Portofoliu IAC

Tema 1

Argumentați din perspectivă pedagogică, de ce IAC poate fi considerată metodă didactică

sau domeniu al Științelor Educației.

Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ devine o necessitate în condițiile

dezvoltării accelerate a tehnologiei informației. Pentru noile generații de elevi și student, deja
obișnuiți cu avalanșa de informații multimedia, conceptual de asistare a procesului de învățământ
cu calculatorul este o cerință intrinsecă. Calculatorul este perceput pe rând, ca o jucărie, o
unealtă, o resursă de informații. A intrat deja în obișnuința zilnică utilizarea calculatorului pentru
comunicare, informare, instruire.

Instruirea asistată de calculator contribuie la introducerea treptată a mijloacelor modern

de comunicare în învățare. IAC reprezintă o metodă didactică sau o metodă de învăţământ , care
valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul
noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii , caracteristice societăţii contemporane. Învăţarea
cu ajutorul calculatorului şi a elementelor multimedia este o metodă didactică activă. Instruirea
asistată de calculator permite realizarea unei educaţii bazate pe profilul intelectual al elevului.
Pune elevul în situaţii de interacţiune şi comunicare rapidă, realizate într-un mediu care permite
o difuzare masivă a conţinuturilor şi o flexibilitate a timpului prin îmbinarea mijloacelor de
comunicare sincrone cu cele asincrone. Dintr-o anumită perspectivă IAC este considerate a fi o
metodă subsumată pedagogiei. Firește, învățarea asistată de calculator poate fi considerate ca o
modalitate din arsenalul modalităților de abordare a procesului de predare-învățare, în realitate,
acestea se constituie ca un domeniu distinct în sistemul disciplinelor pedagogice. Metoda IAC
valorifică următoarele operații didactice integrate la un nivel de acțiuni de dirijare euristică și
individualizată a activităților de predare-învățare-evaluare:

- Organizarea informației conform cerințelor programei adaptabile la capacitățile fiecărui

student
 - Provocarea cognitivă a studentului prin secvențe didactice și întrebări care vizează
depistarea unor lacune, probleme

- Rezolvarea sarcinilor didactice prezentată anterior prin reactivarea sau obținerea

informațiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul calculatorului

- Asigurarea unor exerciții suplimentare de stimulare a creativității elevului.

Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate şi disponibilităţile
tehnologice ale calculatorului (sistemului de procesare a informaţiei) conferă acestei metode
didactice calităţi privind :
- informatizarea activităţii de predare– învăţare– evaluare;
- îmbunătăţirea IAC prin intermediul unor acţiuni de: gestionare, documentare,
interogare;
- simulare automatizată interactivă a cunoştinţelor şi capacităţilor angajate în
procesul de învăţământ, conform documentelor oficiale de planificare a educaţiei.
Metoda IAC valorifică următoarele operaţii didactice integrate la nivelul unei acţiuni de dirijare
euristică şi individualizată a activităţilor de predare– învăţare–evaluare :
- organizarea informaţiei conform cerinţelor programei adaptabile la capacităţile fiecărui
student ;
- provocarea cognitivă a studentului prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează
depistarea unor lacune, probleme, situaţii problemă rezolvarea sarcinilor didactice
prezentate anterior prin reactivarea sau obţinerea informaţiilor necesare de la resursele
informatice apelate prin intermediul calculatorului;
- realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme , module de studiu,
lecţii, grupuri de lecţii, subcapitole, capitole, discipline şcolare ;
- asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii elevului.
Instruirea asistată de calculator completează activitățile didactice convenționale, aducând
plus de valoare la nivelul facilitării înțelegerii conținuturilor de către elevi, al creșterii motivației
pentru învățare, al activității materiei școlare, la nivelul integrării cu activități educaționale
nonformale, precum și în ce privește proiectarea și desfășurarea lecțiilor de către profesor,
favorizarea activităților de instruire diferențiată, o coordonare mai bună a activității didactice,
activități colaborative, creative centrate pe elev.
Bibliografie:
1. Adăscăliţei, A. (2007) Instruire Asistata de Calculator. Didactica Informatica. Editura
Polirom, Iași
2. [Link]
curs pe suport electronic, accesat la data de 15.01.2021 ora 14:20
3. Vlădoiu, D. (2005) Instruirea asistată de calculator. Ministerul Educației și Cercetării

Tema 2
Învățarea colaborativă. Caracteristici și aplicabilitate în IAC.

Mediul informatizat de învăţare predispune la o învăţare colaborativă, prin multiplicarea

legăturilor dintre educaţi, prin derularea unor activităţi cognitive ce presupun asamblări sau
adiţionări continue de valori ale cunoaşterii. Învăţarea colaborativă este acea „strategie
pedagogică în care se favorizează interdependenţa cognitivă şi socială între educaţi, luând în
calcul diferenţele inter-individuale şi imprimând un rol activ agenţilor educativi” (cf. Deguerry,
2004). Spaţiul virtual potenţează principiul împărtăşirii în comun a unor informaţii sau
competenţe pentru a reuşi în derularea unui proiect comun. Chiar dacă din punct de vedere fizic,
spaţial, învăţarea on-line presupune separarea cursanţilor, din punct de vedere al schimburilor
cognitive (şi nu numai) el presupune un permanent schimb, o dinamică a relaţiilor inter şi pluri-
personale. Este adevărat că raporturile sunt incomplete, lipsind, de pildă, substratul emoţional,
concreteţea raporturilor inter-umane. Activitatea colaborativă presupune activităţi precum:
- schimbul de informaţii sau puncte de vedere între parteneri;
- circumscrierea unor obiective comune;
- planificarea şi gestionarea în comun a timpului de învăţare;
- organizarea efectivă a muncii prin detalierea şi convenirea asupra unor etape;
- împărtăşirea unor experienţe, competenţe, cunoştinţe validate personal;
- colaborarea şi co-elaborarea unor artefacte, produse, conţinuturi informaţionale;
- validarea împreună a unor ipoteze, sugestii, informaţii;
- dimensionarea în comun a unor dispozitive de accesare a cunoaşterii;
- structurarea şi definitivarea unor competenţe ale grupului respectiv de învăţare.
 Desigur, colaborarea virtuală poate şi trebuie completată cu întâlnirile fizice, ce
desăvârşesc şi încununează ceea ce s-a început prin racroşările evanescente, virtuale. Consistenţa
şi amploarea raportului fizic nu pot fi suplinite prin imaginarea, intuirea sau visarea acestuia.
Bibliografie:
1. Cucoș, C.(2006) Informatizarea în educație, Editura Polirom, Iași.

Tema 3

Accesati site-ul: [Link] Din lista prezentata, selectati un manual

pe care il veti analiza critic, prezentând avantaje, dar si limite ale utilizarii acestuia. Descrieti o
secventa de lectie in cadrul careia puteti utiliza manualul digital.

Manualul ales este Comunicare în limba modermă 1. Engleză, Manual pentru clasa I,
scris de Diana Lățug și publicat la Editura Didactică și Pedagogică în anul 2018. Consider că
acest manual digital poate fi folosit cu succes în cadrul lecției de predare-învățare cu titlui
Animals, și poate fi utilizat în cadrul secvenței de prezentare a noilor conținuturi. Manualul
dispune de exerciții interactive, filmulețe cu sunetele animalelor, imagini care pot fi mărite, toate
aceste elemente vin în ajutorul elevilor facilitând înțelegerea noilor conținuturi și permite
prezentarea noilor conținuturi ale lecției într-o formă atractivă.
Manualul digital reproduce fidel varianta tipărită a manualului, fiind însă îmbogățit, față
de acesta, cu numeroase activități multimedia, care aduc un plus de cunoaștere și de atractivitate
în procesul de învățare. Manualul digital vine cu o serie de avantaje, printre care enumerăm:

- a învăța cu ajutorul unui manual digital devine un lucru plăcut pentru că acesta asigură un
grad foarte ridicat de interactivitate între toți studenții din sala de curs și profesor;

- lucrul cu manualul digital implică o gândire logică și sistematizată, fapt ce conduce la

dezvoltarea creativității elevilor;

- deoarece în memoria dispozitivelor se pot stoca fișe de lucru, teme pentru acasă, etape de
proiect etc., se reduce cantitatea de hârtie utilizată la școală, în favoarea protejării
mediului înconjurător;
 - materialele digitale captează ușor atenția elevilor cu ajutorul aplicațiilor video și audio
inserate în conținutul manualului digital;

- varianta digitală a manualului oferă o cantitate mare de materiale grafice color ce ajută pe
profesor să structureze mai bine datele de prezentat iar elevii să obțină mai ușor
informațiile legate de tema lecției;

- marcarea, evidențierea textelor, ca mijloc tradițional de învățare, se poate face mult mai
ușor la manualele digitale în comparație cu manualele tipărite;

- cea mai potrivită modalitate prin care elevii acumulează cunoștințe este prin joc; multe
produse educaționale asistate de calculator transformă învățarea într-o activitate
distractivă;

- dacă elevul înțelege mai greu anumite noțiuni sau fenomene noi, calculatorul facilitează
înțelegerea acestora prin intermediul anumitor softuri educaționale cu ajutorul cărora el
are posibilitatea de a descoperi singur unele aspecte și de a interveni în procesul învățării;

- calculatorul folosit în procesul de învățare ajută la consolidarea cunoștințelor noi prin

utilizarea de exerciții diversificate, ce arată situații concrete de aplicare a lor;

- se folosesc teste electronice de diferite tipuri ce au avantajul de a testa rapid nivelul de

cunoștințe asimilat; în cazul unor răspunsuri greșite, testul electronic afișează
recomandări utile corectării răspunsului greșit;

- utilizarea programelor educaționale face posibilă modelarea și simularea fenomenelor ce

nu pot fi observate în realitate.

Pe lângă aceste avantaje, manualul digital aduce cu sine și următoarele dezavantaze:

- manualele digitale pot fi accesate numai de pe desktop, laptop, tabletă, telefon inteligent,
dispozitive care nu sunt accesibile tuturor elevilor; acest dezavantaj va dispare dacă
școlile vor investi într-o bază materială corespunzătoare învățământului digital;

- sunt mulți profesori care nu știu să utilizeze noile tehnologii de informare și cunoaștere;
școlile trebuie să facă eforturi financiare suplimentare pentru formarea acestora;
 - se observă o tendință greșită a elevilor care apelează la calculator și internet pentru a le
folosi la activitățile școlare fără să prelucreze datele culese și să le treacă prin filtrul
propriei gândiri;

- profesorul greșește dacă utilizează singur manualul digital în clasă și nu implică elevii să
interacționeze cu materialul digital;

- există riscul ca programul de învățare să fie realizat în așa fel încât elevii să primească
informațiile nu să le descopere singuri, conducând la o stare de pasivitate în gândire;

- metodele tradiționale nu trebuie abandonate; există riscul ca elevii să prefere numai

consultarea surselor de pe internet și să nu mai utilizeze sursele clasice din biblioteca
școlii;

- studiile arată că persoanele care citesc un text în format tipărit pe hârtie înțeleg și învață
mai bine decât persoanele care citesc un text digital pe un ecran (mai ales dacă este mic
ca dimensiuni);

- studiile arată că utilizarea intensă și de durată a tabletelor, laptop-urilor și telefoanelor

inteligente afectează sănătatea oamenilor;

- dispozitivele digitale distrag atenția elevilor de la procesul de învățare; aceștia pot fi

atrași de jocuri pe calculator, sistemul de poștă electronică, rețelele de socializare etc.

Bibliografie:

1. Aplicații ale tehnologiei informației și a comunicațiilor în dezvoltarea modelelor e-

learning pentru cursurile de tehnologii avansate de tricotare, Buletinul AGIR, Supliment
3/2015

2. [Link]
%20romana/U0MgQVJBTUlTIFBSSU5U/# accesat la data 15.01.2021 ora 14:36

3. [Link] accesat la data 15.01. 2021 ora 15:05