UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

DISCIPLINA: Comunicare si negociere in afaceri comerciale

COMUNICAREA PRIN EVENIMENT PENTRU

LANSAREA UNEI DESTINAȚII TURISTICE DIN
ROMÂNIA

Profesor coordonator:
Conf. univ. dr. Ivona RĂPAN
Masteranzi:
Baranovschi Silvia

ANUL UNIVERSITAR 2020/2021

BUCUREŞTI
 CUPRINS
INTRODUCERE.....................................................................................................3
CAPITOLUL I. PREZENTAREA DESTINAȚIEI TURISTICE
“Maramures” – POTENȚIALUL TURISTIC AL DESTINAȚIEI Italia.........4
CAPITOLUL II. ANALIZA PIEȚEI TURISTICE EXISTENTE.....................6
CAPITOLUL III. STRATEGIA DE COMUNICARE PENTRU
DESTINAȚIA TURISTICĂ “Maramures”.......................................................11
CAPITOLUL IV. COMUNICAREA PRIN EVENIMENT PENTRU
LANSAREA DESTINAȚIEI TURISTICE “Maramures”................................12
4.1. Conceperea operațiunii de comunicare prin eveniment....................................12
4.1.1. Definirea obiectivelor operațiunii de lansare prin eveniment.....................................12
4.1.2. Caracteristicile publicului țintă...................................................................................12
4.1.3. Stabilirea modului de atingere a obiectivelor.............................................................12
4.1.4. Evaluarea oportunităților de impact ale operațiunii de comunicare prin eveniment. .12
4.2. Pregătirea operațiunii de comunicare prin eveniment......................................12
4.2.1. Programul evenimentului și calendarul activităților de desfășurare a evenimentului 13
4.2.2. Responsabilitățile și sarcinile elaborate de fiecare collaborator.................................28
4.2.3. Bugetul operațiunii.....................................................................................................28
4.3. Asigurarea derulării evenimentului (despre desfășurarea activităților prevăzute în
program)................................................................................................................28
4.4. Mulțumiri privind participarea la evemeniment (mesaje și obiecte pesonalizate)
28
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................29
ANEXE (flyer).......................................................................................................29
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. PREZENTAREA DESTINAȚIEI TURISTICE “X” –
POTENȚIALUL TURISTIC AL DESTINAȚIEI

Munții Piatra Craiului, numiți în limbajul comun Piatra Craiului, Piatra lu’ Craiu sau
Crai, aparțin lanțului Carpaților Meridionali și sunt considerați cei mai frumoși și sălbatici munți
din Carpații Romanești, având cea mai impresionanta creasta calcaroasa din țară. Despre aceasta,
M.C. Vornicu spunea ca „te vrăjește frumusețea sălbăticiei și te copleșește sălbăticia frumuseții”,
un joc de cuvinte care exprima negreșit ceea ce simți atunci când străbați creasta calcaroasa a
Pietrei Craiului.
Munții Piatra Craiului prezintă cea mai lungă (25 km) creastă calcaroasă din Carpați cu
cea mai mare densitate de văi, precum şi cea mai mare varietatea a reliefului periglaciar si
rezidual (colți de stâncă, ace, piramide, muchii, turnuri, brâuri, hornuri), numărul mare de văi,
grohotișuri, arcade naturale întregește spectacolul vizual, alături de abrupturi structurale deosebit
de spectaculoase. Întâlnim forme unice ale reliefului carstic în Romania precum Prăpastiile
Zarneștilor, La Zăplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Cheile Dâmbovicioarei, Peștera
Dâmbovicioarei, Peștera Urșilor (neamenajata). Aici se afla și al doilea aven ca adâncime din
România: Avenul de sub Colții Grindului: are o denivelare de -561,5 m. La baza abruptului se
afla si cea mai extînsa acumulare de grohotiș mobil din Romania – Marele Grohotiș, format din 7
pânze succesive pe 4 km lungime.
Scopul desemnării Masivului Piatra Craiului ca și Parc National a fost acela de a asigura
conservarea biodiversității și a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si incurajarea
turismului, conștientizarea si educarea publicului in spiritul protejării naturii și a valorilor sale.
Pe teritoriul parcului a fost identificat un număr total de 1.118 specii și subspecii de plante.
Cunoscând faptul ca în flora României s-au înregistrat 3.136 de specii spontane, se poate afirma
ca Parcul National Piatra Craiului găzduiește peste 30% din speciile de plante superioare care se
întâlnesc pe teritoriul României. 181 de specii sunt incluse în "Lista roșie a plantelor superioare
din Romania" ca specii rare sau vulnerabile. De aici, se poate observa importanta deosebita a
Parcului National pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea
endemismelor carpatice. Mai mult, 41 de specii de orhidee de munte din cele 58 existente pe
teritoriul României și-au găsit aici climatul propice. Și asta în condițiile în care orhideele
reprezinta una dîntre cele mai periclitate grupe de plante la nivel mondial.
 Cea mai valoroasă reprezentantă a plantelor de aici,
precum şi simbolul viu al Parcului Naţional Piatra Craiului,
este reprezentată de Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus
callizonus). Este singura plantă din lume care creşte doar în
România, mai precis doar aici, pe culmile Craiului. Este
unică şi deosebită, nu există în nicio altă ţară, fiind un motiv
în plus de mândrie. Numele său latinesc, Dianthus
callizonus, este cum nu se poate mai potrivit, însemnând
"garofiţa cu prea frumoase brâuri".
De asemenea Fauna este deosebita în acest masiv, din cele aproximativ 100 de specii de
mamifere din fauna întregii țari, peste 40% trăiesc în Masivul Piatra Craiului.
Din punct de vedere al biodiversității vegetale şi animale, masivul este o comoară care trebuie
ținută cu orice preţ departe de drujbe, poluare de orice fel, drumuri asfaltate, braconieri, turiști
care nu respecta natura şi covorul de plastic, hârtii şi resturi alimentare aferente.
La poalele Pietrei Craiului se găsesc Satele Măgura, Șirnea, Satic şi Peştera, de o
frumusețe rară în lume, atrag turişti români şi străini prin simplitate, aer curat, peisajele rurale şi
prin oferta bogată de trasee montane.
Muntele oferă un total de 39 trasee turistice, care acoperă toate gradele de dificultate,
dîntre care 32 sunt trasee turistice principale, iar 7 sunt destinate doar alpiniştilor experimentaţi,
11 trasee de cicloturism si 100 trasee de escalada.
Dacă pentru alţi munţi din România poţi să pui picioarele pe ambreaj şi acceleraţie,
pentru Crai trebuie să pui picioarele în bocanci şi apoi, încetişor, unul înaintea altuia, până se
termină poteca. Iar poteci sunt pentru toată lumea, de la cei fără prea mare experienţă pe munte
până la experţi. Pentru cei mai mulți, masivul Piatra Craiului este o pistă de încercare a curajului,
a aptitudinilor de alpinist și nu in ultimul rănd al simțului de orientare fiind prîntre cele mai
dificile masive din Romania.
CAPITOLUL II. ANALIZA PIEȚEI TURISTICE EXISTENTE

Capacitatea de cazare existentă

Capacitatea de cazare turistica existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de
folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare al unitatii de cazare
turistica, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala in caz de necesitate.
Locurile aferente structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
complementare (casute, terenuri de campare, etc.) la o structura de cazare turistica de baza (hotel,
motel, camping etc.) si utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de baza.
Capacitatea de cazare în stațiunea Râșnov a crescut constant de la an la an,cu excepția
anului [Link]ță de anul 2011,cazarea în stațiune a scăzut în anul 2012.
În anii următori,situația s-a îmbunătățit considerabil,iar capacitatea de cazare a început
din nou să crească.Cea mai spectaculoasă creștere a vizitatorilor a avut loc între anii 2014 și
2015.
Creșterea capacitați de cazare a continuat și în anii 2016 și 2017, numărul lor fiind cu
aproximativ 230 de locuri mai mare în anul 2017 decât în anul 2016 (Tabel 2.1).
Tabelul 2.1 Capacitatea de cazare existentă

Capacitatea de cazare existentă

1436

1209

989

648

451

268 299 291 279

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: [Link]
Capacitatea de cazare în funcționare
Capacitatea de cazare turistica in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la
dispozitia turistilor de catre unitatile de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt
deschise unitatile in perioada considerata.
Se exprima in locuri-zile (Tabelul 2.2).
Tabelul 2.2 Capacitatea de cazare în funcționare

Capacitatea de cazare în funcționare

1734690
1671310 1642223

1414911
1330509 1313386
1256179 1208169 1267427

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: [Link]
Evoluţia numărului de turişti
Numărul turiștilor care au venit în stațiunea Râșnov a crescut constant de la an la an,cu
excepția anului [Link]ță de anul 2010,numărul de turiști sosiți în stațiune a scăzut cu aproape o
pătrime în anul 2011.
În anii următori,situația s-a îmbunătățit considerabil,iar fluxul de turiști a început din nou să
crească.Cea mai spectaculoasă creștere a vizitatorilor a avut loc între anii 2012 și 2013,când în
anul 2015 au sosit 16.352 de turiști,cu aproximativ 6000 de oameni mai mult ca în anul anterior.
Creșterea numărului de turiști a continuat și în anii 2016 și 2017, numărul lor fiind cu
aproximativ 2000 de oameni mai mare în anul 2017 decât în anul 2016(Tabel 2.3).
 Tabelul 2.3 Evoluţia numărului de turişti.

Evoluția numărului de turiști

19388
17230
16352

10628
8433 8211
7866
6623
5353

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: [Link]

Evoluţia numărului de înnoptări

Înnoptarea reprezintă înregistrarea unei persoane fizice sau a mai multora într-un spațiu
de cazare,persoana petrecând minim 24 de ore în incinta unității respective.
La fel ca și la analiza numărului de turiști,numărul de înnoptări din stațiunea Râșnov a crescut
constant,în unele cazuri chiar foarte spectaculos.Între anii 2009 și 2010,s-au înregistrat creșteri
cu aproximativ 7000 de înnoptări în anul 2010 față de anul 2009.
Anul 2015 a venit cu o creștere spectaculoasă a numărului de turiști,unde s-a înregistrat o
creștere a numărului de înnoptări cu aproximativ 12.000 față de anul precedent.În anul 2016 s-au
înregistrat 39.105 de înnoptări,cu aproximativ 6.000 mai mult ca în anul anterior. Creșterea s-a
menținut și în anul 2017,fiind înregistrate cu aproximativ 4000 de înnoptări în plus față de anul
2016 (Tabel 2.4).
 Tabelul 2.4 Evoluţia numărului de înnoptări.

Evoluţia numărului de înnoptări

43516
39105

33870

21674
18158 17396 18072
15238
11180

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa:[Link]
Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se realizează prin împărțirea numărului de înnoptări la numărul de

turiști sosiți (Tabel 2.5).
Durata medie a sejurului este de aproximativ 2 zile.

Tabelul 2.5 Durata medie a sejurului.

Durata medie a sejurului

2.3
2.26
2.24
2.21 2.2
2.15

2.08 2.07
2.03

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Densitatea turistică
Potrivit ultimului recensămant din anul 2011,populația stațiunii Râșnov număra 15.022 de
[Link] densității turistice se calculează prin impărtirea numărului de turiști la numărul
de locuitori rezidenți ai stațiunii(Tabel 2.6).
Tabelul 2.6 Densitatea turistică.

Densitatea turistică
1.29
1.14
1.08

0.7
0.56 0.52 0.54
0.44
0.35

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

CAPITOLUL III. STRATEGIA DE COMUNICARE PENTRU
DESTINAȚIA TURISTICĂ “X”
CAPITOLUL IV. COMUNICAREA PRIN EVENIMENT PENTRU
LANSAREA DESTINAȚIEI TURISTICE “X”

4.1. Conceperea operațiunii de comunicare prin eveniment

4.1.1. Definirea obiectivelor operațiunii de lansare prin eveniment

4.1.2. Caracteristicile publicului țintă

Publicul tinta sunt persoanele cu chef de aventura, atat amatorilor cat si cei cu
experienta.

4.1.3. Stabilirea modului de atingere a obiectivelor

4.1.4. Evaluarea oportunităților de impact ale operațiunii de comunicare prin eveniment

4.2. Pregătirea operațiunii de comunicare prin eveniment

 4.2.1. Programul evenimentului și calendarul activităților de desfășurare a
evenimentului

Traseele pe care le vom parcuge in programul evenimentului

Traseul nr. 1: Valea Bârsa Groşeţului - Cabana Plaiul Foii (849 m) - Refugiul Şpirlea
(1440 m) - La Lanţuri - Şaua Grindului (2195 m)
Observații: Marcaje foarte rare pe Bârsa Groşeţului, marcaje rare pe Bârsa Tămaşului până la
intersecţia cu traseele 4, 5 (comun cu traseul 3, 4).1
Traseu: Mediu-Dificil
Distanța: 12.3 Km
Urcare 1380m
Coborâre 730
Durată Traseu: 8.5-9 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 2: Cabana Plaiul Foii (849 m) - Plaiul Runcului - sub Vf. Tămaşul Mare
(1690 m)
Observații: Inaccesibil iarna între Curmătura Foii şi piciorul Tămaşului Mare. Marcaje rare între
prima poiană a Runcului şi intersecţia cu traseul 352.
Traseu: Mediu
Distanța: 4.2 Km
Urcare 880m
Coborâre 40
Durată Traseu: 2.5-3 ore

Sursa [Link]

1
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
2
Idem
 Traseul nr. 3: Cabana Plaiul Foii (849 m) - Şaua Tămaşului (1510 m) - Piciorul
Tămaşului Mare - Răchita (Valea Dâmboviţei) (940 m)
Observații: Marcaje rare pe Bârsa Tămaşului (comun cu traseul 1,4) până la intersecţia cu
traseele 1, 4, 5; marcaje rare între Curmătura Foii şi piciorul Tămaşului Mare.3
Traseu: Mediu
Distanța: 9.4 Km
Urcare 720m
Coborâre 610
Durată Traseu: 5- 6 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 4: Cabana Plaiul Foii (849 m) - Curmătura Foii (1367 m) - Crucea
Grănicerului - Cabana Dragoş Băjan (Valea lui Ivan) (1130 m) - Cojocaru (Valea Dâmboviţei)
Observații: Inaccesibil iarna între Prepeleag şi Şaua Funduri. Marcaje rare pe Bârsa Tămaşului
(comun cu traseul 1, 3) până la intersecţia cu traseele 1, 5; marcaje rare între Şaua Tămăşel şi
intersecţia cu traseul 33; marcaje rare în zona Cabanei Dragoş Băjan (Valea lui Ivan).4
Traseu: Mediu
Distanța: 12.2 Km
Urcare 850m
Coborâre 800
Durată Traseu: 7- 8 ore

Sursa [Link]

3
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
4
Idem
 Traseul nr. 5: Cabana Plaiul Foii (849 m) - Curmătura Foii (1367 m) - Umerii Pietrei
Craiului - Marele Grohotiş - Cerdacul Stanciului - La Prepeleag - Şaua Funduri (1889 m) -
Poiana Lespezi - Poiana Grind - La Table (1377 m)
Observații: Marcaje rare pe Bârsa Tămaşului (comun cu traseele 1, 3, 4).5
Traseu: Mediu-Dificil
Distanța: 15.3 Km
Urcare 1450m
Coborâre 910
Durată Traseu: 9-10 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 6: Valea Bârsa Mare - Valea Urşilor - Refugiul Diana (1510 m)6
Traseu: Mediu
Distanța: 2.9 Km
Urcare 690m
Coborâre 10
Durată Traseu: 2-2.5 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 7: Curmătura Foii (1367 m) - Valea Tămaşului - Valea Dâmboviţei

Observații: Marcaje foarte rare din Curmătura Foii până în Valea Tămaşului, marcaje rare pe
Valea Tămaşului7.
Traseu: Mediu
Distanța: 2.9 Km
Urcare 30m
Coborâre 470
Durată Traseu: 2 ore

Sursa [Link]

5
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
6
Idem
7
Idem
Traseul nr. 8: Marele Grohotiş – TR8
Traseu: Mediu
Distanță: 0.95 Km
Urcare 5 m
Coborâre 200 m
Durată Traseu: 0.5 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 9: La Prepeleag (1674 m) - Crucea Grănicerului (1368 m)

Observații: Inaccesibil iarna între Refugiul Diana şi Cabana Curmătura.9
Traseu: Mediu
Distanță: 0.98 Km
Urcare 0 m
Coborâre 310 m
Durată Traseu: 1 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 10: Zărneşti (722 m) - Şaua Chiliilor (1100 m) - Refugiul Diana (1510 m) -
Brâna Caprelor - Şaua Padinei Închise (1936 m) - Cabana Curmătura (1470 m) - Prăpăstiile
Zărneştilor - Fântâna lui Botorog - Cabana Gura Râului (750 m) - Zărneşti (722 m)
Observații: Marcaje rare între intrarea în traseu şi intersecţia cu Valea Crăpăturii 10
Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 20.5 Km
Urcare 1280 m
Coborâre 1320 m
Durată Traseu: 15-15.5 ore

Sursa [Link]

8
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
9
Idem
10
Idem
 Traseul nr. 11: Zărneşti (722 m) - Valea Crăpăturii - Şaua Crăpăturii (1580 m) - Cabana
Curmătura (1470 m) - Şaua Zănoaga (1287 m) - Fântâna lui Botorog - Cabana Gura Râului (750
Observații: Marcaje rare între intrarea în traseu şi intersecţia cu Valea Crăpăturii 11
Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 12.3 Km
Urcare 890 m
Coborâre850 m
Durată Traseu: 10.5-11 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 12: Cabana Gura Râului (750 m) - Fântâna lui Botorog - Prăpăstiile
Zărneştilor - Cheile Pisicii - La Table - Şaua Joaca (1445 m) - Casa Folea (1190 m) - Peştera -
Moieciu de Jos
Observații: Marcaje rare în Cheile Pisicii, marcaje rare între Casa Folea şi Moieciu de Jos (drum
principal al satului Peştera).12
Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 21.4 Km
Urcare 780 m
Coborâre730 m
Durată Traseu: 10- 11 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 13: BA-Padina Hotarului13

Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 2.3 Km
Urcare 930 m
Coborâre10 m
Durată Traseu: 2-3 ore
Sursa [Link]

11
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
12
Idem
13
Idem
 Traseul nr. 14: BA-Padina Şindileriei-Vf. Turnu14
Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 1.6 Km
Urcare 730 m
Coborâre30 m
Durată Traseu: 2-3 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 15: Refugiul Diana (1510 m) - Padina Popii - Strunga Izvorului (1890 m) -
Vf. Padina Popii (2018 m)15
Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 1.4 Km
Urcare 520 m
Coborâre20 m
Durată Traseu: 2-3 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 16: Şaua Funduri (1889 m) - Muntele Funduri – BA16

Traseu: Mediu
Distanță: 2.8 Km
Urcare 20 m
Coborâre580 m
Durată Traseu: 1-1.5 ore
Sursa [Link]

14
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
15
Idem
16
Idem
Traseul nr. 17: Cabana Curmătura (1470 m) - Padinile Frumoase - Refugiul Ascuţit (2123 m)17
Traseu: Mediu
Distanță: 3.1 Km
Urcare 710 m
Coborâre40 m
Durată Traseu: 3-3.5 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 18: Cabana Curmătura (1470 m) - Poiana Mărtoiu - La Table - Curmătura Groapelor
(1389 m) - Şirnea - Drumul Şirnei - DN73
Observații: Marcaje rare în zona comună cu traseul 19 la intersecţia Văii Brusturetului şi pe
Valea Mărtoiului, marcaje rare între Curmătura Groapelor şi DN 73.18
Traseu: Mediu
Distanță: 16.9 Km
Urcare 530 m
Coborâre820 m
Durată Traseu: 9-10 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 19: Cabana Curmătura (1470 m) - Piscul Ciocracului - Valea Cheia - Muchia
Vlăduşca - Valea Vlăduşca - Muntele Toancheş - Poiana Toancheş - Casa Folea (1190 m)
Observații: Marcaje rare în zona comună cu traseul 18 la intersecţia Văii Brusturetului, lipsă
stâlp indicator în Poiana Priporului, marcaje rare pe firul nordic al Văii Seci a Pietrelor.19
Traseu: Mediu
Distanță: 16.9 Km
Urcare 530 m
Coborâre820 m
Durată Traseu: 9-10 ore

17
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
18
Idem
19
Idem
Traseul nr. 20: Cabana Curmătura (1470 m) - Şaua Crăpăturii (1580 m) - Vf. Turnu (1923 m) -
Vf. Ascuţit (2150 m) - Refugiul Ascuţit (2130 m) - Vf. La Om (2238 m) - Refugiul Grind 2
(2206 m) - Şaua Grindului (2195 m) - Coama Lungă - Şaua Funduri (1889 m - Vf. Pietricica
(1764 m) - Plaiul Mare - Podu Dâmboviţei (760 m)20
Traseu: Dificil
Distanță: 22.9 Km
Urcare 1460 m
Coborâre2130 m
Durată Traseu: 20-21 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 21: Cabana Curmătura (1470 m) - Şaua Crăpăturii (1580 m) - Vf. Piatra Mică (1816
m) - Poiana Zănoaga21
Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 3.1 Km
Urcare: 420 m
Coborâre: 500 m
Durată Traseu: 3-4 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 22: Cabana Gura Râului (750 m) - Fântâna lui Botorog - Şaua Măgura - sub Măgura
Mare (1375 m) - Bran
Observații: Traseu în curs de omologare. Lipsa stâlp indicator la intersectţia cu prima curbă a
drumul de acces spre Măgura, marcaje rare în zona Vârfului
Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 10.5 Km
Urcare: 760 m
Coborâre: 770 m
Durată Traseu: 6-7 ore
Sursa [Link]
20
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
21
Idem
Traseul nr. 23: Casa Folea (1190 m) - Prăpăstiile Zărneştilor
Observații: Inaccesibil iarna între Vf. La Om şi ref. Grind 1 (variantă nemarcată pe Colţii
Găinii); marcaje rare.22
Traseu: Ușor-Mediu
Distanță: 3.9 Km
Urcare: 40 m
Coborâre: 380 m
Durată Traseu: 6-7 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 24: Vf. La Om (2238 m) - Refugiul Grind 1 (1620 m) - La Table - Şaua Joaca (1445
m) - Curmătura Groapelor (1389 m) - Şaua La Crucea Spărturilor (1226 m) - Fundata (1246 m) -
Pasul Giuvala (1262 m)
Observații: Marcaje rare între (dublate în unele zone de marcajele vechi, şterse pe alt traseu)
Curmătura Groapelor şi Curmătura Armăsarilor23.
Traseu: Mediu-Dificil
Distanță: 16.3 Km
Urcare: 420 m
Coborâre: 1410 m
Durată Traseu: 15-16 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 25: PR - TA - Refugiul Funduri (1880 m) - PR – TA24

Traseu: Mediu
Distanță: 0.22 Km
Urcare: 0 m
Coborâre: 100 m
Durată Traseu: 0.15 ore
Sursa [Link]

22
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
23
Idem
24
Idem
Traseul nr. 26: Bran (750 m) - sub Măgura Mare (1375 m) - Şaua Măgura - Măgura (1109 m)
Observații: Marcaje rare între şaua Măgura şi satul Măgura25
Traseu: Mediu
Distanță: 6.5 Km
Urcare: 690 m
Coborâre: 420 m
Durată Traseu: 5- 6 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 27: Ciocanu-Curmătura Groapelor-La Table Înapoi

Ciocanu (1188 m) - Poiana Lungă - Curmătura Groapelor (1389 m) - La Table (1380 m)
Observații: Marcaje rare între Ciocanu şi Curmătura Groapelor26.
Traseu: Mediu
Distanță: 8.4 Km
Urcare: 400 m
Coborâre: 210 m
Durată Traseu: 5- 6 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 28: Ciocanu (1197 m) - Cabana Brusturet (1000 m)27

Traseu: Mediu
Distanță: 1.9 Km
Urcare: 40 m
Coborâre: 230 m
Durată Traseu: 1 ore
Sursa [Link]

25
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
26
Idem
27
Idem
Traseul nr. 29: Podu Dâmboviţei (750 m) - Cheile Dâmbovicioarei - Dâmbovicioara - Cheile
Brusturetului - Cabana Brusturet (1000 m) - Poiana Funduri - La Table (1380 m)
Observații: Marcaje rare între Podu Dâmboviţei şi Cabana Brusturet (drum auto).28
Traseu: Mediu
Distanță: 15.2 Km
Urcare: 760 m
Coborâre: 130 m
Durată Traseu: 8- 9 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 30: Dâmbovicioara (906 m) - Muchia Frumoasei (1184 m) - PR

Observații: Marcaje rare.29
Traseu: Mediu
Distanță: 2.9 Km
Urcare: 300 m
Coborâre: 20 m
Durată Traseu: 2.5- 3 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 31: Cabana Brusturet (1000 m) - Cabana Pietricica (1206) - Poiana Pietricica
Observații: Marcaje rare până la Cabana Pietricica (drum auto închis circulaţiei publice).30
Traseu: Mediu
Distanță: 5.7 Km
Urcare: 540 m
Coborâre: 60 m
Durată Traseu: 2.5- 3 ore
Sursa [Link]

28
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
29
Idem
30
Idem
Traseul nr. 32: Cabana Brusturet (1000 m) - Valea Seacă a Pietrelor - Cheile Brusturetului -
Poiana Grind31
Traseu: Ușor- Mediu
Distanță: 4.6 Km
Urcare: 340 m
Coborâre: 0 m
Durată Traseu: 2- 2.5 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 33: Cojocaru (Valea Dâmboviţei) (888 m) - Cabana Garofiţa Pietrei Craiului (1100
m) - Marele Grohotiş32
Traseu: Mediu
Distanță: 6.1 Km
Urcare: 760 m
Coborâre: 20 m
Durată Traseu: 3- 3.5 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 34: Cabana Garofiţa Pietrei Craiului (1100 m) - Poiana Tămăşel33
Traseu: Mediu
Distanță: 1.6 Km
Urcare: 360 m
Coborâre: 0 m
Durată Traseu: 1.5- 2 ore
Sursa [Link]

31
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
32
Idem
33
Idem
Traseul nr. 35: Creasta Munţilor Făgăraş - Vf. Tămaşul Mare (1735 m) - Curmătura Foii (1367
m) - Şaua Tămăşel (1540 m) - Umerii Pietrei Craiului - sub Zaplaz
Observații: Marcaje rare între Vf. Ciocanu şi Tămaşul Mare.34
Traseu: Mediu- Dificil
Distanță: 11.5 Km
Urcare: 710 m
Coborâre: 770 m
Durată Traseu: 6- 7 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 36: Cabana Plaiul Foii (849 m) - Zărneşti (722 m)35
Traseu: Ușor
Distanță: 11 Km
Urcare: 10 m
Coborâre: 140 m
Durată Traseu: 3 ore
Sursa [Link]

Traseul nr. 37: Tohăniţa - Şaua Măgura - Măgura - Fântâna lui Botorog36
Traseu: Ușor
Distanță: 8 Km
Urcare: 640 m
Coborâre: 590 m
Durată Traseu: 3.5- 4 ore
Sursa [Link]

34
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
35
Idem
36
Idem
Traseul nr. 38: Prăpăstiile Zărneştilor - Poiana Curmătura - Cabana Curmătura (1470 m)37
Traseu: Ușor
Distanță: 2.6 Km
Urcare: 370 m
Coborâre: 10 m
Durată Traseu: 1.5- 2 ore

Sursa [Link]

Traseul nr. 39: Padina (Podul) lui Călineţ - Izvorul Căpitanului Orlovski - Refugiul Speranțelor
- Vf. Ascuţit (2150 m)
Observații: Inaccesibil iarna38
Traseu: Dificil
Distanță: 4.3 Km
Urcare: 1420 m
Coborâre: 130 m
Durată Traseu: 5- 5.5 ore
Sursa [Link]

37
Harta Muntii Piatra Craiului, Muntii-Nostri
38
Idem
 Trasee de cicloturism in Parcul National Piatra Craiului
Traseul nr 1: Zărnești – Cabana Plaiul Foii
Traseu ușor, cu o lungime de 12 km, cu priveliști deosebite asupra abruptului nord-vestic al
Pietrei Craiului, brazdat de numeroase vai torențiale, numite “padine” care sunt caracteristice
acestui masiv călcăros.
Traseul nr 2: Zărnești – Colții Chiliilor
Traseu dificil, recomandat cicliștilor cu experiență deoarece prezintă sectiuni de single-trail pe
poteci înguste, cu rădăcini si bolovani
Traseul nr 3: Zărnești – Castelul Bran
Traseu ușor, care face legatura între localitatile Zărnești si Bran.
Traseul nr 4: Zărnești – Prăpăstii – La Table – Saua Joaca – Peștera – Măgura – Zărnești
Traseu de dificultate medie, dar cu peisaje spectaculoase.
Traseul nr 5: Zărnești – Prăpăstii – La Table – Dămbovicioara – Ciocanu – Șirnea -
Peștera – Măgura – Zărnești
Traseu dificil din cauza diferenței de nivel.
Traseul nr 6: Zărnești – Prăpăstii – La Table – Curmătura Groapelor – Șirnea – Peștera –
Măgura – Zărnești
Traseu de dificultate medie, însa foarte variat.
Traseul nr 7: Zărnești – Măgura – Peștera – Moieciu de Jos - Măgura – Zărnești
Traseu de dificultate medie.
Traseul nr 8: Zărnești – Măgura – Valea cu Calea – Măgura – Zărnești
Traseu de dificultate medie unde distanță redusă este compensată de diferenta de nivel.
Traseul nr 9: Zărnești – Prăpăstii – Cabana Curmătura – Zărnești
Traseu dificil datorita diferenței de nivel.
Traseul nr 10: Dămbovicioara – Podu Dămboviței – Satic – Cabana Garofița Pietrei
Craiului Traseu ușor, recomandat tuturor categoriilor de cicliști.
Traseul nr 11: Dămbovicioara – Podu Dămboviței – Valea Cheii – Fundatica – Fundata
– Șirnea – Ciocanu – Dămbovicioara
Traseu de dificultate medie.
 4.2.2. Responsabilitățile și sarcinile elaborate de fiecare collaborator

Vor exista 40 de ghizi montani autorizati si 20 de salvamonti

4.2.3. Bugetul operațiunii

4.3. Asigurarea derulării evenimentului (despre desfășurarea activităților

prevăzute în program)

Trasee usoare – pentru incepatori

Trasee medii – pentru oameni cu o minima de experianta montana
Trasee grele - pentru oameni cu experienta

Trasee de bicicleta pt toate categoriile

Trasee de escalada pt adulti si copii

4.4. Mulțumiri privind participarea la evemeniment (mesaje și obiecte

pesonalizate)
BIBLIOGRAFIE

ANEXE (flyer)