ONCIU Ana , studenta an.

IV, FAM ,
Instrumente cu coarde

TESTUL I

1 . Atributele principale a culturii muzicale românești din sec. XVIII .

Sec. XVIII - pentru Țările Române devine o perioadă de Renaștere spirituală. În
această perioadă domeniul muzicii religioase, psaltice, se începe cu pătrunderea
limbii române în slujbele religioase (Filotei “Psaltichia românească”). În Moldova
apare muzica corală în biserică. Paisie Velicicovski formează prima formație corală și
a tradus cărți în limba română. În aceasta perioadă dezvoltarea muzicală se dezvoltă
în școlile bisericești sau mănăstiri (Neamț și Putna). Apar autori care scriu în
domeniul muzicii religioase, laice, turcești, populare. Pentru prima dată apare Franz
Josef Sulzer, în 1861 cu 6 volume ”Istoria Daciei Transalpine”, aici prezintă pentru
prima dată 10 melodii populare românești scrise în notație liniară sau europeană.
Totodată muzica europeană pătrunde datorită ofițerilor austrieci și ruși (muzica de
dans, menuet, mazurcă și dans), în cadrul festivităților se interpretează muzică
turcească, tarafurile fiind foarte receptive la ceva nou. În a doua jumătate a sec. 18,
apar societăți muzicale în care se răspândește muzica instrumentală europeană
”Collegium-Musicum”, care formau gusturile muzicale. Tot în această perioada în
țară se stabilesc mulți muzicieni din afară, ca ex: Mihail Haydn, fratele lui Haydn, s-a
stabilit în Oradea. Acesta conducea o orchestră, compunea simfonii, cânta la orgă,
clavecin. În sec. 18 apar și trupe de operă care aduc un aport considerabil la
răspândirea muzicii europene în spațiul românesc.

2 . Prin ce se deosebește cultura muzicală românească în prima

jumătate a sec. 19 (secolul Renașterii naționale).
Sec. XIX este dominat de curentul romantic și aduce schimbări în cadrul
limbajului muzical. Aceste schimbări, care au loc în viața culturală sunt bazate pe
spiritul european și ne îndepărtează de cultura orientală, ne fac să studiem propria
muzică – folclorul. În această perioadă apar diferite societăți muzicale, filarmonica,
muzicieni amatori, astfel muzica europeană pătrunde pe teritoriul României, vin
muzicieni din Europa care dau concerte, ex: Anton Rubinshtein, Franz Liszt. În 1864
are loc reforma educației, se deschide conservatorul de la București și Iași, în
domeniul muzicii bisericești în 1865 apare decretul lui Ioan Cuza care obliga
schimbarea notației psaltice cu notația liniară, se introduce cântarea corală. Pe
teritoriul României activează diferiți compozitori străini ca Francois Rujițchi, Elena
Tauber, Francois Caudella. Datorită dezvoltării vieții concertistice apare folclorul
orășenesc, ex: romanțe, muzica de bal, prelucrări folclorice, miniaturi instrumentale,
apar colecții de lucrări populare pentru pian (Karol Mikuli, Francois Rujițchi,
Francois Caudella), apar și teatrele dramatice unde se oferea posibilitatea de a monta
și operă.

3 . Ce tradiții a muzicii europene s-au asimilat în componistica

românească?
Școala românească nu datorează dezvoltarea sa unei anumite culturi europene,
fenomenul muzicii românești se formează prin asimilarea cuceririlor mai multor
școli muzicale străine. Muzica europeană, s-a manifestat prin posibilitatea oferită
tinerilor muzicieni de a studia peste hotare, ex: la Paris a studiat Ștefănescu,
Dimitrescu, la Leipzig a studiat Mureșanu, Gh. Dima, Pavel Ciuntu, la Viena a studiat
Porumbescu, la Petersburg- Musicescu, Chiriac, Eduard Caudella a studiat la Berlin
și Viena, G. Enescu la Paris și Viena, acești tineri aduceau tradiții muzicale pe care le-
au cunoscut în anii de studenție, compozitorii au mult în comun cu profesorii lor.
Cultura muzicală italiană era prezentă prin trupele de operă ambulante sau ca obiect
de studiu, astfel tradițiile asimilate de acești tineri s-au îmbinat și cu muzica
națională, folclor și muzica europeană.

4 . Ce compozitori români predecesori a lui George Enescu cunoașteți?

1. Francois Rujițchi;
2. Alexandru Flechtenmaher;
3. Anton Pann;
4. Gavriil Musicescu;
5. Gheorghe Dima;
6. Gheorghe Ștefănescu;
7. Eduard Caudella;
8. Constantin Dimitrescu.

5 . Ce coleții de prelucrări folclorice cunoașteți, cine sunt autorii?

1. Anton Pann - ”Spitalul amorului”, ”Cântătorul dorului”.
2. I. A. Vasman – are colecție de cântece, 4 caiete;
3. Carol Mikuli – transcrie pentru pian melodii pe care le publică în 4 caiete;
4. Francois Rujițchi - are ”Culegere de muzică orientală”, 42 de cântece valahe,
turcești,
grecești;
5. Henry Erlih - ”Arii naționale românești” - transcrise pentru pianoforte.

6. Cine este fondatorul genului de prelucrări corale ?

- Gavril Musicescu.

7 . Cine este fondatorul genului de concert coral?

- Gavril Musicescu.

8 . Cine este fondatorul madrigalului?

- Gheorghe Dima.

9 . Ce genuri vocale s-au dezvoltat în a 2-a jumătate a sec. 19 în muzica

românească, ce compozitori au activat în acest gen?
1. Miniatura corală - piesă cu proporții reduse, forma de cuplet, refren, forma
bipartidă simplă, tripartită simplă.
După conținut:
- corul patriotic
- corul propriu-zis - prelucrări folclorice;
- Cântece patriotice au scris: Al. Flechtenmaher, C. Porumbescu, G. Muzicescu
(“Hora de la Plevna”, “Hora de la Crivna”)
- Cântec miniatural propriu-zis: o piesa acapella, cu o singură idee poetică. (A. Pann,
[Link]șanu);

2. Madrigal - alături de miniatura corală, este un gen complex cu un număr variabil

de
numere (Gh. Dima);
3. Concertul coral - fondatorul G. Muzicescu, are 5 concerte corale;
4. Creație corală bisericească;
5. Poemul coral.

10 . Ce genuri cameral - instrumentale s-au dezvoltat în muzica

românească în a 2-a jumătate a sec. XIX , ce compozitori au activat în
acest domeniu?
Ritmul de dezvoltare a acestor genuri este mult mai lent decât la cele vocale,
deoarece nu era dezvoltată viața de concert, erau puțini soliști, nu erau colective
muzicale. Miniatura - scrisă pentru pian, vioară, alte instrumente. Miniatura pentru
pian era scrisă după modelul muzicii universale, pentru saloanele boierești. Iacob
Mureșanu abordează în creația sa acest gen (scherzo, studii) se inspiră de la
Schubert, Schumann, Mendelssohn. Ciprian Porumbescu - “Balada pentru vioară și
pian”, “Rapsodia română”, scrie prelucrări folclorice, fantezii, popuriuri. Stanislav
Liubici - are 6 rapsodii române. Eduard Caudella – fantezia pentru vioară. Genul de
cvartet este abordat în creația lui Gh. Ștefănescu, are 7 cvartete, ce pun bazele muzicii
instrumentale românești, urmează tradiția lui Beethoven, Schubert, Schumann.
Genul de sonată este abordat în creația lui Pavel Ciuntu în anii de studenție.

11 . Soarta genului de simfonie pîna la [Link], Ce compozitori au

activat?
Se scriu uverturi: E. Caudella, Al. Flechtenmaher, G. Ștefănescu, aici se introduc
teme folclorice, se redă maniera lăutărească. Simfonia a fost abordată în perioada de
studii, Pavel Ciuntu în 1866. G. Ștefănescu - 1868. Acestea sunt considerate simfonii
de școală.

12 . Când apare prima operă națională, când apare, cine este autorul,
ideea?
1895 - 1896, Eduard Caudella - Opera “Petru Rareș”, este prima operă națională,
romantică, subiectul este istoria + inspirație, bazată pe folclor.