Universitatea ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu

Facultatea de Știinte Medicale și Comportamentale

Specializarea: Asistenta medicala generala

Rolul asistenților medicali în îmbunătățirea

calității îngrijirilor medicale

Cadru didactic:
Asist. Univ. Luiza-Maria Dragomir

Absolvent:
ROSCA-ROMAN ROXANA

Anul II, Grupa 521D

 • INTRODUCERE

„ Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă, să-şi
menţină sau recâştige sănătatea (sau să-l ajute în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, daca ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştiinţele
Asistenta medicalătrebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât pacientul să-şi recâştiga
independenţa cât mai repede" (Virginia Henderson)
Meseria de asistent medical este o provocare, trebuie să îți amintești în fiecare zi că poți alina
suferința pacienților atât prin administrarea tratamentului prescris de medic cât și printr-o
vorbă bună și printr-un zâmbet. Pentru un bun asistent nu trebuie să conteze cât de grea a fost
ziua, câte probleme a întâmpinat, ci trebuie să își amintească valorile fundamentale ale
acestei profesii și motivul pentru care a ales-o.

• JUSTIFICAREA

Principalele prioritati ale asistentului medical in relatia cu pacientul sunt urmatoarele

1) îngrijiri medicale pline de compasiune și grijă;
2) comunicare clară;
3) colaborare eficace și eficientă între clinicieni, pacienți și ceilalti implicați;
4) un mediu curat și sigur pentru furnizarea îngrijirilor medicale;
5) îngrijiri medicale continue
6) excelența clinică.

• PREZENTAREA

Din aceste priorități decurg, în mod natural și logic, dimensiunile diverselor programe de
îmbunătățire a calității îngrijirilor medicale și așteptările pacienților față de asistenții medicali.
Dimensiunile principale avute în vedere sunt:
 1) centrarea pe persoană – atât din punctul de vedere al pacienților, cărora li se oferă o
experiență pozitivă și sunt parteneri activi în acest proces, cât și din punctul de vedere al
personalului medical, care se simte valorizat și sprijinit.
2) siguranța (de exemplu, reducerea numărului de căderi în incinta spitalului sau a numărului
de infecții intra-spitalicești);
3) eficacitatea – creșterea numărului de deznodăminte medicale pozitive;
4) eficiența în utilizarea resurselor;
5) echitabilitatea accesului la îngrijiri medicale și 6) furnizarea la timp a îngrijirilor necesare.
Așteptările pacienților față de asistenții medicali acoperă toate aceste dimensiuni. Astfel,
pacienții doresc să interacționeze cu asistenți medicali care furnizează îngrijiri de calitate și
sigure, care manifestă compasiune și comunică eficace, care își promovează propria siguranță
și stare de bine și care își asumă răspunderea pentru a practica îngrijirile centrate pe pacient și
bazate pe dovezi.
Un exemplu al modului în care se poate pune în practică o asemenea abordare centrată pe
pacient este prin construirea unei relații de calitate cu pacientul întrebându-l – “ce e important
pentru tine?”, “cine e important pentru tine?”, “de ce informații ai nevoie?”, “nimic despre
mine, fără mine” și oferindu-i, astfel, “interactiune personalizată.”

• ARGUMENTAREA

Rolul asistenților medicali în abordarea centrată pe pacient și care urmărește îmbunătățirea

continuă a calității este de a acționa ca lideri clinici, agenți ai schimbării și promotori ai inovării.
Pentru a pune persoana in centrul ingrijirilor de zi cu zi, este o provocare. Dar modul în care
poți realiza acest lucru este să-i întrebi pe pacienți ce și-ar dori în privința tratamentului, de
exemplu, dacă ar dori o terapie medicamentoasă sau rezolvarea chirurgicală.
Iar acum avem măsuratori care ne spun dacă pacienții au fost tratați corespunzător, conform
cerințelor abordării centrate pe pacient. Acest lucru ne va fi clar din feedback-ul lor care este
colectat și prin site-uri web. Din cercetările făcute reiese că pacienții sunt destul de reticenți în
a da feedback în timp ce încă primesc îngrijiri medicale, așa că noi le oferim posibilitatea să
dea feedback la sfârșitul perioadei acesteia, când poți afla de la ei cum au stat de fapt lucrurile.
Pacienții vor posta pe aceste site-uri dacă au avut probleme și care ar fi sugestiile lor de
îmbunătățire, iar noi, spitalul, trebuie să răspundem. Avem pe cineva în organizație responsabil
cu acest lucru.
Iar dacă aspectele semnalate sunt serioase, comunicarea va fi abordată la un alt nivel, pacientul
fiind contactat direct.
Toate aceste măsurători ca, de exemplu, feedback-ul pe care îl primim, ne vor ajuta să vedem
cât de aproape suntem de ceea ce ne dorim, îngrijirile centrate pe pacient.
Personalul medical trebuie să dezvolte anumite comportamente. De exemplu, dacă personalul
medical este demotivat și lucrează în echipe disfuncționale, atunci mediul nu va facilita
adoptarea abordării centrate pe pacient.
De asemenea, este foarte important să-i ajuți pe pacienți să se implice activ. De exemplu,
pacienții cu condiții medicale de durată tind să devină “experți” în privința bolii lor și noi
trebuie să le permitem să împărtășească cu noi ce știu și cred. Pentru aceasta trebuie să avem
abilitatea de a ne cunoaște și înțelege pacienții.
Un alt aspect cheie este “nimic despre mine, fără mine.” De asemenea, e contraproductiv să
facem presupuneri despre condiția unui pacient.
În esență, totul se reduce la a comunica adecvat și a trata fiecare persoană cu respect și ca pe o
persoană unică cu o condiție medicală, nu ca pe un caz impersonal. Este important să nu folosim
stereotipuri și să categorizăm oamenii în boli. Pacienții nu sunt “persoane cu astm sau diabet”,
nu, fiecare dintre ei este o persoană unică. Trebuie să încercăm să-i cunoaștem mai bine, să-i
înțelegem, întrebându-i despre ce e important pentru ei, ceea ce va face ca interacțiunea să fie
mai personală.
Mulți dintre noi nu avem multe dintre aceste aptitudini și comportamente necesare pentru o
comunicare adecvată în contextul îngrijirilor centrate pe pacient. Dar putem să le dobândim
dacă acceptam abordarea centrată pe pacient și dacă managementul instituției îi recunoaște
beneficiile și o accepta, de asemenea.
În acest context, este important să înțelegem și dinamica lucrului în echipă pentru a-i putea
ajuta pe toți să lucreze mai eficace și eficient. Deci și mediul trebuie să faciliteze acest gen de
abordare. Nu este ușor să faci această schimbare spre abordarea bazată pe pacient. Și este un
proces și trebuie să ai rabdare, iar atunci vei dezvolta aptitutidinile și comportamentele
necesare.
Totul începe cu a le cere feedback pacienților și chiar și acest lucru simplu implică o cu totul
altă mentalitate, fiindcă, la început, prima reacție, cea involuntară, în cazul primirii de feedback
poate fi găsirea de justificări, dacă feedback-ul nu este pozitiv. Trebuie să acceptam orice fel
de feedback și să încercăm să înțelegem motivele pentru care acea persoană ne-a dat acel
feedback. Și aceasta cere o schimbare de mentalitate, una care devine presantă, deoarece
pacienții sunt din ce în ce mai conștienți de drepturile lor, inclusiv acela de a-și exprima opinia.
Pentru a comunica adegvat in cazul asistentilor medicali, totul începe cu educarea și formarea
în domeniul comunicării, în special în cazul noilor generații de asistenți medicali. Unul dintre
principiile simple pe care aceștia trebuie să le integreze este că același cuvânt înseamnă lucruri
diferite pentru oameni diferiți. Ce mai contează este cum se transmite informația către ceilalți
– dacă aceasta este incompletă și distorsionată, ea poate provoca probleme legate de siguranța
pacientului. De exemplu, dacă un asistent medical știe ca un pacient nu este într-o stare bună
(rezultatele unor teste, de exemplu măsurarea tensiunii arteriale), dar nu știe exact ce nu e în
regulă. În momentul în care comunică cu doctorul, asistentul medical trebuie să-i indice
acestuia simțul urgenței cererii de a-l vedea pe pacient. Dacă spune “Nu-mi place starea
Doamnei Smith. Nu arată bine,” acest mesaj nu-l ajuta pe doctor să înțeleagă posibila urgență
a situației. Mesajul adecvat ar fi unul în care doctorul primește și informațiile necesare despre
condiția medicală a Doamnei Smith (“Doamna Smith a fost adusă în această dupa amiază la
noi în secție, iar acum are tensiunea arterială foarte mare”) și o indicație asupra urgenței
situației și pașilor următori: “așa că recomandarea mea este să o vedeți în următoarele 30 de
minute.” Mesajul acesta este mult mai précis, asistentul și-a folosit discernământul profesional
pe baza rezultatelor testelor medicale. Rezultatul este creșterea siguranței pacienților. Este un
mod simplu, dar eficace, de a comunica. Se poate deprinde, însă trebuie practicat.

• CONCLUZIE

Calitatea ingrijirilor medicale rămâne o preocuparea permanentă a asistentelor medicale. De

nivelul lor (ridicat sau scazut) depinde accesarea servicilor medicale ale unitatilor medicale și
în ultimă instanță sumele ce ajung la dispozția acestora pentru a-și asigura diverse cheltuieli.
Percepția pacientului supra calității servciilor medicale este o altă preocupare a instituiei
deoarece această percepție poate balansa serios bugetul de venituri și chetuieli al instituției
spitalicești. Este de aceea importantă o preocuparea permanentă pentru acordarea de îngrijiri
pacienților la nivel ridicat, pentru explicarea pacienților a necesități acestor îngrijiri și a
limitelor lor dar și actiunea de promovare a activității ce se desfășoara într-o unitate medicala.

BIBLIOGRAFIE

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate – . ([Link])

Rolul asistenților medicali în îmbunătățirea calității îngrijirilor medicale – Împărtășind
experiența scoțiană – Una Lyon, Universitatea “Robert Gordon” Aberdeen | [Link]
VIRGINIA HENDERSON: BIOGRAFIE ȘI 14 NEVOI (MODEL) - ŞTIINŢĂ
([Link])