IOAN-LUCIAN POPA

Matematici Speciale

Alba Iulia
2017
 Cuprins

1 Unghiuri şi arce 7

1.1 Conceptul de unghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2 Arcul de cerc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.3 Lungimea unui arc circular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2 Funcţii trigonometrice 14
2.1 Funcţiile trigonometrice a unghiurilor ascuţite . . . . . . . . . 14
2.2 Funcţii trigonometrice pentru unghiuri mai mici de 900 . . . . . 16
2.3 Funcţii trigonometrice de numere reale . . . . . . . . . . . . . 17
2.4 Graficele funcţiilor sinus şi cosinus . . . . . . . . . . . . . . . . 19

3 Identitati trigonometrice 22
3.1 Identităţi pentru sumă şi diferenţă . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.2 Identităţi pentru dublul şi jumătatea unui unghi . . . . . . . . 26

4 Ecuaţii trigonometrice 29
4.1 Ecuaţii de forma sin x = sin a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
4.2 Ecuaţii de forma cos x = cos a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
4.3 Ecuaţii de forma tan x = tan a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

5 Teorema sinusului 32

6 Teorema cosinusului 40

7 Aria triunghiului 46

5
8 Exerciţii propuse 50

Bibliografie 53

6
 1 Unghiuri şi arce

1.1 Conceptul de unghi

Elementul central ı̂n studiul trigonometriei este conceptul de unghi.

Definiţia 1.1. Un unghi se obţine prin rotirea unei semidrepte ı̂n jurul
unui punct numit origine. O semidreaptă h = [AB numită şi semidreaptă
iniţială a unghiului, o considerăm fixă, iar a doua semidreaptă k = [AC
numită şi semidreaptă finală a unghiului, care se roteşte ı̂n jurul unui
punct A. Unghiul va fi notat hk,
c BAC,
[ sau Â. Punctul A se numeşte vârf,

iar semidreptele h, k se numesc laturile unghiului hk.

c

Literele greceşti theta (θ), alpha (α), beta (β), respectiv gamma (γ) sunt
folosite ı̂n mod uzual pentru a nota un unghi.

Definiţia 1.2. • Dacă h = k, atunci hk

c se numeşte unghi nul, iar dacă

h şi k sunt semidrepte opuse, spunem că hk

c este un unghi alungit.

7
 • Dacă semidreapta finală este rotită ı̂n sens pozitiv (direct), adică mişcarea
este contrată mişcării acelor ceasornicului, atunci unghiul format se
numeşte pozitiv

• Dacă mişcarea semidreptei finale este realizată ı̂n sens negativ (invers)
atunci unghiul format se numeşte negativ.

Observaţia 1.3. Un unghi format printr-o rotaţie pozitivă completă are

măsura de 360 de grade, sau 3600 . Un unghi cu măsura de 1 grade, sau 10 ,
1
reprezintă din rotaţia pozitivă completă.
360

900 1
Definiţia 1.4. • Unghiul de măsură 900 ( 0
= dintr-o rotaţie com-
360 4
1800 1
pletă) se numeşte unghi drept iar unghiul de măsură 1800 ( 0
=
360 2
dintr-o rotaţie completă) se numeşte unghi alungit.

• Un unghi ascuţit are măsura cuprinsă ı̂ntre 00 şi 900 , iar un unghi
obtuz are măsura cuprinsă ı̂ntre 900 şi 1800 .

8
Remarca 1.5. Două unghiuri pozitive se numesc complementare dacă
suma unghiurilor lor este de 900 , respectiv suplementare dacă suma măsurilor
loreste de 1800 .

Remarca 1.6. Orice grad poate fi divizat ı̂n 60 de părţi egale, numite
 0
0 0 0 1
minute. Astfel 1 = 60 , şi 1 = . În mod analog, fiecare minut
60
poate fi divizat ı̂n 60 de părţi egale, numite secunde. Astefel, 10 = 6000 şi

9
  0
1 1
1 = ( )0 =
00
.
60 3600

Exemplul 1.7. a Să se convertească unghiul α = 54, 3310 ı̂n format

grade-minute-secunde.

α = 54, 3310 = 540 + 0, 3310 = 540 + (600 )(0, 331)

= 540 + 19, 860 = 540 190 + 0, 860

= 540 190 + (6000 )(0, 86) = 540 190 + 51, 400

∼
= 540 190 5100

b Să se convertească unghiul α = 530 240 1500 din grade-minute-secunde ı̂n

grade cu trei zecimale.

α = 53240 1500 = 530 + 24 · 10 + 15 · 100

 0  0
0 24 15
= 53 + +
60 3600
∼
= 530 + 0, 40 + 0, 0040

= 53, 4040 .

1.2 Arcul de cerc

Un unghi construit cu ajutorul a două semidrepte [AB şi [AC se măsoară cu

arcul descris ı̂ntre laturile sale, cu centrul ı̂n vârful unghiului A, şi cu o rază
BAC
[ (r) arbitrară. Astfel, măsura unghiului BAC
[ va fi arcul BC.

10
Remarca 1.8. O metodă de măsurare a unghiurilor pe lângă cea sexagesi-
mală prezentată anterior şi folosită ı̂n special din punct de vedere teoretic, o
reprezintă radianul, notat rad (sau măsura circulară a unghiului).
Dacă considerăm un cerc de rază r atunci lungimea cercului este egală cu
2πr.
Dacă considerăm r = 1 atunci lungimea unui cerc este egală cu 2π, a unui
π
semicerc va fi π, iar a unui sfert de cerc .
2
Astfel, ţinând cont de faptul că ı̂n grade lungimea unui cerc este de 3600
avem
π
10 = rad ∼
= 0, 01745 rad
180
şi
180 0 ∼
1 rad = ( ) = 57, 2960 .
π

grade 300 450 600 900 1800 2700

Exemplul 1.9.
π π π π 3π
radian 6 4 3 2
π 2

11
Remarca 1.10. Dacă considerăm un cerc ı̂n care notăm cu AC, respectiv
BD cele două diametre atunci acest cerc va fi ı̂mpărţit ı̂n patru părţi egale
numite cadrane, şi ţinând cont de sensul pozitiv acestea se numesc cadranul
ı̂ntâi (I), al doilea (II), al treilea (III), respectiv al patrulea cadran (IV).

Remarca 1.11. În practică, ı̂n locul diviziunii sexagesimale (care consideră
cercul de 3600 , sau 21.600 minute, sau 1.296.000 secunde) este folosită o
ı̂mpărţire centesimală a cercului. Această nouă diviziune ı̂mparte un cadran
ı̂n 100 grade, un grad ı̂n 100 minute, un minut ı̂n 100 de secunde, astfel un
cerc ı̂ntreg cuprinde 400 de grade, sau 40.000 minute, sau 4.000.000 secunde.

1.3 Lungimea unui arc circular

Relaţia de proporţinalitate ı̂ntre unghiuri şi arce de cerc este

θ s
0
= (1)
360 C

12
unde θ este ı̂n grade iar sectorul s şi circumferinţa cercului sunt presupuse
a fi ı̂n aceeaşi unitate de măsură. Din această relaţie de proporţinalitate se
obţine următoarea relaţie
s = R · θ. (2)

Exemplul 1.12. Să se determine lungimea unui arc de cerc de rază 2m şi
unghiul la centru de 0, 25 rad.

Demonstraţie. Avem că r = 2m şi θ = 0, 25 rad. Folosind relaţia (2)

obţinem
S = r · θ = 2 · 0, 25 = 0, 5m.

Exemplul 1.13. Să se determine raza unui cerc dacă se cunosc unghiul la
π
centru de 300 şi lungimea unui arc de cerc de m.
2
π
Demonstraţie. Înlocuind ı̂n relaţia (2) avem că S = rR · θ adică =
2
π
r · . Astfel r = 3m.
6

13
 2 Funcţii trigonometrice

2.1 Funcţiile trigonometrice a unghiurilor ascuţite

Considerăm unghiul AOB

[ construit cu ajutorul semidreptelor [OA şi [OB

şi un punct P ∈ [OB, P N perpendiculară pe [OA, formându-se astfel un

triunghi dreptunghic ON P. Se poate arăta faptul că următoarele raporturi

N P ON NP
, şi respectiv (3)
OP OP ON

sunt ı̂ntotdeauna constante independent de poziţia punctului P .

Aceste raporturi, care depind doar de măsura unghiului θ se numesc si-

nus, cosinus şi respectiv tangenta lui θ, iar reciprocele lor se numesc co-
secantă, secantă şi cotangentă.
Dacă notăm ı̂n triunghiul dreptunghic lungimea catetei ON cu a, a catetei
N P cu b şi ipotenuza cu r avem că

NP b
sin θ = = (4)
OP r
14
 ON a
cos θ = = (5)
OP r
NP b
tan θ = = (6)
ON a
iar reciprocele sunt
OP 1
csc θ = = (7)
NP sin θ
OP 1
sec θ = = (8)
ON cos θ
ON 1
cot θ = = (9)
NP tan θ
Din relaţiileprecedente putem scrie următoarele teoreme:

Teorema 2.1. În orice triunghi dreptunghic, o latură a unghiului drept este
egală cu ipotenuza ı̂nmulţită cu sinusul unghiului opus, adică

b = r sin θ.

Teorema 2.2. În orice triunghi dreptunghic, o latură a unghiului drept este
egală cu ipotenuza ı̂nmulţită cu cosinusul unghiului alăturat, adică

a = r cos θ.

Teorema 2.3. În orice triunghi dreptunghic, o latură a unghiului drept este
egală cu cealaltă latură ı̂nmulţită cu tangenta unghiului opus, adică

b = a tan θ.

15
 2.2 Funcţii trigonometrice pentru unghiuri mai mici

de 900 .

Considerăm punctul P (a, b) astfel ı̂ncât lungimea segmentului ON este a,

lungimea segmentului N P este b şi ipotenuza OP este de lungime r. Astfel

NP ON NP
sin θ = , cos θ = , tan θ = .
OP OP ON

Remarca 2.4. Cazuri remarcabile

θ sin θ cos θ tan θ csc θ sec θ cot θ

00 0 1 0 nedefinit 1 nedefinit
900 1 0 nedefinit 1 nedefinit 0
1800 0 -1 0 nedefinit -1 nedefinit
2700 -1 0 nedefinit -1 nedefinit 0

Remarca 2.5. Semnul funcţiilor trigonometrice ı̂n cele patru cadrane.

16
 sin θ cos θ tan θ csc θ sec θ cot θ
I + + + + + +
II + - - + - -
III - - + - - +
IV - + - - + -

2.3 Funcţii trigonometrice de numere reale

Considerăm cercul cu centrul ı̂n O(0, 0) şi de rază r = 1 (cercul unitate). Fie
t ∈ R şi P (a, b) un punct de pe cerc.

Considerăm funcţia W (t) definită prin W (t) = P (a, b). Astfel, arcul AP
d
b a
corespunde unghiului θ, iar sin θ = = b, cos θ = = a. De asemenea avem
r r
că t = rθ, astfel t = θ. Deci, funcţiile trigonometrice aferente unghiului θ
(ı̂n radian) corespunzătoare cercului unitate pot fi considerate ca şi funcţii
ale arcului de lungime t, cu t ∈ R. Astfel, funcţiile trigonometrice se numesc

17
funcţii circulare şi putem scrie

W (t) = (cos t, sin t), t ∈ R

şi
b
sin t = b, cos t = a, tan t =
a
1 1 a
csc t = , sec t = , cot t =
b a b
unde a 6= 0 şi b 6= 0.
Dacă a = 0 atunci funcţiile sec t şi tan t sunt nedefinite. Dacă b = 0
atunci funcţiile csc t şi cot t sunt nedefinite.

Definiţia 2.6. • O funcţie f se numeşte funcţie pară dacă şi numai

dacă
f (−t) = f (t), ∀ t ∈ R.

• O funcţie f se numeşte funcţie impară dacă şi numai dacă

f (−t) = −f (t), ∀ t ∈ R.

• O funcţie f esteperiodică de perioadă p dacă şi numai dacă p este cel

mai mic număr pozitiv astfel ı̂ncât

f (t + p) = f (t), ∀ t ∈ R.

Teorema 2.7. Funcţiile sin f, csc t, tan t, ctg t sunt funcţii impare.
Funcţia cos t este funcţie pară.

18
Teorema 2.8. Funcţiile sin t, cos t, sec t, csc t sunt funcţii periodice de
perioadă 2π, adică, pentru orice număr real t avem că

sin (t + 2π) = sin t, cos (t + 2π) = cos t

csc (t + 2π) = csc t, sec (t + 2π) = sec t.

Teorema 2.9. Funcţiile tan t şi cot t sunt funcţii periodice de perioadă π,
adică, pentru orice t ∈ R avem că

tan(t + π) = tan t, cot(t + π) = cot t.

Teorema 2.10. Pentru orice t ∈ R, −1 ≤ sin t ≤ 1, şi −1 ≤ cos t ≤ 1.

Teorema 2.11. Pentru oricet ∈ R,

sin2 t + cos2 t = 1 (10)

Observaţia 2.12. Relaţia (10) se obţine ţinând cont de Teorema lui Pitagora
pentru a2 + b2 = 1. Împărţind ı̂n (10) cu cos2 t obţinem

1 + tan2 t = sec2 t.

şi respectiv, ı̂mpărţind prin sin2 t se obţine

1 + cos2 t = csc2 t.

2.4 Graficele funcţiilor sinus şi cosinus

Funcţia sin. Funcţia sin : R → R, f (x) = sin x este funcţie periodică

de perioadă 2π. Funcţia sin are valori pozitive pe fiecare interval de forma

19
(2kπ, π + 2kπ), k ∈ Z şi are valori negative pe fiecare interval de forma
(π + 2kπ, 2(k + 1)π). De asemenea ţinând cont de periodicitate se obţine
faptul că funcţia sin este crescătoare pe fiecare interval de forma
h π π i
− + 2kπ, + 2kπ
2 2

şi este descrescătoare pe intervalele

 
π 3π
+ 2kπ, + 2kπ , k ∈ Z.
2 2

Remarca 2.13. Dacă M este valoarea maximă a unei funcţii periodice, iar
M −m
m este valoarea minimă, atunci numărul se numeşte amplitudinea
2
acelei funcţii. Ţinând cont de Teorema 2.10, adică ∀ x ∈ R, −1 ≤ sin x ≤ 1
1
avem că amplitudinea funcţiei sin este (1 − (−1)) = 1.
2

Obţinem astfel graficul funcţiei sin

20
 Funcţia cos. Funcţia cos : R → R, f (x) = cos x este funcţie periodică
de perioadă 2π. Funcţia cos este strict crescătoare pe fiecare interval de forma
[π + 2kπ, 2π + 2kπ], k ∈ Z şi este strict descrescătoare pe fiecare interval de
forma [2kπ, π + 2kπ], k ∈ Z. Funcţia cos are valori numerice pozitive pe
fiecare interval de forma
 
π 3π
− + 2kπ, + 2kπ ,
2 2

k ∈ Z şi are valori negative pe fiecare interval de forma

 
π 3π
+ 2kπ, + 2kπ , k ∈ Z.
2 2

De asemenea, funcţia cos are aceeaşti amplitudine ca şi funcţia sin . Graficul
funcţiei cos este

21
 3 Identitati trigonometrice

O identitate este o ecuaţie care este valabilă pentru toate valorile lui x ∈ R
pentru care este definită.
Identităţi trigonometrice fundamentale. Pentru orice x număr real
sau unghi ı̂n grade sau radian (astfel ı̂ncât ecuaţia să fie definită) avem
următoarele identităţi fundamentale.

• Identităţi pitagorice

sinx + cos2 x = 1;

1 + tan2 x = sec2 x;

1 + cot2 x = csc2 x.

• Identităţi reciproce
1
csc x = ;
sin x
1
sec x = ;
cos x
1
cot x = .
tan x

Exemplul 3.1. Folosind relaţiile fundamentale, să se determine valorile

−4
exacte pentru sin, tan, ctg , sec, csc ştiind că cos x = √ şi tan x < 0.
17
Demonstraţie. Deoarece atât cos x cât şi tan x sunt negative, avem că x
este ı̂n cadranul al doilea. Folosind identitatea sin2 x + cos2 x = 1 şi ţinând
cont de faptul că funcţia sin este pozitivă ı̂n cadranul al doilea avem că
s
√ 4 1
sin x = + 1 − cos2 x = 1 − (− √ )2 = √
17 17

22
Astfel √
1 17
sec x = =−
cos x 4
1 √
csc x = = 17
sin x
sin x 1
tan x = =−
cos x 4
1
cot x = = −4.
tan x

3.1 Identităţi pentru sumă şi diferenţă

Teorema 3.2. Cosinusul diferenţei. Oricare ar fi numerele reale x şi y

avem
cos(x − y) = cos x cos y + sin x sin y (11)

Demonstraţie. Pentru a demonstra această relaţie vom folosi formula

distanţei dintre două puncte. Considerăm A(x1 , y1 ) şi B(x2 , y2 ), astfel
p
d(A, B) = (x2 − x1 )2 + (y2 − y1 )2

Asociem x şi y cu unghiuri şi arce ı̂n cercul unitate. Rotind triunghiul AOB
ı̂n sens invers trigonometric până când punctul punctul A coincide cu punctul
D(1, 0) şi B va deveni punctul C.
Notând A(cos y, sin y) = A(a, b), B(cos x, sin x) = B(c, d)
C(cos(x − y), sin(x − y)) = C(e, f ) şi ţinând cont de faptul că d(A, B) =
d(C, D) avem că
p p
(c − a)2 + (d − b)2 = (1 − c)2 + (0 − f )2 .

23
Ridicând la pătrat şi rearanjând termenii obţinem

(c2 + d2 ) + (a2 + b2 ) − 2ac − 2db = 1 − 2e + (e2 + f 2 ). (12)

Deoarece c2 +d2 = 1 (i.e. cos2 x+sin2 x = 1), a2 +b2 = 1, respectiv e2 +f 2 = 1,

ecuaţia (12) devine
e = ac + bd

ceea ce este echivalent cu

cos(x − y) = cos y cos x + sin y sin x

= cos x cos y + sin x sin y

Remarca 3.3. Ţinând cont de paritatea funcţiei cos şi imparitatea funcţiei
sin ı̂nlocuind ı̂n relaţia (11) y cu −y obţinem

cos(x − (−y)) = cos x cos(−y) + sin x sin(−)

= cos x cos y − sin x sin y.

24
 π
Remarca 3.4. Dacă ı̂n relaţia (11) considerăm x = obţinem
2
π  π π
cos − y = cos cos y + sin sin y
2 2 2
= 0 cos y + 1 · sin y

= sin y,

adică
π 
cos − y = sin y.
2
În mod analog se poate demonstra
π 
sin − x = cos x
2

respectiv
π 
tan − x = cot x
2
şi
π 
sec − x = csc x.
2
Teorema 3.5. Sinusul diferenţei. Oricare ar fi numerele reale x şi y avem

sin(x − y) = sin x cos y − cos x sin y (13)

Demonstraţie. Această relaţie se obţine din

hπ i
sin(x − y) = cos − (x − y)
2
h π i
= cos ( − x) − (−y)
2
π  π 
= cos − x cos(−y) + sin − x sin(−y)
2 2
= sin x cos y − cos x sin y.

25
Remarca 3.6. Înlocuind ı̂n relaţia (12) y cu −y obţinem

sin(x − (−y)) = sin x cos(−y) − cos x sin(−y)

= sin x cos y + cos x sin y

adică
sin(x + y) = sin x cos y + cos x sin y.

Remarca 3.7. Folosind relaţiile (11) şi (12) obţinem

sin(x − y) sin x cos y − cos x sin y
tan(x − y) = =
cos(x − y) cos x cos y + sin x sin y
sin x cos y cos x sin y
cos x cos y
− cos x cos y
= cos x cos y
sin x sin y
+ cos
cos x cos y x cos y
tan x − tan y
= .
1 + tan x tan y
Înlocuind y cu −y obţinem
tan x + tan y
tan(x + y) = .
1 − tan x tan y

3.2 Identităţi pentru dublul şi jumătatea unui unghi

Identităţi pentru dublul unui unghi Înlocuind ı̂n relaţiile (11), respectiv
(12) y cu x obţinem
cos(2x) = cos2 x − sin2 x (14)

respectiv
sin(2x) = 2 sin x cos x. (15)

Relaţia (14) se mai poate expreima şi sub forma

cos(2x) = 2 cos2 x − 1 (16)

26
sau
cos(2x) = 1 − 2 sin2 x. (17)

Exemplul 3.8. Să se exprime sin 3x ı̂n funcţie de sin x.

Demonstraţie.

sin 3x = sin(2x + x) = sin 2x cos x + cos 2x sin x

= 2 sin x cos2 x + (1 − 2 sin2 x) sin x

= 2 sin x(1 − sin2 x) + sin x − 2 sin2 x

= 3 sin x − 4 sin3 x.

Identităţi pentru jumătatea unui unghi Înlocuind ı̂n relaţia (17) x

y
cu obţinem
2
y
cos y = 1 − 2 sin2
2
adică
y 1 − cos y
sin2 =
2 2
respectiv r
y 1 − cos y
sin = ± .
2 2
y
În mod analog, ı̂nlocuind ı̂n relaţia (16) x cu obţinem
2
r
y 1 + cos y
cos = ± .
2 2

27
De asemenea avem

x sin x2 2 sin x2 cos x2

tan = =
2 cos x2 cos2 x2
sin x 1 − cos x
= =
1r+ cos x sin x
1 − cos x
=± .
1 + cos x

28
 4 Ecuaţii trigonometrice

Definiţia 4.1. O ecuaţie ce conţine funcţii trigonometrice se numeşte ecuaţie

trigonometrică.

4.1 Ecuaţii de forma sin x = sin a

Ţinând cont de periodicitatea şi de semnul funcţiei sinus, soluţiile acestei

ecuaţii sunt de forma

 a + 2kπ, k∈Z
x= (18)
 π − a + 2kπ
1
Exemplul 4.2. Să se determine soluţiile ecuaţiei sin x = √ .
2
Demonstraţie. Ecuaţia se poate scrie ı̂n forma echivalentă
√
2 π
sin a = = sin .
2 4
Astfel, soluţiile ecuaţiei sunt

π

4
+ 2kπ, k∈Z
x=
3π

4
+ 2kπ

4.2 Ecuaţii de forma cos x = cos a

Ţinând cont de periodicitatea şi de paritatea funcţiei cos, soluţiile acestei

ecuaţii sunt de forma

 a + 2kπ, k∈Z
x= (19)
 −a + 2kπ

29
Exemplul 4.3. Să se determine soluţiile ecuaţiei 2 cos2 x − 7 cos x + 3 = 0.

Demonstraţie. Ecuaţie se mai poate scrie sub forma

2 cos2 x − 6 cos x − cos x + 3 = 0

⇐⇒ 2 cos x(cos x − 3) − (cos x − 3) = 0

⇐⇒ (cos x − 3)(2 cos x − 1) = 0

Astfel, cos x − 3 = 0 sau 2 cos x − 1 = 0. Deoarece −1 ≤ cos x ≤ 1 atunci

cos x − 3 = 0 nu admite soluţii.
Soluţiile ecuaţiei

1 π
2 cos x − 1 = 0 ⇐⇒ cos x = ⇐⇒ cos x = cos
2 3

sunt 
π

3
+ 2kπ, k∈Z
x=
 − π3 + 2kπ
sau echivalent 
π

3
+ 2kπ, k∈Z
x=
5π

3
+ 2kπ

4.3 Ecuaţii de forma tan x = tan a

Soluţiile ecuaţiei tan x = tan a sunt de forma

x = a + kπ, k ∈ Z.

30
Exemplul 4.4. Să se determine soluţiile ecuaţiei

tan2 x − 3 = 0.

Demonstraţie. Ecuaţia se scrie sub forma

tan2 x = 3

√
⇐⇒ tan x = ± 3.
√ π π
Ecuaţia tan x = 3 ⇐⇒ tan x = tan admite soluţiile x = + kπ, k ∈ Z.
3 3
√ 5π 5π
Ecuaţia tan x = − 3 ⇐⇒ tan x = tan admite soluţiile x = + kπ,
3 3
k ∈ Z.

31
 5 Teorema sinusului

Teorema 5.1. (Teorema sinusului) Într-un triunghi dreptunghic laturile

sunt proporţionale cu sinusurile unghiurilor opuse.

Demonstraţie. Considerăm triunghiul ABC cu laturile a, b şi c şi un-

ghiurile A, B şi C. Fie CD (h) perpendiculara dusă din C.

În triunghiul ACD avem

CD = AC · sin A = b · sin A. (20)

În triunghiul CDB avem

CD = CB · sin B = a · sin B (21)

Din (20) şi (21) obţinem

a sin B = b sin A

ı̂mpărţind ambii termeni cu sin A sin B avem

a b
= .
sin A sin B
32
De asemenea se arată că
b c
= ,
sin B sin C
astfel putem scrie şirul de rapoarte egale

a b c
= = . (22)
sin A sin B sin C

În continuare vom arăta că această relaţie rămâne adevărată şi ı̂n cazul ı̂n
care triunghiul are un unghi obtuz. Considerăm A obtuz

În triunghiul CDB avem

CD = CB · sin B = a sin B (23)

iar ı̂n triunghiul CDA avem

CD = CB · sin CAD

sau
CD = b · sin(1800 − A).

33
Ţinând cont de faptul că sin(1800 − A) = sin A avem că

CD = b sin A (24)

Din (23) şi (24) obţinem

a b
=
sin A sin B

Remarca 5.2. Teorema sinusului este utilizată ı̂n rezolvarea problemelor

care necesită determinarea tuturor laturilor şi a unghiurilor dintr-un triunghi,
problemă numită şi rezolvarea triunghiului. Acesta se poate utiliza ı̂n
următoarele situaţii:

(a) dacă se cunosc două unghiuri şi o latură (cazul ULU)

(b) dacă se cunosc două laturi şi un unghi opus (cazul LLU), (nu unghiul
cuprins ı̂ntre laturi).

Exemplul 5.3. (Cazul ULU) Fie A = 1000 , B = 300 şi b = 12. Să se
determine C, a şi c.

Demonstraţie. Din teorema sinusului avem că

sin A sin B
=
a b

de unde se obţine că

b sin A 12 sin 1000

a= =
sin B sin 300
∼ 12 · 0, 98
= = 23, 52
0, 5

34
Ţinând cont de faptul că suma unghiurilor ı̂ntr-un triunghi este 1800 avem
că
C = 1800 − (A + B) = 1800 − 1300 = 500 .

Aplicăm din nou teorema sinusului şi avem

a sin C 23, 52 sin 500

c= =
sin A sin 1000
∼ 23, 52 · 0, 76 ∼
= = 18, 24.
0, 98

Remarca 5.4. Pentru cazul LLU distingem trei cazuri diferite:

(a) problema nu admite nici o soluţie (nu se poate construi un triunghi).

Cazul ı̂n care condiţie −1 ≤ sin x ≤ 1 nu este ı̂ndeplinită.

(b) problema admite o soluţie (se poate construi un triunghi)

(c) problema admite două soluţii (se pot constru două triunghiuri).

35
Exemplul 5.5. Fie a = 1, 2 b = 2, 3 şi A = 340 . Să se determine a, B şi C.

Demonstraţie.

Aplicăm teorema sinusului şi obţinem

b sin A 2, 3 · sin 340 ∼

sin B = = = 1, 07
a 1, 2

ceea ce este imposibil deoarece sin B ∈ [−1, 1]. În acest caz nu se poate
construi un triunghi.

Exemplul 5.6. Fie a = 3, b = 2, 4 şi A = 40, 50 . Să se determine c, B şi C.

Demonstraţie. Aplicând teorema sinusului obţinem

b sin A 2, 4 · sin 40, 50 ∼ 2, 4 · 0, 64

sin B = = =
a 3 3
∼ 1, 53 ∼
= = 0, 512.
3

În acest moment distingem două situaţii:

36
 (a) B = arcsin(0, 51) ∼
= 30, 60

sau

(b) B = 1800 − 30, 60 ∼

= 149, 40 .

Cazul al doilea nu este posibil deoarece

A + B = 40, 50 + 149, 40 = 189, 90 > 1800

deci, singurul caz posibil este B = 30, 60 . Astfel,

C = 1800 − A − B = 1800 − 40, 50 − 30, 60 = 108, 90 .

Pentru a determina c aplicăm din nou teorema sinusului şi obţinem

a sin C 3 sin 108, 90 ∼ 3 · 0, 94 ∼

c= = = = 4, 4.
sin A sin 40, 50 0, 64

Exemplul 5.7. Fie a = 32, 2 b = 20, 3 şi B = 200 . Să se determine c, B şi
C.

Demonstraţie.
sin B sin A
Din = avem
b a
a sin B 32, 3 · sin 200 ∼
sin A = = = 0, 54.
b 20, 3

În acest moment distingem două situaţii:

(a) A = arcsin(0, 54) ∼

= 32, 90

sau

(b) A = 1800 − 32, 90 ∼

= 147, 10 .

37
În ambele situaţii se poate construi un triunghi.
Cazul I A1 = 32, 90 . Astfel

C1 = 1800 − 32, 90 = 127, 10 .

Aplicând din nou teorema sinusului obţinem că

sin C1 sin A1
=
c1 a

deci
a sin C1 32, 2 · sin 127, 10 ∼
c1 = = = 47, 3.
sin A1 sin 32, 90
Cazul II A2 = 147, 10 . Astfel

C2 = 1800 − B − A2 = 1800 − 200 − 147, 10 = 12, 90 .

Din teorema sinusului avem că

sin C2 sin A2
=
c2 a

38
deci
a · sin C2 32, 2 · sin 12, 90 ∼
c2 = = = 13, 2.
sin A2 sin 147, 10

39
 6 Teorema cosinusului

Teorema 6.1. Într-un triunghi oarecare o latură este egală cu suma celorlalte
două, ı̂nmulţite fiecare respectiv cu cosinusul unghiului corespunzător laturii
respective.

Demonstraţie. Considerăm triunghiul ABC cu laturile a, b, c şi un-

ghiurile A, B şi C. Fie CD (h) perpendiculara dusă din c.

Avem că
c = AD + DB. (25)

În triunghiul ACD avem

AD = b · cos A

iar ı̂n triunghiul CDB,

DB = a cos B.

Înlocuind aceste relaţii ı̂n (25) obţinem

c = a cos B + b cos A.

40
În continuare vom arăta că această relaţie rămâne adevărată şi ı̂n cazul ı̂n
care triunghiul are un unghi obtuz. Considerăm A > 900 .

Avem că
c = BD − DA.

Dar
DB = a cos A

respectiv
DA = b cos(1800 − A).

Deoarece cos(1800 − A) = − cos A avem că

c = a cos B + b cos A.

Remarca 6.2. Folosind un raţionament similar putem scrie ecuaţiile pentru

toate cele trei laturi 


 a = b cos C + c cos B

b = a cos C + c cos A (26)



c = a cos B + b cos A


41
Teorema 6.3. (Teorema cosinusului) Într-un triunghi oarecare, pătratul
unei laturi este egal cu suma pătratelor celorlate două laturi, minus de două
ori produsul acelor laturi ı̂nmulţit cu cosinusul unghiului cuprins ı̂ntre ele.

Demonstraţie. Înmulţim prima relaţie din (26) cu a, pe a doua cu b,

pe a treia cu −c şi le adunăm obţinem

a2 + b2 − c2 = abc cos C + ac cos B + ab cos C + bc cos A − ac cos B − bc cos A

Deci
c2 = a2 + b2 − 2bc cos C.

Remarca 6.4. Folosind un raţionament analog pentru b2 şi c2 obţinem

următoarele ecuaţii:



 a2 = b2 + c2 − 2bc cos A

b2 = c2 + a2 − 2ca cos B (27)



 2
c = a2 + b2 − 2ab cos C

Remarca 6.5. În cazul ı̂n care triunghiul ABC este dreptunghic ı̂n A, adică
cos A = 0 atunci teorema cosinusului se reduce la teorema lui Pitagora.

Remarca 6.6. Relaţiile din teorema cosinusului se pot obţine şi folosind
formula distanţei. Considerăm triunghiul ABC.
Folosind formula distanţei d(B, C) şi identitatea sin2 A + cos2 A = 1

42
obţinem

a2 = d(B, C) = (c cos A − b)2 + (c sin A − 0)

= c2 cos2 A − 2bc cos A + b2 + c2 sin2 A

= c2 (cos2 A + sin2 A) + b2 − 2bc cos A

= c2 + b2 − 2bc cos A.

Remarca 6.7. Teorema cosinusului ı̂n rezolvarea triunghiului se utilizează

ı̂n următoarele situaţii:

(a) dacă se cunosc toate laturile (cazul LLL)

(b) dacă se cunosc două laturi şi unghiul cuprins ı̂ntre ele (cazul LUL)

Exemplul 6.8. (Cazul LLL) Fie a = 4, b = 5 şi c = 7. Să se determine A,

B şi C.

Demonstraţie. Din teorema cosinusului avem că

c2 = a2 + b2 − 2ab cos C

43
 49 = 16 + 25 − 2 · 4 · 5 cos C

49 = 41 − 40 cos C

8 = −40 cos C

de unde cos C = −0, 2 respectiv C = arccos(−0, 2) ∼

= 101, 50 . În continuare
din teorema sinusului avem că
b sin C 5 sin 101, 50
sin B = =
c 7
∼
= 0, 69

de unde B = arcsin(0, 69) ∼

= 43, 630 . În final,

A = 1800 − B − C = 1800 − 101, 50 − 43, 630 = 34, 870 .

Exemplul 6.9. (Cazul LUL) Fie A = 710 , b = 5 şi c = 7. Să se determine

B, C şi a.

Demonstraţie. Din teorema cosinusului avem că

a2 = b2 + c2 − 2bc cos A

a2 = 52 + 72 − 2 · 5 · 7 cos 710

a2 = 74 − 70 · 0, 32

a2 = 51, 6

de unde a = 7, 18. În continuare din teorema sinusului avem că

b sin A 5 sin 710
sin B = =
a 7, 17
∼
= 0, 65

44
de unde B = arcsin(0, 65) ∼
= 40, 540 . În final,

C = 1800 − A − B = 1800 − 710 − 40, 540 = 68, 460 .

45
 7 Aria triunghiului

Remarca 7.1. Aria unui triunghi se poate determina cunoscând:

(a) baza şi ı̂nălţimea

(b) două laturi şi unghiul cuprins ı̂ntre laturi

(c) cele trei laturi

Remarca 7.2. Pentru a determina aria când nu se cunosc toate elementele

precizate mai sus, se utilizează teorema sinusului, respectiv teorema cosinu-
sului pentru a rezolva triunghiul.

(I) Aria triunghiului când se cunoşte baza şi ı̂nălţimea

Dacă se cunosc baza b şi ı̂nălţimea h a unui triunghi, atunci aria aces-
tuia (notată A) este jumătate din aria paralelogramului cu aceeaşi bază şi
ı̂nălţime, adică
b·h
A= .
2
46
 (II) Aria triunghiului când se cunosc două laturi şi unghiul cu-
prins ı̂ntre ele
Considerăm triunghiul ABC cu laturile a, b şi c şi unghiurile A, B şi C.
Fie CD perpendiculara dusă din C.

AB · CD
Folosind faptul că A = şi ţinând cont de faptul că
2

CD = AC sin A = b sin A

obţinem că
b · c · sin A
A= . (28)
2
Dacă triunghiul este obtuzunghic, avem că

CD = CA · sin CAD

= b sin(1800 − A)

= b sin A.

de unde se obţine tot relaţia (28).

47
Remarca 7.3. Pornind de la relaţia (28) se poate arăta cu aria triunghiului
se poate exprima şi ı̂n funcţie de o latură şi cele două unghiuri alăturate.
Folosind teorema sinusului avem că

b sin C
c= .
sin B

Înlocuind această relaţie ı̂n (28) şi ţinând cont de faptul că B = 1800 −(A+C)
obţinem
b2 sin A sin C
A= . (29)
2 sin(A + C)

(II) Aria triunghiului când se cunosc trei laturi. (Formula lui

Heron)
a+b+c
Dacă notăm cu s = semiperimetrul triunghiului atunci
2
p
A = s(s − a)(s − b)(s − c). (30)

A A
Pentru a obţine această formulă utilizăm relaţia (28) şi scriem sin , cos
2 2
ı̂n funcţie de a, b şi c. Ţinând cont de faptul că

A 1 − cos A
sin2 =
2 2

şi de teorema cosinusului, adică

a2 = b2 + c2 − 2bc cos A

b 2 + c 2 − a2
⇐⇒ cos A =
2bc

48
avem că
2 2 2
2A 1 − b +c2bc−a
sin =
2 2
2bc − b2 − c2 + a2
=
4bc
(a − b + c)(a + b − c)
=
4bc
(a + b + c − 2b)(a + b + c − 2c)
=

4bca+b+c
2 a+b+c


2
− b 2 2
−c
= .
4bc

Astfel r
A (s − b)(s − c)
sin = .
2 bc
În mod analog r
A s(s − a)
cos = .
2 bc
Înlocuind pe sin A2 şi cos A2 ı̂n

A A
sin A = 2 sin cos
2 2

avem
2p
sin A = s(s − a)(s − b)(s − c).
bc
Din relaţia (28) obţinem că
 
bc sin A bc 2 p
A= = s(s − a)(s − b)(s − c)
2 2 bc
p
= s(s − a)(s − b)(s − c).

49
 8 Exerciţii propuse

Remarca 8.1. [12] (Alder0 s Law about Learning Math) Confusion propaga-
tes. If you are confused to start with, things can only get worse.
You will get more confused as things pile up on you. So it is necessary to
get very clear about the basic.
The converse of Mike Alder0 s law about confusion is that if you sort out
the basics, then you have a much easier life than if you don0 t. So do the
exercises, and suffer less.

Exerciţiul 8.2. Să se convertească α = 34, 5190 in format grade-minute-

secunde.

Exerciţiul 8.3. Să se convertească α = 500 70 2300 din grade=minute-secunde

ı̂n grade cu trei zecimale.

Exerciţiul 8.4. Două unghiuri ale unui triunghi au 420 140 şi 1000 120 . Să se
determine măsura celui de-al treilea unghi.

Exerciţiul 8.5. Fie α = 350 150 2300 . Să se determine valoarea unghiului com-
plementar, respectiv suplementar acestuia.

Exerciţiul 8.6. Să se exprime α = 350 150 2300 ı̂n secunde.

√
2 2 1
Exerciţiul 8.7. Fie sin θ = şi cos θ = − . Să se determine valorile
3 3
celorlate funcţii trigonometrice.

Exerciţiul 8.8. Să se determine valorile exacte pentru următoarele funcţii:

50
 • cos 5π
3
;

• sin 15π
4
;

• sin(− π6 );

• tan( 11π
6
);

Exerciţiul 8.9. Să se verifice următoarele egalităţi:

cot2 x−1
• 1+cotx
= 1 − 2 sin2 x

1+cos x sin x
• sin x
+ 1+cos x
= 2 csc x

• sin4 x − cos4 x = 1 − 2 sin2 x.

Exerciţiul 8.10. Folosind identitatea pentru cos(x − y) să se calculeze

cos(150 ).

π
Exerciţiul 8.11. Să se determine valoarea exactă pentru sin 12

Exerciţiul 8.12. Să se determine valoarea exactă pentru cos 7π

12

Exerciţiul 8.13. Să se determine valoarea exactă pentru expresia

5π π 5π π
sin cos − cos sin .
12 4 12 4
5
Exerciţiul 8.14. Fie cos θ = 13
, 3π
2
< θ < 2π. Să se determine valorile
exacte pentru sin 2θ, cos 2θ, tan 2θ.

Exerciţiul 8.15. Să se determine soluţiile ecuaţiei sin 2x = sin x, 0 ≤ x ≤

2π.

51
Exerciţiul 8.16. Să se determine soluţiile ecuaţiei sin 2x = cos x.

Exerciţiul 8.17. Să se determine soluţiile ecuaţiei cos x + 1 = sin x.

√
Exerciţiul 8.18. Să se determine soluţiile ecuaţiei 3 tan x2 = 1.

Exerciţiul 8.19. Fie A = 43, 10 , B = 700 şi a = 13. Să se determine C, b şi
c.

Exerciţiul 8.20. Fie B = 280 , C = 780 şi c = 44. Să se determine A, b şi a.

Exerciţiul 8.21. Fie C = 115, 10 , c = 87 şi b = 12. Să se determine A, B şi

a.

Exerciţiul 8.22. Fie C = 47, 20 , a = 8, 25 şi c = 5, 8. Să se determine A, B

şi b.

Exerciţiul 8.23. Fie B = 117, 320 , b = 67, 25 şi a = 15, 05. Să se determine
A, C şi c.

Exerciţiul 8.24. Fie C = 440 , b = 18 şi a = 12. Să se determine A, B şi c.

Exerciţiul 8.25. Fie a = 120, c = 180 şi B = 560 . Să se determine A, C şi
b.

Exerciţiul 8.26. Fie a = 108, b = 132, şi c = 29, 6. Să se determine A, B şi
C.

52
 Bibliografie

[1] G. Bercu, L. Dăuş, A.L. Pletea, D. Roşu, M. Vlădoiu, C. Voica,

Algebră liniară, geometrie analitică, geometrie diferenţială şi elemente
de algebră tensorială, Editura Studis, 2013

[2] Gh. Atanasiu, E. Stoica, Algebră liniară. Geometrie analitică, Edi-

tura Fair Partners, 2003.

[3] L. Dăuş, Algebră liniară şi geometrie analitică, Editura ConsPress,

Bucureti, 2009.

[4] A. Cota, M. Rado, M. Raduţiu, F. Vornicescu, Matematică. Geo-

metrie şi trigonometrie, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1993.

[5] M. Stoka. M. Raianu, E. Margaritescu, Culegere de probleme de

trigonometrie pentru licee, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti
1975.

[6] R. Barnett, M. Ziegler, K.E. Byleen, Analytic trigonometry with

aplications, John Wiley and Sons, 2012.

[7] M. B. Finan, A semestrer cours in trigonometry, Arkansas Tech Uni-

versity, 2003.

[8] D.A. Ross, Master Math: Trigonometry, The Career Press Inc., 2002.

[9] P.D. Sima, Gh. I. Atanasiu, Culegere de probleme de trigonometrie,

Editura thenică, Bucureşti, 1969.

53
[10] S. Haret, Curs de trigonometrie, Editia a VI, Institutul de Arte Grafice,
Bucureşti, 1912.

[11] H. C. Playne, R. C. Fawdry, Practical Trigonometry, Arnoldş Ma-

thematical Series, New York, Longsman, Green & Co., 1906.

[12] M. D. Alder, An introduction to Complex Analysis for Engineers, 3

June, 1997

54