,, Chefirul ’’

Cuprins:

1. Introducerea despre chefir.

2. Clasificarea chefirului conform literaturii.
3. Sortimentul de produse, (5-6 produse de caracterizat).
4. Ambalarea, marcarea, pastrarea chefirului.
5. Defectele chefirului.
 1. Introducere

Chefirul este un produs lactat din lapte fermentat, care își are originea în regiunea
Caucaz. Este preparat prin introducerea granulelor de chefir în lapte de vacă, capră.

Granulele de chefir sunt o combinație de bacterii și drojdii (ciuperci) într-un

amestec de proteine, lipide și zaharuri. Această simbioză de substanțe formează
granule care seamănă cu conopida. În zilele noastre, chefirul devine din ce în ce
mai apreciat datorită noilor cercetări privind foloasele pe care le aduce sănătății.
Granulele de chefir sunt o comunitate foarte dinamică și complexă de
microorganisme în care se găsesc multe tipuri diferite de bacterii și ciuperci.

Chefirul tradițional este fermentat la temperatura camerei, de obicei fiind lăsat

peste noapte. Datorită fermentării lactozei rezultă o băutură acrișoară,
carbogazoasă și ușor alcoolică cu o consistență asemănătoare iaurtului diluat. La
începutul secolului XX, chefirul era fermentat în lăptarii de mici dimensiuni și
ajungea la un procent de alcool între 1 – 2%, însă chefirul preparat pentru comerț,
cu metode moderne de protecție are mai puțin de 1% alcool, probabil datorită
timpului redus de fermentare. Există tipuri de chefir care se dezvoltă și în alte
lichide. Ele pot fi diferite de chefir și prin aspect și prin componența microbiană.
Chefirul de apă se dezvoltă în apă cu zahăr (uneori se adaugă fructe uscate cum ar
fi smochinele și zeama de lămâie), sunt lăsate o zi sau mai mult la temperatura
camerei.

[Link] chefirului conform literaturii.

Chefirul este un produs lactat produs prin fermentarea laptelui cu culturi starter
din granule de chefir si culturi specifice de culturi lacto-bacili.

La obtinerea chefirului decurg 2 fermentari in paralel:

a) Fermentarea acido-lactica.
b) Fermentarea alcoolica.
Chefirul are un gust specific, putin picant. In functie de continutul de grasimi
chefirul poate fi:

a) Degresat.
b) Cu continut mediu de grasimi.
c) Clasic de 2,5%.

Sortimentul poate fi diversificat tinind cont de adausurile utilizate, biochifirul

este chifirul in care suplimentar au fost adaugate bifido-bacterii.

3. Sortimentul de produse.

Chefir ,,Căsuța Mea’’ ambalat în

pungă de polietilenă si sticla de
plastic.
Masa: 500 g.
Grasimi: 1% si 2,5%.
Termen de valabilitate: 5 zile.

Chefir ,,alba chefir’’ ambalat în

pungă de polietilenă si sticla de
plastic.
Masa: 500 g.
Grasimi: 1%, 2,5%.
Termen de valabilitate 5 zile.
 Chefir produs de JLC ambalat în
pungă de polietilenă si sticla de
plastic.
Grasimi: 1%, 2,5%.
Masa: 500 g.
Termen de valabilitate: 5 zile.

4. Ambalarea, marcarea, pastrarea chefirului.

Ambalarea chefirului reprezintă un factor important ce influențează calitatea

precum și vânzarea acestuia. În zilele noastre cumpărătorii au tendința de a
achiziționa produsele frumos ambalate precum și pe cele pe care le văd mai des
comercializate în televiziune, în reviste.

Aspectul estetic al ambalajelor a început sa devină mai important pentru

cumpărători decât conținutul produsului sau modul cum este acesta ambalat.
Modul de ambalare are o importanță deosebită pentru produsele lactate
care se depreciază mai ușor când vin în contact cu ambalajele necorespunzatoare.
Acestea pot intra în diferite reacții chimice cu substanțele din ambalaj sau se pot
impregna cu diferite substanțe toxice sau primesc mirosuri neplăcute.
Moduri de ambalare:

Ambalarea porţionată este procedeul de ambalare în care cantitatea de produs

careurmează să fie cuprins în ambalaj este stabilită astfel încât să fie consumată
la o singura folosire. În acest scop, chefirul este ambalat in pahare cu
capacitatea de 250g, 500g , butelii cu capacitateade 400g sau cutii din carton de
450g.

Ambalarea colectivă sau secundară se aplică în scopul ușurării operațiilor

auxiliare demanipulare, depozitare și transport spre locul de desfacere, ca atare
ambalajele folosite se mainumesc și ambalaje colective, secundare sau de
desfacere. Ambalarea colectivă este metoda carepermite gruparea într-o
singură unitate de vânzare a mai multor produse. Pentru ambalarea colectivă a
chefirului se folosesc de obicei cutii de carton sau lăzi dinmaterial plastic pentru
depozitarea ulterioară și pentru livrare. Ambalajele din carton, mai exact
cutiile/lăzile din carton de diferite mărimi sunt folositeca suport pentru
produsele lactate care sunt mai întai preambalate în diferite ambalaje.Lăzile din
carton sunt ambalaje de dimensiuni mari folosite la protecția produselor
întimpul manipulării, transportului și depozitării. Printre cele mai întâlnite lăzi
folosite pentruambalarea produselor alimentare se numără următoarele:
ladă pliantă, ladă cu clape, ladătelescopică cu clape, ladă telescopică cu
corp și capac, ladă cu capac dublu.
Eticheta este un element obligatoriu pentru orice ambalaj, pe aceasta
gasindu-seinformaţii deosebit de necesare pentru consumator. Eticheta cuprinde
următoarele menţiuni:denumirea produsului, unitatea producătoare, lista
ingredientelor (lapte, culturi lactice),conţinutul caloric pentru 100g produs
(62kcal), valoarea nutriţională ( grăsimi 3,5g; glucide 4g;proteine 3,5g), data
fabricaţiei şi termenul de valabilitate (25 zile), condiţii de depozitare-
păstrare(max.40C), standardul care reglementează calitatea, elemente de
identificare a lotului.

Chefirul se pastreaza in camere frigorifice, curate, dezinfectate, fara mirosuri

straine, la temperatura de 2-8 grade.

5. Defectele chefirului.

Produsul trebuie să fie compact , consistenţa să fie cremoasă sau fluidă, fără
eliminare de bule de gaz, cu gust şi arome specifice, dulce acrişor. Ca defecte
pot fi amintite:

- gust acru pronunţat,

- gust de mucegai sau drojdie,
- gust rânced sau oxidat,
- gust şi miros oţetit,
- gust şi miros amoniacal,

Termenul de valabilitate este cel stabilit de producător şi înscris de acesta pe

ambalajul individual al produsului.