEALUI este un pronume de.....
3. Formă a pronumelui reflexiv
4. pronume personal ,persoana a III –a,nr. pl., feminin
5. Formă accentuată a pronumelui reflexiv
6. pronume personal ,persoana a III-a ,nr. pl. ,masculin
7. pronume prsonal,persoana a II-a , nr pl.
  Scrierea titlului pe tablă şi anunţarea obiectivelor –
Pronumele şi adjectivul pronominal posesiv / „ la sfârşitul orei de astăzi
, veţi descoperi cum exprimăm posesia , formele pronumelui posesiv şi
ale adjectivului pronominal posesiv.”
 Dirijarea învăţării : Elevii vor citi fraza de la pagina 138 „ Ai
noştri fugeau spre pădure să scape de încercuire” şi vor identifica
pronumele,observând că acesta exprimă ideea de posesie. Analizând
acest pronume , elevii vor observa că el înlocuieşte atât numele
posesorului , cât şi al obiectului posedat .
 Joc didactic: Elevii, grupaţi pe perechi,vor alcătui propoziţii
despre obiecte din apropierea lor , fără să le numească , ci
inlocuindu-le cu pronume posesive. Partenerii de joc vor ghici numele
obiectului posedat înlocuit de acel pronume. EX. : „Al meu este
albastru , al tău este negru”(stiloul). In faza următoare , elevii
vor reformula propoziţiile, astfel încât acestea să cuprindă şi
numele obiectului posedat (stiloul)
Se enunţă definiţia adjectivului pronominal posesiv.
Se va observa că pronumele posesiv este alcătuit din două părţi: articol
posesiv + formă pronominală. Articolul posesiv indică genul şi numărul
obiectelor posedate ,iar forma pronominală arată persoana şi numărul
posesorilor. EX : „Ai voştri au bătut cu 2-0”- AI –gen obiectului
posedat=masculin / nr. obiectelor posedate = plural. VOŞTRI-persoana
posesorului-pers a II-a, [Link]-plural.
Se realizează schema pronumelui conform tabelului de la pagina 139.

[Link] cunoştinţelor : Elevii vor rezolva exerciţiul 138-„Consolidaţi-vă

cunoştinţele”-8’

[Link]ţarea temei pentru acasă -2’

[Link] activităţii elevilor ( observaţii,notare ) -2’

Exerciţii
I. Recunoaşte valorile lui “un” şi “o”. Încercuieşte varianta corectă:
1.O cheamă Corina : a- articol nehotărât, b- numeral cardinal, c- pronume personal
2. Am vazut o colegă . a- numeral cardinal, b- pronume personal, c- articol nehotărât
3. Numai pe ea au chemat-o. a- articol nehotărât, b- numeral cardinal, c- pronume personal
4. Mi-a adus trei cărţi şi o floare. a- articol nehotărât, b- pronume personal, c- numeral cardinal
5. O să ne vedem la vară. a- articol nehotărât, b- pronume personal, c- verb auxiliar
6. De-o veni, spune-i că m-am supărat. a- pronume personal, b- articol nehotărât, c- verb auxiliar
7. O, nu-mi vine să cred! a- pronume personal, b- articol nehotărât, c- interjecţie
8. Un prieten m-a sfătuit să vin. a- numeral cardinal, b- pronume personal, c- articol nehotărât
9. Mi-a dat un sfat. a- pronume personal, b- numeral cardinal, c- articol nehotărât
10. Am primit o carte şi un pix. a- articol nehotărât, b- pronume personal, c- numeral cardinal
II. Recunoaşte cazul şi funcţia sintactică a pronumelor din enunţurile:
1. L-am văzut plecând.
2. Nu ştiu cui ar trebui să-i mulţumesc pentru surpriza asta.
3. Mesajul este de la ei.
4. Paşaportul este la ea.
5. Mi se pare că te cunosc de undeva.
6. Datu-mi-au cele necesare pentru călătorie?
7. Na-ţi-l înapoi !
8. Clima de la noi din ţară este favorabilă agriculturii.
9. Prietenii, voi, veţi fi chemaţi.
10. I-am recunoscut pe toţi.
11. George câştigă mai mult decât ei.
12. Grădina lor e aproape.
13. Emisiunea este despre ele.
14. Se cere corectitudinea faţă de ei.
15. Vina este a lor.
16. – Tu, străine, ce cauţi aici?
17. El mi-a adus documentele.
18. Va proceda ca tine.
19. Ea este nouă în firma nostră.
20. Cadoul de la tine mi-a venit prin poştă ieri.

III. Recunoaşte valorile verbului “ a fi”:

[Link] fi plecat peste vară în străinătate.
[Link] fi plecat dacă l-ai fi lăsat.
[Link] în grădină dacă îl cauţi.
[Link] este în cameră.
[Link] lună e toamnă ca la noi.
[Link]ţia este nouă.
7.Aş fi mers întruna.
8. A fi bun cu tine nu e greu.
[Link] se va fi terminat când eu voi fi ajuns.
10. Mi-i drag să-l văd cum cântă la pian.

IV. Recunoaşte cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate:

[Link] au plecat în grabă.
[Link] acela este un prieten bun al tatălui meu.
3.Eşarfa este de la mama
[Link] este despre avioane cu reacţie.
[Link] plecat cu prietenii mei în excursie în luna mai.
[Link]şte şi tu descrierea colegului tău ca să te convingi e mai bună.
[Link] de poveşti pe care am primit-o a fost cel mai frumos dar de la tine.
8.Pădurea de dincolo de râu era de stejari.
9.L-am întâlnit pe Ion tocmai în satul acela.
[Link] spre Constanţa.
11.Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului.
[Link] la poarta cui mi-i drag, treabă n-am, dar tot îmi fac.
13.Când văzui pe acei monştri sacri şi iluştri ai cinematografului japonez, tare m-am speriat .
 [Link]-aţi ai naibii , că nici pentru o misiune serioasă nu poate avea omul încredere în voi !
[Link] reclamă la şosete cu aerisire dorsală, iar meritul colegilor în campania asta e că spun
adevărul despre ele.
16.– Popeasco, educă-l mai bine pe Ionel ăsta , nu-l lăsa la voia întâmplării!
[Link] este al paricipanţilor.
18.A stat mult în faţa teatrului.
19.A rezolvat exerciţiile aidoma colegei lui.
20.A ascuns bunurile dedesptul biroului.
Numele şi prenumele:
Clasa a VI-a
NR. 1

PRONUMELE

I. Alege răspunsul corect:

1.În enunţul: „ Propunerea lor ne-a surprins ”, pronumele lor este:
 a .personal, cu funcţie sintactică de atribut pronominal;
b. personal, cu funcţie sintactică de complement indirect;
c. posesiv, cu funcţie sintactică de atribut pronominal.
[Link] personal -l (Aş vrea să-l întreb pe Dan dacă vine mâine la petrecere) are funcţia sintactică de:
a. complement direct;
b. complement indirect;
c. atribut pronominal.
[Link]ântul ta (Soluţia ta este cea mai bună) este:
a. pronume personal;
b. pronume posesiv;
c. adjectiv pronominal.
[Link]ântul acei (I-am lăudat pe acei copii) este:
a. pronume demonstrativ de depărtare;
b. pronume demonstrativ de apropiere;
c. adjectiv pronominal demonstrativ.
[Link]şte fiecare dintre afirmaţiile următoare şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată sau litera G, dacă o consideri
greşită:
A G În enunţul: „Moştenirea alor mei este substanţială”, pronumele alor mei îndeplineşte funcţia sintactică de atribut
pronominal.
A G Pronumele personal el( se ţineau după el) este în cazul acuzativ.
A G Pronumele personal i- ( nu i-a dus dincolo) are funcţia sintactică de complement indirect.
A G Cuvântul aceşti ( Prietenii mei sunt aceşti copii ) are funcţia sintactică de atribut adjectival.
A G În enunţul: „Pe aceeaşi ulicioară te-am revăzut mereu”, cuvântul aceeaşi este pronume demonstrativ de identitate.

III. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate:

Ai mei lipsesc.
Vina a fost a mea .
Lupt contra celorlalţi .
Vorbeşte asemenea alor săi.

[Link]ţi punctele de suspensie cu răspunsurile potrivite:

a) În enunţul:„A trăit toată viaţa în umbra celuilalt”,pronumele demonstrativ este în cazul…………………
b) Pronumele demonstrative şi posesive devin…………………………atunci când determină un substantiv, acordându-
se cu acesta în gen, număr şi caz.
c) În versul: „De a vieţii lor enigmă îi vedem pe toţi munciţi” (Mihai Eminescu), pronumele lor îndeplineşte funcţia
sintactică de…………………………..
d) În versurile: „Al meu e cântul ce-n pustie / neputincioasă jale-şi plânge” (O. Goga), cuvântul subliniat are valoarea
morfologică de………………şi funcţia de............................................

V. Alcătuieşte enunţuri în care pronumele demonstrativ acela să îndeplinească următoarele funcţii sintactice:
a. complement indirect în dativ;
b. atribut pronominal genitival;
c. complement circumstanţial de loc în genitiv.
d. nume predicativ în acuzativ.
VI. Construieşte câte un enunţ în care al său, acesta , să fie pronume şi apoi adjective pronominale.

PRONUME DEM. DE PRONUME DEM. DE PRONUME DEM. DE

 APROPIERE DEPARTARE IDENTITATE
masc fem mas fem masc fem
c
N- G-D N-AC G-D N- G-D N- G-D N- G-D N-AC G-D
AC AC AC AC
SG acest acestu aceast acestei acel acelu acee acelei acela aceluia aceea aceleia
. a ia a a a ia a a si si si si
PL acesti acesto aceste acesto acei acelo acel acelo aceia acelora acelea acelora
. a ra a ra a ra ea ra si si si si

PRONUME DEM DE
DIFERENTIERE
masc Fem
N-AC G-D N-AC G-D
celala celuilal cealalt celeilalt
lt t a e
ceilalt celorlal celelal celorlal
i ti te te

PRONUME DEM. DE PRONUME DEM. DE PRONUME DEM. DE

APROPIERE DEPARTARE IDENTITATE
masc fem mas fem masc fem
c
N- G-D N-AC G-D N- G-D N- G-D N- G-D N-AC G-D
AC AC AC AC
SG acest acestui aceast acestei acel acelui acee acelei acela aceluia aceeas aceleia
. a a a a a a a a si si i si
PL acesti acestor aceste acestor acei acelor acele acelor aceia acelora acelea acelora
. a a a a a a a a si si si si

PRONUME DEM DE
DIFERENTIERE
masc Fem
N-AC G-D N-AC G-D
celala celuilal cealalt celeilalt
lt t a e
ceilalt celorlal celelal celorlal
i ti te te

Numele:
Clasa a VI-a
 Test sumativ
I. Citeşte cu atenţie următorul text:
“ Mare păcat ar fi fost, dacă sfetnicul cel înţelept nu s-ar fi gândit să se repeadă la palat, să-l scoată pe
Tudorel din adâncimea beciului şi să-l ducă pe câmpul de bătălie, dându-i fluierul şi rugându-l să gonească pe
năvălitori. Cât erau de falnici acei oşteni şi căpitani, ajunseră ca nişte biete oi, la porunca ciobănaşului. Se
ţineau după el, tot dănţuind. Şi ciobănaşul nostru nu s-a lăsat până nu i-a dus dincolo de hotarele tării lui.”
( Victor Eftimiu, Fluierul fermecat)
1. Încercuieşte litera corespunzătoare fiecărui răspuns corect:
Cuvântul se ( …să se repeadă…) este:
a. pronume personal;
b. pronume reflexive;
c. adjective pronominal posesiv.
Pronumele personal l- (…să-l scoată pe Tudorel…) are funcţia sintactică de:
a. complement direct;
b. complement indirect;
c. atribut pronominal.
Cuvântul i- (…dându-i fluierul…) este:
a. pronume personal;
b. pronume reflexiv;
c. verb.
Cuvântul acei( …acei oameni…) este:
a. pronume demonstrativ de depărtare;
b. pronume demonstrativ de apropiere;
c. adjectiv pronominal demonstrativ.
2. Citeşte fiecare dintre afirmaţiile următoare şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, sau litera G,
dacă o consideri greşită:
A G Cuvântul lui( tării lui) este pronume posesiv.
A G Pronumele personal el( se ţineau după el) este în cazul acuzativ.
A G Pronumele personal i- ( nu i-a dus dincolo) are funcţia sintactică de complement indirect.
A G Cuvântul acei( acei oşteni) are funcţia sintactică de atribut adjectival.
A G Pronumele reflexiv s- (nu s-a lăsat) este în cazul acuzativ.
II. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate
Ai mei lipsesc. Casa este a noastră.
Vina a fost alor mei. Părerea alor tăi contează.
Nu lupt contra alor mei. Vorbeşte ca ai săi.
Vorbeşte asemenea alor săi. I-am răspuns aceluia.
Cartea aceasta e interesantă. Sora acestora lipseşte.

III. Scrie enunţurile următoare, corectând greşelile:

Vor participa aceleeaşi fete la concurs.
Aceiaş băieţi vor face galerie.
Sora mea ce-a mică v-a veni şi ea.
IV. Alcătuieşte enunţuri în care pronumele demonstrative: acela şi aceasta să îndeplinească următoarele funcţii
sintactice: complement direct, complement indirect în dativ, atribut pronominal genitival, complement
circumstanţial de loc în genitiv.
V. Alcătuieşte enuţuri în care cuvântul noastră să îndeplinească funcţia sintactică de atribut pronominal
prepoziţional în acuzativ şi de atribut adjectival

Test de evaluare
Clasa a VI-a- Pronumele

I. Identifică pronumele personale şi pronumele reflexive din următorul text, analizează-le morfologic şi
sintactic:

Ţi-oi arăta pe unde se ascunde, iar tu să mi-o prinzi… 35p.

II. Identifică pronumele demonstrative şi posesive, adjectivele pronominale demonstrative şi adjectivele

pronominale posesive, analizează-le :

Un curcubeu a-ntins o punte

Din casa mea până la a ta.

De când aceste pământuri au un chip şi un nume, Rarăul ia parte la viaţa lor…

27p.
III. Alcătuieşte un enunţ în care pronumele demonstrativ celălalt să aibă funţia sintactică de atribut pronominal
genitival.

15p.
IV. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

Ion nu-i acasă, îi plecat la târg cu tatăl său.

Ea- i zice dumneata căţelului. 13p.

10p. din oficiu

Prof. Mezdrea Adriana