NUMERATIE
Multi copii, atunci cand vin la gradinita, stiu deja sa numere pana la 5, pana la 10 ori mai [Link], de
obicei, exceptand cazul in care au primit in familie o educatie constient-adecvata, ei numara fara sa stie
prea bine despre ce este vorba, ca si cum ar spune o poezie ori o numaratoare intr-un [Link]
educatoarei, pe parcursul anilor de gradinita, este acela de a-l face pe copil sa inteleaga conceptual de
[Link] daca acest obiectiv nu poate fi atins in totalitate in perioada preprimara, se considera ca
prescolarii demonstreaza intelegerea conceptului de numara atunci cand pot numara obiecte, indiferent
de categoria acestora. De exemplu , spun “sase” atunci cand numara orice grup de sase obiecte.
Pregatirea pentru constientizarea numarului incepe de timpuriu si este inclusa in actiuni cu totul
[Link] este intrebat de foarte mic cati ani are, este pus sa arate mana sis a numere cate
degete are la o mana si la [Link] flori si spune cate are, sare coarda ori bate mingea numarand
sariturile/bataile efectuate si comparandu-le cu performantele numerice ale tovarasilor de joaca.
Numeratia de la 1 la 10 trebuie abordata treptat in ceea ce priveste sarcinile, de obicei folosindu-se
gradatia: 1-3, 1-5, 1-10. Acest lucru se dovedeste a fi util mai ales atunci cand copilul trebuie sa grupeze
obiectele intr-un anumit numar si, de asemenea, atunci cand se urmaresate identificarea cifrelor si
scrierea lor.
Tinanad cont de aceste observatii, educatoarea va urmari obtinerea urmatoarelor comportamente de la
copii:
v Sa realizeze corespondenta de la unu la unu pentru a arata ca un sir (grup) este mai mare sau mai
mic
v Sa construiasca grupuri de obiecte prin corespondenta de unu la unu
v Sa construiasca grupuri de obiecte pe baza unui numar dat(treptat, de la 1 la 10)
v Sa recunoasca cifrele( treptat, de la 1 la 10)
v Sa puna in corespondenta cifra cu numarul de obiecte
v Sa traseze cifrele peste linii deja trasate
v Sa scrie independent cifrele
Corespondenta de unu la unu se realizeaza usor si poate fi abordata din primele zile ale gradinitei, cu
referire la conduitele commune: fiecare copil are un dulapior, un scaunel, un buzunaras pentru caiet si
creioane, fiecare copil are un semn al [Link] merg la plimbare sau la jocuri, dansuri, fiecare are o
pereche:o fata-un [Link] acelasi scop, utila este si abordarea unor povesti ca: Alba-ca-Zapada si cei 7
pitici, Povestea celor 3 purcelusi sau Capra cu trei [Link] activitatile de dimineata copiii pot aeza cate un
scaunel, cate un castronel, cate o lingurita pentru fiecare pitic [Link] aceste jocuri se pot realize
doar dupa ce continutul povestilor este deja familiar [Link], pe langa aceste activitati mai mult
sau mai putin spontane, educatoarea poate utilize si alte procedee pentru realizarea corespondentei
unu la [Link] acest scop se pot utiliza cofragurile de oua taiate in doua siruri de cate 5, sarcina copiilor
fiind de a aseza cate o minge de ping-pong in fiecare [Link] rezolvate prin trasari grafice sunt si
ele utile si [Link] exemplu:” Da-i fiecarei mamarute cate o frunza”, “ ofera-I fiecarui iepuras cate un
morcov” [Link] timpul se poate introduce numarul inegal de desene, astfel incat un element sa ramana
fara pereche, Sarcina fiind formulate in genul: “Are fiecare copil cate un balon?”, “Are fiecare Scufita
Rosie cate un cosulet?”.In afara de corespondenta unu la unu astfel realizata si pe care copilul o
verbalizeaza prin trasarea de linii intre elementele pereche, el va observa ca nu mai exista potrivirea
perfecta si ca un element este in [Link] va sublinia ca exista un copil, o Scufita etc care a
ramas fara pereche, apoi o vor semnala si [Link] se face o trecere lina catre numarul [Link] timp, prin
aceste exercitii copiii vor invata numararea prin adaugarea succesiva a cate unui element.
Fisele in care copiii au sarcina de a incercui multimea(grupul) cu mai multe obiecte, mai precis acest tip
de sarcini vor fi reluate ori de cate ori se face trecerea la un numar nou, precum si in cadrul operatiilor
de adunare si scadere cu o [Link] tip de exercitii este bines a fie efectuet utilizand atat siruri
orizontale cat si verticale de elemente. Incepand, insa, din grupa mijlocie grupurile se vor prezenta
comasate pentru ca prescolarii sa exerseze si numararea imaginilor. Prescolarii vor avea de asemenea
sarcina de a desena sau construe multimi d obiecte pe baza unui numar dat, dup ace initierea se va face
prin intermediul unor jocuri in care copiii sunt solicitati sa aduca 2 caiete, 3 creioane, 5 cuburi etc.
In urmatoarea etapa se poate cere copiilor sa deseneze cate un balon pentru fiecare copil desenat in
prealabil de educatoare( baloanele pot fi marcate pentru inceput cu linie punctata).
In introducerea unui numar nou sunt foarte atractive pentru copii scurtele povestioare sugestive care
vor stimula interesul [Link] exemplu:
“ Iepurasul Tupa-Tup a primit un morcov. Prietenul lui, Rila-Iepurila i-a mai adus un morcov. Cati morcovi
are acum Tupa-Tup?”
Povestirea poate fi si mai sugestiva daca in rolul iepurasilor sunt alesi copii din grupa.
Pentru fiecare crestere cantitativa se pot inventa alte povestioare-problema in care sa fie introduce atat
numarul invatat anterior cat sic el ce urmeaza a fi invatat.
Un alt procedeu- exercitiu este si cel in care se folosesc cutiute cu pietricele(sau alte materiale din
antura) pe care copiii le-au adunat cu diferite ocazii(plimbari, excursii). Sarcina copiilor este aceea de a
aranja cutiile de la cea cu mai putine pietricele la cea cu mai multe pietricele.
Un alt procedeu de exersare a numerelor este cel al jocului de tip loto sau [Link] masura ce copiii
invata numere noi, jocurile vor deveni mai bogate in jetoane.
Compunerea si descompunerea cantitatii reprezentand un numar este o metoda de baza in predarea-
inavatarea numerelor de catre prescolari.
Formarea conceptului de numar, care include si capacitatea de compunere si descompunere, este un
drum lung pe care copilul il parcurge trecand de la o etapa de dezvoltare intelectuala la alta.
Compunerea si descompunerea numarului presupun operatii mintale ce nu sunt inac bine structurate la
copiii [Link] aceea , pentru a-I face pe copii sa inteleaga faptul ca o cantitate de elemente
ramane identical indiferent de pozitia acestora, se recomanda initierea unor jocuri care presupun
manipularea unor [Link] exemplu se pot confectiona garaje din carton, diferite ca dimensiuni,astfel
incat in fiecare sa intre un numar diferit de [Link] de garaje vor avea 4 locuri si 1 loc, 3 locuri si
2 locuri etc, in functie de numarul ce urmeaza a fi compus si [Link] grupele mai mari se pot
introduce de exemplu trei garaje in loc de doua, numarul fiind descompus in [Link] exemplu, tot pentru
5 masini, trei garaje dintre care 2 cu 2 locuri si unul cu 1 loc.
In ceea ce priveste cifrele, in jurul varstei de 4 ani, copilul este pregatit sa abordeze [Link]
este pus in prezenta cifrelor chiar de la intrarea in gradinita, insa directionarea mai ferma a atentiei lui
este bines a incaeapa in jurul varstei de 4 ani.
Metoda cea mai simpla prin care copilul este familiarizat cu cifrele este existenta acestora in [Link]
fel cum cifrele se afla pretutindeni , in viata de zi cu zi, tot astfel trebuie sa se gaseasca in mod natural in
mediul educational al [Link] face cunostinta cu cartile inca de la venirea in [Link]
carti sunt carti cu imagini clare, colorate ori pe care copiii le coloreaza, cu text putin, uneori redus la o
cifra. Eu , personal, am realizat astfel de carti la grupa la care lucrez, atat pentru cifre cat si pentru litere
si pot sa afirm ca sunt agreate de copii si rasfoite cu mult drag de [Link]-am asezat la coltul “ Stiinta”
unde copiii au acces la ele ori de cate ori simt [Link] copii mai mari le folosesc chiar in jocurile de
creatie “De-a gradinita”, explicand celor mai mici, aratandu-le multimile, cifrele, numarand cu cei mai
[Link] mai mari colaboreaza si ei in redactarea acestor carti, fiecare copil care doreste sa participle
la redactarea cartii primind foi pe care deseneaza imaginile pe care doresc sa le puna in [Link]-un
colt al paginii, destinat acestui scop am desenat cifra cu linie dubla, astfel oferind ocazia copiilor de a o
[Link] in astfel de carti am asezat imagini care trebuiau colorate in functie de legenda indicata de
cifre, sau fise in care imaginea este obtinuta prin unirea cifrelor in ordine crescatoare.
Desigur modalitatile de familiarizare a copiilor cu numerele si cifrele nu se incheie [Link] sunt multe si
variate, in functie de creativitatea educatoarei, de capacitatile grupei cu care se lucreaza si desigur de
particularitatile individuale ale fiecarui copil.
Este necesar totusi sa scriu cateva randuri si despre corespondenta cifra-numar de [Link] daca
la inceput aceasta corespondenta este realizata in special de educatoare, este necesara organizarea de
activitati in care copilul sa constientizeze sis a devina capabil sa exprime el singur aceasta
corespondenta.
Relatia intre un obiect si cifra 1 este practice abordata in perioada in care copilul construieste multimi de
obiecte prin corespondenta unu la [Link], introducerea cifrei 1, care nu este greu de recunoscut, nu
ridica mari [Link] trebuie tinut cont si de faptul ca in timp, gradul de dificultate al sarcinilor
trebuie sa creasca si astfel sarcina copilului nu trebuie sa se limiteze doar la construirea perechilor
[Link] el va trebui, cu timpul, sa aleaga dintr-un grup de jetoane numai pe cele care
reprezinta de exemplu trei elemente, iar din grupul jetoanelor cu cifre numai pe cele care reprezinta
cifra 3 si astfel sa formeze o pereche( intre jetoane trebuie sa se afle si unele care au un numar diferit de
elemente decat 3, respective si intre cele cu cifre trebuie sa fie altele cifre, diferite de 3).
Tot in acest scop se pot utilize fise in care sunt prezentate mai multe grupuri de obiecte si mai multe
cifre- unele invatate deja, altele nu( nu se abordeaza mai mult de 3-4 grupuri), sarcina copilului fiind
aceea de a colora ultima cifra invatata precum si numarul corespunzator de obiecte.
Corespondenta cifra-numar poate fi abordata , desigur, si in alte activitati decat cele [Link] la
coltul “Constructii” se pot construe parcari,de exemplu, in care se aseaza cartonase cu cifre(pregatite de
educatoare sau desenate in linie dubla de educatoare si colorate de copii), fiecarui spatiu
corespunzandu-I un anumit numar de locuri pentru [Link] lucru poate fi desenat pe o foaie,
copiii avand sarcina de a colora doar atatea masini cate indica cifra di spatial de parcare desenat.
Desigur si in acest caz educatoarea trebuie sa creeze diferite alte situatii in care sarcina sa fie motivanta
si interesanta, evitand rutina si invatarea mecanica.
Rolul exercițiilor grafice în pregătirea
preșcolarilor pentru scris
21 februarie 2018 • Mariana Vasile • Grădinița cu Program Prelungit Bumbești Jiu (Gorj) • România
În urma acumulării experienței activităților-instructive din grădiniță, am observat necesitatea cultivării
deprinderilor motrice și stabilirea unor reguli tehnice pentru pregătirea din timp a viitorilor școlari,
deoarece acestea nu sunt bine stabilite în metodologiile didactice. Coordonarea motrică și însușirea
tehnicilor specifice presupune o bună organizare a exercițiilor grafice, ținând seama de posibilități și de
context.
După cum se știe, preșcolarii au mușchii insuficient dezvoltați, în special cei care pun în mișcare cutia
toracică și coloana vertebrală. Cunoscând particularitățile scheletului și musculaturii mâinii se poate
echilibra efortul manual, ținând cont că mușchii se întăresc și se dezvoltă prin mișcare și acțiune.
Scrisul este o activitate complexă, dificilă deoarece implică atât efort intelectual cât și fizic în
reproducerea semnelor grafice. Preșcolarii folosesc de la grupa mică instrumente de scris cu ajutorul
cărora trasează diferite forme.
Conținutul activităților este determinat de cerințele cărora trebuie să le facă față elevii înainte de
începerea învățării scrisului propriu-zis. În acest sens se urmărește pregătirea exercițiilor pe care le
efectuează copiii începând cu exerciții pentru dezvoltarea mușchilor mâinii, poziția mâinii față de creion
și poziția corpului la masa de scris.
Exercițiile efectuate pentru dezvoltarea mușchilor mâinii se execută de la ușor la greu, de la un număr
de 1-2 exerciții la 4-5 exerciții.
Voi prezenta în continuare câteva modalități de dezvoltare a motricității fine a preșcolarilor:
jocuri cu cânt și text care implică mișcări ale mâinilor;
folosirea plastilinei pentru a face diverse forme;
decuparea unor forme respectând exact conturul imaginii;
umplerea și golirea unor sticle cu apă;
îmbrăcarea și dezbrăcarea- încercările de a se dezbrăca singur ; tentativele copilului de a se dezbrăca
ajută foarte mult la practicarea coordonării mâinilor și degetelor. Este indicat să îl încurajezi și să îi arăți
mereu cum să facă aceste lucruri și să îi facilitezi efortul prin alegerea unor piese vestimentare practice
și ușor de manevrat (pantaloni cu elastic, nasturi mari etc.)
găurirea cu bețișoare a conturului unor forme;
construirea unui bloc de cuburi- de la construirea unui bloc de cuburi, până la alăturarea unor piese de
puzzle sau până la introducerea unor cercuri colorate pe un suport, toate acestea sunt jocuri, dar si
metode utile de a dezvolta motricitatea fină a copilului.
alăturarea unor piese de puzzle;
prinderea obiectelor cu cleme pe o sfoară etc.
În ceea ce privește exercițiile grafice recomandate pe nivel de vârstă, propun următoarele:
– Grupa mica (3-4 ani): punctul, linia orizontală, verticală și șerpuită.
– Grupa mijlocie(4-5 ani), apar în plus: linia frântă, curbă, linii verticale și orizontale de diferite grosimi,
deci teme cu grad mai ridicat de dificultate.
– Grupa mare (5-6 ani), apare alcătuirea unui grafism format din linia dreaptă combinată cu linia curbată
(cârligul de undiță, bastonul), liniile oblice cu nod și linia curbă.
Toate aceste exerciții se pot combina de către educatoare în funcție de tema aleasă și prezentate în
forme cât mai atrăgătoare și accesibile pentru a evita aversiunea față de grafisme.
Cadrele didactice din învățământul preșcolar trebuie să dea dovadă de creativitate în alegerea
grafismelor pentru a le face plăcute preșcolarilor, deoarece acestea reprezintă începutul scrierii, atât de
imporantă în etapa următoare, școlaritatea.
Bibliografie:
1. Albu C., (2006), Psihomotricitate, Ed. Institutul European
2. Barbu, Petruţ, G., (2012), Copilul şi motricitatea, Ed. Nomina 3. Montessori M., (1922), Metoda
3. Pedagogiei Ştiinţifice aplicată în educaţia celor mici, Ed. Cartea românească, Bucureşti.