LİNİİ İMPORTANTE ÎN TRİUNGHİ
ÎNÃLȚİMEA
Definiţie:
Înãlțimea este segmental de dreapta care uneşte vârful unui triunghi cu piciorul perpen-dicularei din acel vârf
pe latura opusã.
Teoremã : Dreptele care conţin înãlţimile unui triunghi sunt concurente ȋntr-un punct numit ortocentru şi se
noteazã cu H.
A
1) În cazul triunghiului AA’⊥ BC
ascuţitunghic. BB’ ⊥ AC => AA’⋂BB’⋂CC’ ={H}
H
C’ CC’ ⊥ AB
H se afla în interiorul △ABC.
B’
C'
B A’ C
2) În cazul triunghiului Avem : AA’ ⊥ BC si AC ⊥AB atunci
dreptunghic H= A cele trei ȋnã lţimi se intersecteazã în A .
Ortocentrul coincide cu Deci A coincide cu H.
vâ rful in care este unghiul A’
drept.
A C
3) atunci câ nd triunghiul este optuzunghic H se aflã ȋn afara triunghiului
AA’⊥ BC
BB’ ⊥ AC => AA’⋂ BB’⋂CC’ ={H} cu A Є CC’ şi A Є BB’
AC ⊥ AB
B’
C’ A
B A’ C
Vom demonstra teorema.
C1 A B1
B’
C’
Prin vafurile B A’ C
triunghiului ducem
paralele la laturile
triunghiului ABC .
A1
AC || A1 B => atunci A1 CAB este paralelogram =>[ A1 B ]≡[ AC ] (1)
AB || A1 C
AC A1 C 1 B
CB || C 1 A => atunci C 1 BCA este paralelogram =>[ B1 C ]≡[ AC ] (2)
Din (1) si (2) => B este mijlocul A1 C 1
AC || A1 C1 => BB’ mediatoarea laturii A1 C1 a triunghiului A1 B 1 C 1
BB’⊥ AC => BB’ ⊥ A1 C 1
Analog AA’ mediatoarea laturii B1 C 1 a triunghiului A1 B 1 C 1
CC ’ mediatoarea laturii A1 B 1 a triunghiului A1 B 1 C 1
Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente ,atunci şi înã lţimile unui triunghi sunt concurente.
Definiţie:
Triunghi ortic este triunghiul format de picioarele înãlţimilor unui triunghi.
Teoremã: Fie △ ABC si AA’ ,BB’, CC’ înã lţimi .
Atunci : a) Triunghiurile AB’C’ ,A’BC’ ,A’B’C sunt asemenea cu △ ABC.
b)[AA’ ,[BB’ ,[CC’ sunt bisectoarele triunghiului ortic.
A
H C’ Demonstraţie
B’ a) m(⊀BB’C)= m(⊀BC’C)= 90 o => BCB’C’
patrulater inscriptibil =>
m(⊀BB’C’)= m(⊀BCC’) (1)
B A’ C
Avem : În △BCC’ m(⊀B)+ m(⊀BCC’)= 90° (1) m(⊀B) = m(⊀AB’C’)
m(⊀BB’C’)+ m(⊀AB’C’ )= 90° △AB’C’ ∿ △ ABC
Analog: △BA’C’ ∿ △ BAC sau △ A’BC’ ∿ △ ABC
şi △ A’B’C ∿ △ ABC
b)Cum :
m(⊀BA’C’)= m(⊀BAC)
m(⊀B’A’C)= m(⊀BAC) m(⊀BAC) + m(⊀AA’C’) = 90° m(⊀AA’C’)= m(⊀AA’B’)
m(⊀BA’C’) + m(⊀AA’C’) = 90° m(⊀BAC) + m(⊀AA’B’) = 90° adicã [AA’ bisectoarea
m(⊀B’A’C) + m(⊀AA’B’) = 90° ⊀B’A’C’
Analog ,[BB’ bisectoarea ⊀A’B’C’ si [CC’ bisectoarea ⊀A’C’B’ .
Teoremã ȋnãlţimii
① Într-un triunghi dreptunghic ,lungimea ȋnãltimii corespunzãtoare ipotenuzei este media
geometricã a lungimilor proiectiilor pe ipotenuzã.
C Demonstraţie:
În △ ABC avem m(⊀A )+ m(⊀B )+ m(⊀C )=180° ,
În △ DBA avem m(⊀ADB ) + m(⊀B )+ m(⊀DAB ) =180°
D În △ DAC avem m(⊀ADC ) + m(⊀DAC )+ m(⊀ACD ) =180° △ DAB ∿
m(⊀DBA )= m(⊀CAD ) △ DCA.
A B m(⊀DAB )= m(⊀ACD)
AC AD CD
Atunci avem: = = AD·AD=DB·CD adica AD 2= DB·CD.
AB DB AD
② Într-un triunghi dreptunghic produsul dintre lungimea ȋnãltimii corespunzãtoare ipotenuzei si
ipotenuzã este egal cu produsul lungimilor catetelor.
AB ∙ AC AD ∙ BC
Într-un triunghi dreptunghic avem A= = atunci avem AB ∙ AC = AD ∙ BC .
2 2
PROBLEME
1) În triunghiul ABC ,fie M mijlocul laturii AC , B’ piciorul ȋnãltimii din B şi m(⊀ABB’ ) = m(⊀B’BM )=
m(MBC ). Determinaţi masurile unghiurilor triunghiului ABC.
IP △ABC, AM ≡ MC ,
B m(⊀B’BM )= m(MBC ) = m(ABB’ ),
h C. mas. unghiurilor △ABC =?
h N
A a B’ a M 2a C
Demonstratie:
BB’⊥AM si m(⊀ABB’ ) = m(⊀B’BM) ⇒ BB’ este înã ltime şi bisectoare atunci △BAM este isoscel ⇒AB’ ≡ B’M.
Notam AB’ = a si BB’ = h.
Construim MN ⊥ BC atunci m(⊀BNM )=90°
BM ipotenuza comuna
m(⊀B’BM )= m(⊀MBC ) I.U. △B’BM ≡ △N’BM atunci BN = B’B =h si B’M =NM = a.
m(⊀BNM )=90°= m(⊀BB’M ) m(⊀BNM ) = m(⊀BMB’)
BM linie mijlocie in △ABC
A ABM = A BMC h·2a= MN·BC sau h·2a= a (h+CN) ⇒2h =h+CN ⇒ CN=h
BB’·AM=MN·BC Deci MN este inaltime si bisectoare , atunci △BMN ≡ △CMNM
Avem m(⊀NMC ) = m(⊀NMB) = m(⊀BMA ) adiacente si suplementare ,atunci fiecare masoara 30° .
Deci avem △B’BM ≡ △NBM≡ △NCM≡△B’BA ⇒m(⊀C)= m(ABB’ ) =m(⊀B’BM )= m(MBC ) .
A vem in △ABC m(⊀C)=30° , m(⊀A)=60° si m(⊀B)=90°.
2) În triunghiul echilateral ABC ,fie H’ simetricul ortocentrului triunghiului fata de BC . Atunci:
a) Triunghiul BHH’ este echilateral ,
b) BH este jumatate din AH’.
Demonstratie :
a) H este ortocentrul △ABC ⇒ AD⊥BC si triunghiul este echilateral ⇒AD mediatoarea laturii BC ,deci
BD=DC.
H’ este simetricul lui H fata de BC atunci HD =DH’.
A
B 30° C
H’
△HBD ≡ △H’BD (C.C) ⇒∢HBD≡∢H’BD
BH≡BH’ m(∢HBH’)=60° si △HBH’ isoscel ⇒ △HBH’ echilateral.
60°
m(∢HBD) = pentru ca BH bisectoare.
2
b) H = G in triunghiul echilateral .
AH=2·H’D AH’ =AH+HD+H’D=AH +HH’ =2·AH
HD=H’D
1 1
⇒AH = AH’ Atunci BH = AH’ .
2 2
si BH≡AH
3) Se se demonstreze ca o inaltime a unui triunghi este mai mica decat semisuma laturilor care pleaca
din acelasi varf.
Demonstratie: A
Construim simetricul varfului a fata de BC.
Avem AA’≡A’A’’.
In △ABA’’ avem AA’’ <AB+BA’’ adunam relatiile si obtinem
B A’ C △ACA’’ avem AA’’ <AC+CA’’ 2·AA’’ <AC+ CA’’+AB+BA’’(1)
Avem AB≡ BA’’( BA’ mediatoarea lui AA’’) si
A’’ AC≡ CA’’( CA’ mediatoarea lui AA’’)
Atunci relatia (1) devine 2·AA’’ <2·AC+ 2·AB ⇒ AA’’<AC+ AB 2·<AC+ AB <AC+ AB adica
AC+ AB
AA’’= 2·AA’ AA’ < .
2