iN ACEST NUMĂR:

CONSTRUCŢII PENTRU AMATORI. PUBLICATIE LUNAU EDitATĂ DE REVISTA "ŞTUNŢĂ ŞI TEHNICĂ" • Receptor reflex
• Alime:ntator
• Metode de. reglare
• Convertor
de 2S WjSO Hz
Staţie de comandă
cu <4 canale
• Avertizor multiton
• Demagnetizator
• Adaptor pentru
picupuri cu doze
.. de cristal
• Atenuarea zgomotului
de fond
• Testarea tuburilor
e-Iectronice
• Reactanţa ad-iţionafl
• Radioservice
• Osciloscop [Link]
• Pantograf
• Legarea şi
broşarea cărţilor
• Obiective
«universale»
• Salon «Tehnium»
• Scheme-modul pentru
autodotarea şcolii
• 'Tehnica
metaloplastiei
• Amenajări interioare
• Frina electronică
• Motorul funcţionează
anormal
• Confort casn-ic
• Elemente
de Karate - D_o
• «Tehnium» pentru toţi

[Link]Ălllll:
.,
DSCILDSCDP
DIDACTIC
 .....,

P NTRU INCEPAT
de pe rezistenţa R7 care este introdus în circuitul de
grilă al tubului T 2, în antifază cu semnalul care soseşte
prin e 9 • Amplitudinea semnalului de reacţie pozitivă
se poate regla cu potenţiometrul R3 şi cînd aceasta
este. suficientă, provoacă intrarea în oscilaţie a etajului
realIzat cu T 2, situaţie care se traduce prin apariţia
unor fluierături caracteristice în difuzor. Deoarece
reacţia pozitivă aproape de acroşaj ridică mult sensi-
bilitatea aparatului, ea poate fi utilizată şi Ia recepţia
posturilor în fonie, sau anulată complet prin scurt-
circuitarea potenţiometrului R3' La recepţia posturilor
care emit în telegrafie nemodulată, dacă R3 este scurt-
circuitat, în difuzor se aude doar un fişîit,· dar dacă se
aduce R3 la o valoare corespunzătoare după limita
de amorsare a oscilaţiilor din tubul T 2, acesta va oscila

AllMENTATORUL pe frecvenţa dictată de circuitul acordat L2 C l b oscila-

ţie care, interferată cu cea sosită prin C 9 , va da naştere
ta fenomenul bătăilor. rezultînd o frecventă audio de
0,8+1 k Hz care se va auZi în difuzor. Pentru aSIgurarea
unei recepţii liniştite s-a introdus în circuitul anodic al

METODE DE REGlARE tubului T 2 un filtru suplunentar compus din Ra şi C la .

Semnalul de audiofrecvenţă cules pe anodul tubului
T2 este filtrat de resturile semnalului de radiofrecvenţă
prin C 17 , R4' C l şi prin C 16 şi Dr 1 (care la nevoie poate
fi inlocuit cu o rezistenţă chimică de 100 kn., 0,25 W),
Ing. Z. IANCUlESCU ajunge iar la grila de comandă a tubulUi T l' Potenţio­
metrul Rl îndeplineşte rolul d,e regulator al volumului
sonor. Pe axul lui se găseşte şi întrerupătorul tensiunii
de alimentare (1). Dacă s-ar fi montat primul circuit
Destinat pentru recepţia celor 3 game obişnuite de gînd la bornele celui de-al doilea circuit acordat, for- acordat, format din Ll şi C s, în grila tubului T 1 (care
radiodifuziune şi a celor 5 benzi acordate radioamatorilor mat din L2 şi C l b aflat pe acelaşi ax cu C s. Se observă este o pentodă finală a cărei capacitate grilă-anod are
pe unde scurte, receptorul prezentat oferă satisfacţii de- că cele două circuite acordate trebuie să fie perfect valori aprecia bile), s-ar fi produs oscilaţii parazite greu
pline unui radioamator incepător. Schema receptorului, aliniate pentru a recepţiona simultan aceeaşi frecvenţă. de înlăturat. Sarcina anodică în audiofrecventă a tu-
prezentată in figura 2, a fost compusă din elemente care în acest scop, bobinele L 1 şi L2 sînt identice şi conden- bului T 1 o constituie transformatorul de ieşire' Tr în
se găsesc in laboratorul incepătorului ş~ mai ales, satorul ClQ (deşi nu are rol electronic) ţine locul lui C 4 s~cun~arul ~ăruia este conectat difuzorul perma~ent
din abundenţă la magazinele de specialitate. înlocuirea In cel de-al doilea circuit acordat. dInamIC cu lmpedanţa bobinei mobile de 4.!l.
oricărei piese cu alta similară, chiar dacă acestea nu
sînt echivalente funcţiona~ dar au numai destinaţie
de aceeaşi natură, nu modifică caracteristicile recepto-
rului în măsură sesizabilă.
r-------- ____________ ylŢE~_ ----~
Singura condiţie obligatorie de respectat, pentru ca I 110/22DY
montajul odată realizat să şi funcţioneze, este construi-
rea receptorului cu mare atenţie, aşezarea estetică a I
I R4-10Q K
~--~====~~==~~~~
pieselor şi executarea ingrijită a conexiunilor. Pe de
o parte, această condiţie derivă din schema concepută A
cu minimum de piese şi cu maximum de randament,
iar, pe de altă parte, din necesitatea familiarizării radio- Tr.l
amatorului începător cu dovada că numai un montaj RS
îngrijit îi poate asigura satisfacţia muncii depuse pentru 1tv'

~
realizarea lui.
După cum se vede din schema bloc prezentată in Or1
figura 1, este vorba de un receptor cu amplificare di- 1 TI. DIF
rectă realizat după schema reflex. Acest sistem se eviden-
C1
ţiază prin numărul mic de piese componente, consum
redus şi o stabilitate bună în exploatare. Tubul T h
care este o pentodă finală, îndeplineşte simultan func- 500
ţiunea de amplificator al semnalului de înaltă frecvenţă, Pf
modulat în amplitudine şi functiunea de amplificator
fina! al semnaJuJm de audiofrecvenţă.
Aparatul este alimentat printr-un redresor propriu
de la reţeaua electrică de iluminat Consumul total nu
depăşeşte 50 W.
O descriere sunlară a schemei din figura 2 se poate
face plecînd după semnalul introdus din antena exte-
rioară prin condensatorul C 2• Semnalul ajuns pe grila
1 a tubului T l este amplificat şi se culege in anodul
tubului la bornele circuitului acordat, realizat de bo-
bina Ll şi condensatorul variabil C s. Condensatorul
C4 are rolul de a bloca componenta continuă a curen-
tului anodic în cazul că s-ar produce un scurtcircuit
accidental între statorul şi rotorul lui C s, protejînd Fig.2
astfel etajul redresor.
Semnalul de radiofrecvenţă modulat, cules la bornele
bobinei LI traversează capacitatea de cuplaj C 9 , ajun- în continuare, semnalul de radiofrecvenţă modulat
KEŢEAN
este condus spre grila 1 a tubului T 2 prin Cu, contactul
normal închis al jacului (pentru eventuala conectare
a unui picup exterior) şi prin C 1S ' Ca rezistenţă de des-
4 3 cărcare pentru grila de comandă a tubului T 2 s-a mon-
AMPLIFICATOR PREAMPLIFICATOR
tat R6 , care este inseriată însă cu R7' pentru a nu intro- Etajul de alimentare este clasic, schimbarea tensiunii
FI NAL DE AUDIOFRECVENŢĂ duce o negativare fixă pe grilă, permiţînd astfel tubului :le reţea de la 120 V la 220 V se face prin mutarea sigu-
T 2 să «detecteze» semnalele de radiofrecvenţă foarte ranţei fuzibile. în cazul cînd se înlocuieşte tubul TI cu
slabe. Pentru recepţia celor 3 game de radiodifuziune, tubu130 TI lC, aparatul poate fi alimentat din redresorul
precum şi a traficului de radioamatori (în fonie sau universal prezentat în articolul «Generator de miră
2 telegrafie modulată), partea schemei descrisă pînă aici electronică», «Tehnium» nr. 11/1972, pagina 7, figura 3.
I
I DETECTOR CU REACŢIE
este absolut suficientă. Pentru recepţia telegrafiei nemo- în acest caz. transformatorul Tr! va avea un miez din tole
DE
I dulate (realizată prin î[Link] periodică a semnalului de ferosiliciu tip E8 x 16 mm grosimea pachetului. înfă­
I
I de radiofrecvenţă) s-a prevăzut un circuit de reacţie şurarea anodică va avea 2200 de spire, conductor de
I
în înaltă frecvenţă, conectat în catod. Prin bobina L 1 cupru emailat ~=O,15 mm şi înfăşurarea de difuzor
......J
~ ____ 2~ ____ J se culege o fracţiune a semnalului de radiofrecvenţă \)0 de spire, conductor de cupru emailat ~ = 0,7 mm.
Fig. 1
ORI 1 AVANSATI
TABEL
SPRE
Tr1
Gama recepţionată Carcase Ij) 30 mm Carcase Ij) 17 mm
Bobina Lungimea de Frecvenţa Nr. Lăţimea Nr. Lătimea
SPRE undă (m) (MHz) spire Conductor bobinei (mm) spire Conductor bobin'ei (mm)
20-75 15-4 8 1E 8,6 11 1E 12
200-600 1,5-0,5 100 0,25 E 5 130 0,25 E 4
800-2000 0,375-0,15 +270 0,15 EM 5 +350 0,15 EM 4
Ll 80 3,5-4 30 0,3 E 12 50 0,1 EM 24
şi 7-7,2 0,2 EM 24
40 18 0,4 E 10 30
L2
20 14-14,4 9 0,5 E 10 14 0,3 E 24
15 21-21,45 5 0,8 E 9 9 0,5 E 24
10 28-29,7 3 1E 8 6 0,5 E 24
20-75 15-4 3 0,4 E 1,5 4 0,4 E 2
200-600 1,5-0,5 0,4 E 8 0,4 E 8
800-2000 50 65

80 3,5-4 6 0,15 EM 1 8 0,1 EM 1

L3
40 7-7,2 5 0,15 EM 1 .. 6 0,15 EM 1

20 14-14,4 3 0,2 EM 1 4 0,2 EM 1

15 21-21,45 2 0,4 E 1 3 0,4 E 1,5

10 28-29,7 1 0,4 E 1 2 0,4 E 1
GAME RADIODIFUZIUNE PU M

t .28 hs t
• 14
de 10 mA/V. Poate fi, folosit cu succes şi tubul de tele- amatori. Pe cele 3 game de radio difuziune, capacităţile
• viziune PFL 200, alimentîndu-l corespunzător şi co- serie cu condensatorul variabil sînt suficient de mari
BENZI R AMATORI nectînd pentoda L în loc de TI' iar pentoda F în loc pentru anu reduce din capacitatea totală, iar pe ben-
Pentru tubul EL 84, înfăşurarea primară va avea de T 2' în acest caz aparatul devenind un montaj mono- zile de radioamatori capacităţile serie au valoarea
2675 de spire şi secundară 102 spire. Miezul rămîne lampă. Acelaşi montaj cu 1 tub se poate realiza cu mică (de 220 pF), reducînd astfel capacitatea totală
acelaşi, asamblat cu un întrefier de '0,2 mm. Bobina ECL-82. dar În acest ultim caz puterea de ieşire se a condensatoarelor variabile la circa 150 pF, necesară
de şoc Dr 2 se va realiza pe un miez din tole de ferosiIiciu reduce. Deasemenea, în loc de T'1 se P(ll'lt,:, fo-losi pentru acoperirea benzilor alocate.
la fel cu miezul folosIt pentru transformatorul de ieşire: tubul multiplu EFM 11 sau UFM 11, caz în care apa- Bobinele pentru Ulide lungi sînt calculate pentru a
Bobinajul conţine 3000 de spire, conductor de cupru ratul va fi dotat şi cu indicator optic de acord.' Se mai functiona înseriate cu bobinele de unde medii. Cei ce
emailat Y' =0,15 mrn. La nevoie poate fi înlocuită cu poate folosi în acest scop şi un ochi magic simplu în vor ' să recepţioneze numai emisiunile modulate' în
o rezistenţă chimică de 500-700.Q /2 W. Bobina de loc de T 2, conectîndu-l ca în figura 8. Pentru tubu1 amplitudine pot exclude din schemă bobinele d~ reacţie
şoc Dr 1 se poate realiza pe o carcasă din material izolat EFM 11 rezistenţa R 7 se va reduce la 700 fi. Transfor- L3 cu ansamblul circuitului,R 3 şi C 12 ' realizînd bobinele
ca în figura 6, bobinînd în cele 6 şanţuri ale carcasei matorul de reţea se va realiza pe un miez din tole de LI şi L 2 absolut identice. în acest caz se poate mări
cîte 40+ 60+ 80+ 100+ 120+ 120 de spire conductor ferosiliciu, tip E 14 x 28 mrn grosimea pachetului. înfă­ capacitatea C 13 la valoarea de tO-50,...uF.
de cupru emailat Y' =0,1 mrn şi conectînd capătul cu şurarea de reţea are 700 de spire, conductor de cupru Capacitatea C 3 din catodul tubului T 1 este intenţionat
mai puţine spire în şanţ la potenţiometrul R 1 (acesta emailat Y' =0,3 mm pentru tensiunea de 120 V şi încă mică, pentru a realiza o uşoară reacţie negativă, în
este şanţul din marginea carcasei cu peretele gros 600 de spire, conductor de cupru emailat Y'=0,2 mm scopul corectării tonului redat în difuzor.
de 3 mm). pentru tensiunea reţelei de 220 V. Bobinele se vor realiza pe carcase din carton sau
Amatorul de recepţii de calitate în benzile de unde înfăşurarea anodică are 2x 1 500 de spire, conductor preşpan cu diametrul de 30 mm, fie pe bucăţi de tub
scurte, în special în 21 şi 28 MHz, poate realiza pentru de cupru emailat ~=0,15 mm, iar înfăşurarea de fila- PVC pentru instalaţii electrice, de preferinţă de cu-
Dr 1 un drosel logaritmic ca în figura 7, bobinînd pe ment - 41 de spire, conductor de cupru emailat Y'= loare galbenă, mai ales pentru benzile de 21 şi 28 MHz,
un tub de plexiglas sau ceramică, cu diametrul de 1·2 mm, 0,8 mm. Schimbarea gamelor recepţionate se poate cu diametrul exterior de 17 mm. Realizarea bobinelor
conductor de cupru emailat cu un strat de mătase face montînd bobinele pe nişte culoturi de la lămpi vechi este indicată în figura 4 şi 5 şi în tabel. Ca formă construc-
Y' = 0,12 mm, un număr de spire cu pas variabil, în cele şi schimbîndu-Ie perechi în două socluri de tuburi tivă, aparatul se poate realIza pe un şasIU dIn tabla de
5 secţH - socotite de la capătul cu spirele cele mai rare - electronice. Această metodă prezintă avantajul unor fier de 1 mm grosime sau tablă de aluminiu de 1,5-2 mm
16 spire (bobinaj cu pas progresiv. din care ultimele pierderi minime în circuitele de radiofrecvenţă, dar şi grosime. Dimensiunile şasiului depind de piesele fo-
5 spire lipite, cu pas zero) + 13 spire (spiră lîngă spiră) dezavantajul unei manipulări greoaie. losite. în mod normal, e suficient un şasiu care să încapă
+ 25 spire (între două inele de preşpan, la distanţă de în figura 3 este prezentat modul de conectare a bo- în cutia unui difuzor de radioficare. Modul cum sînt
3 mm una de alta) + 32 spire + 66 spire, ultimele două binelor prin intermediul unui comutator cu 5 clape, dispuse piesele pe şaşiu este prezentat în figurile 9 şi 10.
grupe avînd între ele inele de preşpan. de tipul celor folosite la radioreceptoarele «Mamaia» Este foarte important de reţinut că Qobinele trebuie
Tubul TI poate fi înlocuit cu alte pentode finale sau sau «Albatros». Prima clapă este folosită pentru co-
tetrode cu fascicul dirijat, dar, care au panta mai mare mutarea de pe gamele de radiodifuziune pe benzile de (CONTINUARE ÎN PAG. 6)

3 3
~17 I 1- ~'J 17 _1

I [ "1 SPRE
I I R8SI+C18
I I ~ I

L2 UL L2
~
o
I <.O
LO
c.o L3
,.,.
«lI
T-
I I
L3
I 1 : I -
UM ~ I
L2.
I
; I Fig. S
1
Fig. 8
Fig. 7
·,111---...- - - - - '
3
 STATIE
.,
-
DE COMANDA monta două limitatoare care întrerup alimen-
tarea electromotorului Le 1 şi 1 e 2 •

Pentru simplificarea montajulrâ s-a preferat

Ing. SERGIU FlORICĂ utilizarea unui singur generator de audiofrec-
venţă, capabil să genereze patru semnale cu
frecvenţe reglabile cu potenţiometrele de 10 kU.
Staţia pe care o prezentăm Potenţiometrul 5 are rezistenţ;>. întreruptă Ia
în cele ce urmează mijloc în aşa fel încît, în poziţia mediană, cursorul
255345 2xGCSU 2xGC512
are multiple posibilităţi de aplicare~ 7 să nu facă contact cu rezistenţ?,.
deoarece poate să asigure Prin deplasarea cursorului 7, electromotorul
patru comenzi distincte, de propulsie al modelului va primi o tensiune de
cum ar fi: alimentare în mod progresiv de },,_ una din bate-
stînga, dreapta, stop, înainte, înapoi riile Bl sau B2 (fig. 3). La finele cursei, se vor
şi variaţia vitezei.
3X2SB345

Particularitatea constructivă a radioreceptoru-

lui (fig. 1) constă în aceea că nu are relee în ieşirea
circuitelor selectoare, micşorînd considerabil greu- 50n
tatea aparatului.
În componenţa sa, radiorecepterul are un etaj
de radiofrecvenţă echipat cu tranzistorul 2 SA 340
(fJ > 150). Bobina L are 12 spin~ cu sîrmă de
Cu-Em, diametrul de 0,3 mm, carcasa fiind din
polistiren (diametrul 8 mm), prevăzută cu miez
reglabil. Şocul de radiofrecvenţă SRF se confec-
ţionează pe o ferită cu diametrul de 2 mm şi
are 30 de spire cu sîrmă de Cu-Em, cu diametrul
de 0,09 mm. Etajele amplificatoare sînt echipate
cu tranzistoarele 2 SB 345 (fJ > 1(0).
Un semnal de audiofrecvenţă, a cărui frec-
venţă este egală cu frecvenţa de rezonanţă a
circuitului L 1 C 1, produce o creştere a curentului
de colector le şi deci o pozitiva re puternică a
bazei tranzistorului T 6' deschizîndu-l. De ase-
menea, se va deschide şi tranzistorul T 7 făcînd ca
axul electromotorului servomecanismului să se
rotească în sensul săgeţii X. La apariţia celuilalt
semnal se deschid celelalte tranzistoare, T 9 şi
T 10' axul electromotorului rotindu-se în sensul
săgeţii Y.
Bobinele filtrelor selectoare se execută pe oale
de ferită, 16 x 95 16 mm, cu sîrmă de Cu-Em, ~---+----4---~----~O
diametrul 0,08 mm, conform tabelulUl:
ZSA340
L1 LZ a
Capacitatea
Bobina Nr. de spire
condensatorului .-----.---....--~~-r-'-I'-------e---'---------~~-lZV
.
....... lOnF ]]0.5
fF
II
II
II
1+
L2 915 "v 15 nF
f'...., 22 nF
'" 44 nF

Servomecanismul SM 1 (<<Tehnium) 1/1972) acţio­

nează mecanismul de directie al modelului.
Ceîălalt servomecanism '(fig. 2) este format
dintr-un electromotor 1 pe axul căruia este montat
un surub melc 2, ce se angrenează cu o roată 3,
care este fixată pe axul 4 al unui potenţiometru
5 (lOOfi), montat pe placa 6.

4
 etc.
Montajul realizează schimbarea a două
frecvenţă produse de două oscilatoare (1
500 de circa secundă determinată

MONTAJULUI

La cuplarea tensiunii de într-o

foarte scurtă de timp, intră regim,
astfel încît unul din tranzistoare este în stare de conduc-
iar celălalt blocat.
stare de
a bateriei se va
se face cu internă a
3 decît rezistenta de sar-
de putind culege din colector tensiune~ pozitivă
alimentarea oscilatorului de joasă frecvenţă cu
cu o celulă de defazare pe care· îl pune în funcţiune.

comută cu
cu butoanele
Oscilatorul cu cristal de cuart
(27,120 are un tranzistor 2 SA 340. Bo:
bina cu sîrmă de CU"7Em, cu dia-
se bobinează
(3
are 12

109

de

CONDENSATOARE
v

pe un circuit imlnriTnl'lt
introdus într-o
totodată (hfnUlrnl
 L

",",","'le,,"'-'" numărul
la o valoare mai mare a lui
(URMARE DIN PAG. 3) sau micşorînd Între Lz şi L 3 ). Limitele
radiodifuziune recepţionate se pot regla
montate cu axele perpendiculare şi eventual rl"",.,!:\rt;tp (limita superioară corespunzătoare con-
printr-un ecran comun. De asemenea,se vor dp'~"QtA,·"l;lli variabil complet deschis) sau din
turile lungi şi mai ales paralelismul conductoarelor (limita inferioară cOlres'pUl1zălto:are
conexiune. Conexiunile se vor realiza în în rotor ale
undelor scurte, cu conductor de cupru gros duse în stator).
izolat cu policlorură de vinil. Deoarece aparatul are un de radio-
frecvenţă, acesta nu se de:i:ac:orde,lză prin modificarea
caracteristicilor antenei şi nici nu perturbă
[Link] învecinate, în cazul că este
limitele
radioamatorilor se mod similar ca
benzile .de radiodifuziune, folosind unUl
generator de semnal modulată sau gridip-
Amatorul poate dispune piesele
sau Înc@t, staţiilor de amatori recep-
altfel, moniind de de
şasiu şi grupul de bobine După
rea atentă, la rece a realizat, se introduce
mai întîi în soclu becul indicator de funcţionare T 4 şi se MULTIPliCATOR

conectează aparatul la reţea. închizind întrerupătorul , GPUPUl B08i1mOK L2 1.3

1 se lasă circa 10 minute sub tensiune şi se verifică dacă

transformatorul Tr 2 nu se încălzeşte cîtuşi de puţin
şi becul arde normal. Apoi se introduce în soclu tubul
redresor şi se aşteaptă pînă ce catodul acestuia se în-
roşeşte pe toată lungimea lui. Se deconectează
de la retea si cu un voltmetru de curent contllllulU se
verifică iensi~nea care s-au încărcat condensatoarele
C~9 şi C'Itl. Se introduce în soclu tubul T't se co-
nectează iar reţeaua de alimentare. După
tuburilor (în cazul că T 2 este un ochi
acestuia trebuie să capete pe margini o
închis), se montează provizoriu o cască de [Link],danţă
mare între masă şi joncţiunea lui cu R4

6
 instrumentului nostru de 10 divizmni.
La măsurarea tubului in speţă, acul Înstrumentului
nostru nu indică decît 5 diviziuni. în această situatie
uzura tubului '
tubului în
de
cazul

DE
numai la
re dresor din soclul său sau de2~lipind
alilneIltare anodică ce de la redresor. cîteva
astfel fără alimentare anodică. Ohmetrul se
această anod (sau filament in cazul
constă îm:fixarea directe a cazul tuburilor cu mai
de filtraj, creîndu-se un circuit acordat. acestea se pot uni cu anodul cu ajutorul uno~
circuit se calculează pentru f = 50 Hz crocodil. Se stabileşte o de ale aculU1 înlocuirea unei rezlste:nţe
unei şi pentru f= ohmetrului mai multe cu elmSla
ambelor electronică 100 ~~. Putem determina uşor. scăder~a
unui tub in cu datele eXistente m
relaţia: unde C este dat în microfarazi, - în locul se poate utiliza voit-
De exemplu, pentru un de 25 H, 3-10 V şi una-două
condt~nsat()rul de şuntare să de vrem să măsurăm un
tensiunea de lucru a condensa- la tensiunea
torului- ea de 5 ori mai mare valoarea un astfel de tub are o emisiune aP1~ox:im~Ltiv 3 ori tensiuneade
căderii de tensiune de pe ele:ctr'onlcă ce un curent anodic'de Ia=4" mA. lucru. EXI~mIJlu pentru a o rezistenţă de 600 fi
se cunoaşte valoarea lista noastră un astfel de tub cu emisie de este nevoie un condensator C=5,[Link].
timă a adică 45 mA, determină de exemplu (' -ieviaţie a
experimentală. tot
bune pentru şocurile de
pozitivă a tensiunii redresate.
2
2. TESTAREA TUBURILOR ELECTRONICE c
11------j~----;
Verificarea emisiei electronice a unui tub electronic I I
I I
se poate face chiar în aparat, cu ajutorul unui ohmetru. I 1
I I
Evident, acest sistem de măsurare este comparativ, I I
în sensul că trebuie cunoscute valorile unui tub cu
emisie 100%. Totuşi este o metodă ce poate în aceste
condiţii să fie destul de precisă. Calculul se face, evi-

NERl UR
OI /50 I , I PICIPIII M. BAGHIUS
N. GAlOMBOS
Trebuie să spunem de la bun început că majoritatea picupurilor sînt
echipate cu o doză de cristal a cărei impedanţă de ieşire este de ordi-
Aparatele electrice şi electronice, construite iniţial pentru reţeaua de curent nul a 1 M 11. O astfel de doză se adaptează foarte bine cu impedanţa
alternativ de 50 Hz, nu se pot alimenta de Ifl convertoarele obişnuite continuu-
alternativ din următoarele motive: . de intrare a amplificatoarelor de 3'.ldiofrecvenţă cu tuburi, care este de
1. Nu corespunde frecvenţa (frecvenţă mai mare); 2. Tensiunea se schimbă 0,5 -;.- 1 Mfi. Nu acelaşi lucru :.e poate afirma atunci cînd se iveşte
În raport de sarcină şi tensiunea de alimentare; 3. Frecvenţa se schimbă de ase- necesitatea de a conecta un asael de picup la un amplificator de audio-
menea În raport de sarcină şi tensiunea de alimentare.
Se simte nevoia totuşi, de multe ori, ca unele aparate - magnetofoane, frecvenţă cu tranzistoare. Un astfel de amplificator are o impedanţă
picupuri, maşini de bărbierit, aparate cu motoare sincron etc. - să fie folosite de intrare coborîtă, de ordinul 5 - 20 k fi şi, ca urmare, rezultatul este
În deplasare) unde nu există reţea electrică. cu totul necorespunzător. Rezultă că, în acest ultim caz, este necesar
Pentru asemenea situatii recomandăm folosirea convertorului reprezentat un montaj de adaptare de impedanţă a cărui schemă o publicăm ală­
În fig. 1. Convertorul este de un tip deosebit: cu etajul de putere [Link] de
un oscilator separat. Oscilatorul, format din tranzistorul TI' transformatorul Tr1 turat. Aşa cum se vede, este un montaj pentru doze stereo, dar el se poate
şi condensatorul de O,5.)lF, este acordat pe frecvenţa de 50 Hz. Acordul exact folosi şi la doze mono, renunţînd la unul din canale. Propriu-zis aici se
se face prin ajustarea valorii condensatorului de 0,5,JJF. ' foloseşte un repetor pe emitor cu impedanţa mare de intrare şi o impe-
Oscilatorul comandă tranzistoarele T z şi T 3 • Tranzistoarele T z' T 3 trebuie să fie
perechi şi se recomandă să fie montate pe un radiator de 10 x 10 cm sau mai mare. danţă relativ mică la ieşire. Aşa cum se vede, folosind tranzistoare
Tensiunea de ieşire este de 220 V, semnal dreptunghiular. Randamentul monta- N-P-N cu f3 ridicat, se obţin impedanţe de intrare în jur de 1 M.Q şi
jului este de 60%. Se poate Încerca acordarea ieşirii cu un condensator C (dese- o impedanţă de ieşire de circa 15 k il. Montajul va folosi două tranzis-
nat cu linii punctate). Transformatoarele au următoarele date: toare TZ b Tz 2 , de tip BC 108, de fabricaţie românească. întreg rriontajul
Transformatorul Tr 1: Tole M55/20 din tablă siiicioasă de 0,35 mm; întrefier=
0,5 mm; se va realiza pe o mică plăcuţă de circuit imprimat cu dimensiunile
ni =40 de spire, 4> 0,4 mm Cu-Em; 40 x 40 mm. Montajul se va plasa într-o cutie de tablă de alu-
rl 2 =420 de spire, 1; 0,16 mm Cu-Em; miniu sau de cupru, care con-
n 3 =70 de spire, 1; 0,3 mm Cu-Em;
n4 =nr. = cîte 13 spire,1> 0,6 mm Cu-Em
stituie un ecran foarte preţios.
bobin"ate bifilar. (CONTINUARE ÎN PAG. 9) Această cutie se recomandă a se
plasa sub placa picupului, în
imediata apropiere a braţului.
Cablul ecranat, care leagă picupul -=-_-_-_- == _
l~V (braţul lui) cu amplificatorul de
A

audiofrecvenţă, se va conecta a- 0---+---:+---1------+---'\18

EE ~.
cum la punctele A,B,C. Întreg
montajul se va alimenta de la o
J:::::
C 220V
50Hz tensiune continuă de 15 - 20 V
, .J"L obţinută de la un alimentato; 5,0
obişnuit pentru aparatura tran-
zistorizată.

'* ÎNCEPUTUL ÎNFĂŞURĂRII

care în
grila a
divizorul liniar lucru oscilatorului tranzitron este ur-
amintită format din RzC z şi mătorul: Grila supresoare, al cărei rol în mod normal
nerea unei constante de frecvenţe este de a capta electronii vagabonzi din tub şi a-i cana-
s-a montat P 1 - reglaj nivel pe verti- liza la catod, este legată la masă prin rezistenţe le R Z9 ~
cală în anodic al tubului T 1 a. Aceasta deoa- şi P 7 de valoare mare şi la grila ecran prin unul din ~ O
rece, dacă ar fi montat în circuitul
ar avea o valoare mare (circa 1 M
de comandă,
şi pe diferitele
condensatoarele C Z4 -CZ8 ' în timpul funcţionării tu-
bului, pe rezistenţa de grilă-ecran cade o tensiune co- o
z O O
porţiuni ale cursei sale ar atenua semnalele de respunzătoare curentului Igz al montajului, tensiune ~ O
frecvenţă mare, pe cînd aşa toată valoarea este de care se transmite cu semn minus prin condensatoarele CI
10 k fi, iar semnalele ce trec prin el sînt amplificate C Z4 - C Z8 la grila supresoare, negativînd-o. Cîmpul ţ:
de TI a. negativ al grilei 3 are ca efect o respingere a electronilor ~
Condensatoarele din circuitul catodelor sînt de ca- în spaţiul grilă-ecran-anod, înapoi spre grila ecran. g:
pacitate mică. La freicve:nte mici ele introduc o reactie Curentul anodic al tubului scade, crescînd curentul de
negativă, micşorînd iar la frecvente mari, grilă-ecran, care măreşte tensiunea negativă pe grila
reactanta lor scade, adîncimea readtiei ne- supresoare. Se ajunge astfel ca tensiunea anodică să fie
gative şi în acest fel se lărgeşte banda de frecvenţe la un moment dat mai mică decît tensiunea grilei-ecran.
anodic sub influenţa cîmpului negativ al grilei 3 este
împiedicată de capacităţile C 19 - C Z3 , montate între
grila de comandă şi anod. Acestea realizează, prin ten~
si unea care o aplică pe grila de comandă
(prin o scădere liniară a curentului
anodic. în anod oscilatii de relaxare în
formă de de Amplitudi~ea acestor osci-
este dictată de rezistenţele R Z7 şi core spun-
datelor din schemă este de circa
Frecvenţa depinde de tensiunea pozitivă
introdusă comandă de cursorul potenţio-
metrului limitele dictate de rezistenţele R24 şi
R zs , pentru fiecare a comutatorului Ks, căruia
îi corespund 25 Hz..;... 180 Hz; 120 Hz+
900 3) 800 Hz..;... 5 4) 4,2 kHz şi
15 -- intervale care fi modificate
[Link] re2:isten1:eklr
intermediul comutatorului
de sincronizare fie de la o sursă exterioară prin con-
densatorul 2 închis a lui
semnalul verticală
lui a este comu-
tatorul de comutare (a,b,c). în
poziţia 1 (cum este în fig. 1), comu-
tatorul K 4 asigură circuitele necesare producerii osci-
relaxare mai sus amintite. în poziţia 2 închis
şi deschis a celor 3 ale comutatorului K4'
pentoda EF 86 devine de tensiune clasa A
cu grila supresoare la masă şi potenţiometrul
pentru nivelului de intrare X al oscilo-
scopului. C 29 conectat la bornele S,
care au devenit borne de acces pentru deflexia pe ori-
zontală a fascicul ului de electroni, conduce semnalele
(de la 0,26 V la 15 - 30 V, reglabil din P 6) spre grila 1
a tubului EF 86, care le aplică amplificate de cca 22
de ori plăcilor de deflexie pe orizontală ale tubului
 osciloscopului

pe ax cu int:relrm1ătorul
todic se aplică o tensiune
pe catod prin R 18 şi impulsuri

PLEXl 70 'f,. 70 X2

P4 O [TI] P50

P20 P30

l<2@ OSl K3c:2)

P1 .y. ®

în Rezistentele pozitivă a
lelor de COl'na11dă au rolul
fel bascularea releu lui sub
şi C 34• Condensa-
netă a
se a
Tensiunea este
şi R 21 formează un divizor care
la o valoare 300
anodică a
Rezistentele
de tensiun~
ale diodelor
se va realiza
x20 mm
 sînt asemenea, asemănare ca-
racterizată

ACi ABi=ODi
s
x x
mm mm mm

în
În fig, 1 se vede re- Inc:[Link].r,p'_ menţionăm că modifi-
oel'uH,10J1care este un manşon de prin- de transmitere se
punctul C sau punctele
o si dar toate deodată. Punctul
E va găsit pe dreapta ce uneşte O
În C.
Pentru un model în
relief creionul cu o
sculă cu virf ascutit. Scula se roteşte
gratie unui eledric care se
montează OS şi care îşi
transmite printr~o curea, reali-
zînd o Mecanismul tre-
buie să ridicarea din material
a scuiei. De'oarec:e
mite, nu
cestul unei con-
strucţii detaliat. Autorul stă
fa celor amatori cu amă­
nunte Mult succes!

Fi
 FIG.3 fi6.4

trece la
unelte,
aţă aibă,
foarfece,
20-30 mm şi, cm),
pînză aibă ,5-2 mm gro-
sime, carton pentru dosare sau precum şi
material pentru coperte: de pergamoid,
piele subţire şi unul sau borcane cu pastă aibă
de lipit.
Ca prim pas este necesară desfacerea cărţii vechi
În fascicule. După ce vom curăţa fiecare fasciculă În
vom Încerca să le reparăm În cazul În care unele
aceste fascicu le s-au ru pt. Această repara re
se face lipind o fîşie de hîrtie aibă, care se taie spre
capete, la nivelul paginii, ca În fig. 1. După aceasta şi
respectiv după uscarea pastei de lipit, aranjăm fasci-
culele una peste alta, ţinînd seama de numerotarea SE TRA(jE si
20-$Omm SEl'NNOAl>Ă·
paginilor. Vom avea grijă ca fasciculele să fie bine
CELE 2. CAPEiE
aranjate «Ia linie» (fig. 2), pentru a putea trece la opera-
ţiunea de trasare sau Însemnare. Această operaţie
o vom executa ca În fig. 3 sau 4, după cum dorim să FfG.l1
legăm sau, respectiv, să broşăm volumul.
Acum de abia putem trece la cusutul fasciculelor,
operaţie care se execută pe marginea unei mese, cu
fascicula desfăcută la jumătate, În poziţia indicată în
fig. 5. Sensul de coasere este indicat prin sc'!geti, şi se DE FECnJ,CM SE
face după semnele ce le-am trasat anterior. In cazul În
care dorim să legăm volumul, pregătim dinainte două
2BUCĂTI fîşii de pînză albă- «urechile» - cu o lăţime de 20-30
2 BUCĂŢI mm, de o lungime potrivită: 30-40 cm, aşa cum se a
vede În fig. 9.
0'20 FIG.10 Fig; 6 reprezintă modul de prindere a «urechilor»
la prima fasciculă (în fig. 7 şi 8 se prezintă detalii).
Astfel, la prima fasciculă, se va fixa la mijloc un băţ
de chibrit pentru a se pregăti ochiul de care se va fixa
la mijloc fascicula 2. Acest chibrit se scoate În
momentul În care s-a ajuns la mijlocul fasciculei 2;
se Înnoadă apoi cele 2 ochiuri formate, trăgînd de cape-
tele atei de cusut. .
. Cînd se va ajunge la situaţia din fig. 8, se înnoadă
cele două capete şi se trece mai departe la coaserea
fasciculei 3. Ajungem În fine la ultima fasciculă, cînd
aţa se înnoadă şi se taie scurt. În fig. 9 se poate vedea
lucrarea ajunsă În acest stadiu. Luăm acum hîrtie de
interior sau chiar o simplă hîrtie aibă, o punem În două,
la mărimea cărţii, şi lipim sub «urechi» această hîrtie.
Lipirea se va face doar spre cotor, iar «urechile» le
lipim deasupra, aşa cum se vede În fig. 12. Evident,
70 1 BUCAlĂ I
această operaţie o vom executa atît pentru începutul HÎRTiE oe ZiAR
;0.1 cît şi pentru sfîrşitul cărţii. După uscare, urmează
operaţia de tăiere a marginilor. Aceasta se execută cu
~________________~~~8 ajutorul unui briceag bine ascuţit şi cu o riglă din plastic
sau metal. Vom tăia ţinînd briceagul În plan vertical,
V1RFUl SE ROTIlNJI:ŞTE CU R 0,5-1 pentru ca tăietura să apară dreaptă, fără să apăsăm
prea tare pe briceag pentru a nu rupe hîrtia. În fig. 10 se
FIG.11 vede cum se face această o peraţie, iar În fig. 11 se poate
observa, dimpotrivă, o tăietură defectuoasă.
Se trece apoi la operaţia următoare: lipirea. Se unge
cu pastă de lipit cartonul cărţii, ca şi o parte din hîrtia
de interior (inclusiv «urechile»), iar deasupra se lipeşte
hîrtia de ziar, aşa cum se vede În fig. 13. Apoi, aşez1nd
cartea pe o masă, batem cu un ciocan din lemn muchea 14 FiG .15 ,I...... ~I------'
cotorului, pe o parte şi alta a cărţii,pentru a-i da o formă ~I I-E-
rotundă, aşa cum se vede În fig. 14; apoi, fixîndu-I Între 2.-4Cm
două sCînduri,ÎI aşezăm la presă. (Peste scîndura de
deasupra se pun greutăţi de 3-4 kg.) Lăsăm totul la
presă o zi sau două, pînă cînd s-a uscat bine. În con-
tinuare vom trece la operaţia de legare propriu-zisă.
Pentru efectuarea ei, luăm două bucăţi de carton
triplex, aşa încit acestea să depăşească cele trei
margini (fig. 15) cu3-5 mm, iar spre cotor să rămînă o
distanţă de 2-4 cm. Aceste cartoane le lipim pe feţele.
FIG.13 cărţii, tot c;;um se vede În fig. 15. Punem din nou la presă
şi uscat. Intre timp, luăm un dosar, îl udăm cu apă, îl
înfăşurăm ud pe un suport de lemn (coadă de mătură
de exemplu), îl legăm cu sfoară şi-I lăsăm la uscat.
Prin uscare, acest carton va deveni rotund ca un sul.
Tăiem din el o bucată de dimensiunile cărţii, cu o lă­
ţime egală cu distanţa indicată prin săgeată 1n fig. 15.
Acest carton îl lipim pe pînza, pergamoidul sau pielea
pe care am tăiat-o in prealabil, astfel încît să acopere
(CONTINUARE ÎN PAG. 23)
 I I
focale prin utiliz;arEla sin-
gur acromat. este
corectat la distorsiune special coma
de si aberatia de
rli"tn,r""il',nilt> reziduale
simetric,
curbură de cJmp)
o serie de
construcţie să fie
cele cromatice
de simetrie al
tivului se fixează diafragma, şi ea de o
construcţie extrem de simplă (placă­
MONTURĂ revolver cu orificii).
La aceste obiective deschiderea rela- 1. Lentilă convergentă din crown
DIAFRAGMĂ 2. Lentilă divergentă din flint
tiv maximă atinge valori de ordinul
1 :8, iar unghiul de cîmp pînă la 35°. 3. Lentilă divergentă din flint
LENTILĂ MENISC 4. lentilă convergentă din crown
CONVERGENT Iniţial aparatele ieftine, sistem box,
se construiau cu optică fixă, Aobiectivul 5. Diafragmă
fiind reglat pe hiperfocală. In ultimul 6. Muntură
timp chiar şi aceste aparate au obiec-
fig. <4
vergent, realizat din sticlă de crown
dens, ca lentilă cu aberatiile cele mai fig. 1
reduse. .
Este un obiectiv construit special care sînt utilizate două grupuri sime-
Moniînd această lentilă cu curbura pentru eliminarea distorsiunilor de neli- trice de lentile menisc lipite cu balsam
către peliculă, se obţine o curbură de niaritate. Aceste obiective au fost con- de Canada.
cîmp ceva mai redusă. Totuşi, unii con- struite după mai multe scheme,din care Obiectivele descrise pînă aici sînt de
structor; de astfel de aparate realizează cea mai uzitată este cea din fig. 5, În constructie simetrică. Acest sistem si·,
ghidajele peliculei fotosensibile Într-o
metric impune corectarea pentru toate
formă curbă, ce caută să
suprafaţa sferică a
aberatiile fiecăreia din cele două grupe
. Întrucît distantele între
printr-o suprafaţă cilindrică.
OOle<;m/-SU[JI!I:H:;l şi obiectiv-peiiculă sînt
Deschiderea maximă a acestor obiec-
sensibil diferite, sistemul optic al obiec-
tive este de la 1 iar unghiul tivului este normal să fie construit asi-
de cîmp de cca se con- fig. 5
struiesc cu de una din direcţii, obiectivul
la punct de cel pentru distanţe mari pe o
pe cealaltă pentru distanţe
obiectivele corijate
distante mici
Pentax SMC 'Macro-
menisc divergent din fiint
Prin utilizarea a două lentile fabricate cromatică), se pot corecta într-o măsură menisc convergent din mai sus
sticle cu caracteristici de sfericitate şi obie(~tj\le cu două
rite (indice refracţie şi dispersie cromatice. acromat este con- asimetrice ce-şi cori-
struit două lentile, una r-ron\l"rNant-o aberaţiile.
din sticlă crown şi
sticlă lipite între ele cu
balsam

pînă la deschiderea de ordinul 1:6,3 şi

unghiuri de CÎmp de peste 60°. De ase-
menea, şi această construcţie a fost
abandonată în favoarea obiectivelor mo-
prima.
derne cu superioare.
1. celebrelor
2. Primele modele de obiective acro- portrete ce-i poartă
mate erau construite cu diafragma
obiectivului.
obiectivele acromate
utilizări Lentilă din tlint
de cu 2. Lentilă din crown dens
cantităţi variabi le 3. Lentilă din fiint
cărora vom mai reveni. 4. Lentilă convergentă din crown dens
asemenea obiectiv este 5.
fig. 3c. C.
- au fost naro"",,,,,
atingerea
Pancolor
7 lentile.
Numărul mare de
al anastigmatelor rY\".rlOY"'O
termină

magneziu,
duce În mare
În special la obiectivele
straturi antireflex "iU!IH~JH:'. obiec:tive
poartă MC
Coated sau
toate acestea, se remarcă la [Link]-
tele cu număr mai redus de lentile o
gine mai clară, mai viguroasă şi cu un
contrast ceva mai mărit. Rezultă astfel
c? nu întotdeauna se pot compara două
obiective avînd ca singur criteriu deschi-
derea maximă.
Preţul unui obiectiv cu deschiderea
relativă maximă 1:1,4 sau 1:1,8 este
sensibil mai mare decît cel al unui obiec-
tiv cu deschiderea 1:2,8 sau chiar 1:3,5,
iar imaginile obţinute sînt perfect com- Fotografiile publicate În această nouă ediţie a
parabile, Înclinînd În favoarea celor din
urmă. Avînd în vedere faptul că obiecti-
salonului nostru «Tehnium», În pofida unei anumite
vul se utilizează destul de rar la deschi- note de «ireal» şi a unui bănuit trucaj (datorită unor
derea sa maximă (cu excepţia mono- deformări conştiente - voite - ale imaginii), nu
obiectivelor reflex), orientarea fotoama- sînt decit o expresie absolut realistă a unor ele-
torilor către obiective cu mari perfor- mente tehnico-industfiaie, mai cunoscute,
mante luminoase nu este cea mai avan- sau a unor procese zone accesibile
tajoasă. ochiului numai măritm',
În legătură cu testele comparative ce
se publică despre diferitele obiective,
Dar nu înseamnă, deseori, şi a des-
acestea (în În ultima se coperi in ceea ce nu cunoaştem? Şi nu
referă mai la puterea de tocmai fotografi ei cu arta?
a obiectivelor. De regulă, aceste
nu sînt efectuate după un standard
unic, astfel ÎnCÎt acelaşi obiectiv
apare În diverse publicaţii cu
rezolutie diferite. Este bine
amintit
obIectivul
un tesI publicat indica o
de separaţie În centrul
linii/mm, puterea maximă de .;:pn:::'ir::!ltip
filmelor uzuale de fotoamatori este
mult redusă chiar ÎIl conditiile tes-
tării acestora conditii . de
laboratoare . 9 reu de

in numărul
tei vom orezefllta a fost a
puri de ob~ăective ana§1tu:rm~!l· machetăde
teşi schemele lor. pentru un nou produs rarmc!ceutlc.
Un ... antireumatic.
 unul din elementele punţi; are valoare variabilă, de
1. MĂSURAREA PUTERII
cu punct, dînd diverse valori tensiunii anodice (ce se
exemplu un potenţiometru. citeşte pe voltmetru) şi urmărind variaţia curentului
Acest montaj se realizează pe o placă izolată pe anod-ic (indicat de ampermetru).
ELECTRICE care se montează 12 bucşe, creîndu-se astfel posibi- Didactic, pe un panou, se montează un soclu pen-
litatea interconectării elementelor de circuit. tru conectarea diodei, şi bucşe radio pentru conecta-
rea celorlalte elemente.
Puterea consumată într-un circuit electric poate fi La bornele Uf se conectează o sursă de energie
calculată, chiar fără a cunoaşte valoarea rezistenţei pentru încălzirea filamentului. Valoarea tensiunii apli-
consumatorului, şi este numeric egală cu produsul cate filamentului se citeşte pe voltmetrul V 2 ,şi această
dintre curentul ce trece prin circuit şi tensiunea la valoare este indicată de constructor.
borne. Regimul de funcţionare al OlodeÎ Intr-un montaj
Demonstrativ, acest lucru se realizează pe un panou practic se stabileşte În zona unde curbele caracteris-
pe care se fixează bucşe radio (conform indicaţii/or tice indică o dependenţă liniară Între curent şi ten-
din schema alăturată) intre care se conectează sursa siune.
de alimentare cu energie, un reostat cu ajutorul că­
ruia reglăm valoarea curentului din circuit, amper-
metrul montat în serie, voltmetrul şi bineînţeles con-
sumatorul, constituit dintr-un bec.
4. CARACTERISTICILE
După ce elementele au fost conectate, se dau di- TRIODEI
ferite valori curentului din circuit (se citeşte pe amper-
metru) prin mişcarea cursorului reostatului, şi prin
citirea valorii tensiunii fa bornele becului se poate
determina teoretic puterea sau energia sau se tra- Tubul electronic utilizat ca amplificator, generator
sează grafic curba puterii conform relaţiei P = U 1. de oscilati;, detector sau limitator este trioda. Valoa-
rea curentului anodic în acest tub este dependent
atît de valoarea tensiunii anodice, dar mai ales de
2. PUNTEA DE MĂSURĂ valorile tensiunii aplicate pe grila de comandă.
Montajul demonstrativ se realizează pe un panou
de plexi sau textolit În care se fixează bucse radio.
De o importanţă deosebită În tehnica măsurători­ Legătura Între sursele de alimentare- anodică si de
lor electrice se bucură montajul denumit puntea grilă, instrumentele de măsură şi tub se execută prin
Weasthone. fire liţate izolate, prevăzute la capete cu conectori
Cu acest montaj se poate măsura cu mare exacti- tip banană.
tate valoarea unui rezistor, a uneI inductanţe sau a La bornele Ua se conectează sursa de tensiune
unei capacităţi. anodică cu valoare constantă, iar la bornele Ug,
Puntea din schema alăturată se compune din 4 re- sursa de poiarizare a grilei. Cu acest panou se ridică
zistenţe, care formează braţele punţi;, o sursă de familia de caracteristici ia = f(Ug) pentru Ua = con·
alimentare cu tensiune (care se cuplează pe una din
l. CARACTERISTICILE stant.
diagonalele punţii) şi un instrument de măsură cu
zero la mijlocul scalei, care se cuplează În cealaltă
STATICE DIODEI Variaţia tensiunii de grilă se obţine prin deplasarea
cursorului potentiometrului, iar valoarea tensiunii apli-
diagonală a punţii. Dioda, tubul electronic cu doi electrozi (catodul SI cate grilei se citeşte pe voltmetrul V. Instrumentul
Se consideră că puntea este la echilibru cînd pro- anoda), utilizată În circuitele electronice de redresare mA indică valorile curentului anodic. Valorile indicate
dusul elementelor de pe braţele opuse este la egali- sau detectaTe ale unui semnal electric admite anumite de cele două instrumente se trec pe un grafic,
tate, acest moment fiind indicat de instrumentul de valori ale curentului ce trece prin ea, functie de ten- Pentru fiecare regim de funcţionare a triodei se
măsură prin faptul că prin el nu mai trece curent. siunea aplicată pe anod. - stabileşte punctul de funcţionare în funcţie de acest
Bineinţeles că această egalitate se obtine cînd Această funcţie la = f (Ua) se trasează grafic, punct grafic.
 Experienţa cadrelor didactice din invăţămintul general, mediu sau superior a dovedit că marea a elevilor
şi studenţilor capătă indinaţii şi aprofundea:ză mai uşor materiile cu conţinut specific tehnic, dacă metoda de predare folosită
constă dintr-o intre demonstraţiile teoretice experimentul practic. practică care insoţeşte scheletul
teoretic are În cadrul de Pe de o acordindu-i in
de a mai incă o dată materialul viu. de altă, parte,
notarea punctelor se pe care il
vizuale cu auditive mai mult
enumerate mai sus este şi de rezultatele atractive
all'>n""IJ"!:III~ aparatele demonstrative executate de elevii claselor <l::Uinp'I"!,n::1lll"oP
ordine de idei, demonstrative şi machetele funcţionale cu
n ... .,.lI'b~U~nll"i să mai uşor tainele imensei

muchiile late de

se aplică
care se
3x 15.
de 200/
casele de
aibă, de
panou! tubu- schema re-
pen- conexiunile
acest ""1""f'TW07110r la acces 1. Pe desen
şi panoul releului bornele A, B, În"lif""y,,",-.t indice (in-
electromagnetic (într-un număr viitor al revistei). fără prim).
Executînd diferite combinaţii între aceste 3 indice se desenează sub forma unor
de se obţin r!pml"ln~;tr;:l- de x 10 mm. Bornele de pe
tive ale sub forma unor cercuri
nice întîlnite în curentă. centrul desenului
tele fixe cu elemente variabile, in blocurile va trece tu bul
nale se obţin experimentale necesare hîrtia desenată pe care se
nitivării f'l'Ilr;;lr't"""i<::f'if',lnr unor scheme. lipire. un burghiu x bară
de 6 mm se găurile rl",,,,ti,,,,,'fa bucşelor de conexiu- folosirea panoului,
Montajele necesare includ: ne care anterior au fost reprezentate cu cercuri. Se al barei suport se va introduce circa
alimentare ce se vor montează apoi bucşele din fig. 4, fixîndu-Ie cu 20 mm 1n stativul universal, care are menirea de a
dintr-un cărui tensiuni M 6 înspre interiorul cutiei. Peste desen se mentine panoul în verticală
reglabile Între anumite limite, şi un aplica acum o placă de plexiglas, gros de 3 mm, în cutia se poate cu o placă,
de radioficare de 0,25 'IN, echipat cu care s-au făcut în prealabil găurile de r/J 12 pentru gros de 3 mm, fixată cu
pentru linie de abonat. capul bucşelor şi gaura de r/J 22 pentru tubul TI' Pe placa de plexiglas se văd conexiunile panou lui
Adăugînd pe rînd celor 6 elemente demonstrative cele 2 fete laterale ale cutiei (lungi de 250 mm), la demonstrativ. Montînd tubul În soclu si alimentîndu-l
de mai sus cîte 1 sau 2 din cele 30 panouri funcţio­ distanţă de 17 mm (dacă s-a montat În faţă placa cu 6,3 V la bornele 5 şi 6 (sau 5' şi fi'), tubul se va
nale, se pot realiza circa 24 de machete funcţionale, de plexiglas, sau de 15,5 mm, dacă aceasta nu s-a aprinde.
cum ar fi: montat), se practică În linie găuri de 1/> 6 mm, scobite 2. Panou! demonsb'ativ al tubului folo-
Amplificator de audiofrecventă cu cuplaj RC. sau în conic cu vîrful unui burghiu de f/) 11-12 mm la seşte tu bul EF 80 (se poate monta şi un 86
cu montaj contratimp; diferite radioreceptoare, relee adîncimea de 3 mm. Aceste găuri se fac în dreptul sau 6)A.( 5 Il) şi este prezentat în fig. 2. EI se reali-
dreptunghiurilor notate pe marginea desenului cu zează la fel ca şi panoul deschis anterior.
etc.
Indicele prim. În aceste găuri se montează bucsele 3. Panoul demonsbativ al ochiului magic (fig. 3),
PANOURI DEMONSTRATIVE de Interconexiune Între module (fig. 5), fixîndu-Ie cu b'chipat tuburi EM 84 sau (EM &l sau EM 81), se rea-
piuliţe M 6 Înspre interiorul cutiei. lizează la ca şi primele două Pentru rea-
1. Panou' demonsbai:iv al tubului electronic Acum se trece la executarea conexiunilor între lizarea unora dintre machete necesare două
este prezentat În fig. 1 şi este echipat cu dubla triodă bucşe şi cosele soclului lui TI' Conexiunile se vor panouri de tipul celui prezentat În figura 3. Alimen-
ECC 85. Pentru confecţionarea panou lui se constru- executa cît mai drepte posibil (e bine să fie astfel tînd panoul din fig. 3 cu 6,3 V la filament, prin bornele 5
ieşte o ramă din material izolant, ar fi: textolit, asezat soclul Încît ele să plece în linie dreaptă pe şi 6 (5' şi cu plusul tensiunii ~modice la bornele
plexiglas sau chiar lemn tare, gros 6 mm. Dimen- directia indicată, pe schema conexiunilor lipite 82 sau conectînd catodul la masă (borna 4 sau 4'
siunile exterioare ramei sînt de 200/250 mm. Îmbi- cutie). Conexiunile se execută cu conductoare legată. de 6 sau 6'),va apărea lumina verde des-
narea celor 4 bare de î4 mm se face prin şuruburi cupru izolat cu policlorură de vinil, cu secţiunea de chis pe ecranul fluorescent.
 MATEI

ţionate din· lemn, metal sau sticlă. Ele se reali-

zează strunjire, modelare 'Ia cald, batere,
turnare, matriţare sau Într-o tehnică combinată.
marcată cu litera C patru
de decorative de 5 la 20 mm.
prese, cuie, tu mare, batere şi
consolidante.
cele mai des utilizate care,
se Întîlnesc atit la
tehnica de i-o dăm.
rs:>w,\I"I/!'.,.;w,-t;:' 8 modele de zale, zala fiind
de forme care, repe-

şablonului

sau tra-
confec-
 clasic solicită
. dulapurile
separabile - În
mult mai
«Semenic»,
sau
sertare.
estetic)

Marele avantaj al acestei

Însă multiplele combinări de
de mobilă cît şi rlif,[Link],[Link].o
tic. ansamblu, o garnitură de()SE~bit

*
 ni"~>"in'nrr,nli'~
alte surprize.
le efectuăm la sistemul de aprindere'
- bujia nu dă scîntei; se verifică bujiile şi Înlocuim
pe cea defectă;
ca de obicei, să determinăm cauzele, cauze care - cablu! unei
că la această fază Încep să fie mai uşor de de- slab fixat În
în baza de din totalul lor, primar;
eliminare. aprindere. - lipsă de avans '.Ia se va regla la un
rll"ti"JhI!1rl'" Nu trebuie să ne sperie zgomotul atelier sau. dacă a·teţi lampă de control şi pUţină expe-
trebuie să ştim să intervenim suficient rienţă, puteţi verifica şi r~gla dv.

DAN V ĂITIEAN U

Dozînd În timp scurt puterea de frînare necesară interpune intre pICior şi roată o servocomandă. Dar
înaintea blocării roţilor pe un drum normal, frina pentru ca aceasta să-şi îndeplinească misiunea - o CELE ŞASE IMPERATIVE
electronică permite reducerea cu 38% a distanţei de frÎnare corectă - este necesar ca roţile să nu ajungă .AlE SISTEMULUI ANTIB1.0CAJ
oprire. niciodată la blocaj. Trebuie cunoscut, în esenţă, că aşa-numitul coeti-
Dintre sutele de accidente de automobile pe care le În esenţă, sistemul frînare trebuie construit în cient de aderenţă la sol, care, multiplicat de sarcina
Iasă În urmă fiecare week-end, nouă din zece ar putea aşa fel încît o presiune modestă asupra pedalei rotii, dă forţa de frinare, depinde de [Link] pneu-
fi evitate dacă conducătorii ar fi aşi ai volanului. Redu- de ordinul a 30 kgf să ducă la un ralenti maximum posi- lui. Experientele auşrătat că forţa de frÎnare transmi-
cerea accidentelor ar fi şi mai mare dacă fiecare con- bil pentru condiţiile cele mai favorabile: sol uscat şi sibilă atinge maximum pentru o alunecare de 10%-1
ducător auto ar fi un virtuos al frînării. Dar aceasta ar rugos, pneuri noi, maşină încărcată. Toate acestea adică atunci cînd pneul alunecă puţin. Pentru o alune~
Însemna ca şoferi! amatori să se apropie de clasa fără a fi nevoie a se apăsa puterniC pe pedale. Adică care mai mare de 15%. eficacitatea incetinirii sedimi·
marilor piloti de curse, ceea ce din păcate nu este un efort modest este suficient pentru a aplica roţilor nuează şi atinge un minimum cînd roata glisează total
posibil. Este posibil însă a Înzestra constructiv maşina maximum de strîngere, lucru evident necesar pentru la '100%, altfel zis cînd ea est~ blocată. ,
cu reacţii pe care le posedă un conducător incercat. a opri maşina cînd aderenţa o permite. Am văzut pe de altă parte că în acest moment ghi·
Binecunoscuta firmă constructoare de automobile da}ul dispare, maşina nu mai este manevrabilă, cu
«Mercedes», În colaborare cu firma producătoare de IFRINARE DIN MERS... toate consecinţele grave posibile. Deci blocarea roţi­
material electric «Teldix» au pus la punct un dispozi- lor provoacă un dublu inconvenient: frÎnarea
tiv care, în acest domeniu, face dintr-un conducător Dacă şocul de frînare este aplicat în traiectorie puţin energică se adaugă la pierderea
modest un pilot de clasă. FrÎnarea în urgenţă, care se dreaptă, maşina rămîne În principiu pe şosea, dar poate vehicululuÎ. A suprima aceasta' eventualitate con
reduce la apăsarea bruscă a pedalelor, nu reuşeşte de lua o poziţie oblică la dreapta sau la stînga: către copa- un progres decisiv din punct de vedere al securităţii.
obicei să evite accidentele. O frînare corectă înseamnă cul sau către camionul din faţă. in viraj este mai simplu, Principiul fundamental este foarte simplu În teoriş;
oprirea inaintea obstacolului, înseamnă a doza efortul ea rămîne pe traiectorie. înainte de a atinge limita blocajului, un dispozitiv
În aşa fel încît, indiferent de condiţiile drumului şi de Dacă roţile din faţă sînt blocate în timp ce roţile din special, un palpator, dă alarma şi comandă o
traiectoria maşinii, fiecare roată să fie la limita alune- spate rulează liber, comportamentul este aproape a presiunii în Qk-cuitul În cauză.
cării. Un pilot de clasă face aceasta aproape mereu, acelaşi şi manevrabilitatea dispare. Forţa de strîngere aplicată la frînare se diminuează,
un conducător obişnuit niciodată, dar un sistem spe- Mult mai supărător este blocajul roţilor din spate. în roata reia viteza, presiunea este restabilită din nou
cial întotdeauna. Intr-un cuvînt, toată arta constă, odată acest caz, osia blocată va fi aproape dreaptă. Spunem ş.a.m.d. Conducătorul nu joacă aici nici un rol, ei el
luată decizia de a frina şi piciorul pus pe pedală, de a aproape, deoarece ea se îndepărtează puţin şi roţile apasă numai pedala.
executa delicatul ralenti ideal de către un dispozitiv din fată,care continuă să meargă,se angajează în di- In ceea ce priveşte detectorul de blocaj, sînt pOSibile
electronic. recţia acestei devieri. Maşina ia un virai, iar forta cen- multe moduri de realizare: mecanice, în particular
Frinareaelectronică este În materie de automobile trifugă face ca partea din spate a maşinii să treacă În sistemele centrifuge, sau electrice: cu contacte cu
o invenţie capitală, comparabilă cu ceea ce a însemnat faţă. Maşina execută binecunoscutul «cap ln coadă», cîmpuri rotitoare,electrice sau magnetice - cu varia-
cu ani În urmă introducerea frinei hidraulice În locul după care poate fi adusă În poziţia ini1taUi, dacă con- ţie de capacitate etc. Nu aici rezidă dificultatea tehnică,
frînei cu cablu. ducătorul nu s-a lovit de volan. Dar cum el încearcă ci la valva care comandă presiunea din circuit. Aceasta
FrÎnarea Împreună cu menţinerea în curbă constituie să iasă din această invÎrtire, el redă maşinii un nou trebuie să lucreze foarte repede, de ordinul sutimilor
domeniile unde s-a progresat cel mai mult În ultimii impuls şi vor fi o serie de invîrtituri pfnă ajunge în de secundă, la presiuni considerabile.
20 de ani. În particular, reglajele suspensiei - roata şanţ. Firma «Teldix» este aceea care a pus la punct aceste
in contact permanent cu un sol ondulat defavorabil -, Chiar un as al volan-u!ui este incapabil să stăpînească valve cu comandă electromagnetică, în acelaşi timp
pneurile cu structură radială şi cu cauciucuri foarte o maşină în viteză căreia i s-au blocat roţile din spate. cu unitatea hidraulică de comandă şi centrala elec-
aderente, discurile cu reamplasarea de tamburî, cir- Forţele care apar acolo sînt forţe de acţiune şi reactiu- tronică.
cuitele duble, limitatorii de presiune etc. Tehnica a ne, evident simultane. Pe de altă parte, firma «Mercedes» a studiat influ-
făcut din maşina actuală un aparat foarte sigur la A rămas cazul în care se blochează roţile de pe o enţa reglajului asupra dinamicii de rulare, în adaptare
frÎnare, deşi brutal. atîta timp cît solul este uscat şi parte a maşinii. Este evident că în acest caz masina la ansamblul vehiculului.
uniform. Dar această siguranţă se pierde pe un teren va vira În jurul oprite sau a părţii blocate. Bine- Scopul fiind interzicerea blocajului roţilor, trebuie să
umed, În viraje nenumărate cu bălţi şi noroi, sau pe înţeles este a aprecia că este suficient de a se respecte şase principii recunoscute indispensabile:
zăpadă. descărca frînele pentru Înceta cauza acestor neca- 1) asigurarea integrală a stabilităţii de mişcare a
Pe un sol umed, de exemplu, forţa de stringere a zuri. vehiculului În timpul frînării; 2) exploatarea optimă a
rotilor depăşeşte foarte repede rezistenţa pe care o Blocajul din spate fiind cel mai periculos, de aderenţei roţilor cu şoseaua şi asigurarea în acest fel
poate transmite contactul sol-pneu (de unde blocaj şi mult timp au căutat un dispozitiv capabil să-i a celei mai scurte distanţe de oprire posibilă; 3) permi~
alunecare), deci trebuie să micşoreze instantaneu a- evite. terea frînării În viraj, fără a se afecta stabilitatea de
ceastă presiune cîndroata întîlneşte o zonă noroioasa, În practică se să se transmită o fortă rezistentă mers şi manevrabiiitatea; 4) adaptarea rapidă fa modifi·
restallilirea presiunii unde drumul este mai rugos mai mică în În faţă; unele modele posedă un cările terenului, de genul zăpadă bătătorită, pămînt
ş.a.m.d. împărţitor forta de frina re la presiunea uscat etc.; 5) să posede o comandă de securitate la
Dar în cazurile extreme o asemenea frînare este transmisă la la poziţia cutiei sistemul normal în caz de slăbire a regulatoruluij
practic impOSibil de realizat. În asemenea situaţii, nouă şi la forta de ra!enti (încel:inlre) provocată. Este o so- 6) funcţionarea de la viteza maximă pînă la oprire.
din zece conducători apasă brusc frînele; toate roţile luţie de acest reglaj purtînd unic Soluţia adoptată şi numită ARS. (Anti Blocage
se vor bloca şi maşina se va lovi puternic de obstacol. trenul de roţi nu mai poate fi solicitat Systeme) satisface toate aceste condiţii şi permite
Automobilisîul apasă frlnete În mod reflex, fără a se decît asupra unui fără regulator. Reducerea unui conducător obişnuit să frîneze În caz de urgenţă
gindi dacă această manevră serveşte scopului său: distanţei de oprire este minimă, ca să nu spunem cu o eficacitate mare; fără blocaj, o distanţă de oprire
oprirea la o distanţă minimă de obstacol. De aceea se inexistentă. redusă cu cel puţin 16%. CÎnd condiţiile sînt bune pînă

18
 Exploziile În toba de eşapament. Însoţite În majori- vom strînge piuliţa respectivă. electrodul central. Cel mai bine este să înlocuim
tatea cazurilor şi de un fum negru, se datorează şi La distribuţie, o supapă de evacuare care nu se Închide bujia.
unui amestec bogat. adică amestecul are ori prea provoacă. de asemenea. explozii' În toba de eşapament - Fişa de legătură cu bujia este sărită de la locul ei,
multă benzină, ori prea aer. Din cauza lipsei şi negru În conducta de evacuare. izolaţia fişei este roasă sau crăpată şi face contact
de oxigen din cantitatea aer necesară, respectiv Recomandarea noastră de Întîmplător sau continuu cu masa (o piesă a motorului).
din cauza amestecului incomplet. acesta poate atelier. ce va curăta - Uzura ruptorului.
arde În totalitate. Particulele nearse de combustibil şi la nevoie va ' distribuitorului
sînt evacuate 'in toba de eşapament. 'in contact cu
oxigenul din aer, se aprind şi ard cu zgomot puternic. iNTRERUPERI iN
Cauzele 'imbogăţirii amestecului şi posibilităţile de Cll.N .......,..... ,"-" ...
remed iere sînt u rmătoareie: motive de nefuncţÎonare
- Închiderea neetanşă a acului obturator din camera
scaunul acul

cauza

manevră
drumul
fiind foarte
(sau
rotaţie se
această cădere
sistemului el€ictl~orlic,
maxime admisibile.
la valva re!;lul(~to,are
presiunea

telefonului -
(pl.) - Inventa-
avion mono-
carbonică. 8)
netermina-
as în ma-
Combustibii
motoarele diesel - parte de la
Arderea motoarelor termice din
",g~..... ''''''.'''' Matematician român cu contri-
(Emest) ""-;. Deschid ia
1. Dispozitiv de impulsuri pe din internă. 2) În pripă! -
2, Dispozitiv de pe din aeronavele moderne. 3) Matematician
3. Blocul antice, inventatorul eulipipilului acţionat
4. Blocul va/ve/or cu vapori de apă 4) Norvegian, membru al
expediţiei lui Anjou în - Prima parte la bielă!...
-- ... Şi la motor! 5) Ajută la pornirea manuală a mo-
Să mai amintim că sistemul este independent de toarelor - La frînă! 6) Constructorul avionului blindat
conducător: cea mai brutală lovitură de picior În pedala de asalt IL 2. 7) Motor cu ardere internă a cărui aprin-
frinei nu blochează niciodată roţile şi nu va ocaziona dere se face prin compresiune - Componente în
niciodată nici cea mai usoară întîrziere. sistemul de tracţiune la motoare. 8) La pene! - 1960
Pe un drum bun uscat, de oprire minimă este cel În care Lenoir a inventat motorul termic cu
utilizînd frîne foarte este Cu sistemul de ardere internă - Oraş În Italia. 9) Auxiliar al motoa-
antlb!ocare electrică această este redusă la relor, generator de curent continuu (pl.) 10) Locali-
42 m. tate de munte În U.R.S.S. - Component al moiorului
Dar şi care transformă energia fluidului din cilindru În ener-
gie mecanică sau invers. 11) Fizician francez, inven-
tatorul cazanului de aburi cu supapă de siguranţă­
Sferă de activitate.

Cuvinte rare: BMP, RAE, IUS, CCl, CiMt

 mobilier care poate servi
Cîteva elemente AA.~,.",·,,..,,t;,n:, ca masă de lucru, etajeră şi bar,
mobila rea de o
prezentat recent În Italia;
executa din panouri de
şi
Un pat de o factură aparte - extem,ibil.
atunci CÎnd este cazul -
cu doi pereţi inclinaţi, protectori,
creÎnd, În ansamblu.
q ambianţă foarte atrăgătoare.

Ştiţi să vă mobilaţi locuinţa? Camera copiilor - colţul lor preferat -

Doriţi să conferiţi un plus de confort ~ngăduie aceleaşi Înnoiri.
şi bun gust vechiului dv. mobilier? In imagine.
V-aţi gîndit vreodată că, modificînd un cuier, un mobilier executat cu mijloace simple.
asociind cîteva noi elemente decorative, din cadre de lemn
În culoare natur sau vopsite
încadrînd altfel un tablou, În cu/ori vesele, cu duco.
utilizînd mai îndrăzneţ elementele de f-uloare,
apartamentul dv. ar putea să dobîndeiLscă,
nu numa'i aparent, un plus de eleganţă, de atractivitate
şi de ce nu? - de ,confort?
Răspunzînd dorinţei citz·torilor noştri,
arhitecta Tatiana Corvin ne va oferi,
începînd cu acest număr, o suită de astfel de sugestii
la care - tot ca de obicei - aşteptăm opiniile,
întrebările şi opţiunile dv.

Folosirea mai Îndrăzneaţă a culorii

poate avea şi ea un rol important
În transformarea unui interior.
Iată. astfel, CÎteva idei
real ingenioase pentru măsuţe
cu diametrul de 90 cm,
executate din tablă emailată
sau din lemn vopsit cu duco mat,
În culori vii.
Se pot aşeza pe un picior
cu un diametru de circa 60 cm (p.a.)
sau pe un trepied din tuburi Iăcuite,
pliante (p.b.).
Datorită grafismului lor rafinat,
ele pot fi suspendate CÎte
una sau mai multe pe un perete
din camera de zi,
formînd un frumos element decorativ.

Un pat-canapea pe rotile,
cu parasolar,
uşor de scos pe o terasă
sau - judeCÎnd după fotografie
- chiar şi Într-o grădină.

Ne-am obisnuit cu ideea

paturilor suprapus~ pe Înălţime.
De ce n-am accepta,
Însă, şi ideea unui «pat-sertar»
supl imentar,
dar la care putem renunţa
În timpul zi/ei.
CÎnd avem nevoie de spaţiu ...

21
 Ing. N.G. BIAlOKUR
n-Choku-zuki constituie prin- OARI-SHIZEN-TAI, fig. 11), glisaţi pi-
undamental al tuturor tehnicÎ- ciorul stîng spre adversar, păstrînd
ki. Practic, seiken-choku-zuki bratele În lungul corpului (fig. 12). În
se execută În pozitii Karate-ului al doilea timp flexaţi genunchiul stîng
(în special În şi abdomenul înainte. Tot-
pe loc, fie În deplasare. cu pumnul stîng,
este pusă În joc şi forta ce rezultă prin pozitia sa iniţială, şi
deplasarea rectilinie a corpului, prin rahateti pumnul drept la nivelul plexu-
rotirea şoldurilor În plan orizontal sau lui. La impact vă aflaţi cu bustul În
prin balansarea lor laterală În plan postură diagonală, cu picioarele pe
vertical. aceeaşi linie (fig. 13). După impact
retrageţi pumnul stîng În dreptul u-
• Ol-ZUKI este un choku-zuki care mărului, flexÎnd cotul (fig. 14) .
se execută Într-un timp, Înaintînd larg • KllAMI-ZUKI se execută pe loc
spre adversar, se loveşte simultan cu (sau după o deplasare), lovLnd cu
pumnul corespunzător piciorului care pumnul corespunzător piciorului a-
avansează. vansat. Simultan se rotesc soldurile
Descriere: Pornind din Zen-Kutsu- În plan orizontal, În sensul 'loviturii,
dachi pe stînga (fig. 1), deplasati picio- executînd astfel si o eschivă.
rul drept înainte în arc de cerc. În Descriere~ Sinteţi În gyaku-zuki
momentul În care picioarele sînt ală­ dreapta (fig. 9). Pe loc, rotiţi puternic
turate (fig. 2) destindeti brusc piciorul şoldurile spre stînga. Simultan lan-
stîng şi propulsaţi bazinul Înainte. Si- safi pumnul stîng în jodan-choku-
multan lansaţi· pumnul drept În zuki şi retrageţi pumnul drept În hikite.
ch udan-cho ku-zu ki şi retrageţi pu m- La impact vă aflati În Zen-Kutsu-dachi
nul stîng în hikite. La impact vă aflaţi ·stînga cu bustu( vertical şi În profil
inZen-Kutsu-dachi pe dreapta, cu bus- (fig. 15).
tul În postură frontală (fig. 3). • NAGASHI·ZUKI se execută ca
• TOBIKONDE·[Link] este un un tobikomi-zuki simultan cu eschivă,
oi-zuki ce se execută sărind În lungi- obţinută prin rotirea şoldurilor în plan
me spre adversar. Cind picioarele sint orizontal, În sensul loviturii. Astfel, la
alăturate, piciorul de sprijin se des- forţa de translaţie (FI) se adaugă forţa
tinde brusc, lansind corpul inainte şi (F2 ) generată prin rotirea şoldurilor.
derapează În acelaşi sens. In momen- Ca efect al acestei mişcări, piciorul
tul in care piciorul din faţă atinge solul, din spate derapează şi se roteşte spre
se loveşte cho ku-zu ki. La impact, bus- exterior. La impact corpul, cu bustul
tul este În postură frontală (fig. 4). În profil şi lejer aplecat înainte, se află
• JUN·ZUKI·NO·TSUKKOMI se pe o nouă axă faţă de adversar (fig. 16).
execută În doi timpi. În primul se avan-
sează larg, deplasînd Înainte piciorul
din spate pe o linie dreaptă şi păstrînd
bustul frontal şi pumnul corespunză­
tor piciorului care a avansat În hikite
(fig. 5 şi fig. 6). În al doilea timp pum-
nul este lansat in jodan-choku-zuki;
ARITMOGRIF
simultan şoldurile se rotesc puternic
În sensul loviturii, bustul se apleacă
lejer înainte, iar piciorul din faţă se
flexează mai mult. Astfel la forţa de
translaţie FI se adaugă forţa F2 re-
AUTO
10 zultată prin rotirea şoldurilor În plan A
orizontal, În sensul loviturii. La impact
\ bustul este În profil şi aplecat Înainte; 59 ,,1 Ot~ 1 t:} 11 f St
picioarele sînt pe aceeaşi linie (fig. 7).

~
• GY AKU·ZUKI se execută pe loc,
lovind cu pumnul corespunzător picio-
6( 1~ 2( 12A 1~ 1~
rului din spate. Lovjtura este acom-
paniată de rotirea şoldurilor, În plan
8l 13~! 11
orizontal, În sensul loviturii.
Descriere: Din Ze.n-Kutsu-dachi pe 14l SE 1~ 40 81 ~<
stinga, cu bustul În postură diagonală
(fig. 8), lansaţi pumnul drept În chu-
dan-choku-zuki şi retrageti pumnul
11 P Sf n 2~ 4(;; 14t.
stîng În hikite. Si'multan rotiţi şoldu­
rile spre dreapta. La impact vă aflaţi În St 9S St: 14l
Zen-Kutsu-dachi pe dreapta cu bus-
tul frontal (fig. 9). 7T 11
• GYAKU-ZUKI-NO-TSUKKOMI
Se loveşte cu pumnul opus piciorului
avansat, deplasînd simultan şoldurile
1n 81 14l 40 7r 8'
În planul sagital-frontal; se execută
astfel şi o eschivă. 11f 81 95
Descriere: Din Gyaku-zuki dreapta
(fig. 9) avansati larg, În arc de cerc,
piciorul drept, pentru a-I pune cu
călcîiul pe linia vîrfului piciorului stîng.
Loviţi chudan-choku-zuki cu pumnul
2{~ 40 7T 8 7f SG
stîng şi balansaţi lateral şoldurile. La '8
impact bustul nu este riguros frontal,
umărul stîng fiind lejer deplasat înain-
te (fig. 10). Înlocuind cifrele prin litere, veţi
• TOBIKOMI-ZUKI se execută În afla de la A la B: Organ al moiorului
doi timpi, glisînd spre adversar şi ce transformă mişcarea rectilinie al-
lovind apoi cu pumnul corespunzător ternativă a pistoanelor În miş-:are de
piciorului din .faţă. rotatie continuă (2 cuv.). Pe orizon-
Descriere: In primul timp, pornind tal) cuvinte legate de temă.
dintr-o poziţie naturală pe stînga (HI-
zz
INVEN I ROMÂNESTI

Toţi radioamalorii ştiu că În activitatea lor

au nevoie de ajutorul chimiei. Fără reţetele ei nu se
poate obţine un aliaj pentru lipit,
nu se pot prepara solutii
şi paste pentru dezizolarea conductoarelor,
pentru curăţirea contactelor la piese,
pentru lipituri de piese,
pentru decaparea necesară pentru lipituri etc.
Operatiile de cositorire, nichelare
• Ing. SERGIU [Link] prezintă o şi argintare ale pieselor, precum şi de protejare
solidă, descrisă de autorii ing.
punte tensometncă numerică, automa- N. Bera, ing. Viorica E. Adam si contri'f'oxidării sUlJrafetelor metalice
tă, care este adionată de către un ele- ing. Dragoş Costea. . ale pieselor din radio. televizor,
ment de coman'dă automată a fundio- Într-un vas de capacitate corespun- magnetofon etc.
nării CAF, care declanşează desfăşu­ zătoare se inhoduce o cantitate de poi fi făcute şi ele numai cunOSCÎnd CÎteva retete simple,
rarea în timp a unui ciclu de măsurare 525 g lianl organic, ca de exemplu ce se execută, de regulă, acasă,
Fig. 1. Un generator de curent alterna- parafină sau ceară de albine, sau un
utilizÎnd substanţe ce se găsesc În comert.
tiv sinusoidal G alimentează, la anumiţi amestec proporţii convenabile ale
timpi, puntea de traductoare T, precum acestora, care se Încălzeşte pînă la to-
şi un convertor numeric-analogic CNA, pire. Peste Jj8ntul topit se adaugă 60 g DECAPAREA PENTRU liPiTURI
care livrează o tensiune de compensare, grafit şi se omogenize~iZă prin ameste-
variabilă, în trepte codificate numeric, care, dupi'Î care se mal introduc 400 g Această operaţie de pregătire a pieselor sau fire/or În vederea exe-
ce este comparată cu tensiunea de bisulfură de rnollbden, precum şi 15 g cutării unor lipituri se face'cu ajutorul unor soluţii sau paste decapante
dezechilibru a punţii de tradudoare sulfură. de stibiu, amestecarea conti- ale căror reţete nu implică substanţe rare, greu de procurat.
într-un element de comparare C, a cărui nuînd pînă la solidificarea completă a a) Soluţia decapantă se obţine dizolvÎnd 30 g colofoniu (sacîz) În
ieşire comandă lanţul Aamplificator-de- pastei formate. Din masa solidificată 100 cm3 alcool etilic 90-95%. Aceasta se păstrează la temperatură potri-
tector AD şi un filtru F. In scopul micşo­ obtinută se presează creioane cu gro- vită (nici prea rece, nici prea cald), În sticluţe ermetic închise. Decaparea
rării influenţei perturbaţiilor exterioare, simea de 10 mm, care se taie la lungi- se realizează prin ungerea pieselor ce urmează a fi lipite, cu ajutorul unei
caracteristicile filtru lui F se modifică mea de circa 80 mm. După menţinerea pensule mici.
odată cu modificarea vitezei de măsu­ lor la o temperatură scăzută, timp de b) Pentru a obţine o pastă decapantă pentru lipituri cu cositor se
rare, ce se ajustează manual de la un 24 ore, aceste creioane sînt rotunjite procedează astfel: pe o baie de apă se topesc, În acelaşi vas, 30 g colo-
element ce determină viteza de măsu­ la un capăt şi vopsite, prin imersia foniu (sacîz) şi 60 g seu, după care se toarnă o soluţie de clorură de
rare V, în aşa fel încît, cu cît scade vi- celuilalt capăt, într-o vopsea pe bază amoniu (ţipirig), obţinută prin dizolvarea a 10 cristale în puţină apă. La
teza, cu atît să crească stabilitatea. de nitroceluloză. scurt timp (20-30 secunde) se adaugă 5 cm3 soluţie 50% de clorură de
Pentru micşorarea timpului minim ne- Aplicarea pe tăişul sculei se face zinc, după care se ia vasul de pe baia de apă şi se amestecă conţinutul
cesar pentru fiecare treaptă, ieşirea fil- atunci cînd acesta este puţin încălzit pînă ce pasta se răceşte. Prin ungerea suprafeţelor ce urmează a fi
trului F este adusă rapid la zero, îna- după ascuţire. lipite se Îndepărtează straturile de oxizi, înlesnindu-se astfel lipirea.
inte de Începerea fiecărei trepte, cu c) O pastă cu deosebite proprietăţi decapante este pasta decapantă
ajutorul unui element de aducere la anticorosivă, care se realizează topind Într-un vas, pe baia de apă, 100 g
zero Z; apoi acelaşi element transmite colofoniu. Prin agitarea conţinutului din vas, cu ajutorul unei baghete,
semnalul la un grup de elemente lo- se toarnă 100 cm 3 amoniac 25% (concentrat) şi se adaugă 20 g acid lactic,
gice L, care comandă cO,nectarea sau după care amestecul" obţinut se mai fierbe pe baie încă 25-30 minute.
deconectarea unor trepte la converto- [Link] răcire se obţine o pastă care se întinde pe suprafeţele ce urmează
rul numeric-analogic, În funcţie de sem- a fi lipite.
nalul tensiunii de ieşire din filtrul F. La Sursele de procurare a substanţelor sînt magazinele pentru vopsele
sfîrşitul măsurării, valoarea rezultată şi chimicale (colofoniu sau sacîz, clorură de amoniu sau ţipirig), maga-
este afişată cu ajutorul unor elemente zinele specializate pentru produse chimice (clorură de zinc, amoniac
de afişare numerică AN, sau transmisă sau hidroxid de amoniu, acid lactic) şi magazinele cu produse alimentare
unor aparate de înregistrare numerică (alcool etilic).
prin borne de ieşire BAI.
• Pentru ameliorarea durabilitătii Chimist CORNEL M. DUMITRESCU
sculelor aşchietoare se' poate folosi '0

CUVINTE ÎNCRUCIŞATE

AMALGAM leabile şi ductile, de obicei solide - Scaun de po-

(URMARE DIN PAG.11)
Întreaga suprafaţă a cărţii şi Asă rămînă 15-20 mm spra
veste. 9) A efectua operatiunile necesare În scopul margini. Se Iasă la uscat. In fig. 16 s-a reprezentat.
obţinerii unui aliaj - Începerea aprinderii! 10) Ele- această operaţie, iar dimensiunile cărţii sînt date
1 ment chimic, metaloid cu duritate mică şi conducti- punctat.
După ce cartea s-a uscat, se scoate de la presă;
bilitate de tip semiconductor - Maşină electrică
2 rotativă, generatoare de curent continuu. 11) Greu-
una dintre coperte se unge cu pastă de lipit. Se aşază
3~~-f---+---+---f-~-+--+---+-~--I cartonul lipit pe pînza de copertă pe masă, se asază
tate de 123 kg - Piesă metalică folosită pentru cartea cu cotorul pe acest carton şi se lipeşte pînza pe
stabilirea unui contact electric. coperta astfel pregătită ca În fig. 17. Se va avea grijă
4 VERTICAL: 1) Unitate de lucru mecanic - Navă ca să se potrivească foarte exact cartonul ce va forma
cosmică a tehnicii moderne. 2) Fizician olandez, cel cotorul cărţii. Apoi se aşază cartea pe masă, pe coperta
5 care a pus bazele teoriei electronice a materiei lipită, se unge cu pastă cealaltă copertă şi se lipeşte
pînza peste ea, aşa ÎnCÎt să fie bine întinsă. Se pune din
6~~~~~~~~~~~~~ (1853-1923) -. Cabină spaţială de aselenizare. 3) nou la presă să se usuce. De remarcat că acest carton
Radical organic obtinut din etan ~ Unealta zidarului. nu se lipeşte de carte. După o zi, cînd s-a uscat bine,
4) Reproduceri după original- Produs necorespun- se scoate de la presă şi se Începe operaţia de indoire
7 zător din punct de vedere calitativ. 5) Element de a pînzei pe copertă. Aceste zone de îndoire se lipesc
circuit electric neliniar, semiconductor, cu mai mulţi cu pastă, avîndu-se grijă ca la colţuri să se facă o
8 ~~ . .~--~-+--+-~--~~~~~~~ electrozi ce are functiuni analoge tuburi lor electro- tăietură la 45°, pentru ca pînza sau pergamoidul să se
nice. 6) Localitate În India - Distantat. 7) Fac parte potrivească margine la margine. În fine, se unge cu
9
10~+-~~~~~~~~~~ din programul de lucru - Lege!.... - Cutie metalică pastă interiorul copertelor, pentru lipirea hîrtiei de
interior (eventual, prin închiderea cărţii). Se pune la
sau din lemn. 8) Niţescu Olimpia -Izvor de lumină­ uscat, la presă. Cu aceasta legarea cărţii este termi-
Plantă textilă. 9) Rîu În R.S.F. Iugoslavia - Alumi- nată.
11 niu - Lac În munţii Harghita. 10) Substanţă chimică O calitate a acestei legări o reprezintă faptul că, le-
ale cărei particule se află În stare de dispersie - gată, poate să se deschidă uşor la orice pagină şi să
Resturi metalice de la strungărie. 11) E as În materie rămînă deschisă, fără a avea tendinţa de a se închide
ORIZONTAL: 1) Ramură a tehnicii cu numeroase singură.
- Infinitivul dispozitivelor sonore de avertizare În
Precizăm că se pot face şi legături combinate.
aplicaţii În industrie, automatică, cibernetică, fizică caz de pericol.
Astfel: cotor de pînză, coperte din hîrtie, colţare de
experimentală, biologie, medicină şi radioastrono- Cuvinte rare: AMAT, RAO, IBAR, LEM. pînză. Aceeaşi legătură, doar că În cazul dat cotorul
mie. 2) Organ rotitor la maşini - «Omul» tehnicii este din piele, coperte le de pînză sau pergamoid,
moderne. 3) Blocarea pieselor unui motor În timpul Gh. TUlEA coltarele din piele (fig. 18).
functionării - Apel telefonic. 4) Limba Greciei antice ÎI; cazul că o carte trebuie să fie broşată, atunci se va
- Metal dur folosit la fabricarea unor oţeluri spe- DEZLEGAREA JOCULUI executa coase rea ca În fig. 4 (în 6 puncte) sau numai În
ciale. 5) Roman Nineta - A separa un corp prin DIN NUMĂRUL TRECUT 3 puncte, dacă ea este mai mică (două capete şi mijloc).
care trece curentmele~tric de altul bun conducător Nu se vor mai prevedea urechi. De asemenea, nu mai
ORIZONTAL: 1. Aerodinamică; 2. Clinometru -
P; 3. Tic - Carlinga; 4. Ocol- T - En - Ir; 5. Rosie este necesară operaţia de tăiere. Copertele .vor fi
de electricitate.@) Fiei'!- A marca diviziunile pe o deci din carton duplex sau triplex, după dimensiunile
- At - Usa; 6. Peleng - Simt; 7. Etui - O - Sate:
scară de măsură~arcă de motocicletă - Repu- 8. le - Aeroplane; 9. Efect - Sut - TI; 10. Rec- cărţii. Copertele şi cotorul se fac din carton, dintr-o
blica Socialistă România- Tel! 8) Elemente chimice, Ev - San - 1; 11. O - Oprit - Tinc; 12. Naut- singură bucată, cartonul lipindu-se de data aceasta
bune conducătoare de căldură şi electricitate, ma- Aviaţie.
de carte. Aceasta va avea cotorul drept şi nu rotund.

23
 '1' l' '1'1'
III II1" II
II Vlad Cornel - Băduleasa,
Prin alimentarea necorespunzătoare
s-au defectat tranzistoarele, Vă recoman-
..
", \~~\, dăm a vă adresa unei cooperative spe-

I 1" d'~
cializate în reparaţii radio,

I I Il Chiriac Florin - Brăila

I II
înregistrarea pe bandă magnetică a

II'
II
programelor de televiziune irnplică apa-
ratură complicată şi costisitoare, depă-

I ',1 şind în felul acesta sfera constructorilor

amatori.
Luca Victor - Iaşi
Puteţi să ne trimiteţi materiale1e scrise
cu cerneală, iar desenele executate con-
form STAS, chiar în creion.
C.B. - Bucuresti
în oraşe. unde reflexiile pe clădiri sint
foarte pronunţate. programul TV poate
~ de bună calitate. recepţionînd chiar
ŞI o undă reflectată.
Crîşmăreanu Emil - Bacău
Adresaţi-vă magazinului «Dioda»,
B-dul 1 Mai, Bucureşti.
Dan Dorin - Braşov

5v"F
fi,!!
li fi
j Rzo
..tCtl
Articolul solicitat îl găsiţi publicat
în~ «T:hnium» nr. 311973.
Calugar V. - Hunedoara
Consultaţi lucrările «Scheme comen-
tate ale televizoarelor» şi, similar, cele ale
radioreceptoarelor.
I I Pa!!} Sandu - Sebeş,
: In ampl1ficatorul FI vă recomandăm să
I utilizaţi transfor. matoare gata confecţio­
1.-+---<,.:!-..lr--4---If----4>-------+-----r--+--+--4--+--~-
l-.--+--rJL--~,--~--------i_----4----J.--___'---- dd J)
nate ce se pot cumpăra din magazine.,
C Guba Iosif - Arad
Articolul solicitat a fost publicat deja
d~ revista noastră.
Niculescu Adrian - Bucureşti
Datele de catalog ale tranzistorului
AD 161 de tip N-P-N sînt:
U =32 V; U =20 V;
CBO CEO
număr de cititori posesori de
UEBO=lO V; IC=l A; P=4 W.
u radioreceptorul «Konslant Acest tranzistor poate lucra numai cu
A 120»,pu icam a a urat schelŢ1a aparatului sus-amin- tranzistorul AD 162.
tit, precum şi anumite caracteristici tehnice şi detalii BIănaru Gh. - Suceava
constructive. Adresaţi-vă librăriei «Cartea prin poş­
Acest radioreceptor poate fi montat atit În vehicule tă»- Bucureşti.
cu plusul cit şi cu minusul baleriei la masă. Ing. Gruia Mircea - Bucureşti, Barhath
Din schema electrică se observă că primul etaj este Bela - Tg. Mureş, Eustaţiu Ionescu-
un amplificator de radiofrecvenţă, după care urmează Craiova
convertoruf. Materialele trimise la redactie vor fi
Amplificatorul de frecvenţă intermediară are două publicate în numerele viitoare aie revistei
etaje, iar amplificatorul audio trei etaje. ,·Tehnium».
Tipul de tranzistoare utilizat - toate P-N-P - poate
Kemenş Adalbert - Gheorghieni, Petres-
fi lesne Înlocuit cu cele' din productia românească, ŞI
anume În primele patru etaje EFT 317 - EFT 319, În eta- cu Florea - Tr. Măgurele
jele audio EFT 353; iar În etajul final EFT 212. Transfor- Pentru numerele vet:hi ale revistei «Teh-
matoru/ defazat are În infăşurarea 1-2850 de spire nium», adresati-vă Directiei Difuzării
Cu-Em, ~ 0,2 mm, iar În infăşurările 3-4 şi 4-5 cite
Presei. ' ,
180 de spire Cu-Em (J 0,25 mm. Transformatorul de Păun Nicolae - Ilfov
ieşire are În primar 4 Înfăşurări a cite 80 de spire fie- Vă mulţumim pentru sugestii.
care realizate cu sÎrmă de Cu-Em (J 0,35 mm, iar În Iorga Iulian - Iaşi, Neamţu Robert-
secundar o Înfăşurare cu 20 de spire, iar cealaltă cu Timişoara, Novac Vasile - lrrgovişte,
50 de spire, Cu-Em (J 0,65 mm. Dinescu Sabin - Lupeni
Radioreceptorul recepţionează gama undelor medii Schemele solicitate de dv, \'or fi puhli-
şi banda de 49 m În unde scurte. cate in limita spaţiului disponibil.

Cititorii din străinătate pot face

filatelie abonamente adresÎndu-se Întreprinderii

«ROMPRESFILATELlA»- Serviciul import-
export presă - Bucureşti. Calea Griviţei
nr. 64-66. P.O. Box 2001

COSMONAUTICA

La incheierea programului La realizarea acestui număr au colaborat:

«ApoI/o», o emisiune postală ing. '3-. COMAN, ing. 1. CADELCU, ing.
trece În revistă zborurile care
au fost efectuate in cursul V. CALINESCU, ing. c. COTERBIC, ing.
diferitelor etape ale acestui SERGIU FLORICA, N. GALAMBOS, ing.
program. Emisiunea este for- M. IVA!'JCIOVICI, ing. V. LAURIC, ing.
mată dintr-o serie de nouă
1. MIHAESCU. ing. D. PETROPOL, fiz.
valori (10; 35; 40; 55 bani 1;
1,20; 1,85; 2,75; 3,60 lei). La M. SCHMOL, ing. D. VĂITEANU, ing. 1.
această emisiune se adaugă ZAHARIA.
şi două colite de cite 6 lei. Prezentarea artistică:
Imaginea alăturată reprezin- ADRIAN MATEESCU
tă prima colită şi Înfăţişează
un vehicul pe lună, modulul Prezentarea grafică:
pe orbită şi În plan Îndepărtat ARCADIE DANELIUC
- Terra.