0% au considerat acest document util (0 voturi)
18 vizualizări17 pagini

Modulul IV

Documentul prezintă noțiuni de bază despre calculul tabelar în Microsoft Excel, inclusiv prezentarea interfeței, introducerea de formule și funcții, sortarea, filtrarea și reprezentarea grafică a datelor.

Încărcat de

Radu Dondera
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
18 vizualizări17 pagini

Modulul IV

Documentul prezintă noțiuni de bază despre calculul tabelar în Microsoft Excel, inclusiv prezentarea interfeței, introducerea de formule și funcții, sortarea, filtrarea și reprezentarea grafică a datelor.

Încărcat de

Radu Dondera
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

MODULUL 4 - DE CALCUL TABELAR

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CALCULUL TABELAR


1) Despre Microsoft Excel
Microsoft Excel, este un program de calcul tabelar, usor de utilizat, la fel ca orice
program Windows. Face parte din pachetul de programe Microsoft Office.
Constă într-un puternic mecanism de calcul al datelor introduse sub formă tabelară,
adică într-un tabel cu coloane (numite câmpuri) şi rânduri (numite înregistrari),
intersecţia lor formând celule.
Fiind un program Windows, are multe puncte în comun cu celelalte programe ale
pachetului Office, cum ar fi: deschiderea fişierului, salvarea, închiderea, formatarea
caracterelor, aliniamentele,etc.
II. PREZENTAREA APLICAŢIEI
1) Suprafata de lucru în Excel
Fişierul de bază cu care lucrează Excel, se numeşte AGENDĂ DE LUCRU sau
REGISTRU
( workbook) şi are extensia *.xls

Suprafaţa de lucru Excel,


FOAIE DE CALCUL
(worksheet) se compune din
mai multe rânduri şi coloane în
care introducem date şi
formule.

Un document Excel (agenda de


lucru) nu conţine o singură
foaie de lucru ci mai multe
(peste 16)
Fiecare foaie de lucru din
programul Excel conţine un
tabel format din rânduri şi
coloane :

Coloanele se numesc CÂMPURI (field) şi se identifică prin litere de la : A…Z,


AA,…AZ,BA…, IV ,în total 256
coloane ataşate în partea superioară a foii de calcul.
Rândurile se numesc ÎNREGISTRĂRI (record) şi se identifică
prin numere de la : 1, 2,…,>16384, ataşate în partea stângă a
foii de calcul.
Celulele se numesc ARTICOLE (cell) şi se identifică prin litera
coloanei şi numărul rândului care le formează : A15, H9
Obs. Pentru a da un nume mai sugestiv foii de
calcul, executati dublu clic pe eticheta sa şi
introduceti numele dorit în caseta de dialog ce
va apare .

1
2) Bara de editare sau bara de formule

1. BARA DE TITLU : conţine în partea


stângă:meniul System,titlu registrului, iar în partea
dreaptă butoanele:Maximize, Minimize, Close.
2. BARA DE MENIURI
Conţine meniuri specifice pachetului Office, dar şi
programului Excel.

3. BARA DE INSTRUMENTE: se află pe două rânduri şi conţine instrumente carepun


la dispoziţie o diversitate de butoane pentru executarea procedurilor obişnuite ale
Excel-ului.
4. BARA DE EDITARE SAU FORMULE: se află sub bara de instrumente. Aceasta
îndeplineşte două funcţii importante Excel: introducerea datelor şi introducera
formulelor.
Conţine :
Adresa celulei curente;

Buton de anulare a datelor (/ formulelor) introduse;

Buton de validate a datelor(/ formulelor) introduse;

Apelarea de funcţii sau de formule de calcul;

Spaţiu de editare al datelor/ formulelor de calcul.

III. FORMULE SI FUNCŢII ÎN MICROSOFT EXCEL

Cu ajutorul datelor cunoscute dintr-un tabel, putem calcula alte date necunoscute
folosind formule de calcul. Se dă tabelul STOCURI. Completaţi tabelul (inclusiv coloana
TVA), apoi calculaţi coloana PRET şi VALOARE
Indicaţii ! Pentru a calcula PRETUL, clik în celulă şi introducem formula:
=C7+E7 apoi Enter
Pentru a calcula
VALOAREA, clik pe
celula si introducem
formula:
=D7*F7 apoi Enter

După ce s-a indrodus formula in celulele de pe randul 7 se multiplica formula dand


click in celula F7, iar din dupa pozitionare mouse-ului in coltul din dreapta jos se tine click
stanga apăsat si se deplaseaza pană la ultima pozitie din lista. Analog pentru G7.
Cerinţe:
1. Calculaţi cu formulă de calcul PREŢUL, apoi VALOAREA
2. Salvaţi fişierul cu numele STOCURI în folderul Excel
3. Trimiteţi fişierul la adresa de e-mail.
Cum utilizam functii?

2
Funcţia este o formulă complexă predefinită (este implementată odată cu instalare
produsului program - Excel). Orice funcţie are un nume şi conţine între paranteze o listă de
argumente (domeniul de date la care se aplică funcţia).
Meniul INSERARE – FUNCŢIE –Toate categoriile - Se alege funcţia dorită
Funcţia este de forma: Nume_funcţie(listă_de_argumente)
Argumentele pot fi: numere, adrese de celule, expresii care conţin alte funcţii, sau
identificatorul unei foi de calcul. Funcţia returnează o valoare după evaluarea calculelor.
1. Pentru exemplificarea celor mai uzuale funcţii, creaţi tabelul Vânzări:

2. Calculaţi datele care nu se cunosc în tabel, utilizând explicaţiile din tabelul


următor, care conţine cele mai uzuale funcţii şi exemplificarea modului de
utilizare a acestora:
Nr. Funcţia Valoarea returnată Exemplu de aplicare
crt. Celula Funcţia
1. PRODUCT() Produsul argumentelor din listă Adaosul comercial de 20% se calculează:
F5 =PRODUCT(D5;0,2)
2. SUM() Suma argumentelor din listă Preţ vânzare se calculează:
G5 =SUM(D5:F5)
Valoare totală se calculează:
H5 =PRODUCT(E5;G5)
3. IF(condiţie;v1;v2) Valoarea funcţiei depinde de o La rubrica Categoria dorim să afişăm textul
condiţie (o expresie logică). „Scump” dacă produsul depăşeşte preţul de
Dacă condiţia are valoare de vânzare de 100 RON şi „Ieftin” dacă nu
adevăr, apare valoarea v1, iar depăşeşte acest preţ:
dacă condiţia are valoare de fals I5 =IF(G5>=100;”Scump”;”Ieftin”)
apare valoarea v2.
4. AVERAGE() Media aritmetică a argumentelor C21 Preţ mediu de vânzare:
din listă H21 =AVERAGE(G5:G18)
5. MIN() Argumentul din listă cu valoarea C22 Preţ minim de vânzare:
cea mai mică H22 =MIN(G5:G18)
6. MAX() Argumentul din listă cu valoarea C23 Preţ maxim de vânzare:
cea mai mare H23 =MAX(G5:G18)
7. ROUND() Rotunjeşte o valoare numerică C25 Preţ rotunjit, fara zecimale, la Sacou b.
H25 =ROUND(D7;0)
8. INT() Partea întreagă a unui număr C26 Preţ parte întreagă pentru Fulare copii
H26 =INT(D15)
9. COUNT() Numărul de obiecte din listă C24 Câte articole s-au vandut
H24 =COUNT(D1:D18)
10. SQRT() Radical dintr-un număr pozitiv [Link] datelor din celula D5:
J7 =SQRT(E9)
3. Salvaţi fişierul cu numele Vânzări, în dosarul personal
4. Trimiteţi fişierul la adresa de e-mail.
5. IV. SORTAREA , FILTRAREA ŞI REPREZENTAREA GRAFICĂ
A DATELOR

3
1. Sortarea este operaţia de ordonare (reorganizare) a datelor dintr-un tabel după
anumite criterii de sortare.
Sortarea se face în funcţie de natura datelor din tabel:
 Datele de tip text se pot sorta alfabetic sau invers alfabetic;
 Datele de tip numeric se pot sorta crescator sau descrescător;
 Datele de tip calendaristic de pot sorta cronologic sau invers cronologic.
Sortarea alfabetică, crescătoare, cronologică se mai numeşte sortare ascendentă,
iar sortarea invers alfabetică, descrescătoare şi invers cronologică se mai numeşte sortare
descendentă.
Ex. În Tabelul cu clienţi de mai jos, putem sorta datele: alfabetic după numele clienţilor,
crescător după Vârstă, alfabetic după localitate, etc.
Sarcina de lucru: Utilizand Microsoft Excel, creati tabelul de mai jos in foaia de lucru
Clienti din registrul Sortarea, filtrarea si reprezentarea grafica.

TABEL CU CLIENŢII FIRMEI „ALFA”

Numele şi Funcţia Societatea Adresa de contact Localitate Judeţ Vârsta


prenumele comercială
Popescu Marius Director Abbomill S.A. Str. Fabricii, Nr.8 Zalău Sălaj 35
Man Maria Director ec. Oviprod S.R.L. Str. Rozelor Alba-Iulia Alba 41
Ivan Georgeta Contabil Sef Napolact S.A. Str. Baciu Cluj-Napoca Cluj 47
Magdaş Petru Inginer Profil S.R.L. Str. A. Iancu Jibou Sălaj 29
Nicoară Victoria Economist Moda S.A. Str. Ialomitei Bucuresti Ilfov 34
Câmpean Nicolae Director Vânzări Universal S.A Str. Plopului Baia Mare Maramureş 43
Almăşan Victor Sudor Albema S.R.L. Str. Zorilor Cluj-Napoca Cluj 50
Vlasin Maricica Croitor Fortrans S.A. Str. M. Viteazul Zalău Sălaj 37
Mocan Virgil Frezor Rominserv S.R.L. Str. M. Viteazul Zalău Sălaj 45
Blaga Amalia Macaragist Universal S.A. Str. Plopului Baia Mare Maramureş 40

Sortati tabelul, alfabetic după Numele şi prenumele clientului,


parcurgand paşii:
1. Va pozitionati in tabel, dand clic in oricare celula a tabelului
2. Din meniul DATE (Data) alegeti SORTARE (Sort)
3. In caseta Sortare, la Sortare după, alegeti Numele şi
prenumele şi bifati Ascendent (adică sortare alfabetică)
4. Apăsăm butonul OK. (vezi figura alaturata)
După sortare, se obţine următorul tabel:
Numele şi Funcţia Firma Adresa de contact Localitate Judeţ Vârsta
prenumele
Almăşan Victor Sudor S.C. Albema SRL Str. Zorilor Cluj-Napoca Cluj 50
Blaga Amalia Macaragist S.C. Universal Str. Plopului Baia Mare Maramureş 40
Câmpean Nicolae Director Vânzări S.C. Universal Str. Plopului Baia Mare Maramureş 43
Ivan georgeta Contabil Sef Napolact Str. Baciu Cluj-Napoca Cluj 47
Magdaş Petru Inginer Profil Str. A. Iancu Jibou Sălaj 29
Man Maria Director ec. S.C. Oviprod SRL Str. Rozelor Alba-Iulia Alba 41
Mocan Virgil Frezor S.C. Rominserv Str. M. Viteazul Zalău Sălaj 45
Nicoară Victoria Economist S.C. Moda Str. Ialomitei Bucuresti Ilfov 34
Popescu Marius Director Abbomill Str. Fabricii, Nr.8 Zalău Sălaj 35
Vlasin Maricica Croitor S.C. Fortrans Str. M. Viteazul Zalău Sălaj 37

Sarcină de lucru: Sortaţi tabelul după Localitate, alfabetic, apoi după judeţ invers
alfabetic.
Putem sorta tabelul după mai multe criterii de sortare. Ex. ne
propunem să sortăm tabelul după Numele şi prenumele clientului
alfabetic şi după Judeţ invers alfabetic (Realizaţi sortarea !)

4
2. Filtrarea este operaţia prin care afişăm pe ecran doar anumite date din tabel care
corespund anumitor condiţii, numite condiţii de filtrare.
Ex.1). Ne propunem să afişăm doar clienţii care sunt din Zalău. Paşi:
a) Executaţi clic pe tabel;
b) Din meniul Date alegem Filtrare (Filter) şi apoi Filtrare automată (Auto Filter)
c) Apăsăm butonul corespunzător câmpului (localitate) corespunzator criteriului de
filtrare;
d) Se construieşte criteriul de filtrare (alegem Zalău)

După filtrare se obţine tabelul:

Pentru revenire se alege Toate (all)


EX. 2) Ne propunem să afişăm în tabel, numai persoanele care au vârsta cuprinsă între
25 şi 40 de ani:

Se obţine tabelul:

5
Sarcini de lucru:
 Afişaţi clienţii din Judeţul Cluj.
 Afişaţi persoanele cu vârsta mai mare de 30 de ani şi mai mică de 50 ani.

3. Reprezentarea Grafica ( Diagrame)


Datele din tabel pot fi reprezentate sub formă de diagrame: Inserare (Insert)- Digramă
(Chart)
Ex. dorim să reprezentăm grafic datele coloanele Numele şi prenumele şi Vârsta.
Pas. 1 Selectăm cele 2 colane (ţinând tasta CTRL apăsată, deoarece cele 2 coloane
nu sunt învecinate)
Pas 2. Inserare (Insert)- Digramă (Chart)- aleg tipul digramei (ex. Linie)- apoi
subtipul
Pas 3. apasam butonul Următorul (next) şi
completăm pe rând caracteristicile digramei : titlu, Vârsta clientilor firmei "ALFA"
denumirile axelor, legendă, etc.
60
Pas. 4. Terminare (Finish) 50
Obţinem următorul grafic : 40

Varsta
30 Vârsta
Utilizând Expertul diagramă se pot obţine 20
diferite tipuri de diagrame, fonturi, etc 10
0

Câmpean

Mocan
Almăşan

Popescu
Magdaş
Salvati registrul in folderul(dosarul) Excel din
structura de foldere creata anterior.
Numele si prenumele

V. VALIDAREA DATELOR IN MS. EXCEL

În multe foi de lucru pe care le creați, utilizatorii vor introduce date pentru a obține
calculele și rezultatele dorite. Asigurarea caracterului valid al datelor este un lucru
important. Este posibil să doriți să restricționați introducerea de date la un anumită zonă de
date, să limitați alegerile utilizând o listă sau să vă asigurați că se introduc numai numere
naturale. Un alt aspect esențial este furnizarea imediată de ajutor pentru a oferi instrucțiuni
utilizatori și a mesajelor clare atunci când se introduc date nevalide, pentru a fluidiza
procesul de introducere de date.

Odată ce decideți ce validare doriți să utilizați într-o foaie de lucru, aveți


posibilitatea să configurați validarea efectuând următoarele:

Pas 1. Selectați una sau mai multe celule pentru


validare.
În fila Date, faceţi clic pe Validare date.
Se afișează caseta de dialog Validare date.
Faceți clic pe fila Setări.

Pas 2. Pentru a specifica un tip de validare dorit,


procedați astfel:
Se permit valori dintr-o listă
În caseta Se permite, selectați Listă.
Faceți clic pe caseta Sursă, apoi tastați
valorile listă separate de un caracter separator de listă Microsoft Windows (în mod
implicit, virgule).
De exemplu: Pentru a limita intrarea urmând unei întrebări cum ar fi "Aveți
copii?" la două alegeri, tastați Da, Nu.
Asigurați-vă că este bifată caseta de selectare Listă verticală în celulă.

6
Permiterea unui număr întreg în cadrul limitelor
În caseta Se permite, selectați Număr întreg.
În caseta Date, selectați tipul de restricție dorit. De exemplu, pentru a seta
limite superioare și inferioare, selectați între.
Introduceți valoarea minimă, maximă sau specifică de introdus. Aveți
posibilitatea să introduceți o formulă care returnează o valoare de număr.

Permiterea unui număr zecimal în cadrul limitelor


În caseta Se permite, selectați Zecimal.
În caseta Date, selectați tipul de restricții dorit. De exemplu, pentru a seta
limitele superioare și inferioare, selectați Între.
Introduceți valorile minime, maxime sau specifice permise. De asemenea,
aveți posibilitatea să introduceți o formulă care returnează o valoare de număr.

Permiterea unei date în cadrul unui interval de timp


În Se permite, selectați Date.
În caseta Date, selectați tipul de restricție dorită. De exemplu, pentru a permite
introducerea datelor după o anumită zi, selectați mai mare decât.
Introduceți datele de început, final sau o dată specifică care sunt permise. De
asemenea, aveți posibilitatea să introduceți o formulă care returnează o dată.

Permiterea unei ore în cadrul unui interval de timp


În caseta Se permite, faceți clic pe Oră.
În caseta Date, selectați tipul de restricție dorită. De exemplu, pentru a permite
introducerea orelor înaintea unei anumite ore din zi, selectați mai mare decât.
=H1+"5:00"
Opțional, afișați un mesaj de intrare atunci când se face clic pe celulă.
Faceți clic pe fila Mesaj de intrare.
Asigurați-vă este bifată caseta de selectare Afișare mesaj de intrare când se
selectează celula.
Completați titlul și textul pentru mesaj.
Specificați cum doriți să răspundă Microsoft Office Excel atunci când sunt
introduse date incorecte.
Faceți clic pe fila Avertizare la eroare și asigurați-vă că este bifată caseta de
selectare Afișare avertizare la eroare după ce se introduc date incorecte.
Selectați una din următoarele opțiuni din caseta Stil:
Pentru a afișa un mesaj de informare care nu împiedică introducerea de date
incorecte, selectați Informații.
Pentru a afișa un mesaj de avertizare care nu împiedică introducerea de date
incorecte, selectați Avertizare.
Pentru a împiedica intrările de date incorecte, selectați Oprire.
Completați titlul și textul mesajului (cel mult 225 de caractere).

Permiterea unei lungimi de text


În Se permite, selectați Lungime textAplicatie:

7
APLICAŢIE. In MS Excel realizati tabelul de mai jos

Se introduc urmatoarele validari:


In celula CNP(D5): Date Validare Setari  Se
permite  Lungime text  Date  egal cu  13 . Vezi
figurile din dreapta tabelului. Vezi datele pentru Mesaj de
intrare si Avertizare la eroare.
In celula Casatorit (E5) : Date Validare Setari
 Se permite  Setari  Lista –Sursa  da;nu
In celula Zile concediu (F5): Date Validare
Setari  Se permite – Intregul numar – Date- intre-
Minim15- Maxim 25 La mesaj titlul Concediu si Mesaj de
intrare intre 15 si 25 zile.

Multipicati (prin tragere) setarile pentru 29 inregistrari.


Introduceti inregistrarile. Primele 3 inregistrări direct in
tabel, iar urmatoarele utilizand macheta Date  Macheta

8
Sortati descendent dupa numarul de zile de concediu.
Salvati cu numele Validare date Excel si expediati e-mail pe
contul cursului.

9
VI. FUNCŢII FINANCIARE MS. EXCEL

Programul Microsoft Excel pune la dispoziţie şi o serie de funcţii financiare.


1. Functia FV (dobândă, reper, plată, vp, tip)
Exemplu: Să presupunem că o persoană vrea să investească bani pentru un proiect
care va fi realizat peste 1 an. De aceea, depune 1 000 $ într-un cont de economii cu o
dobândă de 6% pe an (dobânda lunară va fi 6%/12, adică 0.5%). De asemenea, să
presupunem că persoana respectivă va depune câte 100 $ la începutul fiecărei luni, în
următoarele 12 luni. Câţi dolari vor fi în cont la sfârşitul celor 12 luni?
Aplicăm funcţia =FV(0.5%, 12, -100, -1000, 1) obţinem 2301.40 $. (se considera
tip=1 , plati la inceput de perioada)
2. Functia PV (dobândă, reper, plată, vv, tip)
Exemplu: O persoană ştie că îşi poate permite să plătească 220 $ pe lună în următorii
4 ani. Dobânda curentă de piaţă este de 9%. Cât de mare este împrumutul pe care şi-l
permite persoana?
Funcţia necesară pentru calcul este: =PV (0.09/12, 48, -220) care returnează valoarea
8840.65 $.
3. Functia PMT (dobândă, reper, vp, vv, tip)
1. Ce sumă trebuie plătită lunar pentru un împrumut de 10 000 $ cu o dobândă
anuală de 8%, care trebuie achitat în 10 luni.
Formula de calcul este:
=PMT (8%/ 12, 10, 10000) care returnează valoarea -$ 1037.03 dacă plăţile se fac la
sfârşitul lunii, sau =PMT (8%/12, 10, 10000, 0, 1) care returnează valoarea -$ 1,030.16
dacă plăţile se fac la începutul lunii. S-au obţinut valori negative pentru că sunt plăţi care
trebuie efectuate.
2. Următoarea formulă returnează suma pe care cineva trebuie să o primească
lunar,dacă a împrumutat 5 000 $ cu o dobândă anuală de 12% pe o perioadă de 5 luni.
=PMT (12%/12, 5, -5000) returnează valoarea 1,030.20. S-au obţinut valori pozitive
pentru că sunt sume ce trebuie încasate.
3. O persoană doreşte să strângă 50 000 $ în 18 ani prin economisirea unei sume lunare
constante. Dobânda anuală este de 6%. Formula de calcul este: =PMT (6%/12, 18*12, 0,
50000) care returnează valoarea -129.08 $.
4. Functia NPV (dobândă, valoare1, valoare2, …)
Exemplu: Pentru o investiţie trebuie plătiţi 10 000 $ timp de 1 an. În următorii trei ani
se obţin venituri anuale de 3 000 $, 4 200 $, 6 800 $. Dobânda anuală este de 10%. Să se
calculeze valoarea netă actualizată a investiţiei.
Formula de calcul este:
=NPV (10%, -10 000, 3 000, 4 200, 6 800) care returnează valoarea 1,188.44 $
Al doilea argument este negativ pentru că reprezintă o cheltuială.

Aplicatie
1. Verificati veridicitatea datelor rezultate in urma aplicarii functiilor financiare de mai sus.
2. O firmă vinde televizoare în rate. Să se determine rata lunară, totalul de plată şi să se
construiască tabela amortizării în cazul în care un cumpărător achiziţionează un televizor în
valoare de 10 000 lei. Se va considera că a fost plătit un avans de 200 lei şi că televizorul va
fi plătit în 12 rate lunare cu o dobândă de 15%. Să se construiască o foaie de calcul cu
ajutorul căreia să se calculeze automat aceste valori.
Se va crea următoarea foaie de calcul

10
Prima parte a foii de calcul contine datele de intrare: numele cumparatorului (B1),
valoarea obiectului cumpărat (B3), data de cumpărare (B4) dobânda anuală (B5) şi numărul
de rate(B6) si Avansul in (B7). In celulele gri (galben) sunt formule de calcul. Atentie la
sintaxa! Se va calcula rata lunară ce trebuie plătită în ideea că dobânda nu se va modifica cu
următoarea formula: B9: =PMT(B5/12,B6,B3-B7) (rata lunară)
În a doua parte a foii de calcul se va crea un tabel care va conţine Oglinda de
rambursare pentru fiecare lună si data la care trebuie plătită rata, rata dobânzii în luna
respectivă, restul de plată, valoarea dobânzii şi rata lunară. Restul de plată în luna a doua
este egal cu restul de plată în prima lună + valoarea dobânzii - rata lunară.
Se vor introduce următoarele formule:
B9=PMT(B5/12;B6;B3-B7
B15 =DATE(YEAR(B$4);MONTH(B$4)+A15;DAY(B$4)
C15=$B$5
D15=B3-B7
E15=$B$9
F15=D15*C15/12
D16=D15+F15+E15
E27: =SUM(E15:E26) respectivF27: =SUM(F15:F26
Se copiază prin dragare pe coloană formulele din celulele D16, E15, F15, A15. În
domeniul A15:A26 se generează o serie numerică care începe de la valoarea 1 cu pasul
seriei de 1.
Totlul de plata B29: =B3+F27 .
In final reprezentati diagrama Valoare dobanda.
Salvaţi in folderul propriu cu numele Functii financiare. Trimiteti fisierul pe contul
cursului.

11
PROIECT
Să se creeze 2 foi de calcul (sheet) după cum urmează :
Sheet-ul 1 va conţine o problematatică cât mai complexă care să includă neapărat :
- formule simple ;
- formule predefinite cu ar fi SUM, MAX, AVERAGE, etc. ;
- rejprezentarea grafică a unor date ;
- design şi formatare adecvată.
Sheet-ul 2 va conţine o prolemă care se pretează la realizarea filtrărilor.

Fişierul cu numele Proiect Excel va fi trimis pe adresa cursului.

Notare :
1 punct din oficiu
7 puncte realizarea elementelor cerute
2 puncte originalitatea si estetica proiectului

12
EXCEL - FISA DE LUCRU NR. 1

1. Să creeze urmatoarea foaie de calcul:


Grupul Scolar „VOIEVODUL GELU” ZALAU

Situatia elevilor clasei IX D la sfarsitul anului scolar

Nr. Numele si prenumele Media Media Media Abs1 Abs2 Total


crt. 1 2 abs
1. Popa I. Mircea 6.70 7.45 13 21
2. Baican N. Irina 8.35 9.12 17 18
3. Apostolache M. Cristi 6.40 6.87 14 11
4. Nanu V. Eli 8.25 8.59 8 6
5. Cristea D. Silviu 6.50 7.10 5 14
6. Alexandru M. Manuel 7.89 7.56 7 9
7. Cristuinea M. Sorin 6.50 5.89 13 5
8. Mirea C. Mihaela 8.35 8.96 7 5

- Datele din coloana Media se vor calcula astfel: (Media 1 + Media 2)/2
- Datele din coloana Total Abs sunt egale cu Abs1 + Abs2
- Sa se calculeze apoi media generala pe clasa (media datelor din coloana Media) ,
Numarul total de absente din semestrul 1 (media datelor din coloana Abs1), Numarul
total de absente din semestrul 2 (media datelor din coloana Abs2), Media absentelor
(media datelor din coloana ( Total abs )
- Sa se sorteze alfabetic datele din tabel.

2. Să creeze urmatoarea foaie de calcul:


S.C. Epomex Com. Prod. S.R.L.

Vanzari produse
Nr. Denumire produs Ian. Feb. Mar. Total
Crt.
1. Bere 1000000 2000001 1000000
2. Ulei 2500000 2340000 2000000
3. Faina 3000000 845000 790000
4. Cartofi 2658000 458000 2000000
5. Ceapa 897000 190000 999000
6. Zahar 1420000 2000000 1500000
Media vanzarilor
- Pe ultima linie se va scrie media
vanzarilor in lunile respective. 6000000
- In coloana total se va calcula totalul
5000000
vanzarilor Ian + Feb + Martie.
- Sa se faca graficul asociat tabelului 4000000
considerand ca domeniu tabelul fara Ian.
3000000 Feb.
ultima linie si fara campul [Link].. Mar.

2000000 Total

1000000
Indicatie : Se marcheaza domeniul si din
Inserare – Diagrama – Tip de diagrama 0
Bere Ulei Faina Cartofi Ceapa Zahar
(Coloana) – Subtip de diagrama (Coloana
grupata cu efect de vizualizare 3D) iar apoi
se da clic stanga pe Urmatorul si Terminare

13
EXCEL – FIŞA DE LUCRU NR. 2

Deschideţi Ms. Excel, apoi efectuaţi:

1. Creaţi un tabel cu numele TABEL CU PRODUSE COSMETICE, care să


aibă următoarele coloane: [Link], Produs cosmetic, Cantitate, Preţ/buc., Poza
produs, Preţ total.
2. Introduceţi 10 înregistrări în tabel, completând primele 5 coloane.
3. Calculaţi Preţ total, folosind o formulă de calcul sau o funcţie.
4. Redenumiţi foia de calcul : Foia 1 sa se numeasca Produse cosmetice (click
drepata pe Foaie 1-Redenumire)
5. Formataţi tabelul astfel: titlu: ARIAL, 14, Bold, roşu, Capul tabelului: Times
New Roman, 12, albastru, Bold, Înclinat, Restul textului: Times New Roman,
12, verde, înclinat. Efectuaţi chenar la tabel.
6. Copiaţi tabelul în Foaia 2. Sortaţi produsele din tabel alfabetic dupa campul
Produs cosmetic. Redenumiţi foia 2 cu numele Produse alfabetic
7. Copiaţi tabelul în Foaia 3 şi sortaţi-l descrescător după Preţ total. Redenumiţi
foaia 3 cu numele Pret descrescător.
8. Afişaţi primele 3 produse mai scumpe din tabel (Filtrare-filtrare automată-Top
5)
9. In Foaia Produse cosmetice reprezentaţi grafic colaonele: Produs cosmetic şi
Pret/buc, apoi Produs cosmetic şi Pret total (alegeti tipuri de grafce diferite)
10. Salvaţi registrul de lucru cu numele Produse cosmetice în dosarul personal.
11. Trimiteţi Produse cosmetice la adresa cursului.

14
EXCEL – FIŞA DE LUCRU NR. 3

Plecând de la următoarea prezentare tabelară:

Realizati următoarele cerinţe:


1. fiind cunoscute notele şi teza la fiecare disciplină la sfârşitul semestrului să se
calculeze media semestrială, folosind formula:
Med=(3*M+T)/4, unde Med este media semestrială, M media notelor calculată , iar T
este teza.. În cazul în care un elev nu se prezintă la teză în rubrica Media să apară
menţiunea « NEINCHEIAT ». Se va folosi in celula I6 formula :
=IF(H6>0;ROUND((3*AVERAGE(B6:G6)+H6)/4;0);"neincheiat")
2. pentru fiecare disciplină se va aloca câte o foaie de calcul cu numele disciplinei
respective, din registrul 1 (book 1)
3. În foaia ANUALA se vor calcula mediile anuale pentru fiecare disciplină, iar
acolo unde este cazul se va consemna « NEINCHEIAT » folosind formula :
=IF(OR(ROMANA!I6="neincheiat";ROMANA!I16="neincheiat");"neincheiat";(
ROMANA!I16+ROMANA!I16)/2)

15
EXCEL – FIŞA DE LUCRU NR. 4

Foaia de calcul următoare conţine o listă cu facturile emise de o firmă. Pentru fiecare
factură sunt specificate următoarele date:
• codul facturii • produs vândut
• data emiterii facturii • preţul unitar
• numele distribuitorului • cantitatea vândută
• numele clientului • valoarea totală (preţul unitar * cantitatea vândută).

Pentru a calcula valoarea totală se introduce în celula H2 formula =F2*G2. Această


formulă se va copia pe coloană.
1. Se selectează o celulă din listă.
A B C D E F G H
1 Cod Data Distribuitor Clie Produs Preţ Cantitat Val.
2 factura
1234 5.7.98 lonescu nt
AB Unt unitar
5000 e 50 Totala
250000
3 1235 5.7.98 Popescu C
XY Telemea 20000 70 1400000
4 1236 5.7.98 Albu Z
PQ Salam 50000 30 1500000
5 1237 5.7.98 lonescu R
MN Margarin 4000 40 160000
6 1238 5.7.98 Albu O
TU a
Unt 5000 20 100000
7 1239 5.7.98 Albu V
KJC Telemea 20000 40 800000
8 1240 5.7.98 Popescu FG Zahăr 5000 100 500000
H

2. Din meniul Data se aplică comanda Filter, Autofilter. În dreptul fiecărei celule din
capul de tabel se inserează o săgeată de derulare.
Prin filtrare se poate răspunde la întrebări de genul: Să se vizualizeze toate comenzile
livrate de Popescu.
Pentru aceasta se aplică un clic pe săgeata de derulare din coloana Distribuitor 4 se
selectează din lista afişată Popescu.
Dacă trebuie vizualizate toate comenzile livrate de Popescu cu valoare mai mare de
500000 lei se mai face o filtrare după câmpul Total. Se aplică un clic pe săgeata de
derulare din coloana Total şi se selectează opţiunea Custom. Din lista de operatori se

16
selectează operatorul >, iar în caseta alăturată se introduce valoarea 500000. Se selectează
butonul OK.
În exemplul din aplicaţia precedentă să se realizeze o filtrare astfel încât să fie
vizualizate doar comenzile în valoare de 500.000 de lei livrate de Popescu folosind
comanda Advanced Filter. La sfârşitul listei) se lasă o linie liberă 4 se introduce
domeniul de criterii. Se vor introduce în foaia de calcul următoarele informaţii:
În A10 Distribuitor , În B10 Val. Totala, În A11 Popescu, În B11 >500000
Rezolvare:
1. Se selectează domeniul de celule care conţine lista A1:H8.
2. Se aplică comanda Data, Filter, Advanced Filter.
3. Caseta de dialog Advanced Filter se completează în modul următor:
• se selectează opţiunea Filter the List, in place
• List Range A1:H8
• Criteria Range A10:B11
• se demarchează opţiunea Unique Records Only.
4. Se selectează butonul OK.

17

S-ar putea să vă placă și