Disciplina: MATEMATICĂ

An școlar : 2021/2022
Durata: 1 an
Clasa: a VI-a
Ore pe săptămână: 1 oră
Denumirea opţionalului:

„CONSTRUCŢII GEOMETRICE”

Aria curriculară:MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

Tipul: OPȚIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI
Profesor: Cârlogea Georgiana Letiţia

NOTĂ DE PREZENTARE

Pentru a atrage elevii spre studiul geometriei este foarte important să se procedeze cu mare
atenție și răbdare în primele lecții de geometrie. După primele ore de geometrie, elevii se
diferențiază în elevi care înteleg geometria și elevi care au dificultăți sau manifestă dezinteres față
de aceasta. Indiferent de categoria din care fac parte elevii trebuie sprijiniți și îndrumați fie pentru
obținere de performanță, fie pentru a întelege noțiuni și a dobândi priceperi de rezolvare a
problemelor.
Având în vedere faptul că, un desen bine realizat rezolvă o problemă în proporție de 60% și
faptul că este primul an când elevii studiază geometria, punând bazele raționamentului geometric,
opționalul ,,CONSTRUCȚII GEOMETRICE“ vine în sprijinul acestora oferind certitudinea că,
dacă se poate realiza un desen al situației din problemă, acel ceva chiar există și trebuie să rezulte
și din calculele pe care le vom face ulterior.
Va fi relevantă aplicabilitatea desenelor geometrice în diferite domenii de activitate precum
arhitectură, modă, decorațiuni interioare, mecanică etc.
Opţionalul răspunde nevoilor de dezvoltare a personalităţii elevilor prin formarea de
capacităţi, competenţe şi atitudini bazate pe gândirea critică, logică, divergentă şi creativă.
În alegerea opţionalului au fost implicaţi şi părinţii, iar conţinuturile învăţării au fost
stabilite în funcţie de aptitudinile şi interesele elevilor.
Strategia didactică are ca dominantă lucrul în echipă, care favorizează comunicarea şi
asumarea de către elevi a diverselor roluri în cadrul unui grup.
Abordarea opţionalului ca activitate de rezolvare a unor contexte problematice variate
asigură alternative în învăţare şi evaluare, ducând la o destindere sănătoasă în urma unor lecţii
dificile sau pot face obiectul unui studiu individual pentru elevii dotaţi.
Opţionalul îi pregăteşte pe elevi pentru rezolvarea unor situaţii problematice din viaţa
cotidiană prin cultivarea perseverenţei, încrederii în sine, voinţei de a duce la bun sfârşit un lucru
început.

I. COMPETENŢE GENERALE

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice;
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situaţii concrete;
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora;
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite
domenii;
II. COMPETENȚE SPECIFICE

Unitatea de învățare Competențe specifice

1. Folosirea instrumentelor 2.1. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
geometrice şi importanţa lor echer, raportor, compas) pentru a desena figuri
geometrice plane descrise în contexte
matematice date
2. Dreaptă, semidreaptă, 2.2. Stabilirea coliniarităţii unor puncte
segment 3.1. Utilizarea proprietăţilor referitoare la drepte, pentru calcularea
unor lungimi de segmente
4.1. Exprimarea prin reprezentări geometrice a
noţiunilor legate de drepte
5.1. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate
în vederea optimizării calculelor de lungimi de
segmente
6.1. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice
în corelaţie cu determinarea unor lungimi de segmente
3. Unghiuri 2.3. Stabilirea şi verificarea faptului că două unghiuri sunt
adiacente, complementare sau suplementare
3.2. Utilizarea proprietăţilor referitoare la unghiuri, pentru
calcularea măsurilor unor unghiuri
4.2. Exprimarea prin reprezentări geometrice a
noţiunilor legate de unghiuri
5.2. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea
optimizării calculelor măsuri de unghiuri
6.2. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice
în corelaţie cu determinarea unor măsuri de unghiuri
4. Triunghiuri 2.4. Stabilirea congruenţei triunghiurilor oarecare
3.3. Clasificarea triunghiurilor după anumite criterii date sau alese
4. 3. Exprimarea proprietăţilor figurilor geometrice în limbaj
matematic
5.3. Interpretarea cazurilor de congruenţă a
triunghiurilor în corelație cu cazurile de construcţie a triunghiurilor
6.3. Aplicarea metodei triunghiurilor congruente în rezolvarea unor
probleme matematice sau practice
5. Drepte paralele, drepte 2.1. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
perpendiculare echer, raportor, compas) pentru a desena figuri
geometrice plane descrise în contexte
matematice date
3.4. Determinarea şi aplicarea criteriilor de
congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice
4.4. Exprimarea poziţiei dreptelor în plan
(paralelism, perpendicularitate) prin definiţii, notaţii, desen
5.4. Intrepretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi cu
distanţa dintre două puncte
6. Aplicații practice ale 2.1. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
construcțiilor echer, raportor, compas) pentru a desena figuri
geometrice geometrice plane descrise în contexte
matematice date
4.4. Exprimarea poziţiei dreptelor în plan
(paralelism, perpendicularitate) prin definiţii, notaţii, desen
 6.4. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj
geometric, rezolvarea problemei obţinute şi
interpretarea rezultatului
7. Construcții geometrice cu 2.1. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
unele elemente inaccesibile echer, raportor, compas) pentru a desena figuri
geometrice plane descrise în contexte
matematice date
4.4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a
noţiunilor legate de drepte şi unghiuri
6.4. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj geometric,
rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului

III. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Folosirea instrumentelor geometrice şi importanţa lor
 Elementele esențiale ale unei construcții geometrice
 Particularitățile riglei, echerului, raportorului și compasului care justifică utilizarea acestora
pentru realizarea construcțiilor geometrice
 Construcția celor cinci elemente esențiale
2. Dreaptă, semidreaptă, segment
 Descriere, reprezentare, notaţii, construcţie
 Lungimea unui segment; mijlocul unui segment
 Segmente congruente; construcţia unui segment congruent cu un segment dat
 Construcţia mediatoarei unui segment cu rigla și compasul
3. Unghiuri
 Construcţia unui unghi congruent cu un unghi dat
 Construcţia bisectoarei unui unghi cu rigla si compasul
 Cum recunoastem dacă un unghi este drept , obtuz sau ascutit?
4. Triunghiuri
 Construcția triunghiurilor cazul LUL, ULU, LLL
 Construcția triunghiurilor dreptunghice cazul UI, CI
5. Drepte
 Construcția perpendicularei dintr-un punct exterior pe o dreaptă
 Construcția perpendicularei pe o dreaptă într-un punct al ei
 Construcția unei paralele la o dreaptă printr-un punct exterior dat
 Construcția unei paralele la o dreaptă, la o distanță dată
6. Aplicații practice ale construcțiilor geometrice
 Construcția mediei aritmetice a două numere pozitive a și b
 Construcția unor elemente de decor (eflorescența; ovoidul; spirala cu două centre)
7. Construcții geometrice cu unele elemente inaccesibile
  Bisectoarea unghiului a două drepte care nu se întâlnesc pe coala de hârtie
 Mediana care pleacă dintr-un vârf inaccesibil al unui triunghi
IV. SUGESTII METODOLOGICE

Metodele tradiționale vor fi îmbinate cu metodele moderne, prin utilizarea resurselor RED, favorabile
desfășurării orelor online (dacă este cazul). OpenBoard este o aplicație matematică, în care elevul folosește
instrumentele de măsură cu aceeși precizie manuală.

În cadrul orelor de opțional se vor aplica următoarele tipuri de evaluare :

- evaluare curentă: frontală sau/şi individuală, orală sau scrisă;
- evaluare periodică: proiecte, portofolii care să cuprindă seturi de probleme, construcţii geometrice;
- construcţii ale unor figuri şi corpuri geometrice folosind diferite materiale şi tehnici de realizare
învăţate la ore.

V. BIBLIOGRAFIE

1) I. Dăncilă - „Construcţii cu rigla şi compasul” - Ed. Sigma 2000

2) I.I. Alexandrov – „Probleme de construcții geometrice” (traducere din limba rusă), Ed. Tehnică, Ed.
I București, 1951
3) GH. Buicliu - „Probleme de construcții geometrice cu rigla și compasul” – Ed. Tehnică, București,
1957
4) A. Tóth - „Noțiuni de teoria construcțiilor geometrice” – Editura didactică și pedagogică, 1963