MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

LICEUL DE ARTE “ IONEL PERLEA” SLOBOZIA

CONFLICTE VALORICE SI CROMATICE

VIAȚA

Elev, Profesor îndrumator,

Manole Gabriela Gheorghe Petre

Argument

„ Pictura este starea sufletescă a artistului exprimată în culori”- Valeria Mohok

Confilicle au existat din totdeuna, încă din cele mai vechi tipuri, conflicte între tări,
între familii, oameni, culori, dar conflictul dintre bine și rău le insumează cel mai bine
pe toate. Aceasta este viața cu urcușuri și coborâșuri, dar niciodată doar în alb și
negru. Viața are nuanțele ei, ea este pânza, iar noi suntem pictorii.

Asa am încercat și eu să transpun în lucrarea mea. Am ales acestă tema ,,Conflicte

valorice și cromatice,, deoarece cred cu tărie că destinul ni-l facem noi, conflictul fiind
de multe ori între noi și persoana noastra, că exista culoare în orice și că noi decidem
ce tonuri să folosim.

Am ales să adaug auriu pentru a reprezenta divinitatea, misterul, ceea ce știința încă
nu a putut expilica și poate nu o să poata să o facă niciodată. Am pus auriu peste tot,
în unele locuri mai mult în altele mai puțin, așa fiind și în viață, credem sau nu auriul
la fel ca și divinitatea sau karma, indiferent de cum vrem noi să-i spunem este
omnipresent.

Pe lângă auriu, alb, negru și alte culori am scos in relief câteva pete, care să
simbolizeze pentru mine hopurile din viață, așa cum am mai zis urcușurile si
coborâșurile. Pentru ca ele ne fac mai puternici și ne trezesc la realitae.

Pe tot parcursul atestatului la acesta idee m-am gândit și cu această idee în minte am
creat, am adăugat și am șters. Cred că mă reprezintă, că mă definește, pentru asta am
încercat să pun din mine, fie și puțin în această lucrare, prin ea să transimit ceva,
pentru că până la urma și despre asta este vorba în artă. Și în tot cei patru ani de liceu
am experimentat , am căzut, am urcat și am învățat să folosesc cât mai multe culori
pentru viața mea. Prin intermediul artei, m-am cunoscult mai bine.

Sper că aceste rânduri au ajutat pentru a putea vedea lucrarea prin ochii mei și pentru a
întelege de ce am ales acesta tema, dar dacă nu, vreau să precizez că nici măcar o

2
viziune asupra ei nu este greșită, că indiferent ceea ce îți transmite este absolut perfect.
Fiind subiectiv, având percepții și experiente diferite este normal să interpretăm
diferit. Important este că indiferent de ce transmite, reper, transmite ceva, nu este
seacă și lipsită de viață, de înțeles. Am învățat asta tot din cei patru ani de liceu când
primeam o imagine, dar la final obțineam, în clasa , cincisprezece perspective diferite,
fiecare având percepția lui.

Închei, spunând că acestă lucrare face parte din mine și eu din ea. Și poate că nici
măcar nu am ales eu această temă, ci ea m-a ales pe mine.

3
Cunoașterea materialelor folosite

Într-o lucrare plastică materialele au un rol foarte important:

Suportul

Există numeroase tipuri de suprefete ce pot fi acoperite de culore, însa nu toate pot
meține o peniculă de culoare timp îndelungat. Alegerea suportului pentru un pictor
este foarte importantă, iar acesta o face cu mare grijă, deoarece suporturile sunt
implicate atât în expresie cât și in durabilitatea operei.

Suporturile se grupează in funcție de gradul lor de suplețe în trei categorii: suporturi

rigide, semirigide și suple.

Pânza

Pânza este un suport flexibil preferat adesea de pictori, iar întinderea pânzei pe șasiu
este bine să se facă într-o încăpere normal, cu umiditatea maximă de 65%. Întinderea
se începe tradițional, de la mijloc spre margine (în cuie). Primele două cuie se fixează
la mijlocul unei laturi a șasiului, iar următoarele două cuie, la mijlocul celei de a tria
laturi, apoi, tot atâtea până la ultima latură. Se revine la centru, spre margine și
indiferent de metoda adoptată, pânza se fixează în așa fel încât să aibă fibre riguros
paralelle, respectiv perpendiculare pe stinghiile șasiului. După ce pânza s-a întins și
este curată se aplică pe suprafața acesteia grundul.

Gruntul

Acesta este stratul de legătură, intermediar, dintre suport și pigmenți. Și pentru a ne

face o idee cât de important este gruntul ne putem imagina că a te baza pe un grunt
slab este echivalentul cu a-ți construii casa pe nisip.

Paleta

Paleta reprezintă suprafața tare și neabsorbantă pe care pictorul își prepară și

fluidizează culorile.

4
Pensula

Aceasta este un instument care poate avea dimensiuni și forme diferite, iar în funcție
de scopul urmărit se utilizează pensule plate sau rotunde, cu păr lung sau păr scurt.
Este bine cunoscut faptul că se lucrează mai bine cu o pensulă folosită, uzată, dar bine
întreținută. Urma trăsăturii de pensulă se numește tușă, iar aceasta poate fi: spontană,
sugerată, difuză, precisă, impetuasă, viguroasă, energică, etc.

Șevaletul

Reprezintă suportul de lemn pe care artistul fixează pânza (sau cartonul) atunci când
pictează. Șevaletul, de regulă, trebuie așezat în plină lumină și în locul cel mai de bază
pentru pictor. De-a lungul timpului utilitatea șevaletului rămâne indispensabilă.

Tuburile de culoare

,,Culorile sunt obsesia mea zilnica, bucurie si tortuta,, Claude Monte

Tuburile de culoare au fost folosite pentru prima dată in 1950, iar acum acrilicele sunt
considerate a fi unele dintre cele mai importane inovații pentru artiști.

Așa cum și tema ne sugerează pentru a realiza conflictele valorice și cromatice aveam
nevoie de alb și negru, dar și de tonuri închise și deschiese.

Etapele realizarii lucrării

Pe pânza montată pe șasiu din lemn cu dimensiunile de 100x120 primul pas pe care l-
am realizat pentru pregatirea acesteia a fost aplicarea a doua straturi de acrilic negru,
pe suprafatat panzei acoperita cu grunt alb si curat, într-un interval de două zile, în
anumite locuri unde nu am mai aplicat după nici o altă culoare, chiar și trei straturi.
Pentru aplicarea straturilor de negru am folosit o pensulă pătrată din păr sintetic având
dimensiunea de 30, înmuitată foarte puțin în apă, iar pentru acoperirea întregii pânze
am folosit in jur de 200 ml de acrilic negru.

5
Dupa aplicarea celor două straturi de acrilic negru, am trasat folosindu-mă doar de o
pensulă rotundă de 10 și de apă zonele care urmau să fie albe, delimitând astfel zonele
albe de cele negre prin linii șerpuite.

Am trecut la pasul următor, trasând de acestă dată cu acrilic alb titan si cu o pensula
tot de 10 zolene care urmau să fi albe. De asemenea și aici am aplicat două straturi de
acrilic alb titan. În zonele cu o dimensiune mai mică am folosit pentru aplicarea
albului o pensula rotunda sau pătrata de dimensiunea 6, iar pentru zonele mai mari o
pensula pătrata de dimensiunea... ambele având păr sintetic .

6
Folosindu-mă de pasta de fibră ,, Fibre Paste,, de la Pentart am aplicat-o pe zonele
câtorva pete albe si ajutandu-mă de asemenae și de un cuțit de dimensiunea 4 am scos
astfel în relief aceste zone. Am aplicat pasta în mai multe straturi, până când aceasta
se vedea cu ușurință din ambele părți ale pânzei, iar pentru a le modela și finisa, m-
am folosit de apă, cuțit și degetele mele. Tot cu un cutit de data acesta de dimensiunea
3, am realizat mici tăieturi pe suprafața acestora, care urmau să fie umplute cu acrilic
negru si auriu, dar numia după ce pasta s-a uscat foarte bine, eu am lăsat-o peste
noapte, pentru a fi sigură ca s-a întărit.

În continuarea pe zonele albe am folosit acrilice de diferite culori. Le-am aplicat

folosindu-mă de diferite pensule prin mișcări mici, circulare.

7
 Cele două pete albe de dimensiuni mari, pozitionate pe partea draptă și pe partea
stângă a pânzei au rămas într-o proporție mare necolorate, aplicând pe acestea doar
câteva tușe de acrilic albastru ultramarin, tonuri de roșu, auriu pe care le-am îmbinat
cu alb , ca totul să fie uniform.

8
Pentru petele din parte de sus am folosit în mare parte acrilic roșu vermilion, roșu
carmin verde viridian și verde mediu atât în culoare originală cât și amestecat cu alb și
negru pentru a obține tonurile acestora, dar pe lângă aceste am aplicat într-o cantitate
mai mică și auriu. Pe toate acestea le-am aplicat, în funcție de dimensiunea peteleor cu
pensule atât rotunde cât și pătrate cu dimensiuni medii spre mici.

În partea de jos a lucrării pe lîngă acrilicul verde, roșu și auriu așa cum am folosit și în
partea de sus, am folosit și acrilic albastru, mai exact albastu ultramarin, combinat și
acesta, de asemnea cu alb și negru.

9
La finalul pașilor, pe care i-am menționat mai sus, pentru ca petele să aibă marginile
mai sinuase și să nu aiba un aspect finisat, am apicat pigment negru , cu o pensulă
rotundă subțire din par natural de 2 care a întrepătruns culoare, adică petele atât pe
margini cât și în interiorul acesora pentru a putea crea o legatură între negru și culoare,
iar apoi peste acrilicul negru care a întrepătruns culoare am aplicat cu aceiasi pensulă,
dar foarte bine spălată înainte, acrilicul auriu, care să contureze și să lege totul.

Alte materiale pe care le-am folosit sunt:

 paleta din plastic,

 cârpa/servețele,
 recipient din plastic pentru apă,
 andrea.

10
Despre autor

“Eu îmi visez picturile, iar apoi îmi pictez visele.” Vincent Van Gogh

În acestă parte a lucrării aș dorii să vă prezint autorul acestei lucrării:

Mă numesc Manole Gabriela, locuiesc in orașsul Amara și în prezent am 18 ani, iar la

data scrierii acestor rânduri sunt aproape absolventă a liceului de arte ,,Ionel Perlea,,
Slobozia.

Înainte de a începe a studia la acest liceu am urmat cursurile școlii gimnaziale ,,

George Vâlsan,, din Amara. Hotărârea de a mă înscrie la liceul de arte a fost una
spontană, neașteptată, dar în același timp și foarte hotărâtă. Acestă hotarare a mea a
fost influentată de profesoarele de desn pe care le-am avut în generală și de cei din
jurul meu. Mie îmi placea să desenez, iar ei chiar mă susțineu și apreciau în acelasși
timp. Am avut multe emoții la adimtere deoarece nu făcusem pregătire înainte, ci doar
vizionasem câteva video-uri pe internet pentru a-mi pune la punct noțiunile deja știute,
însă totul a fost bine.

Din momentul în care am început liceul multe s-au schimbat în viața mea, dar în bine
zic eu, deoarece sunt o persoană care nu se teme de schimbare și de nou, ba din contră,
a fost o provocare care mi-a placut foarte mult.

Încă din primele lecții de la atelier mi-a fost clar că îmi place și mă descurc mai bine
la pictură, la lucrul cu pigmeții. La începul am crezut că este ceva greșit, deoarece nu
străluceam la lucrările în cărbune sau creion, dar cu timpul am realizat că este absolut
normal și am început a-mi canaliza toată energia pe lucrările făcute în acrilic.
Cercetând l-am descoperit pe Gustav Klimt, iar de atunci acesta este unul dintre
pictorii mei preferați.

În toți acești ani cel care m-a inspirat și m-a influențat a fost profesorul meu Gheorghe
Petre , alături de soția acestuia. Ambii având lucrări excepționale și expresive. Pe
lângă cei doi una din sursele de inspirație și influență a fost Doina Dascalu, am
descoperit atât lucările ei cât și pe ea pe internet, iar de atunci face parte din evoluția
11
mea artistică. Acesta m-a ajutat și mi-a oferit puțin din inspirația ei . Lucările acesteia
sunt un izvor neleimitat de inspirație, Doina avand o viziune aparte.

Cea mai importantă lecție pe care am invățat-o este ca pe lângă talent, munca este
mult mai importantă. Munca si repetiția, care binențeles sunt însoțite de pasiune, căci
fără ea, tot acest drum este imposibil.

Concursurile în timpul liceului sunt importante, deoarece te ambiționează și te

răspletesc pentru munca depusă. Unul dintre primele mele concursuri la care am fost
și premiată cu un loc ll este ,, Ilie Marinenu,, .

Vreau să subliniez că am ales acest liceu în mod special pentru că perioada liceului
este una în care te formezi, în care evoluezi , iar eu am ales să nu mă scufund cu totul
în învățat și citit, am preferat să-mi cultiv creativitatea și pasiunea. Am preferat să-i
fac loc acestei părți creatoare din mine.

12
Probleme compozitionale ale lucrarii

Compoziția dinamică presupune structurarea semnelor plastice într-un echilibru

instabil prin folosirea liniilir curbe, spirale, oblice, întretăiate, ce dau configurație
ansamblului mișcare, dinamism.

Dacă o compizitie statică are in general un singur centru de interes, compozitia

dinamică poate avea mai multe centre de interes.

Important este să existe în compoziție unitate ce se manifestă prin legătura logică,

constructiv-formală, proporțională dintre părți și ansamblul, dintre conținut și formă.

Lucrarea de față este una dinamică, iar dinamisul lucrării este dat de conflictele
cromatice ale lucrării, iar din acest punct de vedere dinamismul pune în valoare
conflictele cromatice.

Din punct de vedere compozitional

Compoziția deschisă sugerează ca actiunea se continuă în afara spațiului plastic având

unul sau mai multe centre de interes. Centrul de interes este zona din compoziția
plastică către care se îndreaptă prioritar privirea și se obține prin: aglomerarea de
detalii; modulări liniare; contraste.

13
Elemente de limbaj folosite

Punctul

Punctul plastic este o fomă plană sau spațială, ale cărei dimensiuni sunt reduse în
raport cu suprafța sau spațiul în care se află.

Punctul plastic poate avea mărimi diferite în raport cu mărimea supafeței pe care el se
află. Acesta are diferite forme: pete obțiunte prin atingerea suprafeței cu un instrument
de lucru, forme geometrice diverse, forme abstracte, fome inspiate din natură.

Punctul poate avea rol în sine sugeând “flori de camp” , “stele pe cer” , “spectatori în
tribună” , “flori, frunze sau fructe în pomi”, etc. Punctul are și un rol secundar,
subordonat unei forme, iar cu ajutorul punctului se obțin și unele efecte cu caacter
expresiv determinate de mărime, culoare și poziția acestora: punctele de mărimi
diferite pot da impresia de spațiu, punctele realizate în culori calde au tendința de
apropiere, pe când cele reci se depărtează, caracterul greu ușor este obținut prin
închiderea sau deschiderea culorii.

Linia

Teoretic, linia ia naștere prin deplasarea pe o suprafață a unui punct într-o anumită
directie. Linia este creată deplasând un vârf de pix, peniță, creion, pensulă, cărbune,
băț etc. după o anumită direcție. Aceasta poate fi creată din însușirea unor elemente de
limbaj plastic pe o anumita directivă. Direcția pe care se deplasează punctul, linia
poate fi: dreaptă, frântă, curbată etc. Traseul continuu sau întrerupt determină
caracterul întrerupt sau continuu al liniei. Linia curbă, așa cum este în cazul lucrarii
mele, sugerează armonie, mișcare, dinamism.

14
Forma

In general forma este aspectul exterior al unei figuri, deterimnat de limitele fizice ale
acesteia. Figura percepută se poate modifica odată cu orientarea ei spațială sau cu cea
a mediului ambiant. Când percepem o figură o interpetăm conștient sau inconștient, ea
reprezentând forma unui conținut și fiind forma vizibilă a conținutului, determinată de
reguli intriseci ale structurii care dau cheia nevazută a configuratiilor formale ale
sistemului reprezentat de fenomene, obiecte, procese indiferent de natura lor.

In artele plastice forma are mai multe accepții, dintre care cele mai uzate sunt- forma
spontană; - forma elaborată.

Culoarea

Potrivit legilor fizicii, lumea ne este colorată, dar oamenii și o parte din viețuitoare o
văd așa. Culoarea prin urmare este o senzație, și nu un fenomen obiectiv, independent
de om. Ea nu are o existență propie, nu este o propietate a corpuilor, cum ar fi o
pigmentatie. Coloarea este o realitate subiectiva, generata de trei factori: lumina,
suprafata obiectului si ochiul.

Combinarea culorilor

Cercul cromatic a lui itten este alcatuit din: culori primare, binare, nuante, culori calde
si reci, complemantere.

Culorile primare (rosu galben, ablastru) numite si fundamentale sau de baza deoarece
nu iau nastere din combinarea altor culori

Culorile binare de gradul l (orange, verde, violet) care se obtin prin amestecul fizic a
culorii primare, in cantitati aproximativ egale.

Culori binare de gradul ll (tertiare) se obtin prin amestecul unei culori primare cu o
culoare binara de gradul l.

Culori ternare (binare de gradul lll) se obtin prin amestecul fizic in anumite cantitati a
doua culori binare de gradul l.

15
Culori calde si culori reci. Culorile orange, galben si rosu sunt culori calde, deoarece
aceste ne dau impresia de caldura, ne duc cu gandul la soare, foc, zile calduroase etc.
Pe de cealalta parte culorile albastru, verde violet, ne dau senzatia de frig , rece,
racoare, ne duc cu gandul la zilele friguroase, etc. Cea mai calda culoare este orange,
deoarece se obtine din amestecul a doua culori calde( rosu si galben). Din contra cea
mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur,
deoarece celelelte culori reci au in ameste si culori calde.

Culori complementare. Complementare elementara unei cuori primare este acea

culoare asezata diametral opus in cercul cromatic si nu are in componenta ei culoare
primara respectiva. Perechile de culori complementare sunt: rosu-verde, galben-violet
si albastru-oranj.

16
Mijloace de exprimare plastica

Contraste cromatice

Contrastul presupune existenta a doua elemente opuse. Vorbim despre contrast atunci
cand intre două efecte de culoare pe care le comparăm, se constată deosebiri si
intervale clare. Cand aceste diferențe cresc la maxim, se realizează un contrast de
opoziție sau polarități( mare-mic, negru-alb, rece-cald). Contrastele se pot percepe
numai prin comparatiiȘ un element este mai mic sau mai mare când îl raportăm la un
alt element. Contrastele joaca un rol de seamă in lumea culorilor. Cand sunt juxtapuse,
crează efecte deosebite, conflicte dintre culori sau dintre alb-negru. Teoria despre
culoare constructivă a lui J. Itten consemnează șapte contraste.

Contrastele pe care m-am axat și care predomină în lucrare sunt următoareleȘ

Contrastul deschis-închis (clar-obscur)

Acel contrast se obține prin juxtapunerea unor culori cu luminozitati cu luminozități

diferite. Pentru a obține efectul de contrast deschis-închis este necesară alăturarea
culorilor si a nonculorilor cu luminozități egale sau apropiate de culori si nonculori de
întunecime egală sau apropiată, respectând cerințele acordului cromatic.

Contrastul cald-rece

Se realizează prin alăturarea culorilor calde cu cele reci. Pentru a obține efectul maxim
de cald-rece se juxtapune culoarea cea mai rece- albastru – cu cea mai caldă – oranjul.
Acest efect arata posibilitățile expresive ale contrastului cald-rece. În natură obiectee
îndepărtate apar întotdeauna de culoare mai rece, din cauza stratului de aer interpus
între privitor si aceste obiecte.

17
Contrastul complementarelor

Două culori pigmentare, care amestecate dau griul neutru, sunt culori complementere.
Culorile complementare folosite in raporturi juste de cantitate dau stabilitate
compoziției, fiecare culoare rămanând neschimbată în puterea ei stălucitoare. Fiecare
pereche de complementare are caracteristicile ei. În contrastul complementar se cere
că una din cele două culori să fie dominată ca întindere, strălucire și ca suita de tente
rupte ale acesteia.

Într-o compoziție plastică se pot dezvolta si două sau trei perechi de complementare.

Contrastul simultan

Prin contrastul simultan înțelegem fenomenul prin care ochiul nostru cere , pentru o
culoare pură dată, in mod simultan, culoarea ei complementară, producând-o de la
sine, dacă acesta nu este prezentă.

Contrastul de calitate

Contrastul de calitate constă în opoziția dintre culorile saturate, strălucitoare și culorile

amestecate, tulburate. Culorile pot fi tulburate în mai multe moduri. O culoare pura se
tulbura cu alb, negru, gri, cu complementară respectivă.

Contrastul de cantitate

Contrastul de cantitate de referă la raportul de mărime a două sau mai multe suprafețe
colorate. Caracterul activ al unei culori este determinat de puterea ei de strălucire și
mărimea petei colorate. Com constata în acest sens că valorile de lumină ale fiecărei
culori în parte nu sunt egale.

18
Concluzie

“ Tablourile sunt însuflețite, lucru care provine din sufletul pictorului” – Vicent Van
Gogh

Odată, bunica mi-a spus că mâinile care nu lucrează sunt instrumentele diavolului și
eu i-am dat dreptate, dar în același timp mi-am dat seama că mâinile care picteză sunt
instrumentele lui Dumnezeu. E gândit de mine și este subiectiv, dar nu pot contrazice
asta.

Ce poate fi mai frumos decât să creezi, tu însuți să dai viață lucrurilor, să fi creatorul
lor, și prin ele să trăiești veșnic, să fi, spiritual, nemuritor. Cred eu, că acesta este cel
mai frumos sentiment din lume.

Arta este un mijloc de comunicare, poți comunica cu tine însuți sau cu ceilalți.
Mesajele din artă sunt cele mai profunde și complexe, pot spune o întreagă poveste
doar printr-o imagine, este uimitor.

„Și timpul pictează” - Goya

19
Cuprins
Argument..............................................................................................................................................2
Cunoașterea materialelor folosite.........................................................................................................4
Suportul.............................................................................................................................................4
Pânza.................................................................................................................................................4
Gruntul..............................................................................................................................................4
Paleta.................................................................................................................................................4
Pensula..............................................................................................................................................5
Șevaletul............................................................................................................................................5
Tuburile de culoare............................................................................................................................5
Etapele realizarii lucrării........................................................................................................................5
Despre autor........................................................................................................................................11
Probleme compozitionale ale lucrarii..................................................................................................13
Elemente de limbaj folosite.................................................................................................................14
Punctul............................................................................................................................................14
Linia.................................................................................................................................................14
Forma..............................................................................................................................................15
Culoarea..........................................................................................................................................15
Mijloace de exprimare plastica............................................................................................................17
Contraste cromatice........................................................................................................................17
Contrastul deschis-închis (clar-obscur)............................................................................................17
Contrastul cald-rece........................................................................................................................17
Contrastul complementarelor.........................................................................................................18
Contrastul simultan.........................................................................................................................18
Contrastul de calitate......................................................................................................................18
Contrastul de cantitate....................................................................................................................18
Concluzie.............................................................................................................................................19

20
Bibliografie

 GIULIU CAROL ARGON – „ ARTA MODERNĂ” – Ed. Meridiane –

București 1982;
 COLECTIV DE AUTORI – „DICTIONAR DE ARTE” – Ed. Meridiane –
București (Formă, Tehnică, Stiluri artistice) 1995 vol. 1 și 2;
 MADELEINE JARRZ – „LA TAPISERIE DES ORIGINES A NOS
JOURS” – Paris 1966
 IGNAS SCHLOSSER – „TAPIS D’ORIENT ET D’OCCIDENT” –
FRIBOURZ 1962;
 PAUL CONSTANTIN – „ CULOARE, ARTĂ, AMBIENT” – Ed.
Meridiane – București 1979;
 CAMILIAN DEMETRESCU - „ CULOARE, SUFLET, RETINĂ – Ed.
Meridiane – București 1965;
 ION ȘUȘALĂ, GHEORGHE PETRE - ,,EDUCAȚIE VIZUALĂ DE
BAZĂ – SINTEZE” – Ed. Star tipp Slobozia 2003”
 NATHAN KNOBLER – „ DIALOGUL VIZUAL” – Ed. Meridiane –
București 2003
 RENE HUYGHE – „ DIALOG CU VIZIBILUL” – Ed. Meridiane –
București 1981
 ANDREI PLEȘU – „ CĂLĂTORIE ÎN LUMEA FORMELOR” – Ed.
Meridiane – București 1979
 PAUL CONSTANTIN - „MICA ENCICLOPEDIE DE ARHITECTURĂ,
ARTE DECORATIVE ȘI APLICAȚII MODERNE” – Ed. Științifică și
Enciclopedică – București 1977;
 MANUALUL DE EDUCAȚIE PLASTICĂ PENTRU CLASELE – V, Vl ,
Vll, Vlll, Xl – 1998-2000, X-Xl ediție după anul 2000.

21
22
23
24