APARATUL CARDIOVASCULAR

ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

INIMA

Inima este organul central al aparatului cardiovascular. Este situata in mediastin si are
forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragma. Axul inimii este
oblic dirijat in jos, la stanga si inainte, astfel ca 1/3 din inima este sitauta la dreapta si 2/3 la
stanga planului mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300 g, iar volumul este
asemanator pumnului drept. Prezinta o fata convexa, sternocostala, si o fata plana,
diafragmatica(fig. 126).

Fig. 126. Cordul, fata diafragmatica

Cele doua fete se unesc printr-o margine mai ascutita,marginea [Link]

stanga,rotunjita,se prezinta ca o adevarata fata,fata [Link] inimii,orientat in jos sis pre
stanga,este situat in spatial 5 intercostal stang,unde acest spatiu este intersectat de linia
medioclaviculara stanga. Baza inimii priveste inapoi si la dreapta;de la nivelul ei pleaca arterele
mari ale inimii (aorta si trunchiul pulmonar) si sosesc venele mari (cele 2 vene cave si cele 4 vene
pulmonare).La baza inimii se afla atriile,iar spre varf ventriculii.
Pe fata sternocostala,intre cele 2 ventricule se afla santul interventricular [Link]
atrii si ventricule se gasesc santurile coronar stang si,respectiv,[Link] aceste 4 santuri se gasesc
arterele si venele inimii.
 CAVITATILE INIMII

 Atriile au forma aproximativ cubica,capacitate mai mica decat a ventriculilor,peretii mai

subtiri si prezinta cate o prelungire,numite [Link] nivelul atriului drept se gasesc 5
orificii :orificiul venei cave superioare,orificiul venei cave inferioare,prevazut cu valvula
Eustachio,orificiul sinusului coronar,prevazut cu valvula Thebesius,orificiul urechiusei drepte si
orificiul atrioventricular drept,prevazut cu valvula tricupsida;aceasta din urma proemina ca o
palnie in ventricul.
La nivelul atriului drept se disting 2 portiuni:una,intre cele 2 vene cave,numita portiunea
sinusala (care la inceputul dezvoltarii este o camera distincta de atrii,dar foarte timpuriu este
incorporate in atriul drept);cea de-a 2 portiune este atriul drept propriu-zis,care prezinta o
musculature speciala (muschii pectinati).
  Intre portiunea sinusala si atriul propriu-zis se afla creasta terminala de la care pornesc muschii
pectinati.

Fig. 127. Vasele mari de la baza cordului

si planul orificial al cordului
 La nivelul atriului stang sunt 4 orificii de deschidere ale venelor pulmonare,orificiul de
deschidere al urechiusei stangi si orificiul atrioventricular prevazut cu valvula [Link] 2
atrii sunt separate prin septul [Link] nivelul acestuia,in viata intrauterina exista orificiul
Botallo,prin care cele 2 atrii comunica intre [Link] nastere,acest orificiu se inchide prin
aspiratia fosei ovale,inconjurata de un relief muscular numit limbul fosei ovale (Vieussens).
Daca orificiul Botallo persista dupa nastere,apare maladia albastra,datorita amestecarii
sangelui arterial cu cel [Link] au tegumentele albastrui,datorita neoxigenarii sangelui
arterial.
Ventriculele au o forma piramidala triunghiulara, cu baza spre orificiul atrioventricular.
Peretii lor nu sunt netezi, ci prezinta pe fata interna niste trabecule carnoase. Trabeculele sunt de
trei categorii (fig. 128, 129) :
 De ordinul 1 – muschii papilari, de forma conica, prin baza lor aderand de peretii
ventriculilor, iar varful oferind insertie cordajelor tendinoase care se prind pe valvulele
atrioventriculare. Cordajele tendinoase impiedica impingerea valvulelor spre atrii in
timpul sistolei ventriculare. Exista trei muschi papilari in ventriculul drept si numai doi in
ventricului stang.
 De ordinul II – care se insera prin ambele capete pe peretii ventriculari.

Fig. 128. Hemicordul drept (deschis)

 Fig. 129. Hemicordul stang ( deschis)

 De ordinul III – care adera pe toata intinderea lor de peretii ventriculari, facand relief in
interiorul ventriculilor.
La baza ventriculilor se afla orificiile atrioventriculare (Drept si stang), fiecare prevazut cu
valvula atrioventriculara respectiva, cat si orificiile arteriale prin care ventriculul stang comunica
cu aorta, iar cel drept cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu arterial este prevazut cu trei valvule
semilunare sau sigmoide, care au aspect de cuib de randunica cu concavitatea superior. In jurul
orificiilor atrioventriculare si arteriale exista inele fibroase.
Cele doua ventricule sunt separate prin septul interventricular care este in parte
membranos( superior), dar in cea mai mare parte musculos ( inferior). Partea membranoasa, mai
mica, este indreptata in atrii.

STRUCTURA INIMII
Din punct de vedere structural, inima este alcatuita din trei tunici care, de la exterior spre
interior, sunt : epicardul, miocardul si endocardul.
Epicardul este foita viscerala a pericardului seros si acopera complet exteriorul inimii.
Miocardul cuprinde miocardul adult, contractil(de executie) si miocardul embrionar, de
comanda(tesut nodal). Miocardul adult este un muschi striat din punct de vedere morologic, dar,
are proprietatile muschiului neted din punct de vedere functional ( contractii atuomate si
involuntare); el formeaza muschi separati pentru atrii, care sunt mai subtiri si cu fibre circulare, si
muschi separati pentru ventricule, mai grosi si cu fibre oblic spiralate.
Muschii atriilor si ventriculilor se insera pe inelele fibroase din jurul orifciile
atrioventriculare si arteriale, cat si pe portiunea membranoasa, a septului interventricular. Toate
aceste formatiuni alcatuiesc scheletul fibros al inimii.
Musculatura atriilor este complet separata de musculatura ventriculilor, legatura anatomica
si functionala fiind realizata de tesutul embrionar, alcatuit dintr-o musculatura specifica, ce
pastreaza caracterele embrionare. Morfologic, tesutul nodal se deosebeste de cel de executie prin
aranjamentul neregulat al miofibrilelor care trec de la o celula la alta, formand retele si prin
abundenta sarcoplasmei, bogata in glicogen.
Sesutul nodal cuprinde :
 nodulul sinoatrial Keith-Flack, in atriul drept, in vecinatatea varsarii venei cave
superioare;
 nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara, situat deasupra orificiului atrioventricular drept;
 fasciculul atrioventricular Hiss, care pleaca din nodului atrioventricular si se gaseste la
nivelul portiunii membranoase a septului interventricular. Deasupra portiunii musculare a
septului interventricular, fascicului atrioventricular se imparte in doua ramuri, una stanga
si alta dreapta, care coboara in ventricului respectiv. Cele doua ramuri se ramifica
formand reteaua subendocardica Purkinje.