PERSPECTIVA NARATIVA

Fragmentul dat, extras din opera “…” de …, propune o perspectiva narativa de tip
subiectiva/obiectiva.
Subiectivitatea/obiectivitatea textului implica atat prezenta marcilor lexico-gramaticale
specifice, cat si nota confesiva si afectiva a naratorului/cat si modul de prezentare al
realitatii, care este surprinsa din perspectiva unei camere de luat vederi.
Putem observa ca naratorul se foloseste de personaje (exemple cu personaje din text),
pentru relatarea evenimentelor (prezentarea in cateva propozitii a ce se intampla in
fragment).
Astfel, subiectivitatea/obiectivitatea se realizeaza si prin prin intermediul pronumelor
personale si posesive de persoana I si a II-a in cazul adresarii directe (exemple)/pronumele
de persoana a III-a (exemple), prin verbele de persoana I (exemple)/si verbelor de
persoana a III-a (exemple), prin perceptiile subiective si impresiile personale ale
personajului narator (exemple).
Putem observa folosirea punctelor de suspensie, de catre narator, care indica, pe
parcursul textului narativ, pauze afective.
DIDASCALII
Indicatiile scenice, sau didascaliile sunt instructiunile autorului unei piese de teatru,
realizate in vederea unei interpretari corespunzatoare a operei pe scena.
Fragmentul dat este extras din opera dramatica “…” scrisa de … si prezinta un episod din
viata (numele personajelor) unde (povestirea foarte pe scurt).
Didascaliile prezente in textul dat noteaza succint detalii privind decorul/detalii ale
actiunii (timp, spatiu) (exemple), elemente nonverbale precum gesticulatia/
mimica/vestimentatia/postura (exemple), si elemente paraverbale precum intonatia/oftatul/
vaicaierile/rasul (exemple).
Textul dat este semnificativ pentru prezentarea acestor indicatii scenice, care confera
informatii pretioase nu doar in jocul scenic (exemple cu indicatii, gen “da din cap”, “intoarce
capul”), ci si in lectura propriu-zisa, ajutand cititorul sa-si reprezinte mintal evenimentele si
personajele.
 RELATIA DINTRE IDEEA POETICA SI MIJLOACELE ARTISTICE
(Daca este un autor canonic ii poti face o scurta introducere ca cea pe care o ai in eseu,
incadrandu-l intr-o anumita epoca, totusi nu e obligatoriu)
Poezia “…” scrisa de … abordeaza o tema specifica curentului din care face parte, fiind
prezentat sentimentul de … (iubire/singuratate/nostalgie/ce o fi acolo) cu ajutorul motivelor
artistice folosite (exemple – aproape orice element semnifica un motiv, luati ceva general din
poezie, gen motivul ceasului/codrului/ecoului).
Viziunea eului liric este exprimata prin intermediul mijloacelor artistice reprezentate de
figurile de stil (exemple “flori de plumb” – epitet metaforic care simbolizeaza moartea) si
imaginile artistice.
Poezia “…” este incarcata de sentimentul de … trait de eul liric aflat in …
(contemplatie/agonie/cum o fi acolo).
MODALITATI DE CARACTERIZARE A PERSONAJELOR
In fragmentul dat, extras din opera “…” scrisa de …, naratorul ne prezinta un episod din
viata personajului principal, aflat intr-o situatie unica (scurta prezentare a ce se intampla in
fragment), prin care ies la iveala anumite trasaturi ale sale.
X este caracterizat in mod direct de catre autor/celelalte personaje/ autocaracterizare prin
afirmatii directe (exemple “era inalt/prost/neindemanatic”) sau prin relatia antitetica dintre X
si Y (celalalt personaj prezent in actiune), acestia avand personalitati opuse: caracterul … al
lui X este in opozitie cu caracterul … al lui Y.
Putem distinge anumite trasaturi morale ale personajului din caracterizarea indirecta a
acestuia care se realizeaza prin actiuni/felul de a vorbi/vestimentatie/ ganduri/mediul in care
traieste (exemple si ce deduci din fiecare).
Astfel … (numele autorului) a realizat un personaj puternic individualizat, acesta
incadrandu-se in tipologia … (intelectualului/visatorului/proscrisului/ce o fi el).

OPERĂ LIRICĂ
Fragmentul dat aparţine unei opere lirice, ideea poetică desprinsă fiind construită în
jurul temei ……… Poetul îşi transmite direct sentimentele de …., cauzate de….. Acestea
sunt încă de la început sugerate cu ajutorul ….. (se comentează prima figură de stil şi apoi
toate celelalte). Toate aceste idei poetice sunt transmise de vocea eului liric, aflat în
ipostaza de îndrăgostit/ în ipostaza contemplativă/ meditativă, care ia forma lirismului
subiectiv (ex. de mărci lexico-gramaticale de pers. I şi a II-a)/ lirismului obiectiv (ex. de
exclamaţii, interogaţii, interjecţii, epitete).
Astfel, fragmentul dat transmite direct sentimente de………...

ROMANTISM LIRIC
Fragmentul dat se încadrează în romantism, ideea poetică fiind construită în jurul
temei/ a temelor.…….., specifice acestui curent literar. Poetul îşi transmite puternice
sentimentele de …………., cauzate de ….. Acestea sunt încă de la început sugerate cu
ajutorul ……..(se comentează prima figură de stil şi apoi toate celelalte). Toate acestea
creează o atmosferă romantică, de reverie/ plină de mister/ de melancolie/ feerică/ ş.a.,
susţinută de motive specifice, precum ……….. În plus, trăirile devin mai puternice prin
intermediul retorismului specific acestui curent literar, conferit de interogaţiile retorice
(ex.), exclamaţiile retorice (ex.), invocaţiile (ex.) şi interjecţiile utilizate.
Astfel, fragmentul dat ilustrează trăsăturile romantismului, transmiţând puternice
sentimente de………....

PAȘOPTISM
Fragmentul dat ilustrează ideologia paşoptistă, ideea poetică desprinsă din versurile
date fiind construită în jurul unei teme specifice, istoria înţeleasă ca model pentru
contemporani/ tema socială, poetul oprindu-se asupra unor realităţi specifice vremii sale:
lupta pentru liberate, pentru unire, pentru dreptate socială. Astfel, versurile capătă un
puternic aspect militant, patriotic, atitudine ce caracterizează acea epocă. Acestea sunt
încă de la început sugerate cu ajutorul ……..(se comentează prima figură de stil şi apoi
toate celelalte). Se poate observa şi caracterul romantic al versurilor dat de sentimentele
puternice de …… exprimate . În plus, trăirile devin pregnante şi prin intermediul
retorismului conferit de interogaţiile retorice (ex.), exclamaţiile retorice (ex.), invocaţiile
(ex.) şi interjecţiile utilizate.
Astfel, cu ajutorul unui limbaj artistic ce se caracterizează prin expresivitate, poetul
transmite un puternic mesaj patriotic tuturor contemporanilor săi, specific epocii
paşoptiste.
 SIMBOLISM
Fragmentul dat se încadrează în curentul simbolist, ideea poetică desprinsă din
versurile date fiind construită în jurul temei specifice ……….... Poetul transmite prin
sugestie sentimentele difuze de …………., cauzate de …………. Acestea sunt încă de la
început sugerate cu ajutorul ……..(se comentează prima figură de stil şi apoi toate
celelalte). În plus, se observă prezenţa a numeroase motive literare specifice care devin şi
simboluri puternice, realizând corespondenţa între planul exterior şi cel interior, al
trăirilor: …..(ex. simboluri). Stările de spirit tipic simboliste sunt amplificate şi de
muzicalitatea deosebită a versurilor, creată cu ajutorul refrenului/ laitmotivului/ simetriei
(de explicat)/ imaginilor auditive/ liniilor de pauză şi a punctelor de suspensie.
Astfel, cu ajutorul unui limbaj artistic ce se caracterizează prin ambiguitate, poetul
transmite sentimentul de……, amplificat de cadrul apăsător/ claustrant/ sumbru/ cenuşiu,
specific simbolismului.

MODERNISM
Fragmentul dat se încadrează în curentul modernist, ideea poetică desprinsă din
versurile date fiind construită în jurul temei/ temelor moderniste…. Poetul îşi transmite
astfel sentimentele de ……., cauzate de ….. Acestea sunt încă de la început sugerate cu
ajutorul ……..(se comentează prima figură de stil şi apoi toate celelalte). În plus, se
observă şi alte trăsături moderniste, intelectualizarea mesajului şi metaforizarea puternică
a limbajului poetic, care conferă ambiguitate, ceea ce face ca versurile să se adreseze unui
cititor iniţiat. De asemenea, prin implicarea pronunţată a eului şi prin utilizarea a
numeroase mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii de persoana I şi a II-a, devine
vizibil caracterul reflexiv al versurilor: ….(ex. mărci). Forma neobişnuită a poeziei (strofe
inegale, vers liber, ingambament) contribuie şi ea la exprimarea unui mesaj artistic foarte
complex, fiind şi o altă dovadă a modernismului.
Astfel, versurile date prezintă foarte clare trăsături ale curentului modernist.

ROMANTISM EPIC
Fragmentul dat aparţine curentului romantic, fiind construit în jurul temei specifice/
motivului specific …., naratorul realizând imaginea unui personaj excepţional,……. pus
în împrejurări excepţionale, ……. Încă de la început, se observă evaziunea acestuia din
realitate, cauzată de ……., imaginaţia sa creând o lume ireală, feerică, opusă celei din care
a plecat ….. (comentariu/ caracterizare + figuri de stil). În plus, trăirile sale puternice
constituie o dovadă a romantismului (de precizat) ……. În acest mod, naratorul
construieşte o atmosferă romantică, melancolică/ feerică/ misterioasă cu ajutorul unui
limbaj ce se caracterizează prin expresivitate şi a unei combinaţii de termeni aparţinând
mai multor registre lingvistice: cult (ex.), popular (ex.), regional (ex.), arhaic (ex.).
Astfel, fragmentul creează imaginea unui personaj excepţional prin puterea sa de
visare/ de evaziune din realitate/ de iubire/ de suferinţă specific romantismului.

REALISM
Fragmentul aparţine curentului literar realist, fiind construit în jurul temei realiste
specifice: tema socială/ rurală/ a familiei/ a înavuţirii/ a banului. El prezintă veridic …….
(ideea principală a textului). O altă trăsătură a realismului este că textul surprinde un
personaj tip, ………., pe care naratorul obiectiv îl caracterizează direct ca fiind „:……”,
de unde reiese că……. În plus, personajul este caracterizat indirect prin faptele sale, prin
relaţiile cu ceilalţi ca fiind …..(caracterizare). În înţelegerea problematicii sociale a
textului realist, un rol important îl are şi descrierea de mediu, care, alături de indicii
spaţio-temporali, sporeşte veridicitatea evenimentelor: ….. (citate de indici).
Astfel, într-un stil clar, concis, caracteristic realismului, fragmentul prezintă ………
(ideea principală).

OPERĂ EPICĂ
Fragmentul aparţine unei opere epice, fiind construit în jurul temei socială/ rurală/ a
familiei/ a înavuţirii/ a banului/ a iubirii. El prezintă într-o înlănţuire logică, prin naraţiune,
evenimente desfăşurate într-un cadru spaţio- temporal bine determinat ……. (citate timp/
spaţiu). Astfel, este narat ……. (rezumat). În plus, se remarcă prezenţa instanţelor
comunicării narative, personajele şi naratorul.. Primul este caracterizat direct ca fiind „:
……”, de unde reiese că……. Indirect este caracterizat prin faptele sale şi prin relaţiile cu
ceilalţi: este …..(caracterizare). Naratorul este obiectiv/ subiectiv,dovadă mărcile lexico-
gramaticale de persoana a III-a/ I…. (citate).
Astfel, fragmentul dat a surprins ……… (ideea principală).

OPERĂ DRAMATICĂ
 Fragmentul dat aparţine unei opere dramatice, surprinzând o discuţie între …. şi
….., pe tema ……
Se observă forma specifică a textului: este extras din actul ….., scena ……, este
compus din replici introduse de numele personajelor şi apar didascalii, singurele semne ale
prezenţei autorului în text. Rolul acestora este de a ajuta la punerea în scenă, fixând cadrul
desfăşurării acţiunii (citat), mişcările actorilor în scenă (citat), stările de spirit ale
personajelor şi relaţiile lor (citat). În plus, dialogul este modul de expunere specific operei
dramatice, rolul său fiind de a sugera întâmplările petrecute şi de a caracteriza personajele.
Astfel, se poate deduce că …. (rezumat).
În concluzie, fragmentul dat prezintă, într-o formă specifică, …. (ideea centrală).

PERSPECTIVA NARATIVĂ OBIECTIVĂ

Fragmentul dat surprinde ….. (ideea centrală) din perspectiva unui narator obiectiv.
Astfel, vocea narativă prezintă, fără să se implice în acţiune ….. (rezumat). Această
perspectivă narativă detaşată, extradiegetică, este susţinută de mărcile lexico-gramaticale
de persoana a III-a (citate). În plus, perspectiva narativă se caracterizează prin
omniscienţă, naratorul cunoscând trecutul/ viitorul/ gândurile/ intenţiile/ trăirile
personajelor (citat).
În concluzie, perspectiva narativă detaşată, obiectivă, contribuie la transmiterea
sensurilor textului către cititor.

PERSPECTIVA NARATIVĂ SUBIECTIVĂ

Fragmentul dat surprinde ….. (ideea centrală) din perspectiva unui narator
subiectiv. Astfel, vocea narativă prezintă un punct de vedere unic, intradiegetic, asupra
….. (rezumat). Această perspectivă narativă subiectivă este susţinută de mărcile lexico-
gramaticale de persoana I (citate). În plus, se observă tonul confesiv, fragmentul fiind o
mărturisire a naratorului personaj, care devine astfel necreditabil (citat).
În concluzie, perspectiva narativă unică, subiectivă contribuie la transmiterea
sensurilor textului către cititor.
 NEOMODERNISM (poezie)
Fragmentul dat se încadrează în curentul neomodernist, ideea poetică desprinsă din
versurile date fiind construită în jurul temei/ temelor…. Poetul îşi transmite astfel
sentimentele de ……., cauzate de ….. Acestea sunt încă de la început sugerate cu ajutorul
……..(se comentează prima figură de stil şi apoi toate celelalte). Astfel, se observă
metaforizarea puternică a limbajului poetic, ceea ce conferă ambiguitate, trăsătură a
neomodernismului. Apar şi nuanţe ironice/ ludice legate de problematica tratată, abordare
frecventă a poeţilor încadraţi în acest curent literar: …….. (citate). Limbajul este deosebit
de simplu, dar termenii folosiţi au sensuri inedite, ceea ce provoacă întotdeauna cititorului
o reacţie de surprindere: ….. (ex. cuvinte). Acelaşi efect îl au şi asocierile neobişnuite de
cuvinte: ………… Forma atipică a poeziei (strofe inegale, vers liber, ingambament)
contribuie şi ea la exprimarea unui mesaj artistic foarte complex, fiind şi o altă dovadă a
neomodernismului.
Astfel, versurile date prezintă într-o manieră specifică acestui curent literar …….
(ideea poetică).

TRADIȚIONALISM (poezie)
Fragmentul dat se încadrează în curentul tradiţionalist, ideea poetică desprinsă din
versurile date fiind construită în jurul temei/ temelor specifice (religioasă/ rurală/ timpul)
…. Poetul îşi transmite astfel sentimentele de ……., cauzate de ….. Acestea sunt încă de
la început sugerate cu ajutorul ……..(se comentează prima figură de stil şi apoi toate
celelalte). Astfel, bogăţia de figuri de stil conferă o expresivitate deosebită poeziei. În
plus, se observă şi atitudinea paseistă specifică poeţilor tradiţionalişti, eu liric, aflat într-o
ipostază nostalgică, retrăind în amintire farmecul copilăriei/ satului natal/ casei părinteşti/
trecutului lipsit de griji al tinereţii. Limbajul folosit este de asemenea o trăsătură a
curentului literar, fiind combinate cuvinte din registrul cult (….), regional (…), arhaic
(…), popular (….)
 Astfel, versurile date prezintă într-o manieră specifică acestui curent literar …….
(ideea poetică).