PROIECTAREA UNEI LECŢII PRIN MODELUL TRIFAZIC

- Lecţie ERR-

Recapitularea şi consolidarea temei „Alcani”

prin metoda cubului şi turul galeriei

Subiectul: Alcani – Alchene, studiu comparativ

Tipul lecţiei: Lecţie de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor după predarea unităţii de învăţare
“Alcani”
 Elevii deţin informaţii despre hidrocarburile saturate; pe parcursul orei ei vor selecta doar ce
este util şi important. Este necesar ca ei să manifeste capacitatea de a lucra în echipă. Nivelul
clasei este mediu spre bun.

ETAPELE LECTIEI
I. EVOCARE
Brainstorming individual: închideţi ochii şi gândiţi-vă la idei, grupuri de cuvinte cu care puteţi
asocia clasa de compusi saturaţi: ALCANII.
Interviul de grup: elevii sunt rugaţi să numere de la 1 la 5, apoi sunt împărţiţi în 6 grupe a câte 5
elevi (elevii cu nr.1 formează prima grupă, cei cu nr.2 formează grupa a doua, cei cu nr.3 formează
grupa a treia şi cei cu nr.4 formează grupa a patra, etc).
Pentru buna desfăşurare a lecţiei se anunţă obiectivele, se motivează subiectul şi se explică
forma de organizare.

II. REALIZAREA SENSULUI

Se distribuie cuburile in timp ce grupele isi aleg liderul;
Liderul extrage un bilet pe care este scris verbul definitoriu pentru acea grupă ( descrie, compară,
asociază, analizează, aplică, argumentează).
Fiecare grupă primeşte o coală colorată în nuanţa corespunzatoare fetei ce contine verbul extras si o
coala de poster;
Se discută la fiecare grupă ceea ce au de realizat, folosind metoda “cubuluii”.
Elevii organizaţi pe grupe, completează pe baza fiselor, foile de lucru primite.
 Se realizează un cub din [Link]ţele cubului sunt colorate diferit. Fiecărei feţe îi corespunde un
verb.
 Faţa 1: Albastru - verbul descrie
 Faţa 2: Roşu - verbul compară
 Faţa 3: Verde - verbul asociază
 Faţa 4: Galben - verbul analizează
 Fata 5: Violet - verbul aplica
 Faţa 6: Portocaliu - verbul argumentează

Albastru
Elevii care primesc fişa cu verbul descrie vor avea urmatoarele sarcini :
 enumerati primii patru termeni ai seriilor omoloage a alcanilor;
 descrie cum variaza starea de agregare si temperatura de fierbere in seria omoloaga a alcanilor;
 descrie modul de desfasurare a unei reacţii chimice specifice alcanilor;
 descrie principalele transformari chimice la care participa metanul;
 enumera cele mai importante domenii de utilizarea alcanilor;

Rosu
Elevii care primesc fişa cu verbul compară vor stabili asemănări şi deosebiri între proprietăţile chimice
ale alcanilor.

Verde
Elevii care vor avea fişa cu verbul asociază vor avea urmatoarele sarcini de lucru :
 asociaza particularitatilor structurale, proprietati fizice si chimice studiate ce deriva din acestea;
 asociaza celor trei izomeri ai pentanului urmatoarele puncte de fierbere exprimate in grade
celsius: 36,1; 27,8; si 9,4;
Galben
Pentru grupa care va avea fisa cu verbul analizeaza, sarcina de lucru va cere ca elevii să studieze
schemele de mai jos si sa specifice tipul procesului chimic/transformarii, apoi sa scrie ecuaţiile
reactiilor chimice care au loc.
 propane( temp) → A(alcan) + B (alchena)
 A +2 Cl2 → C + HCl
 A + O2 → D+ E +Q
Violet
Elevii care vor primi fişa cu verbul aplică vor avea de rezolvat urmatoarele aplicatii:
 Determinati puterea calorica a propanului si butanului stiind ca la arderea a 5 moli de propan se
degaja 3100 Kcal, iar prin arderea a 22,4 litri de butan 2877 Kj. Pe care l-ati utiliza drept
combustibil ?
 Determinati cantitatea de negru de fum ce se poate obtine din 112 mc de metan.
Portocaliu
Elevii ce vor primi o fişă cu verbul argumentează vor avea de analizat şi justificat în scris valoarea de
adevăr a urmatoarelor afirmatii:
 „alcanii se mai numesc si parafine”
 „alcanii au o structură spaţială”

III. REFLECŢIA
Justificare psiho-pedagogică:
- consolidarea noilor cunoştinţe;
- se aşteaptă ca elevii să exprime în propriile cuvinte ideile întâlnite;
- dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de exprimare.
- intrebări interpretative legate de text:

IV. EVALUARE
Evaluarea - după expirarea timpului de lucru (20-25 min.) se poate aplica cu succes metoda
„ turul galeriei” . Materialele realizate, posterele, vor fi expuse în clasă în 6 locuri vizibile. Liderii
fiecărui grup îşi vor prezenta mai întâi sarcina de lucru şi modul de realizare a ei, apoi, la semnalul dat
de profesor, vor trece, pe rând pe la fiecare poster al colegilor de la altă grupă şi vor acorda acestora o
notă. După ce fiecare grup a vizitat „galeria” şi a notat corespunzător productiile colegilor, se vor
discuta notele primite şi obiectivitatea acestora, se vor face aprecieri.
Albastru-descrie
Cerinţa Alcani Alchene
Primii termeni Metan; Etan; Propan; Butan Etena; Propena;1 butena; 2 butena; izobutena
Variatia stării de C1 – C4 gazoşi, C2 –C4 - gazosi,
agregare şi C5 – C15 lichizi, şi următorii solizi. C5 – C17 - lichizi
a temperaturii de Punctele de fierbere cresc cu creşterea urmatorii solizi
fierbere numărului de atomi de carbon şi scad cu Punctele de fierbere cresc la fel ca la alcani în cadrul
ramificarea catenei pentru izomerii unui seriei şi a izomerilor unei alchene dar sunt mai scăzute
alcan. decât ale alcanilor;
Reacţii specifice Substituţie = înlocuirea unui H din substrat Aditie = desfacerea legaturii п din dubla legătură şi
cu un atom sau o grupare de atomi din adiţionarea unui atom (grupări de atomi) din reactant;
reactant ; Polimerizarea = poliaditie
Transformări chimice Metanul suferă reacţii de: Etena dă reacţii de:
-clorurare/bromurare; - adiţionează: hidrogen, halogeni, hidracizi, apă;
-oxidare; - se oxidează şi polimerizează
-amonoxidare;
- piroliză ;
Domenii de utilizare Prelucrarea cauciucului; tipografie; solvenţi; Mase plastice; fire şi fibre sintetice; solvenţi; antigel;
benzine sintetice; agenţi frigorifici; alcooli; medicamente; intermediari în industria chimică
combustibili; mase plastice; medicină şi etc.
farmacie etc.

Roşu-compară
Cerinţa ALCANI ALCHENE
Particularitati - orientarea spaţială a moleculelor de alcani este -orientarea plană a legăturii duble, cu
structurale sub forma de zig-zag, legăturile simple formează un unghiul de 1200 este datorată
tetraedru regulat cu unghiul de 1090 si 28 ‘ datorita hibridizării sp2 a atomilor de carbon din
hibridizării sp3 a atomului de carbon saturat; legătura dublă, iar ceilalţi atomi de
lungimea legaturilor C- C este 1.54 A iar C-H carbon saturaţi au orientare spaţială ca
1.09A la alcani
- lungimea legaturii C=C este de 1,34 A
iar C-H 1,09 A
Izomerie Deoarece au numai legături covalente simple, Datorită legăturii duble alchenele au pe lângă
alcanii au numai izomerie de catenă: normal-alcani izomerie de catenă şi de poziţie, izomerie geometrică
şi izoalcani şi de funcţiune
Proprietati chimice Au o reactivitate mult mai mică decât alchenele(se Au o reactivitate marită din cauza
mai numesc şi parafine), principalele proprietăţi legăturii duble, mai reactivă decât cea
chimice fiind: simplă, de aceea:
- Reactia de substitutie; - reactionează cu un număr mai mare de reactanţi
- reacţia de izomerizare, prin reacţii de adiţie de (H2, X2 , HX , H2O);
- reacţia de descompunere termică şi de - se oxidează complet (cu oxigenul din
oxidare. Oxidarea are loc numai în prezenţa aer) dar şi parţial sub acţiunea agenţilor
oxigenului din aer şi a catalizatorilor, oxidanţi;
temperatură şi presiune. - participa la reacţii de polimerizare;
Verde-asociaza
Particularităţi ALCANI ALCHENE
structurale
Tip de legatură Simple, nepolare C- C si C- H: Dubla C = C , simple C – C si C – H;
- au doar izomerie de cate deoarece acest tip de legatură permite -au alte două tipuri de izomerii datorate
rotirea atomilor în jurul său; poziţiei (de poziţie) sau geometriei
- solubili în solvenţi nepolari, insolubil în cei polari; legaturii duble (geometrice) şi pentru că au
- legătura simplă este foarte stabilă şi de aceea se rupe mai greu, prin N.E.=1 sunt izomeri de funcţiune cu
urmare reactivitatea faţă de diverşi reactivi este mică, toate reacţiile cicloalcanii;
chimice având loc în condiţii energice de temperatură, la lumină sau - legătura dublă are o energie mai mare
în prezenţa unor catalizatori; decât cea simplă şi de aceea este mai
reactivă (se rupe total la oxidarea energică)
iar prezenţa legăturii п face posibilă atât
reacţia de adiţie cât şi cea de oxidare
blânda şi polimerizare
- condiţiile de reacţie sunt mai blânde decât
la alcani;
Izomerie n-pentan pf. 36,1 Cis-2 butena- p.f =3,7
2 metil butanul – p.f.= 27,8 Trans-2 butena-p.f. =0,96
Neopentanul p.f.= 9,4
Galben- analizeaza
450-6500 C
CH3 – CH2 – CH3 → CH4 + CH2 = CH2 (descompunere termica)
A(metan) B(etena)
lumina
CH4 + 2Cl2 → CH2 Cl2 + 2HCl (substituţie- clorurare)
C(diclorometan)
CH4 + O2 → CO2 + H2O + Q (ardere)
D E
ac. sulfuric
CH2 = CH2 + H2O → CH3 - CH2 (adiţie-hidratare)
|
OH
F (etanol)
CH2 = CH2 → -(- CH2 = CH2 -)n- (polimerizare)
(Polietilena)
Violet- aplica

C3H6 + O2 → 3 CO2 + 3 H2O + Q

5 x 22,4 / 1000m cubi propena……………………..3100 Kcal
1 m cub propena ......................................................P q
Pq = 27,678 Kcal/ m3

C4H10 + 13/2 O2 → 4 CO2 + 5 H2O + Q

22,4/ 1000 m3 butan……………2877/4,18 Kcal
1 m cub………………….Pq
Pq = 30726 Kcal/m3 Butanul are putere calorică mai mare decât propena

22.4l 12g
CH4 + O2 à C + 2H2O
12m3 x
x= 60 Kg negru de fum
Portocaliu-argumenteaza
 Datorită legăturilor covalente simple prezente în alcani ei reacţioneaza cu un număr foarte mic de reactanţi de aceea alcanii se
mai numesc şi parafine (fără afinitate);
 Izomeria geometrică este dată de poziţia radicalilor identici faţă de planul legăturii duble;
 Carbonul din legătura dublă este hibridizat sp2, orientarea orbitalilor şi prin urmare a legăturilor este sub un unghi de 120
grade;
 Pe direcţia legăturii п se duce un plan faţă de care radicalii identici vor fi situaţi în afara planului, adică în spaţiu.
 Procesul de hidrogenare are loc în prezenţa catalizatorilor metalici (nichel, platina, paladiu);
 Reactanţii (etena şi hidrogenul) sunt în stare de agregare gazoasă iar catalizatorii sunt în stare solidă; de asemenea produsul de
reacţie (etanul) este gaz, prin urmare amestecul este unul eterogen.
 Oxidarea energică are loc cu ruperea totală a legăturii duble, atomii de carbon participanţi se transformă în compuşi sau
grupări funcţionale ce conţin oxigen. Pentru a reconstitui structura alchenei participante la oxidare, se leagă prin legatură dublă
atomii de carbon din membrul doi ce conţin oxigen şi apoi se întregeste catena alchenei cu restul atomilor de carbon, ţinând
cont cine de cine se leagă.
 DUPĂ LECŢIE

V. EXTENSIE
În funcţie de stilul de învăţare, elevii vor avea ca temă: stilul vizual –eseu; stilul auditiv – de compus o melodie pe tema lecţiei;
stilul kinestezic – desen/hartă.

ANEXE
- produsele muncii elevilor/echipelor;
- posterele echipelor;