Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea Pedagogie
Catedra Psihopedagogie şi Educaţie Preşcolară

Test nr. 1
pentru evaluarea intermediară
la „Culturologie”

A realizat : Clima Dumitrița, grupa 22

A verificat : Crețu Vasile
1. Definiți conceptul de cultură și care este rolul ei în societatea contemporană.
Noțiunea de cultură provine de la cuvântul latin colere ce se traduce prin „a
cultiva/a onora/a avea grijă”. Definiția dată de UNESCO consideră cultura ca
„o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grup social în termeni
spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali”. . Cultura trebuie privită ca
fiind un produs al activității omului, al individului uman care priveşte critic
atât natura, precum şi societatea. Din punctul meu de vedere cultura are un
rol important asupra societății contemporane , deoarece trebuie să ne
respectăm , să depunem stimă oamenilor din jur , pentru a avea un dialog
decent , pentru a respecta mediu , și pentru a nu face haus din el .Cultura este
detașare de natură, iar etapele culturii sunt etape ale umanizării ,ale ridicării
spirituale ale omului
2. Care sunt etapele sau periodizarea civilizației antice grecești?
Cultura şi civilizația greacă au parcurs câteva perioade istorice:
-perioada arhaică, (În această perioadă are loc procesul construirii oraşelor-state.

În cetate puterea aparţinea proprietarilor de pământ, izvor de

bază a bogăției. Aici se constituie regimul succesoral care
prevede împărțirea averii în părţi egale la moștenitorii direcți.
Pentru proprietarii mici acest obicei duce la sărăcirea lor.
Această situaţie i-a determinat pe greci să ia calea colonizării.)
-perioada preclasică,( În această perioadă se dezvoltă şi se formează cadrul
juridic al cetății, care reglementa situaţia cetățenilor.)
-perioada clasică,( care a intrat în istorie ca o epocă „de aur” a culturii şi
civilizației grecești, iar Atena devine centrul vieţii culturale.)
-perioada post clasică.( Principala caracteristică a acestei perioade constă în
infuzia elementelor culturale greceşti în statele înfiinţate
de urmaşii lui Alexandru, fenomen extraordinar, care
 semnifică expansiunea fără precedent în lumea veche a
limbii, moravurilor şi altor forme de infrastructură greceşti.)
3. Care sunt formele de guvernământ în Grecia Antică?, faceți o analiză succintă a lor.
Prima formă de guvernământ pare sa fi fost, pretutindeni pe teritoriile locuite de eleni,
Monarhia (mono-unu, arhe- putere). Regele, numit basileus, cârmuia oraşul, conducea
armata, judeca toate cauzele civile (cele penale erau lăsate la discreţia răzbunării clanurilor),
prezenta sacrificiile publice.
În ordine cronologica, în evoluţia socială și politică a Greciei antice a apărut forma  de 
guvernare  Aristocratică  sau  Oligarhia (de  la  oligos-putin  și  arhe-conducere).
O altă formă de guvernământ, Tirania, a reprezentat o soluție provizorie la criza socială a
Greciei arhaice. Este vorba de instituirea prin violență a puterii unui singur individ, regim pe
care grecii l-au numit tiranie (de la cuvântul de origine etrusca turan - domn).
O noua forma de guvernare, Democrația, va apărea în Grecia în perioada clasică, mai
precis la Atena. Democrație - formă de organizare și conducere politică a societății în care
puterea supremă este exercitată de popor.
4. Faceți o analiză succintă a principalelor zeități din panteonul grecesc. Unde se
afla „reședința” zeilor?
Panteonul grecesc reprezinta cei mai
importanti zei ai grecilor antici care au
reusit sa transceada timpul si sa ramana
in inimile si mintile oamenilor. Cei
doisprezece zei principali sunt cei care
locuiau pe muntele Olimp dupa ce au
reusit sa isi castige suprematia intr-un
razboi al zeilor in care Zeus si fratii sai
au reusit sa ii invinga pe Titani. Legendele Olimpului se afla printre cele mai
interesante si captivante mitologii ale lumii, acestea fiind pline de suspans, actiune,
religie si violenta. Atat cei mari cat si cei mici citesc si in prezent cu placere
povestile mitice ale eroilor si zeilor greci si se bucura ca pot afla mai multe despre
zeii olimpieni.
 Primele referiri la zeii din panteonul grecesc au fost realizate in operele homerice,
mai exact in imnul catre Hermes. Cultul grec al zeilor olimpieni dateaza de prin
secolul VI inaintea erei noastre si are origini anatoliene. Cei doisprezece zei
canonici care au aparut in arta si poezie sunt Zeus, Poseidon, Hera, Demeter, Hestia,
Atena, Apolo, Ares, Artemis, Hefaestus, Afrodita, Hermes si Dionis care i-a luat
locul Hestiei. Alti zei au fost inclusi mai tarziu, iar Hades are povestea proprie pentru

care nu se afla intre primii 12. El isi petrecea mai tot timpul in Lumea de Dincolo.
In panteonul grecesc, Zeus detinea rolul cel mai important. El era regele zeilor si
echivalentul sau in panteonul roman era Jupiter. Liderul muntelui Olimp avea putere
peste cer si tunet si o exercita oricand era nevoie. El este cel mai tanar copil al titanilor
Rhea si Cronos. Printre simbolurile care il definesc se numara fulgerul, soimul, sceptrul,
stejarul si solzii. El a avut multe femei umane si zeite, insa sotia sa era Hera.
Hera, Juno in mitul roman, este nimeni alta decat regina zeilor si zeita familiei si a
casatoriei. Ea era o fiica a lui Cronos cu Rhea, sotie si sora a lui Zeus. Simbolurile sale
specifice erau paunul, coroana, leul si vaca. Avand in vedere ca Hera era zeita casatoriei,
ea era geloasa pe femeile cu care sotul si fratele ei avea aventuri, de aceea se razbuna pe
ele si pe copiii lor.

In panteonul grecesc, Poseidon detine un rol important. Zeul marilor si oceanelor, al

cailor si cutremurelor, el era cel de-al doilea copil al lui Cronos si Rhea si fratele lui
Hades si Zeus. Printre simbolurile sale se numara calutul de mare, tridentul, delfinul si
taurul. A avut si el, ca si ceilalti zei, multe amante, insa sotia sa a fost nereida Amfitriti.
Apolo, zeul cunoasterii, al muzicii, luminii, poeziei, profetiei si sagetilor era fiul lui Zeus
cu Leto. Fratele geaman al lui Artemis are drept simboluri reprezentative arcul cu sageti,
soarele, lira, delfinul, lupul, soarecele si lebada.

Dionis era zeul vinului, al celebrarilor si al extazului. Patronul artelor teatrului, el era fiul
lui Zeus cu muritoarea Semele. Singurul zeu nascut dintr-o muritoare, Dionis era cel mai
tanar dintre zeitati si s-a casatorit cu o printesa cretana. Simbolurile sale specifice sunt
tigrul, pantera, leopardul, strugurele, capra si delfinul.
In panteonul grecesc Artemis era zeita virgina a nasterii, vanatului, virginitatii, arcasilor
si animalelor. Sora geamana a lui Apolo avea ca simboluri luna, sarpele, ursoaica, tolba
cu sageti si caprioara.

Atena, zeita virgina a apararii, intelepciunii, strategiei si mestesugului, a fost fiica lui
Zeus cu oceanida Metis si avea ca  simboluri bufnita si maslinul. Ea a zamislit din capul
tatalui ei imbracata in armura si si-a inghitit mama.
Hermes, mesagerul zeilor, zeul hotilor si al comertului, a luat nastere din Zeus si nimfa
Maia. Simbolurile sale sunt caduceul, sandalele cu aripi si broasca testoasa. El s-a
casatorit cu Driope si a dat nastere lui Pan, zeul naturii, care a devenit prietenul lui
Dionis.
Ares, zeul razboiului, al varsarii de sange si al violentei, era urat de toti ceilalti zei ai
panteonului. Singura care il admira era Afrodita. El a fost produsul iubirii dintre Zeus si
Hera. Simbolurile reprezentative pentru el au fost sarpele, vulturul, scutul, sulita si porcul
mistret.

Hefaestus este zeul focului si al fierariei. El este cel care le facea armurile celorlalti zei,
iar simbolurile sale sunt focul, ciocanul, nicovala, cainele si clestii. Fiul Herei s-a nascut
fara sau cu ajutorul lui Zeus, acest lucru ramanand neclar. El s-a casatorit cu Afrodita si i-
a ramas fidel acesteia.
In penteonul grecesc, Afrodita este zeita frumusetii, dorintei si a iubirii. Produsul iubirii
dintre Zeus si oceanida Dione era casatorita cu Hefaestus insa il insela de nenumarate ori,
facand acest lucru si cu Ares. O alta legenda spune ca ea a luat nastere din spuma marii
care a atins sangele lui Uranus dupa ce Cronos l-a invins. Printre simbolurile sale se
numara pasarile, macul, marul, albina, lebada, porumbelul si trandafirul.
Demeter, zeita fertilitatii, a naturii, agriculturii si anotimpurilor era fiica mijlocie a lui
Cronos cu Rhea.
5. Argumentează caracterul politeist și antropomorf al religiei grecești.
Religia vechilor greci beneficia de un panteon bogat. Grecii erau politeiști
(„polis” = mai mulți, „theos” = zeu), adică credeau în existența mai multor zei;
o altă caracteristică importantă a religiei grecești este antropomorfismul
(„antrophos” = om, „morphé” = formă), adică zeii se asemănau oamenilor la
trup și la comportament, dar erau nemuritori. Sediul zeilor era pe Muntele
Olimp, cel mai înalt munte din Grecia. Numeroase referiri la panteonul grecesc
găsim în Iliada și Odiseea lui Homer.

6. Explică importanța ideilor mitologice și religioase în concepțiile despre lume la

grecii antici.
Religia greacă a influențat arta; dar – spre deosebire de cazul culturii
mesopotamiene, egiptene, indiene, mai târziu bizantine – fără a o domina autoritar
şi fără a o devia atribuindu-i sensuri mistice.
Tema unică a artei a devenit omul. Imaginea lui este creată de artist nu investită cu
un sens simbolic sau cu o funcţie magică, ci pentru frumusețea sa proprie. „Omul
este măsura tuturor lucrurilor”: dictonul acesta este însăși formula artei şi întregii
culturi greceşti.

7. Ce eroi antici cunoașteți din mitologia greacă, dați câteva exemple?

Agamemnon (greacă: Αγαμέμνων) a fost unul dintre cei mai importanți eroi ai
Greciei mitologice (cunoscut din Iliada). El a fost fiul și urmașul la tron al
regelui Atreu din Micene și al reginei Aerope, și fratele lui Menelau.
Ahile, Achilles sau Akhilleus (greaca antică:Ἀχιλλεύς) este un celebru erou
din mitologia greacă (cunoscut mai ales datorită epopeii homerice Iliada), care a
participat la războiul troian de partea grecilor.
Diomede (greacă: Διομήδης), sau Diomedes, a fost un erou etolian, rege al
cetății Argos, care a participat la războiul împotriva Troiei. Era fiul lui Tydeus și al
lui Deiphyle, una dintre fiicele lui Adrastus.
 Pandora (în limba greacă Πανδώρα) a fost în mitologia greacă prima femeie de pe
pământ. Ea a fost creată de zeii care, geloși pe Zeus care crease bărbații, au hotarât
să creeze o femeie perfectă. Hefaistos, zeul meșteșugăritului, folosind apă și
pământ, i-a dat corp și chip. Ceilalți zei au înzestrat-o cu multe talente: Afrodita i-a
dat frumusețea, Atena înțelepciunea, Apollo talentul muzical, Hermes puterea de
convingere. De aici și numele său, Pandora însemnând în limba greacă cu toate
darurile
8. Cine sunt cei mai de vază reprezentanți ai filosofiei antice grecești?
Filozofia greacă este cel mai important curent filozofic ce a apărut în Europa, din
el a evoluat(influiențat) filozofia romană, filozofia arabă, persană și filozofia
renașterii și iluminismului, pavând drumul către modernitate. Ea se concentra,
printre altele, și pe rolul logicii în comportamentul uman, conceptele create de
grecii au influențat omenirea, una dintre cele mai importante rezultate a filozofiei
elene fiind metoda științifică. Reprezentanți ai filosofiei sunt :
Socrate, Platon, Aristotel . Cel mai de vază savant a fost Hipocrate (460-375
î.e.n. ) – fondatorul medicinii tradiționale. Acumulând o experiență curativă, le-a
expus în tratatul său de medicină, numit Corpus hipocratic, în acest tratat el a
descris cauzele unor boli şi a recomandat tratamentul lor. Hipocrat este considerat
părintele medicinii.

9. Cum a luat naștere teatrul antic grec? În cinstea cărui zeu se dădeau
reprezentațiile teatrale?
Arta greacă este în mare măsură legată de religie; de viaţa religioasă aşa cum o
concepeau şi o practicau grecii epocii, atribuindu-i o precisă funcționalitate civică.
Teatrul grecesc s-a dezvoltat din cântecele şi dansurile din cadrul ceremoniilor
care aveau loc în cinstea lui Dionysos la Atena.
[Link] tipuri de piese erau compuse de către poeții, dramaturgii greci. Cine dintre ei
erau cei mai apreciați?
În Atena s-au compus trei tipuri de piese: tragedia, comedia şi piesele cu satiri.
 Cel mai apreciat a fost Socrate .

[Link] reprezintă jocurile olimpice (olimpiadele) la grecii antici și care sunt probele
sportive ale întrecerilor olimpice?
Jocurile antice erau la început o parte a unui festival religios în onoarea lui Zeus,
tatăl tuturor zeilor şi zeițelor greceşti. Festivalul şi jocurile se ţineau la Olympia,
sanctuar rural din partea de vest a Peloponezului. Jocurile Olimpice antice au
început în anul 776 a. Chr., anul din care participanții şi învingătorii Jocurilor
încep să fie înregistraţi în surse scrise și s-au serbat până în anul 393, când au fost
desființate de împăratul roman Teodosiu I, sub influența bisericii creștine.

Probele atletice includeau: 3 curse de alergare, pentatlonul (5 întreceri: aruncarea

discului, aruncarea suliței, săritura în lungime, luptele si cursele), pugme (box), pale
(lupte). Din sec. V a. Chr. au fost incluse curse cu un cal şi cu patru cai.

[Link]ți termenii: POLIS, AGORA, PANTEON.

POLIS - Oraș-stat în Grecia antică, în epoca sclavagistă.
AGORA - Piață publică în orașele Greciei antice unde se aflau principalele
instituții și unde se țineau adunările publice;
PANTEON- Templu consacrat tuturor zeilor din religia politeistă greacă sau latină.
[Link]ți cu câteva argumente valoarea și rolul culturii grecești în cultura
universală.
Cultura reprezintă un întreg complex ce include cunoştinţe, convingeri, artă,
morală, lege, obiceiuri cât și alte capacitați și obișnuințe dobândite de om ca
membru al societăţii. De asemenea, cultura reprezintă un sistem istoric determinat
de modul de viaţă ce tinde să fie împărtășit de toţi membrii unui grup. Cultura
include limbajul grupului, tradițiile, obiceiurile și instituţiile inclusiv ideile
motivatoare, convingerile și valorile cât și implementarea lor în instrumentele
materiale și artefacte.