Daniel

Digitally signed
by Daniel Bucur
Date:
Bucur 2019.07.26
13:47:28 +03'00'

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
DOMENIUL DE DOCTORAT : ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA : FIZIOLOGIE ANIMALĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător de doctorat,
Prof univ. dr Paul Corneliu BOIȘTEANU

Doctorand,
Ing. Dragoș - Florin COSTĂCHESCU

Iași, 2019
 UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
DIMENIUL: DE DOCTORAT: ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: ANIMAL PHYSIOLOGY

DOCTORA THESIS

PhD Leader,
Prof univ. dr Paul Corneliu BOIȘTEANU

PhD student,
Ing. Dragoș - Florin COSTĂCHESCU

Iași, 2019
 UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
DIMENIUL: DE DOCTORAT: ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: FIZIOLOGIE ANIMALĂ

TEZĂ DE DOCTORAT
Cercetări privind caracterizarea
statusului morfofiziologic la prepeliță
(Coturnix coturnix) – linia de carne

Conducător de doctorat,
Prof univ. dr Paul Corneliu BOIȘTEANU

Doctorand,
Ing. Dragoș - Florin COSTĂCHESCU

Iași, 2019
 UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
DIMENIUL: DE DOCTORAT: ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: ANIMAL PHYSIOLOGY

DOCTORA THESIS
Research on morphophysiological
status characterization of quail
(Coturnix coturnix) - meat line

PhD Leader,
Prof univ. dr Paul Corneliu BOIȘTEANU

PhD student,
Ing. Dragoș - Florin COSTĂCHESCU

Iași, 2019
 ***

Doresc să mulțumesc, cu ocazia finalizării tezei mele de doctorat, tuturor

acelora care au contribuit și au participat efectiv ca acest lucru să devină reaitate.
În primul rând, la cei dragi mie, care reprezintă familia mea, care au avut
încredere în mine, m-au susținut și încurajat în toată această perioadă. Aș vrea
să-i multumesc domnului Prof. univ. dr Paul Corneliu Boișteanu, coordonatorul
tezei mele, care mi-a oferit acest subiect și mi-a arătat că pentru a cerceta trebuie
să ai răbdare, să îți pui mereu întrebări, și că uneori eșecul te ajută și te
motivează.
Multumesc apoi colectivului de cadre didactice, din cadrul Facultății de
Zootehnie, care mi-a fost un sprijin real, prin sfaturi, sugestii și recomandări în tot
acest interval de timp.
Nu pot să nu mă gândesc cu emoție la toate păsările pe care le-am
sacrificat și care m-au ajutat să duc la bun sfârșit experiențele necesare pentru
rezolvarea fiecărei problematici abordate.
Mulțumesc și acelora care au fost sceptici și au crezut mai puțin în mine,
dar acest lucru m-a ambiționat și mi-a dat puterea de a nu renunța și de a merge
mai departe.
Vreau deasemeni să mulțumesc conducerii Universității de Științe Agricole
și Medicina Veterinară”Ion Ionescu de la Brad” din Iași pentru susținerea
financiară, precum și Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, Scolii
Doctorale de Științe Inginerești, care mi-au oferit un sprijin moral în tot acest
interval de timp.
Cu emoție și deosebită recunoștință, îmi voi aminti de toți cei care au fost
alături de mine, încurajându-mă și ajutându-mă să mă perfecționez în această
frumoasă și enigmatică profesie de inginer zootehnist.

Autorul,
 CUPRINS

LISTA TABELELOR 17
LISTA FIGURILOR 20
REZUMAT 22
INTRODUCERE 28
LISTĂ DE ABREVIERI 35
PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC 37
CAPITOLUL 1 SISTEMATICA ZOOLOGICĂ ȘI PARTICULARITĂȚILE
BIOLOGICE ALE PREPELIȚELOR 37
1.1. Sistematica zoologică și particularitățile biologice ale prepelițelor 38
1.1.1. Prepelița japoneză (Coturnix japonica) 39
1.1.2. Prepelița chinezească (Coturnix chinensis ) 40
1.1.3. Prepelița grânelor / europeană (Coturnix coturnix) 40
1.2. Originea și domesticirea prepelițelor 40
1.3. Principalele rase și varietăți 42
1.3.1. Rasa Franceză 42
1.3.2. Rasa Italiană 43
1.3.3. Varietatea Negro-Grey (Neagră gri) 43
1.3.4 Varietatea Jumbo 44
1.3.5 Varietatea Tuxedo (bălţată) 44
1.3.6 Varietatea Aurie-manciuriană 45
1.3.7. Varietatea Brown 45
1.3.8. Varietatea Rosetta 45
1.3.9. Varietatea Roşie-Estoniană 46
1.3.10. Varietatea Tibetană 46
1.3.11. Varietatea Faraon 46
CAPITOLUL 2 DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE PRIVIND
CREȘTEREA PREPELIȚELOR DE CARNE 48
2.1. Efective și producții 48
2.2. Consumul de ouă și carne de prepeliță, perspective de creștere 49
CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE CĂRNII DE PREPELITĂ 51
3.1. Compoziția chimică a cărnii de pasăre 51
3.1.1. Valoarea nutritivă a cărnii de prepeliță 53
3.2. Calitățile senzoriale ale cărnii 55
3.3. Factorii ce influențează producția de carne 56
3.3.1. Specia și rasa 57
3.3.2. Individul 57

11
3.3.3. Sexul şi vârsta 57
3.3.4. Prolificitatea 57
3.3.5. Capacitatea de valorificare a hranei 58
3.3.6. Capacitatea de formare a cărnii şi de depunere a grăsimii 58
3.3.7 Randamentul la sacrificare şi ponderea porţiunilor tranşate din carcasă 58
3.3.8 Gradul de ameliorare 59
PARTEA A II-A: CERCETĂRI PROPRII 60
CAPITOLUL 4 SCOPUL, OBIECTIVELE ȘI PROTOCOLUL
EXPERIMENTAL 60
4.1. Scopul lucrării 60
4.2. Obiectivele cercetării 60
4.3 Cadrul instituțional și organizatoric în care s-au efectuat cercetările 61
4.4 Protocolul experimental 62
CAPITOLUL 5 MATERIAL ȘI METODE DE LUCRU 63
5.1. Materialul biologic utilizat 63
5.2. Metode de lucru folosite 64
5.2.1. Măsurători corporale 65
5.2.2. Determinarea indicatorilor de reproducție și de creștere 66
5.2.3. Determinarea profilului hematologic 67
[Link] Realizarea frotiului de sânge 68
[Link] Tehnici de colorare a frotiului de sânge 68
[Link]. Determinarea numărului de eritrocite 69
[Link] Determinarea numărului de leucocite și formula leucocitară 70
[Link]. Determinarea hematocritului 71
[Link]. Dozarea hemoglobinei 71
[Link]. Determinarea compoziției chimice a sângelui 71
5.3. Determinarea pH-ului și a compoziției chimice a cărnii 72
5.4. Determinarea forței de forfecare cu aparatul Warner-Bratzler 73
5.5. Morfostructura mușchilor scheletici 73
5.5.1. Măsurători gravimetrice și recoltarea probelor 74
5.5.2. Procesarea probelor histologice 74
5.5.3. Studierea preparatelor histologice şi interpretarea datelor 76
CAPITOLUL 6 PERFORMANȚELE DE REPRODUCȚIE ȘI DE CREȘ-
TERE ALE MATERIALULUI BIOLOGIC STUDIAT 78
6.1. Analiza procesului de incubație 78
6.2 Caracterizarea procesului de creștere a tineretului de prepeliță destinat
sacrificării 81
6.3. Hrănirea prepelițelor 84
6.3.1 Consumul de furaje 85
6.4. Pierderi din efectiv si cauze 87

12
6.5 Concluzii partiale 87
CAPITOLUL 7 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ LA PREPELI-
ȚELE DESTINATE SACRIFICĂRII 88
7.1 Caracterizarea fenotipică a prepelițelor 88
7.2 Concluzii partiale 92
CAPITOLUL 8 PROFILUL HEMATOLOGIC ȘI BIOCHIMIC LA PREPE-
LIȚA DIN LINIA DE CARNE 94
8.1 Parametrii biochimici plasmatici 98
8.2. Morfologia elementelor figurate ale sângelui 103
8.3 Concluzii partiale 109
CAPITOLUL 9 REZULTATE PRIVIND SACRIFICAREA PREPELI-
ȚELOR 110
9.1 Rezultate la sacrificarea masculilor din prima serie experimentală 110
9.2 Rezultate la sacrificarea femelelor din prima serie experimentală 111
9.3 Analiza rezultatelor la sacrificare a prepelițelor din ambele sexe, seria I
experimentală 112
9.4 Rezultate privind sacrificarea masculilor din a doua serie experimentală 114
9.5 Rezultate la sacrificarea femelelor din a II-a serie experimentală 115
9.6 Analiza rezultatelor la sacrificare a prepelițelor din ambele sexe din a
doua serie experimentală 116
9.7 Concluzii partiale 117
CAPITOLUL 10 CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE CĂRNII
DE PREPELIȚĂ 118
10.1 Caracteristicile fizice ale cărnii 118
10.2 Compoziția chimică a cărnii de prepeliță 121
10.3 Concluzii partiale 132
CAPITOLUL 11 MORFOLOGIA ȚESUTULUI MUSCULAR LA
PREPELIȚA DIN LINIA DE CARNE 133
11.1 Caracterizarea miocitelor (grosime, suprafața pe secțiune) 133
11.2 Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare de ordin I 139
11.3 Caracterizarea texturală a mușchilor pectorali superficiali și profunzi 143
11.4. Valorile forței de forfecare Warner Bratzler la mușchii pectorali 149
11.5 Concluzii partiale 156
ORIGINALITATEA ȘI CONTRIBUȚIILE INOVATIVE ALE TEZEI 157
CONCLUZII 159
RECOMANDĂRI 167
BIBLIOGRAFIE 169
LISTA LUCRĂRILOR ȘIINȚIFICE PUBLICATE DE DOCTORAND 182

13
 CONTENT

TABLE LIST 17
FIGURE LIST 20
SUMMARY 25
INTRODUCTION 32
LIST OF ABBREVIATIONS 36
PART I: BIBLIOGRAPHIC STUDY 37
CHAPTER 1 THE ZOOSYSTEMS AND THE PECULIARITIES OF
THE QUAILS 37
1.1. Zoo systems and biological characteristics of quail 38
1.1.1. Japanese quail (Coturnix japonica) 39
1.1.2. Chinese honeysuckle (Coturnix chinensis) 40
1.1.3. Cultivation of the European grain (Coturnix coturnix) 40
1.2. Origin and domestication of quail 40
1.3 Main breeds and varieties 42
1.3.1. French race 42
1.3.2. Italian breed 43
1.3.3. Negro-Gray Variety (Gray Black) 43
1.3.4. Variety Jumbo 44
1.3.5. Variety of Tuxedo (puddles) 44
1.3.6. The Golden-Manchurian Variety 45
1.3.7. Variety Brown 45
1.3.8. Variety Rosetta 45
1.3.9. Red-Estonian variety 46
1.3.10. The Tibetan Variety 46
1.3.11. The Pharaoh Variety 46
CHAPTER 2 SPECIALTY LITERATURE DATA ON GROWTH
REGARDING QUAILS OF MEAT 48
2.1. Effective and productions 48
2.2. Consumption of eggs and quail meat and growth prospects 49
CHAPTER 3 CHARACTERISTICS OF QUAIL MEAT 51
3.1. Chemical composition of poultrymeat 51
3.1.1. The nutritional value of quail meat 53
2.3.2. Sensory qualities of meat 55
3.3. Factors influencing meat production 56
3.3.1. Species and breed 57
3.3.2. Individuale 57
3.3.3. Sex and age 57
3.3.4. Prolificity 57
3.3.5. The ability of exploitation of furaje 58

14
3.3.6. Meat formation and fat deposition capacity 58
[Link] Slaughter yield and weight of cuts in the carcass 58
[Link] Degree of improvement 59
SECOND PART : OWN RESEARCH 60
CHAPTER 4 PURPOSE, OBJECTIVES AND EXPERIMENTAL
PROTOCOL 60
4.1. The purpose of the paper 60
4.2. Research objectives 60
4.3. The institutional and organizational framework in which the research
was conducted 61
4.4. Protocol experimental 62
CHAPTER 5 MATERIAL AND WORKING METHODS 63
5.1. Biological material used 63
4.2. Working methods used 64
5.2.1. Body measurements 65
5.2.2. Determination of breeding and growth indicators 66
5.2.3. Determination of haematological profile 67
[Link] Make the blood smear 68
[Link] Blood smear staining techniques 68
[Link]. Determination of erythrocyte count 69
[Link] Determination of leucocyte count and leukocyte formula 70
[Link]. Determination of hematocrit 71
[Link]. The dosage of hemoglobin 71
[Link]. Determination of chemical composition of blood 71
5.3. Determination of pH and chemical composition of meat 72
5.4. Determination of shear forces with the Warner-Bratzler 73
5.5. Schemetic muscle structure 73
5.5.1. Gravimetric measurements and sampling 74
5.5.2. Histological evidence processing 74
5.5.3. Study of histological preparations and data interpretation 76
CHAPTER 6 REPRODUCTION AND GROWTH PERFORMANCE OF
THE BIOLOGICAL MATERIAL STUDY 78
6.1. Analysis of the incubation process 78
6.2 Characterization of the quail grouth process destined for slaughter 81
6.3. Feeding quails 84
6.3.1 Consumption of feed 85
6.4. Losses in effective and causes 87
6.5 Partial conclusions 87
CAPTER 7 MORPHOLOGICAL CHARACTERIZATION OF QUAILS
DESTINED FOR SACRIFICATION 88
7.1 Phenotypic characterization of quail 88

15
7.2 Partial conclusions 92
CHAPTER 8 THE HEMATOLOGICAL AND BIOCHEMICAL
PROFILE OF QUAIL MEAT LINE 94
8.1. Biochemical plasma parameters 98
8.2. Morphology of the figurative elements of the blood 103
8.3 Partial conclusions 109
CHAPTER 9 RESULTS ON SACRIFICATION OF QUAILS 110
9.1 Results of slaughter of males in the first experimental series 110
9.2 Results at slaughter of females in the first experimental series 111
9.3 Analysis of slaughtering results of both sexes from the first series 112
9.4 Results on the slaughter of males in the second experimental series 114
9.5 Results at the slaughter of females in the second experimental series 115
9.6 Analysis of slaughtering results of both sexes from the second series 116
9.7 Partial conclusions 117
CHAPTER 10 PHYSICO-CHEMICAL CHARACTERISTICS OF
QUAIL MEAT 118
10.1 Physical characteristics of the meat 118
10.2 Chemical composition of quail meat 121
10.3 Partial conclusions 132
CHAPTER 11 MORPHOLOGY OF MUSCULAR TISSUE IN MEAT
OF QUAIL MEAT LINE 133
11.1 Characterization of myocytes (thickness, surface area) 133
11.2 Dimensional characteristics of the muscular fascicles of first order 139
11.3 Texture characterization of superficial and profound pectoral
muscles 143
11.4. Values of shearing force Warner-bratzler on pectoral muscles 149
11.5 Partial conclusions 156
ORIGINALITATEA ȘI CONTRIBUȚIILE INOVATIVE ALE TEZEI 157
CONCLUSIONS 163
RECOMMENDATIONS 168
REFERENCES 169
LIST OF SCIENTIFIC WORKS PUBLISHED BY THE DOCTOR 182

16
 LISTĂ TABELE
TABLE LIST

Tabelul 3.1 Compoziția chimică a prepelitelor și a puilor de găină 52

Tabelul 3.2 Valoarea indicilor nutriționali pentru carnea de prepeliță 54
Tabelul 6.1 Rezultate privind desfășurarea procesului de ecloziune la
cele două serii experimentale 70
Tabelul 6.2 Rezultatele privind incubaţia ouălor de prepeliţă din linia
“Faraon” 70
Tabelul 6.3 Evoluția greutății corporale a puilor în vârstă de 1-35 zile 83
Tabelul 6.4 Evoluția greutății corporale a puilor în perioada de 45-70
zile 83
Tabelul 6.5 Sporul şi consumul de furaje realizate la prepelițele din
prima serie experimentală 86
Tabelul 6.6 Sporul şi consumul de furaje realizate la prepelițele din a
doua serie experimentală 86
Tabelul 6.7 Ieșirile din efectiv pe durata desfășurării experiențelor 87
Tabelul 7.1 Caracteristicile morfologice ale masculilor și femelelor
din prima serie 90
Tabelul 7.2 Caracteristicile morfologice ale masculilor și femelelor
din seria a IIa 91
Tabelul 8.1 Hemoleucograma prepelițelor, în funcție de vârsta la
sacrificare serie I (n=10/vârstă) 95
Tabelul 8.2 Hemoleucograma prepelițelor, în funcție de vârsta la
sacrificare a II-a serie (n=10/vârstă) 99
Tabelull 8,3 Dinamica parametrilor biochimici plasmatici în funcție de 102
vârsta la sacrificare (n=7/vârstă)
Tabelul 8.4 Dinamica parametrilor biochimici plasmatici în funcție de 104
vârsta la sacrificare (n=7/vârstă)
Tabelul 9.1 Rezultate la sacrificarea prepelițelor de sex mascul, seria I
în funcție de vârstă 111
Tabelul 9.2 Rezultate la sacrificarea prepelițelor de sex femel, seria I,
funcție de vârstă 112
Tabelul 9.3 Rezultatele sacrificarii prepelițelor din seria I pe sexe 113
Tabelul 9.4 Rezultate la sacrificarea prepelițelor de sex mascul, din a
II-a serie funcție de vârstă 114
Tabelul 9.5 Rezultate la sacrificarea prepelițelor de sex femel, a doua
seria, funcție de vârstă 115
Tabelul 9.6 Rezultatele sacrificarii prepelițelor din seria I pe sexe 116
Tabelul 10.1 Dinamica valorii pH a cărnii în funcție de vârsta la

17
sacrificare și sexul păsărilor (n=14 pe lot) 119
Tabelul 10.2 Dinamica valorii pH a cărnii în funcție de vârsta la
sacrificare și sexul păsărilor (n=14 pe lot) 120
Tabelul 10.3 Modificările în compoziția chimică a cărnii și
caloricitatea acesteia. la prepelițele de sex mascul. seria I. în funcție de 122
vârsta la sacrificare (n=30/lot)
Tabelul 10.4 Modificările în compoziția chimică a cărnii și
caloricitatea acesteia. la prepelițele de sex femel. seria I. în funcție de
vârsta la sacrificare (n=30/lot) 123
Tabelul 10.5 Semnificația diferențelor între masculi și femele privind
compoziția chimică și caloricitatea cărnii. la vârsta de sacrificare 45
zile (n=30/sex) 124
Tabelul 10.6 Semnificația diferențelor între masculi și femele privind
compoziția chimică și caloricitatea cărnii. la vârsta de sacrificare 60
zile (n=30/sex) 125
Tabelul 10.7 Semnificația diferențelor între masculi și femele privind
compoziția chimică și caloricitatea cărnii. la vârsta de sacrificare 70
zile (n=30/sex) 126
Tabelul 10.8 Compoziția chimică a cărnii și caloricitatea acesteia, la
prepelițele de sex mascul, seria a-II-a, în funcție de vârsta la
sacrificare (n=30/lot) 127
Tabelul 10.9 Compoziția chimică a cărnii și caloricitatea acesteia, la
prepelițele de sex femel, seria aII-a, în funcție de vârsta la sacrificare
(n=30/lot) 129
Tabelul 10.10 Semnificația diferențelor între masculi și femele privind
compoziția chimică și caloricitatea cărnii, la vârsta de sacrificare 45
zile (n=30/sex 130
Tabelul 10.11 Semnificația diferențelor între masculi și femele
privind compoziția chimică și caloricitatea cărnii, la vârsta de
sacrificare 60 zile (n=30/sex) 131
Tabelul 10.12 Semnificația diferențelor între masculi și femele privind
compoziția chimică și caloricitatea cărnii, la vârsta de sacrificare 70
zile (n=30/sex) 132
Tabelul 11.1 Caracteristicile dimensionale ale miocitelor din mușchii
pectorali superficiali (n=280/lot) 134
Tabelul 11.2 Caracteristicile dimensionale ale miocitelor din mușchii
pectorali superficiali (n=280/lot) 136
Tabelul 11.3 Caracteristicile dimensionale ale miocitelor și din
mușchii pectorali profunzi (n=280/lot) 137
Tabelul 11.4 Caracteristicile dimensionale ale miocitelor și din
mușchii pectorali profunzi (n=280/lot) 138

18
Tabelul 11.5 Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare
de ordinul I din mușchii pectorali superficiali (n=7/lot) (Seria I) 140
Tabelul 11.6 Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare
de ordinul I din mușchii pectorali superficiali (n=7/lot) 141
Tabelul 11.7 Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare
de ordinul I și din mușchii pectorali profunzi (n=7/lot) (Seria I) 142
Tabelul 11.8 Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare
de ordinul I și din mușchii pectorali profunzi (n=7/lot) 144
Tabelul 11.9 Caracteristicile texturale ale mușchii pectorali
superficiali (n=7/lot) (Seria I) 145
Tabelul 11.10 Caracteristicile texturale ale mușchii pectorali
superficiali (n=7/lot) 147
Tabelul 11.11 Caracteristicile texturale ale mușchii pectorali profunzi
(n=7/lot) (Seria I) 148
Tabelul 11.12 Caracteristicile texturale ale mușchii pectorali profunzi
(n=7/lot) 150
Tabelul 11.13 Valorile forței de forfecare Warner Bratzler, măsurată
în mușchii pectorali superficiali (n=30 pe lot) 151
Tabelul 11.14 Valorile forței de forfecare Warner Bratzler, măsurată
în mușchii pectorali superficiali (n=30 pe lot) 153
Tabelul 11.15 Valorile forței de forfecare Warner Bratzler măsurată în
mușchii pectorali profunzi (n=30 pe lot) 154
Tabelul 11..16 Valorile forței de forfecare Warner Bratzler măsurată
în mușchii pectorali profunzi (n=30 pe lot) 155

19
 LISTĂ FIGURI
FIGURE LIST

Figura 1.1 Prepeliță sălbatică, femelă și mascul 38

Figura 1.2 Prepelița japoneză 39
Figura 1.3 Prepelița chinezească (Coturnic chinesis) 40
Figura 1.4 Prepelița grânelor / europeană (Coturnix coturnix) 41
Figura 1.5 Prepelița elegantă (Callipepla Benson) 41
Figura. 1.6 Prepeliţa domestică (rasa Franceză), Coturnix japonica 43
(foto original)
Figura 1.7 Prepeliţa italiană 43
Figura 1.8 Prepeliţa Negro-Grey (varietatea Neagră gri) 44
Figura 1.9 Prepeliţa bălţată (varietatea Tuxedo) 44
Figura 1.10 Prepeliţa manciuriană (varietatea aurie) 45
Figura 1.11 Varietatea Rosetta 46
Figura 1.12 Prepeliţă varitatea Tibetană 46
Figura 1.13 Prepeliţe Faraon, varietatea albă 47
Figura 5.1 Prepelițe în vârstă de 30-35 de zile (foto original) 63
Figura 5.2 Prepelite de vârste diferite (Foto original) 64
Figura 5.3 Prepelite de vârste diferite (Foto original) 64
Figura 5.4 Repere anatomice pentru măsurători corporale (foto 65
original)
Figura 5.5 Recoltarea probelor de sânge (foto original) 67
Figura 5.6 Realizarea unui frotiu de sânge 68
Figura 5.7 Camera de numărat 69
Figura 5.8 Hematii în camera de numărat 69
Figura 5.9 Numărarea hematiilor cu hemocitometru 70
Figura 5.10 Aparatul Foof Check 72
Figura 5.11 Aparatul de determinare a frăgezimii 73
Figura 5.12 Fascicule musculare de ordin I din mușchiul Pectoralis
superficialis 75
Figura 5.13 Fascicule musculare de ordin I din mușchiul Pectoralis
profundis 75
Figura 6.1 Ouă de incubat (original) 79
Figura 6.2 Aspect din timpul ecloziunii (foto original) 79
Figura 6.3. Pui în vârstă de o zi (original) 80
Figura 6.4 Pui în vârsta de o zi (foto original) 82
Figura 6.5 Aspect privind hrănirea prepelițelor 85
Figura 8.1. Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a 103
prepelițelor cu vârsta de o zi eritrocite mature normale (10x40)

20
Figura 8.2. Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 5 zile limficite mature normale (10x40 105
Figura 8.3. Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 14 zile limfocite mature normale (10x40) 105
Figura 8.4. Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 1 an limfocite mature normale (10x40) 105
Figura 8.5. Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 5 zile monocit matur normal (10x40) 106
Figura 8.6. Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 5 zile bazofile mature normale (10x40) 107
Figura 8.7. Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 5 zile bazofile mature normale (10x40) 107
Figura 8.8 Frotiu sânge circulant, recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 1 an eozinofile mature normale (10x40) 107
Figura 8.9. Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 1 an trombocite mature normale (10x40) 108
Figura 8.10. Frotiu sânge circulant recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 14 zile heterofil mature normale (10x40 108
Figura 8.11) Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 1 an heterofile mature normale (10x40) 108
Figura 8.12 Frotiu sânge circulant. recoltat din vena axilară a
prepelițelor cu vârsta de 1 an neutrofil matur (8x100) 109

21
 REZUMAT

În condițiile actuale, când cerințele de hrană ale pupulației înregistrează o

creștere din ce în ce mai mare, omul este pus în situația de a găsi noi surse pentru a
acoperii nesesarul de hrană. Dintre speciile care au o mare importanță în acest
context, se numără păsările, care pe lângă faptul că oferă spre consum un variat
sortiment de carne, au și disponibilități de a crește producția obținută în acest
sector.
Carnea de pasăre, face parte din meniul românilor, fiind consumată de 3-4
ori pe săptămână. Printre speciile relativ recente, care a căror producție a stârnit
interesul cinsumatorilor, este și prepelița domestic, Coturnix coturnix japonica,
cunoscută mai întâi ca pașăre cântătoare, domesticită la începutul secolului al
XII-lea, în Asia, de unde s-a răspândit peste tot în lume.
Este cunoscut faptul că spre deosebire de alte păsări, se adaptează ușor la
medii diferite, nu se îmbolnăvesc de pestă sau holeră aviară, boli ce afectează grav
sextorul avicol.
Caracteristicile ei biologice, viteza mare de creștere, precocitatea,
consumul relativ mic de hrană, necesitatea unui spațiu rredus de creștere, sunt
avantașe pe care crescătorii le-au folosit, pentru a crea un nou sector avicol,
coturnicultura, cu tendința de a se dezvolta.
Caracteristicile culinare, și farmaceutice ale oului de prepeliță, precum și
calitățile deosebite ale cărnii, au determinat ca tot mai mulți crescători să
îndrăgrască această specie și să se preocupe de obținerea unor linii specializate.
Tema abordată de liucrarea prezentă, este interesantă și oportună, deoarece
oferă o imagine completă, a statusului morfo-fiziologic al prepelițelor de carne,
plecând de la perioada de creștere și până la sacrificarea lor. Datele sunt completate
de cercetări privind dinamica dezvoltării corporale funcție de vârstă și sex, de
caracteristicile fizico-chimice ale cărnii, aspecte privind profilul hematologic și în
final se face o caracterizare structurală și texturală a țesutului muscular.
Taza este structurată în două părți, echilibrate ca pondere, cu un conținut
de 11 capitole, la care se adaugă și sursele bibliografice.
Prima parte a lucrării are trei capitole și se referă la date din literatura de
specialitate privind sistematica zoologică a prepelițelor cu prezentarea principalelor
specii de interes economic, efective, consum și perspective de creștere și
prezentarea caracteristicilor cărnii.
Partea a II-a a lucrării, intitulată “Cercetări proprii“ , structurate în 8
capitole, fiecare dintre ele prezentând un aspect legat de morfo-fiziologia
prepelițelor din linia de carne.

22
 Scopul princiipal al lucrării a fost acela de a studia cele mai importante
procese fiziologice ale prepelițelor crescute pentru carne și de a evidenția factorii
ce influențează creșterea și valorificarea acestora.
Obiectivul principal a fost de a determina, influența pe care vârsta și sexul
le au asupra creșterii, producției cantitative și calitative de carne, a mediului intern
și a structurii și texturii musculare.
Realizarea obiectivelor propuse, a respectat princiile metodologiei de
cercetare, organizare și desfășurare a metodelor de lucru, pe baza unui protocol
experimental.
Capitolul I al lucrării se referă la sistematica zoologică și particularitățile
biologice ale prepelițelor. Sunt prezentate speciile principale, insistând pe
descrierea raselor și varietăților obținute pentru producția de ouă și carne
Capitolul II prezintă date referitoare la producții, consumuri și perspective
de creștere pentru această specie. Sunt menționate țările principale producătoare în
special de ouă și carne, precum și tendințele și perspectivele acestui sector.
Capitolul III prezintă în detaliu caracteristicile cărnii de prepeliță, și
factorii ce influențează această producție. Se reține faptul că din punct de vedere
chimic, carnea este un sortiment recomandat tuturor vârstelor, cu un conținut
proteic ridicat, oscilând valoric între 20-22,8g proteine/100g produs, bogat în
vitamine și săruri minerale. Factorii ce influențează producția de carne, au fost
prezentanți în detaliu, deoarece pe lângă cei externi sau de mediu, cei genetici
participă la exprimarea acestei producții. Acest capitol are o importantă în cadrul
primei părți a tezei, deoarece factorii ce influențează producția de carne justifică și
argumentează obiectivele prezentei lucrări.
Capitolul IV, cuprinde scopul, obiectivele cercetării, cadrul instituțional în
care au fost efectuate cercetările, și protocolul experimental.
Caoitolul V se referă la materialul biologic pe care s-a lucrat și
metodologiile de lucru folosite.
Capitolul VI face parte din cercetările propriu-zise și prezintă
performanțele de reproducție ale prepelițelor de carne, începând cu procesul de
incubație și continuând cu cel de creștere a tineretului.
Capitolul VII se referă la caracterizarea morfologică a tineretului din linia
de carne, prezentând în dinamică evoluția dimensiunilor corporale. Acestea oferă o
primă informație, despre aptitudinile păsărilor pentru producția de carne.
Măsurătorile au fost efectuate la diferite vârste, începând de la o zi și terminând cu
70 de zile. În acest capitol ne referim strict la vârstele la care au fost sacrificate
prepelițele, și anume 45,60 și 70 de zile. Cercetările au arăta că din punct de vedere
morfologic, cele două sexe se pot diferenția, începând cu vârsta de 21 de zile. La
45 de zile, când se instalează maturitatea sexuală, păsările nu și-au încheiat
procesul de creștere, acesta se continuă și după vârsta de 60 de zile. Din punct de

23
vedere fenotipic, cele două sexe, se deosebesc ușor deoarece în cazul prepelițelor,
dimorfismul sexual este în favoarea puicuțelor.
Capitolul VIII, cuprinde cercetări referitoare la profilul hematologic al
păsărilor din loturile experimentale și pe sexe. Acest aspect are o importanță
deosebită, deoarece prepelițele se caracterizează printru-un metabolism intens.
Determinările au arătat că odată cu instalarea maturității sexuale la cocoșei,
numărul de globule roșii și cantitatea de hemoglobină este mai mare la aceștia,
decât la puicuțe.
Capitolul IX, prezintă rezultatele la sacrificarea prepelițelor, pentru carne,
repartizate pe sex și vârstă. Rezultatele au arătat că producția cantitativă de carne,
crește odată cu vârsta. Sacrificarea la diferite vârste, are importanță din
considerente comerciale, deoarece valorificarea prepelițelor se poate face sub
formă de carcasă, sau pe porțiuni tranșate. Pentru valorificarea în carcasă, se
recomandă păsările sacrificate la 35 zile (Lotfi, 2011) și 45 zile, deoarece
randamentul la aceste vârste este între 50-60%. Valorificarea sub formă tranșată,
este de preferat o carcasă obținută la vârsta de peste 60-70 zile. Odată cu vârsta, se
înbunătățesc și calitățile organoleptice ale cărnii, mai ales gustul și aroma.
Capitolul X, se referă la caracteristicile fizico-chimice ale cărnii de
prepeliță. Cercetările au arătat că acestea sunt dependente de nivelul hrănirii și
influențate de vârsta și sexul păsărilor. Comparativ cu alte sortimente de carne, cea
de prepeliță, conține un procent ridicat de proteine, puține lipide și o caloricitate
redusă.
Capitolul XI prezintă rezultatele obținute în urma cercetărilor referitoare la
structura și textura mușchilor pectorali. Observațiile efectuate, pe vârste și sexe, au
relevat existența unor diferențe, atât citologice, cât și texturale la nivelul mușchilor
pectorali superficiali și profunzi. Structura citologică și participarea diferită a
țesutului muscular și conjunctiv în structura mușchiulor, imprimă acestora o serie
de însușiri organoleptice.

24
 SUMMARY

Under the current conditions, when the requirements of food of pupulation

recorded an increase of more than, the man is put in the situation of having to find
new sources to rapped nesesarul food. Of the species which have a
great importance in this context, it shall be counted birds, which in addition to the
fact that the consumer offers a varied assortment of meat, and availability to
increase production obtained in this sector.
Poultry, is part of the menu of the Romanians, being consumed by 3-4
times per week. Among the relatively recent species, of which
production has roused the interest of cinsumatorilor, and domestic quail, Coturnix
coturnix japonica, known as 'domesticated singsong bird, at the beginning of the
12th century, in Asia, where it has spread all over the world.
It is known that unlike other poultry, adjusts easily to different
environments, don't get sick of classical or cholera avian influenza, serious diseases
affecting sextorul poultry.
The characteristics of the biological them, fast growing tendency to early,
relatively small consumption of food, the need for a space rredus are growing,
which he rode off on farms they have used to create a new coturnicultura poultry
sector, with the tendency to develop.
The culinary, and pharmaceutical characteristics of the quail egg, as well as
the special qualities of the meat, have determined that more and more farmers to
indragrasca this species and to be concerned about obtaining specialized lines.
The theme addressed liucrarea present, it is interesting and timely, since
they provide a complete picture of morfo-physiological status of prepelitelor of
meat, starting from the period of growth and up to slaughter them. The data shall
be supplemented by thorough dynamic development of injury on the basis of the
age and sex, the characteristics of the physico-chemical properties of the meat,
aspects of haematology profile and finally make a specification structural and
texturala of muscle tissue.
Taza is structured in two parts, balanced by weight, with a moisture
content of 11 chapters, to which is added and the bibliographical sources.
The first part of the work has three chapters and relates to data from
literature on the systematic zoo prepelitelor with the presentation of the main
species of economic interest, effective, consumption and growth prospects and
presentation of the characteristics of the meat.
Part II of the work, entitled "its own research , structured in 8 chapters,
each of which shall have an aspect linked to the morfo-prepelitelor physiology of
the meat.

25
 The purpose of the work princiipal was to study the most important
physiological processes prepelitelor reared for meat and to highlight the
factors that influence the growth and their recovery.
The main objective was to determine the influence of the age and sex on
growth, the quantitative and qualitative production of meat, the environment and
the internal structure and texture of muscle.
The attainment of the objectives of the proposed, respected princiile
methodology of research, organization and carrying out of the working methods,
on the basis of experimental protocol.
Chapter I of the work refers to the systematic Zoo and the biological
prepelitelor particularities. Shall be submitted to the principal species, paying
particular attention to the description of the breeds and varieties obtained for the
production of meat and eggs
Chapter II presents the data relating to the production, consumption
and growth prospects for this species. The main producing countries are listed in
particular of meat and eggs, as well as the trends and prospects of this sector.
Chapter III shows in detail the characteristics of the meat quail, and the
factors that influence this production. Note that from the point of view of the
chemical, the meat is a grade recommended all+16+17, with a high protein content,
drifting value between 20-22,8g protein/100g product, rich in vitamins and mineral
salts. Factors that influence the production of meat, were described in detail,
because in addition to the ones of the external or the environment, the genetic
participate in the expression of this production. This chapter is a matter of
importance in the first part of the sentence, because the factors that influence meat
production justify and argue the objectives of this work.
Chapter IV, contains the purpose, research objectives, the institutional
framework in which they have been carried out, Research and experimental
design.
Caoitolul V refers to the biological material which has been worked and
methodologies used.
Chapter VI is part of research itself and presents the performance of
breeding of prepelitelor meat, starting with the process of hatching and continuing
with the increase in the youth.
Chapter VII refers to the morphological characterisation of the youth of the
meat, showing in the dynamics of the evolution of the dimensions of the tangible
assets. They provide a first information about the skills of poultry for meat
production. The measurements have been conducted at different ages, starting from
the day and finishing with 70 days. In this chapter we refer strictly to the ages to
which they have been slaughtered prepelitele, namely 45,60 and 70 days. Research
has shown that from the point of view of Morphologically, the two sexes can be
individualised, from the age of 21 days. To 45 days, when installing sexual

26
maturity, the birds have completed the process of growth, it continues after the age
of 60 days. From the point of view of phenotypically suited, the two sexes, differ
slightly because in the case of the prepelitelor, sexual dimorphism is in favor of
puicutelor.
Chapter VIII, includes research relating to the profile of the birds of the
haematology experimental lots and by sex. This aspect is of particular importance,
since it is characterized printru prepelitele an intense metabolism. The
examinations have shown that once with the installation of sexual maturity at
cocosei, the number of red corpuscles and the quantity of haemoglobin is greater ,
than to pullets entering.
Chapter IX, shall submit the results to the killing prepelitelor, for meat
products, broken down by sex and age. The results showed that the production of
meat, increases with age. The slaughter at different age levels, has the importance
of the commercial reasons, because the recouping prepelitelor can be made in the
form of carcases, or portions of cut. To capitalize on the housing, it is advisable to
poultry slaughtered at 35 days (Lotfi, 2011) and 45 days, because the yields
of these age is between 50-60%. Recovery in the form of the cut, it is preferable to
a case obtained at the age of over 60-70 days. With age, inbunatatesc and
organoleptic qualities of the meat, especially the taste and flavor.
Chapter X, shall relate to the characteristics of the physico-chemical
properties of the meat of quail. Research has shown that they are dependent on the
level of the feeding and influenced by age and sex of the birds. Compared with
other kinds of meat, the quail, contains a high percentage of proteins, lipids, and a
few caloricitate reduced.
Chapter XI shall submit the results of research relating to the structure of
the pectoral muscles and texture. The observations made on age and gender, has
revealed the existence of differences, both citologice texturale, as well as at the
level of the pectoral muscles frivolous had and deepen. Cytological structure and
participation of different muscle tissue and connective tissue in the structure of the
muschiulor, print them a series of organoleptic qualities.

27
 INTRODUCERE

În contextul actual, referindu-ne la populația planetei, ce înregistrează un

ritm mediu de creștere de 10-15% pe deceniu, cerințele de hrană, cunosc o creștere
tot mai mare, iar în situația prezentată, omul încearcă să asigure necesarul de hrană
prin cultivarea și creșterea unor specii noi de plante și animale. Studii relativ
recente oferite de OMS și FAO, au stabilit că nutriția normală a omului necesită un
consum proteic zilnic de 95-100g, din care cel puțin jumătate să fie de origine
animală. Din această cantitate de proteine animale, necesare consumului zilnic,
75% trebuie să provină din carne și ouă. Aceaste proteine au o valoare nutritivă și
biologică ridicată, o digestibilitate aproape totală, fiind considerate indispensabile
în nutriția umană.
Creşterea păsărilor (avicultura) reprezintă una dintre cele mai vechi
îndeletniciri ale omului, care de-a lungul timpului a domesticit, crescut și înmulţit
diferite specii de păsări, creând rase, linii, populații și hibrizi tot mai performante
(Van Ilie şi col. 2003).
Consumul de carne de pasăre la nivel mondial a crescut, conform datelor
statistice, la fel și cel de ouă. La noi în țară, producția și consumul de carne de
pasăre a avut o evoluție sinuoasă, cu perioade de creștere și scădere, situându-se la
nivelul anului 2018 la 40393 tone, conform datelor publicate de INS. Solicitările se
justifică ca urmare a creșterii cererii interne de carne de pasăre și a prețului mai
mic față de alte sortimente. În UE, tendința este diferită, funcție de specificul
fiecărei țări.
La începutul secolului al XII-lea, în Asia, a început procesul de
domesticire a prepelițelor sălbatice comune. Din cele 5 – 6 specii ale genului
Coturnix, care trăiesc pe câmpiile Asiei, Europei și Africii, specia Coturnix
coturnix japonica a fost domesticită mai întâi în China și apoi în Japonia. Din
Japonia prepelița domestică s-a răspândit treptat în Europa și America precum și în
restul Asiei. Prin domesticire, prepelițele sălbatice au suferit transformări
morfofiziologice, productive și comportamentale foarte evidente (Polen T şi col.,
2007).
Prepelița domestică este specia care completează sortimentele de carne de
pasăre oferite spre consum, fiind cunoscută din antichitate. Nu se poate preciza
momentul când a fost domesticită, dar se știe cu precizie faptul că, prepelița
japoneză stă la originea prepeliței domestice, care se crește în scopul obținerii
ouălor și a cărnii. Aceasta a evoluat în preferințele consumatorilor, fapt susținut de
creșterea consumului acestor produse. Carnea în general, și cea de pasăre în
special, reprezintă o importantă sursă de proteină animală, utilizată în hrana omului
și prezentă în meniul românilor de 3-4 ori pe săptămână . Pasărea are avantajul că,
are masa corporală relativ mică, oferă un produs permanent proaspăt, fiind

28
preferată de consumatori. Se prepară repede, are însușiri organoleptice apreciate, e
săracă în calorii și conține toți aminoacizii necesari nutriției omului.
Calitățile culinare ale cărnii și satisfacțiile oferite celor care se relaxează
prin vânătoare, recomandă prepelița ca pe o pasăre ce contribuie la diversificarea
sortimentelor pe care le oferă consumatorilor, dar și ca pasăre de ornament ca
urmare a numeroaselor specii și a penajului frumos colorat.
Pasărea în general și prepelița în special se caracterizează printr-o putere
mare de adaptare la diferite sisteme și densități de creștere. Ciclul de producție este
mai mic decât la alte specii de animale, creând astfel posibilitatea creșterii mai
multor serii pe an.
În privința producției de ouă și carne, statisticile FAO sau EUROSTAT nu
diferențează pe specii aceste produse, incluzându-le în producția și comerțul cu
carne și ouă de fazani, potârnichi și alte specii.
Din puținele informații existente se estimează că cei mai importanți
producători la nivel global sunt: China, Spania, Franța, Italia, SUA, Portugalia,
Brazilia și Japonia. În Europa, cea mai mare producătoare de carne și ouă de
prepeliță este Estonia, ce acoperă prin producția obținută piața internă cât și
exportul în Țările Baltice și Finlanda. În țările amintite, crescătorii sunt organizați
în asociații, astfel reușind să-și valorifice mai facil producția. Excepție face China,
țară în care 85% din producție se organizează în ferme de stat structurate în
combinate avicole.
Activitatea de creștere a prepelițelor are un trend ascendent, deoarece
produsele obținute sunt tot mai căutate de consumatori, fiind considerate delicatese
și o hrană sănătoasă, iar sectorul poate contribui la creșterea bunăstării locuitorilor
din mediul rural. Crescătorii, obişnuiesc să hrănească prepeliţele pentru carne cu
reţete furajere, cu nivele energo-proteice modeste, pentru că prepeliţa realizează o
greutate ce permite sacrificarea pentru consum la 35 de zile și la o greutate medie
de 200g.
În urma procesului de domesticire, coloritul penajului s-a diversificat
foarte mult, obținându-se culori noi precum: alb, negru, roșu, arginiu, maroniu,
apoi a crescut greutatea corporală de la 100 grame, la forma comună (sălbatică) la
150 – 300 de grame, la rasele de ouă și de carne. Producția de ouă a crescut de la 8
– 12 bucăți/an/cap de pasăre, la cea sălbatică, la peste 280 – 350 bucăți/an/cap de
pasăre, la rasele de ouă (Van Ilie şi col., 2003). Prepelița domestică și-a pierdut
instinctul de clocire, nu mai poate zbura și nu mai migrează, așa cum se întâmplă la
cea sălbatică. Subspecia Coturnix coturnix japonica include, după standardele
internaționale, 6 rase în care sunt incluse aproximativ 60 de linii. În Asia (Japonia,
China, Coreea) prepelițele au fost mai întâi crescute ca păsări cântătoare (de
colivie) și după anul 1200 [Link]. s-a extins și s-a perfecționat creșterea lor pentru
producția de ouă și carne (Viorica Boboc, 2005).

29
 Exploatarea intensivă a prepeliţelor domestice se datorează japonezilor,
care la începutul secolului XX au început ameliorarea acestor păsări şi au creat rase
şi linii specializate pentru producţia de ouă şi de carne. A luat naştere o nouă
ramură a aviculturii moderne şi anume coturnicultura (creşterea prepeliţelor), care
apoi s-a răspândit în Europa (Franţa, Italia, Spania, Germania) şi America de Nord
(SUA, Canada). De exemplu, la ora actuală, în avicultura niponă, coturnicultura
reprezintă 50 % din producţia de ouă şi ocupă locul secund în producţia de carne de
pasăre. Coturnicultura se extinde rapid în toate ţările dezvoltate şi nu numai,
asigurându-le consumatorilor produse alimentare de mare valoare biologică,
dietetice, cu caracter de delicatese, diversificând şi îmbogăţind oferta de produse
avicole (Viorica Boboc, 2005).
Referitor la calităţile culinare şi farmaceutice ale oului de prepeliţă,
medicina naturistă chineză consideră că, acestea se plasează pe locul trei, după
veninul de viperă şi Ging-Seng. Calităţile acestuia se datoresc compoziției chimice
combinate într-un mod miraculos (Abdel Azeeem și col 2010).
Oul de prepeliţă conţine aproximativ 15,8-18 calorii energie brută și
vitamine (A, E, B1, B2, B6, B12 şi acid folic) la care se adaugă substanțe minerale
(calciu, fosfor, fier, magneziu, potasiu, ș.a.). De asemenea este știut faptul că aceste
ouă conțin mai puțin colesterol decât cele de găină, sau de la alte specii de păsări
domestice (Teuşan Anca şi col., 2008). Acesta conţine de 10 ori mai puţin
colesterol, de 5 ori mai mult fosfor, de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multă
tiamină (B1) şi de 15 ori mai multă vitamina B12, în condiţiile în care are o
greutate de 5 ori mai mică decât cel de găină. Substanţele pe care le conţine oul de
prepeliţă acţionează ca veritabile medicamente, neavând contraindicaţii și efecte
adverse asupra celulei, a ţesutului şi sistemului nervos, cu efecte benefice asupra
memoriei (Isar O, 2003). Copiii care primesc în alimentaţia lor ouă de prepeliţă, au
o creştere şi o dezvoltare rapidă, sunt rezistenți la boli şi vor performa din punct de
vedere intelectual.
Carnea de prepeliță contribuie la diversificarea sortimentală a produselor
avicole, având un conținut ridicat de proteine, puține grăsimi, fiind dietetică și
gustoasă, pretându-se la prepararea numeroaselor delicatese culinare.
Avantajele creşterii prepeliţelor sunt remarcabile, dintre care le menționăm
pe cele mai importante: precocitatea (încep ouatul la vârsta de 5-6 săptămâni, iar
cele crescute pentru carne pot fi sacrificate la această vârstă); au un ciclu lung de
ouat (1,0-1,5 ani) şi produc 300-350 de ouă/an, cu o greutate a oului în jur de 10
grame; greutatea păsării raportată la cea a oului este de peste 20 de ori mai mare în
cazul prepelițelor crescute pentru ouă; consumă cantităţi mici de hrană (20-30
g/cap/zi), iar consumul specific are valori rezonabile; necesită un spaţiu redus de
creştere (100 păsări/m2), iar dacă sunt crescute în baterii, densitatea este şi mai
mare; cheltuielile cu materialul biologic şi echipamentele tehnologice sunt reduse

30
şi se recuperează în scurt timp; ouăle şi carnea sunt solicitate mai ales la export,
având o piaţă de desfacere care este în creştere și dezvoltare (Polen şi col.,2007).

31
 INTRODUCTION

In the current context, referring us to the population of the planet, what

records an average rate of increase of 10-15% per decade, the requirements of
food, I know a growing of food, in the situation presented, the man trying to ensure
that the requirements of food by the cultivation and growth of new species of plants
and animals. Relatively recent studies provided by the WHO and FAO, have
established that the normal nutrition of man requires a daily protein consumption
95-100g, of which at least half to be of animal origin of this quantity of animal
protein, required daily consumption, 75% must come from meat and eggs. These
Proteins have a high nutritional value and biological, a total digestibilitate most,
being considered indispensable in human nutrition.
The keeping of poultry (farming) is one of the oldest employments of man,
which in the course of time to 've tamed, increased and multiplied the different
species of birds, creating laughed, lines, populations and hybrids are still
performing (Van Ilie and col. 2003).
The consumption of fresh poultrymeat at world level has increased,
according to statistical data, and the eggs. In our country, the production and
consumption of fresh poultrymeat had a production winding path with periods of
rise and fall, namely to the year 2018 to 40393 tonnes, in accordance with the data
published by the INS. Applications shall be justified as a result of the increase in
demand of poultry and the price less than the face of other kinds. In the EU, the
trend is different, depending on the specificity of each country.
At the beginning of the 12th century, in Asia, started the process of
domestication of wild prepelitelor policy. Of the 5 - 6 species of the
genus Coturnix, who live on the undulating plains of Asia, Europe and Africa, has
been bringin em first in China and then in Japan, species Coturnix coturnix
japonica. In Japan quail domestica spread gradually in Europe and North America
as well as in the rest of Asia. The Domestication, wild prepelitele have undergone
transformation morfofiziologice, productive, and the behavioral very evident
(Pollen T and col., 2007).
Quail domestica is the species which complements the poultrymeat
products offered for consumption, being known since ancient times. It may not
specify the time when he was bringin em, but it is known with accuracy that the
Japanese quail is causing prepelitei domestic animals, which increases in order to
obtain the eggs and meat. This has evolved in consumer preferences, a fact
supported by increasing the consumption of these products. In general, meat and
poultry in particular, is an important source of animal protein, used in human food
and present in the menu of the Romanians 3-4 times per week . The bird has the
advantage that it has a relatively small bw offers a fresh produced continuously,
being preferred by consumers. Prepare quickly, has organoleptic qualities

32
appreciated, it is poor in calories and contains all the necessary amino acids in
human nutrition.
The culinary qualities of the meat and satisfactiile offered to those who
relax by quail hunting, recommends that on a bird which contributes to the
diversification of fish they offer consumers, but also that the poultrymeat trim as a
result of numerous species and penajului beautiful colors.
Quail bird in general and, in particular, is characterised by a high power
adapting to different systems and stocking densities of growth. The production
cycle is lower than in other species of animals, thus creating the possibility of more
than one series per year.
As regards the production of meat and eggs, or Eurostat statistics FAO
diferenteaza species not on these products, including them in the production of and
trade in meat and eggs pheasants, grouse--- and other species.
Of the few existing information it is estimated that the most important
producers at the global level are: the People's Republic of China, Spain, France,
Italy, USA, Portugal, Brazil and Japan. In Europe, the largest producing and quail
eggs is Estonia covering through the production obtained domestic and export to
the Baltic States and Finland. In the countries mentioned, farmers are organized in
associations, thus managing to put easier production. The exception is the People's
Republic of China, the country in which 85% of the production is organized in the
state farms held by poultry combined.
The increase in the prepelitelor has an ascendant trend, because the
products obtained are considered delicacies for many consumers, being a healthy
food, and the sector may contribute to an increase in the welfare of the inhabitants
of rural areas. Farms, used to feed prepelitele for meat with recipes with levels of
fodder, protein-energo modest, because quail performs a weight which allows the
slaughter for human consumption 35 days and at an average weight of 200g.
After the process of domestication, coloring penajului has diversified its
very much, resulting in new colors: white, black, red, brown, then arginiu,
increased body weight of 100 grams, the common form (wild) at 150 - 300 grams,
the breeds of eggs and meat. Egg production has increased from 8 to 12 pieces per
year per bird in the wild, at more than 280 - 350 pieces/year/bird to the breeds of
eggs (Van Ilie and col., 2003). Quail domestica has lost the instinct for hatching,
can no longer fly and not migrating, as it happens in the wild. Ssp Coturnix
coturnix japonica includes, according to international standards, 6 laughed in
which they are included approximately 60 lines. In Asia (Japan, China, Korea)
prepelitele were first raised as a singsong birds (cage) and after the year 1200 a.d.
has expanded and improved their growth for the production of meat and eggs
(Viorica Boboc, 2005).
The exploitation of the intensive prepelitelor domestic animals is due to the
japonezilor, which at the beginning of the 20th century began to improve these

33
birds and have created laughed and lines for the production of eggs and meat. Took
the birth of a new branch concerning poultry-farming modern namely
coturnicultura prepelitelor (increase), which then spread in Europe (France, Italy,
Spain, Germany) and North America (USA, Canada). For example, at present, in
the farming nipona, coturnicultura represent 50 % of the production of eggs and
ranks second in the production of poultry. Coturnicultura is expanding rapidly in
all developed countries and not only, giving them the consumer food products of
great value, with organic dietary, delicatessens, diversificand character and voiced
their protests of poultry products offer (Viorica Boboc, 2005).
Relating to the culinary qualities and pharmaceutical of quail egg, natural
medicine china considers that, they shall be placed on the third place after the viper
venom and Ging-Seng. The qualities of datoresc chemical composition combined
in one miraculously (Abdel Azeeem and col 2010).
The quail egg contains about 15,8-18 calories raw energy and vitamins
(A, E, B1, B2, B6, B12 and folic acid) to which shall be added to the mineral
substances (calcium, phosphorus, iron, magnesium, potassium, a.s.). It is also
known that these eggs contain less cholesterol than those hen, or from other species
of poultry (Teusan Anca and col., 2008). It contains 10 times less cholesterol, 5
times more phosphorus, 7.5 times more iron, 6 times more thiamine (B1) and 15
times more vitamin B12, in the conditions in which it has a weight of 5 times
lower than that of the hen. The substances which it contains quail egg acts as a
veritable drugs, goeth not contra-indications and adverse effects on the cell, tissue
and the nervous system, with beneficial effects on memory (Isar, 2003). Children
who receive in their feeding quail eggs, have a rapid growth and development, are
resistant to diseases and will performa from the point of view of intellectual.
The quail meat sortimentala contributes to the diversification of poultry
products, having a high content of protein, fat little dietary, and tasty, the
misunderstanding to the preparation of numerous culinary treats.
The advantages of increasing prepelitelor are remarkable, of
which they mention on the most important: tendency to early ouatul (beginning at
the age of 5-6 weeks, and, in the case of those animals reared for meat may
be slaughtered at this age); they have a long cycle of 1,0-1 laying (1.5 years) and
produce 300-350 eggs per year, with a weight of the egg around 10 grams; the
weight of the bird, as compared to the egg is over 20 times higher than in the case
of prepelitelor reared for eggs; consumes small amounts of food (20-30
g/head/day), and specific consumption is reasonable; requires a small space growth
(100 birds/m2), and if they are raised in batteries, Is the density and higher;
expenditure on the biological material and technological equipment are reduced
and shall be recovered in a short time; eggs and meat are required especially for
export, having a market which is in growth and development (pollen and
col.,2007).

34
 LISTA DE ABREVIERI
LIST OF ABBREVIATIONS

Gs = spor pe perioadă
Gf= greutate la sfârșitul perioadei
Gi = greutate la începutul perioadei
n = număr de zile
Ns = consum furaj pe faze de creștere
Nc = cantitate de furaj consumat
Nr= cantitate de furaj rămasă la sfârșitul fazei de creștere
IC = indice de consum (kg n.c/kg spor)
N = cantitate nutreț consumat
G = spor în greutate
OF = ouă fertile
Oi = ouă incubate
OL = ouă limpezi
TPV = Total pui viabli
Ht(%) = hematocrit
H = înălțimea coloanei de sânge
h = înălțimea coloanei de eritrocite
∑x = suma valorilor individuale
∑x2 =suma patratelor abaterilor
n-1 = grade de libertate
= diametru mediu
DM = diametrul mare
Dm = diametrul mic
S = suprafața secțiunilor
D = Diametrul mare al rabdocitelor
d = Diametrul mic al rabdocitelor
FMI = fascicule muscular
Nr f.m = număr fascicul musculor
[Link] = suprafața transversală a fasciculului muscular
PTM% = Proporție țesut muscular
mcg = mcrograme
PTC% = proporție țesut conjunctiv

35
36
 PARTEA I:
STUDIU BIBLIOGRAFIC
PART I:
BIBLIOGRAPHIC STUDY

CAPITOLUL 1
SISTEMATICA ZOOLOGICĂ ȘI PARTICULARITĂȚILE
BIOLOGICE ALE PREPELIȚELOR
CHAPTER 1
THE ZOOSYSTEMS AND THE
PECULIARITIES OF THE QUAILS

Prepelița este cea mai mică și mai prolifică specie ce aparține clasei Aves.
Grupul din care face parte cuprinde cele mai numeroase specii, întâlnindu-se în
cele mai diverse medii, exceptând pe cele reci. Sunt vertebrate ovipare, cu
capacitate de zbor, iar forma corpului este aerodinamică. Prepelița este
reprezentanta ordinului Galiformes, prezentă pe toate continentele, cu excepția
Americii și Antarcticei (Ricarda Mondry, 2016). Ordinul cuprinde numeroase
specii, dintre care cele mai importante sunt: prepelița japoneză (Coturnix Coturnix
Japonica) și cea europeană (Coturnix Coturnix Coturnix). Singura specie
domesticită a fost cea japoneză, a cărei creștere în captivitate este utilizată în
Japonia de câteva secole. Domesticirea prepeliței europene nu a fost efectuată până
în acest moment.
Prepelița domestică, ca descendentă din cea sălbatică, are o creștere rapidă,
depune ponta timpuriu și în număr mare, producând șase generații de descendenți
pe an. Utilizarea ouălor și a cărnii pentru consumul uman au contribuit la
popularitatea prepeliței, fiind apreciată de secole.
Prepelița sălbatică (Coturnix Coturnix), este cunoscută popular sub numele
de pit-palac. Femela este mai mică decât masculul și este întâlnită în zona de
câmpie, și mai rar la dealuri.
Lungimea totală a corpului este de 18.0-18.6 cm, greutatea oscilează între
100-150g. Culoarea este brun deschisă pe spate, cu dungi longitudinale și benzi
transverale, închise la culoare (fig 1.1). Caracteristică este dunga galbenă-alburie,
de-a lungul creștetului capului și deasupra ochilor. Masculul are pe gușă dungi
brun închise, aproape negre (Cotta, 2001). Trăiește în culturi de plante furajere,
fânețe și semănături, iar după recoltarea cerealelor se mută în miriști după care
întră în porumbiști.

37
 Figura 1.1 Prepeliță sălbatică, femelă și mascul
Figure 1.1 Wild quails, female and male
([Link]
[Link])

Este o pasăre migratoare, care între 5-20 septembrie pleacă să ierneze în

Africa de Nord. Migrația are loc noaptea, în grupuri mici, cele ce vin din Nord
poposesc câteva zile la noi, după care își continuă drumul. Dușmanii sunt atât
răpitorii cu păr și pene, rețelele telefonice, electrice și omul care le prinde cu
plasele pentru consumul local sau export (Cotta 2001).
Depune între 8-15 ouă în a doua jumătate a lunii mai, într-un cuib construit
pe sol. Prepelița sălbatică poate scoate într-un an și două rânduri de pui. Incubația
durează 16-22 de zile (Cotta, 2001). La ecloziune, puii sunt acoperiți cu un puf
galben, au o pată neagră pe frunte, și o dungă închisă de-a lungul șirei spinării
însoțită de o linie închisă pe fiecare latură a corpului.
Dezvoltarea puilor este rapidă, la 20 de zile zboară, iar la o lună ajung
aproape de mărimea părinților. Hrana este atât vegetală cât și animală. La pui,
predomină hrana animală, iar la adulți aceasta se compune din semințe de mei,
mohor, la care se adaugă insecte și larvele acestora, râme și melci mici (Cotta,
2001).

1.1. Sistematica zoologică și particularitățile biologice ale

prepelițelor
1.1. Zoo systems and biological characteristics of quail
Prepelițele sunt răspândite peste tot în lume, sunt cunoscute peste 100 de
rase diferite împărțite în două subfamilii distincte Odontophoridae și Coturnicine,
acestea din urmă sunt specifice emisferei estice.
Cea mai populară dintre reprezentanți este prepelița japoneză care a dat
prin creșterea ei în captivitate rasele moderne întâlnite astăzi în diferite zone de pe
glob.
Din punct de vedere zoologic prepelița domestică face parte din:
 Clasa Aves
 Ordinul: Galiformes
 Familia: Fasianide
 Subfamilia: Coturnicine
 Genul: Coturnix
Subfamilia Coturnicine cuprinde genul Coturnix, iar cele mai
reprezentative specii sunt prepelița japoneză (Coturnix Japonica), prepelița

38
chinezească (Coturnix Chinensis), de miriște (Coturnix Pectoralis), prepelița cu
pieptul negru (Coturnix Coromandelica), prepelița arlechin (Coturnix Delegorguei)
și prepelița albastră (Coturnix Adansonii).

1.1.1. Prepelița japoneză (Coturnix japonica)

1.1.1. Japanese quail (Coturnix japonica)
Prepelița japoneză este întâlnită în stare sălbatică în Estul Asiei (India,
Coreea, Japonia și China), precum și în Rusia. Au fost identificate și în alte regiuni
cum ar fi: Vietnam, Cambogia, Laos, acestea migrând din Japonia spre teritoriile
amintite. Sunt și în alte părți ale globului cum ar fi: Africa, Tanzania, Kenia,
Namibia și Madagascar, de-a lungul văii Nilului, până în Egipt (fig 1.2).
Trăiește pe sol, într-o zonă cu vegetație abundentă, tufișuri, zone agricole,
care îi oferă siguranță și protecție față de prădători. Preferă de asemenea și zonele
de stepă, pajiștile, fânețele, și zonele de munte cu pante ușoare situate lângă ape.

Figura 1.2 Prepelița japoneză

Figure 1.2 Japanese quail

În sezonul rece migrează în zone mai calde. Diferența dintre sexe este
puțin evidentă, însă masculul este mai mic decât femela, atât ca talie, cât și ca
greutate. Culoarea puilor în primele zile de viață este aceeași la cele două sexe, iar
la adulți, masculul prezintă în partea anterioară a gâtului un penaj colorat în brun-
roșcat, iar femela are penele de culoare bej. În urma domesticirii se diferențează
două linii de prepelițe: una ușoară cu o masă corporală de 100-160g și o linie grea
având greutăți cu limite de 235-280g.
Prepeliţa japoneză este cea mai veche şi mai performantă dintre prepeliţele
domestice, care prezintă indici morfo-productivi cu totul remarcabili, ce fac din
această pasăre o campioană a aviculturii intensive. Într-un an produce 300- 350 de
ouă, cu o greutate medie de 10 grame.
Masculul înregistrează la maturitate o greutate corporală medie de 120-130
grame. Dimorfismul sexual se poate distinge începând de la vârsta de 3 săptămâni.
Sunt și alte elemente de deosebire a celor două sexe şi anume: cloaca femelei este

39
alungită transversal în timp ce la mascul, aceasta prezintă o excrescenţă de culoare
roz, care nu este acoperită cu pene.
Vârsta depunerii primului ou este de 40 de zile (6 săptămâni), iar perioada
de incubare a ouălor este de 16-17 zile. Prepeliţa japoneză este o pasăre cu cerințe
mai mari față de lumină, ea necesitând un regim de 14 ore de lumină continuă,
ceea ce influenţează pozitiv producţia de ouă. Fenomenul de năpârlire este slab şi
rar manifestat, în condiţiile în care temperatura ambientală este menţinută constant
la valori de 20–22ºC pe parcursul întregului an. Din ouăle produse într-un an se pot
obţine 180-240 pui viabili.
La această rasă de prepeliţe există atât linii specializate pentru producţia
de ouă, cât şi linii specializate pentru producţia de carne, acestea din urmă având
greutăţi corporale mai mari. (Yoshikura, 1972).

1.1.2. Prepelița chinezească (Coturnix chinensis)

1.1.2. Chinese honeysuckle (Coturnix chinensis)
Este una dintre cele mai mici prepeliţe crescute în captivitate, având un
penaj foarte frumos colorat în albastru (specific masculilor). Trăieşte şi în libertate,
pe câmpiile întinse din Asia de sud-est şi în nordul Australiei. Poate zbura, dar
numai pe distanţe mici. Masculul are o lungime a corpului de aproximativ 12 cm,
iar femela, 13 cm. Este crescută ca o pasăre de ornament (fig. 1.3) .

Figura 1.3 Prepelița chinezească

(Coturnic chinesis)
Figure 1.3 Chinese prepeel (Coturnic
chinesis)
([Link]
5535838287830/)

1.1.3. Prepelița grânelor / europeană (Coturnix coturnix)

1.1.3. Cultivation of the European grain (Coturnix coturnix)
Este o specie migratoare cu o distribuție geografică largă, ce cuibărește în
Europa Centrală și de Sud, Asia de Vest, Africa de N-V, Israel, Nordul Irakului și
al Iranului. Unele dintre păsări iernează în Africa de Nord și se reproduc parțial în
această zonă, înainte de a reveni în Europa.
Este o prepeliță mică, cu o lungime de 17 cm, și cu anvergura aripilor de
34 cm (fig. 1.4). Dimorfismul sexual este puțin pronunțat, astfel masculul are un
penaj maro, iar gâtul este gălbui sau roșcat cu o zonă neagră centrală mai mult sau
mai puțin extinsă. Femela are culoarea penajului brun, însă zona gâtului este
albicioasă (Hennache A., 2011).

40
 Figura 1.4 Prepelița grânelor / europeană
(Coturnix coturnix)
Figure 1.4 Grain / European Quail
(Coturnix coturnix)

Hrana este formată în principal din semințe, iarbă, omizi, melci mici și
larve (mai ales când cresc puii). Prezintă multe subspecii datorită ariei geografice
vaste pe care se găsește și a habitatelor diferite pe care le populează. Prepelița
poate fi monogamă, bigamă sau poligamă funcție de densitatea populației și de
raportul între sexe.
Duce o viață solitară în afara sezonului de împerechere, iar tineretul
rămâne împreună cu părinții până la migrarea din toamnă. Zborul migrator este
nocturn. Femela depune 10 ouă, într-un cuib construit sumar la suprafața solului,
căptușit cu plante sau ramuri. În mod excepțional două femele pot depune ouă în
același cuib (Madge S. 2002).
Un interes deosebit, mai ales cinegetic, dețin speciile din subfamilia
Odontophoride ce cuprinde genul Callipepla ce include prepelițele întâlnite mai
ales pe teritoriul american. Trei specii sunt mai importante, și anume: prepelița de
California (Callipepla Californica), prepelița elegantă (Callipepla Benson) (fig
1.5) și Gambel’s quail (Callipepla Gambelii).

Figura 1.5 Prepelița elegantă (Callipepla Benson)

Figure 1.5 Elegant quail (Callipepla Benson)
([Link]

1.2. Originea și domesticirea prepelițelor

1.2. Origin and domestication of quail
Domesticirea prepelițelor a fost pentru prima oară consemnată în cronicile
nipone din secolul XII, unde se relatează despre vindecarea unui împărat japonez
ce suferea de tuberculoză și care în urma consumării cărnii și a ouălor acestei specii
s-ar fi vindecat. Pentru a urma acest regim, prepelițele au fost capturate și crescute
în captivitate (Havers 1964).

41
 Referitor la acest aspect au apărut recent și alte teorii legate de
domesticirea prepelițelor care susțin că în China în jurul anului 770 Î.H, se practica
capturarea și creșterea prepelițelor, mai ales a masculilor pentru lupte între ei și
pentru cântecul acestora (Chiang W. et all 2008).
O altă teorie susține faptul că prepelițele au fost domesticite în Extremul
Orient, în țări precum: Coreea, China și Japonia începând cu anul 1300, la început
pentru divertisment și ulterior pentru consumul acestora și al ouălelor.
În perioada secolelor XV-XVIII scrierile menționează prezența cărnii și a
ouălor de prepeliță în dieta aristrocrației nipone, fiindu-le atribuite proprietăți
curative și regenerative asociate cu leacuri miraculoase ce puteau păstra tinerețea.
În această perioadă ouălele se puteau procura din cuiburile găsite pe câmp, iar
carnea prin vânat.
Domesticirea s-a realizat, folosind ouă de prepelițe sălbatice clocite de alte
păsări de curte. În a doua jumătate a secolului XIX când burghezia ca și clasă
socială și-a luat avânt, cererea de carne și ouă de prepeliță a crescut foarte mult, iar
vânatul și culegerea ouălor nu au mai fost suficiente, impunând creșterea lor în
captivitate. În prima jumătate a secolului trecut, japonezii au dus cu ei în regiunile
ocupate din Sud-Estul Asiei prepelițe pentru a hrăni trupele staționate aici.
După cel de al Doilea Razboi Mondial, europenii și nord americanii au
adus în țările lor prepelița japoneză domestică. Aceasta s-a impus pe piața țărilor
occidentale ca un produs distinct, substituind carnea de prepeliță sălbatică în
preparatele culinare cu specific vânătoresc.
În Japonia, prepelițele se cresc pentru ouă și carne, reprezentând al doilea
sector avicol ca importanță după cel de creștere a păsărilor.

1.3. Principalele rase și varietăți

1.3 Main breeds and varieties
Pe langă principalele rase descrise anterior, amintim faptul că au fost
obținute diferite rase a căror producție principală este cea de ouă, carne sau mixtă

1.3.1. Rasa Franceză

1.3.1. French race
Are coloritul penajului aproape la fel ca și cea japoneză, având o greutate
corporală de 150-160 grame la femele şi de 120-125 grame la masculi. Femela
produce 290-300 ouă pe an, acestea având greutăţi între 9-12 grame, iar vârsta
depunerii primului ou este de 40-42 de zile (fig 1.6).

42
 Figura. 1.6 Prepeliţa domestică (rasa
Franceză), Coturnix japonica (foto
original)
Figure. 1.6 Domestic quail (French breed),
Coturnix japonica (photo original)

Ouăle au un colorit şi desen specific, cu dimensiuni de 3/2,5 cm. La

ecloziune puii au greutăţi de 5-10 grame (în medie 7-8 grame) şi o viteză de
creştere foarte mare, mai ales în prima săptămână de viaţă (Periquet, 1994).

1.3.2. Rasa Italiană

1.3.2. Italian breed
Este o prepeliță ceva mai mică decât cea franceză, astfel că femela are o
greutate medie de 140 grame, iar masculul de 110-120 grame (fig. 1.7). Prepeliţele
din această rasă produc 290-300 ouă/an, cu o greutate medie de 9-10 grame.

Figura 1.7 Prepeliţa italiană

Figure 1.7 Italian quail

Vârsta depunerii primului ou este de 40-42 de zile. Penajul la această rasă

de prepeliţe are culori şi nuanţe de maro şi crem. Se aseamănă cu prepeliţa
mexicană.

1.3.3. Varietatea Negro-Grey (Neagră gri)

1.3.3. Negro-Gray Variety (Gray Black)
Este o prepeliţă la care penajul are o culoare neagră sau maro, cele două
sexe nedeosebindu-se din acest punct de vedere. Este o varietate formată în Anglia,
femelele au greutăţi corporale de 145 grame, iar masculii de 120 grame (fig. 1.8).
Producţia de ouă este de 280-300 bucăţi/an, acestea având greutăţi de 9-10 grame.

43
 Figura 1.8 Prepeliţa Negro-Grey (varietatea
Neagră gri)
Figure 1.8 Negro-Gray Pregelite (Gray Black
Variety)

Debutul ouatului se face la vârsta de 35-38 de zile, aceste păsări fiind ceva
mai precoce decât cele din alte rase şi varietăţi. Există şi o varietate de culoare
albă, cu ochii negri ceva mai sensibilă la condiţiile de mediu decât varianta neagră
(englezească).
Femelele au greutăţi de 140 grame, iar masculii de 120 grame, producţia de
ouă este de 280 bucăţi/an, acestea având o greutate de 9-10 grame. Vârsta de debut
a ouatului este de 40-42 de zile (Polen, 2007).

1.3.4. Varietatea Jumbo

1.3.4. Variety Jumbo
Este crescută pentru producţia de carne deoarece poate atinge greutăţi
considerabile de până la 450g. Coloritul penajului nu diferă mult faţă de varietatea
comună de prepeliţe japoneze crescute pentru producţia de ouă. Lungimea corpului
poate atinge 18-20 cm (Thear, 2007).

1.3.5. Varietatea Tuxedo (bălţată)

1.3.5. Variety of Tuxedo (puddles)
Este creată în Anglia, prin încrucişarea a două varietăţi: albă şi maro. Prin
urmare aceste prepeliţe au penajul de la nivelul capului, partea dorsală a gâtului,
spinării şi aripilor de o culoare ce poate varia de la maro-închis până la bej-deschis,
în timp ce penele de pe abdomen şi piept sunt albe (fig. 1.9) .

Figura 1.9 Prepeliţa bălţată (varietatea Tuxedo)

Figure 1.9 Pickled chestnut (Tuxedo variety)

44
 Greutatea corporală a femelelor este de 140-145 grame, iar a masculilor
este de 120-125 grame. Producţia de ouă atinge 290-300 bucăţi/an, acestea având
greutăţi de 9-10 grame. Vârsta depunerii primului ou este de 40-42 de zile.
Dimorfismul sexual este slab diferențiat, astfel încât cele două sexe se disting
destul de târziu.

1.3.6. Varietatea Aurie-manciuriană

1.3.6. The Golden-Manchurian Variety
Este originară din nordul Chinei. Denumirea ei este legată de culoarea
aurie a penajului, ce rezultă din amestecul penelor de culoare galbenă şi maron (de
diferite nuanţe). Are o talie şi o greutate mai mică, femelele având la maturitate
136 grame. Acestea produc într-un an circa 290 de ouă cu o greutate de 9-11
grame, iar vârsta de debut a ouatului este de 40 de zile. Corpul femelei este mai
mare decât cel al masculului (fig. 1.10).

Figura 1.10 Prepeliţa manciuriană (varietatea aurie)

Figure 1.10 Manchurian turkey (golden variety)

1.3.7. Varietatea Brown

1.3.7. Variety Brown
Este crescută pentru producţia de ouă. Lungimea corpului este de 15-20
cm. Penajul acestor prepeliţe poate avea mai multe nuanţe de la crem până la
scorţişoară şi maro-închis. (Kuzmina, 1992.).

1.3.8. Varietatea Rosetta

1.3.8. Variety Rosetta
Este o prepeliţă cu temperament liniştit (tăcută). Penajul are un colorit
asemănător cu scorţişoara (maroniu-deschis). Este o prepeliţă foarte prolifică,
producând peste 300 de ouă pe an (fig. 1.11).

45
 Figura 1.11 Varietatea Rosetta
Figure 1.11 Rosettaie Variety

1.3.9. Varietatea Roşie-Estoniană

1.3.9. Red-Estonian variety
E o prepeliţă mai masivă, cu greutăţi corporale, la femele, de 190-200
grame şi de 160-170 grame la masculi. Producţia medie de ouă este de 250 de
bucăţi/an, cu o greutate de 12 grame. Vârsta producerii primului ou este de 38-40
de zile. Culoarea penajului este brună-roşcată şi uniformă pe tot corpul.

1.3.10. Varietatea Tibetană

1.3.10. The Tibetan Variety
Are un penaj închis la culoare. Este crescută atât pentru producţia de ouă
cât şi pentru cea de carne. Deasemenea se folosește şi pentru antrenamentul
câinilor de vânătoare (fig. 1.12).

Figura 1.12 Prepeliţă varitatea Tibetană

Figure 1.12 Tibetan variety quail
([Link]

1.3.11. Varietatea Faraon

1.3.11. The Pharaoh Variety
Este prepelița specializată pentru producţia de carne, fiind rezultatul
muncii de selecţie efectuată în această direcţie. Penajul are un colorit asemănător
cu cel al prepeliţelor japoneze, dar greutatea corporală este mai mare (fig. 1.13).
Femelele cântăresc la maturitate în medie 235 grame, iar masculii 190-200
grame. La unele linii ale acestei varietăţi, femelele ajung la o greutate corporală de
300- 350 grame, iar masculii la 220-300 grame. Producţia medie de ouă este la

46
această varietate de 220 bucăţi pe an, cu o greutate de 12-14 grame. Vârsta
depunerii primului ou este la 50-55 zile (Polen, 2007).

Figura 1.13 Prepeliţe Faraon, varietatea albă

Figure 1.13 Pharaoh quail, the white variety
([Link]
[Link])

La noi în ţară au existat la Institutul de Cercetare şi Producţie pentru

Creşterea Păsărilor şi Animalelor Mici (I.C.P.C.P.A.M.) Baloteşti, preocupări
pentru importul, înmulţirea şi selecţionarea unor rase, linii şi varietăţi de prepeliţe.
Aici s-au crescut prepeliţe japoneze, franţuzeşti şi italiene, care au fost folosite la
obținerea unei linii de carne „0-Baloteşti”. Performanțele acesteia sunt următoarele:
vârsta depunerii primului ou este la 7 săptămâni, producția de ouă pe an 270-280,
greutatea unui ou: 10 grame, consumul de furaje: 28-30 grame/cap/zi.
Cercetările efectuate la Balotești, pe prepelițe, au dus la crearea și a unei
linii specializată pentru producția de carne ce se caracterizează printr-o masă
corporală de peste 250g cu performanțe de creștere și îngrășare deosebite.
Există la diferiţi crescători particulari, un material biologic valoros ce
provine din liniile de la Baloteşti, dar şi din importuri efectuate din: Franţa, Italia,
Ungaria, Germania, Anglia, S.U.A., etc. Pe lângă aceste rase, linii şi varietăţi de
prepeliţe, care sunt specializate pentru cele două producţii principale (carne şi ouă),
mai există unele care se cresc ca pasări de ornament sau în scop cinegetic.

47
 CAPITOLUL 2
DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE PRIVIND
CREȘTEREA PREPELIȚELOR DE CARNE
CHAPTER 2
SPECIALTY LITERATURE DATA ON
GROWTH REGARDING QUAILS OF MEAT

2.1. Efective și producții

2.1. Effective and productions
Prepelița a fost cunoscută mai întâi ca pasăre de ornament, apoi
producătoare de ouă, pentru experiențe de laborator și în final ca producătoare de
carne (A.G. Bertechini 2012).
Datele din literatura de specialitate cuprind informații puține referitoare la
efective și la consumul de ouă și carne de prepeliță. Țara asiatică cu cele mai mari
efective este Japonia, care deţine 7.3 mil capete de diferite vârste şi categorii de
producţie (ouă, carne). Alte ţări din Asia, care deţin efective de prepeliţe sunt:
Pakistan cu 100 mil capete, Federaţia Rusă cu 65 mil păsări , Coreea de Sud şi cu
un efectiv de 65 mii capete. Alte ţări europene care cresc prepeliţe în număr mai
mare sunt: Finlanda (4 mil capete), Belgia (2 mil capete) și Slovacia (60 mii
capete). Bulgaria a construit prima fermă de prepeliţe în anul 1976, iar producţia
comercială de ouă şi de carne de prepeliţă a debutat în anul 1980, fiind de 560 mii
de păsări (MAFF, 2010).
Țările care cresc prepelița pentru carne sunt: Spania, Franța, USA fără a se
prezenta efectivele și producțiile (Harunna E. S și col 2017).
În Franța se abatorizează peste 100 mil de prepelițe/an care se
comercializează în stare proaspătă sau congelată.
Se constată faptul că în Estonia, coturnicultura s-a extins rapid, fiind o
ramură foarte dinamică a aviculturii acestei ţări. Acest fenomen de extindere rapidă
a acestui sector s-a produs, cu siguranţă şi în alte ţări europene: Italia, Spania,
Austria, Ungaria ș.a.
În Franţa se apreciază că există circa 2000 de crescători de prepeliţe, care
funcție de efectivele ce le deţin se pot împărţi în trei categorii şi anume: crescătorii
ce folosesc sistemul intensiv de creștere care livrează circa 50 mii păsări/ săptă-
mână sau 2.6 mil de păsări/an; crescătorii ce practică sistemul semiintensiv de
creștere și produc 5-30 mii de păsări/săptămână sau 260 mii-1.5 mil de capete/an şi
crescătorii de tip „familial” care produc 100-4000 păsări/ săptămână sau 5200-200
mii capete/an. Numărul crescătoriilor intensive și semintensive împreună nu
depăşesc ca număr 100 de exploatații, cele mai multe fiind de tip familial.

48
Producţia care se obține în primele două sisteme de creștere reprezintă, în Franţa
circa 60% din producția de pe piaţa produselor avicole (Suleiman Saidu, 2014).
În ţara noastră nu se cunoaşte oficial, efectivul existent de prepeliţe
domestice, dar se estimează că pot fi cel puţin 300-500 mii capete, la crescătorii
particulari. Aceștia dețin efective mici, de 50-150 păsări conform datelor statistice
deținute de UCP (Uniunea Crescătorilor de Păsări).
Au fost identificate, cu dificultate, o serie de efective de prepelițe
domestice, în cel puțin trei județe ale României. Acestea sunt: Neamț, Iași și Bihor.
În județul Neamț, la „Suinprod S.A.”, Roman a existat o microfermă de profil, cu
un efectiv de 3 mii de capete prepelițe, din care circa 30 % erau masculi și restul
femele ouătoare și tineret de diferite vârste. În județul Bihor, au fost identificate în
trei crescătorii de tip familial, un efectiv de 995 capete prepelițe, din care 245
masculi și 750 femele și tineret ( Van I M, 2003).
În județul Iași există câțiva mici crescători cu efective care însumate nu
depășesc 540 de capete (140 masculi și 400 femele și tineret).
Încă din anul 1957, Universitatea din California, a utilizat pentru
cercetările medicale prepelița. În mod obișnuit și astăzi, se utilizează această pasăre
în cercetări de fiziologie, nutriție și embriologie (Bertechini A.G 2012).
În Europa, creșterea prepelițelor pentru carne și ouă se face în baterii etajate
și în cuști în proporție de 90%. Există numeroase discuții și luări de poziție privind
acest aspect al creșterii, ce este considerat inadecvat pentru bunăstarea acestor păsări
și se militează pentru adoptarea unei legislații specifice pentru a le proteja.

2.2. Consumul de ouă și carne de prepeliță și perspective de creștere

2.2. Consumption of eggs and quail meat and growth prospects
În literatura de specialitate, sunt puţine date disponibile referitoare la
producţia şi consumul de ouă şi carne de prepeliţă. Astfel, Whyte E.P 2000, a oferit
câteva date referitoare la producţia de ouă de prepeliţă în Estonia şi la dinamica ei,
în diferite perioade de timp. Sursele bibliografice citate susțin că producția de ouă a
avut o creștere continuă ca urmare a înmulțirii efectivelor și a cerințelor pieții.
Cercetări recente arată că producția de ouă a înregistrat o stagnare la nivelul anului
2012 (Bertechini A. G, 2012).
Ameliorarea prepeliţelor, a determinat obținerea unei rase estoniene a cărei
parametri productivi au crescut în mod constant. În ceea ce priveşte destinaţia producţiei
de ouă din Estonia, 70,37 % din aceasta a fost solicitată de industria vaccinurilor (umane
şi veterinare) şi pentru ouă de incubaţie în scopul producerii puilor de o zi.
România este prezentă printre țările ce cresc prepelițe pentru ouă, mai ales
în scop terapeutic, fără însă a se indica și efectivele existente.
În ceea ce priveşte producţia de carne de prepeliţă şi aici datele statistice
disponibile sunt foarte puţine. De exemplu, piaţa producţiei de carne de prepeliţă în

49
Franţa, este destul de dezvoltată, fiind estimată la [Link] tone, cu tendinţă de
creştere şi dezvoltare (Marin și colab., 1990).
Producţii importante de carne de prepeliţă se obţin şi în ţări precum: Italia,
Spania, Ungaria, Polonia, Belgia, Elveţia. Austria, Arabia Saudită, Maroc, Algeria,
etc. În ultimii ani, ca urmare a creşterii efectivelor de prepeliţe destinate producţiei de
carne, au început să fie construite abatoare specializate pentru sacrificarea,
industrializarea şi valorificarea superioară a producţiei rezultată de la această specie.
În producția de ouă, există un trend legat de conservarea lor prin murare, și de
creștere a greutății acestora. În fermele mari, există tendința de a automatiza procesul
tehnologic și de a integra producția în industria prelucrătoare (Bertechini A.G 2012).
Având în vedere consumul încă mic de ouă de prepeliță, dezvoltarea
tehnologică incipientă a sectorului, posibilitățile practice de export mari și creșterea
populației, putem anticipa că în perspectivă acest sector are tendința de a se
dezvolta (Bertechini A.G 2012).
Pe de altă parte, sunt necesare mai multe cercetări, mai ales în zona de
ameliorarea genetică, care să ofere sprijin crescătorilor, deoarece produsele
obținute reprezintă o sursă de proteine animale cu o valoare biologică ridicată
pentru consumul uman (Ojo V și col, 2014).
În producția de carne se impune creșterea greutății la sacrificare și definirea
clară a tendinței de creștere a liniilor specializate.

50
 CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE CĂRNII DE PREPELIȚĂ
CHAPTER 3
CHARACTERISTICS OF QUAIL MEAT

Unul dintre alimentele considerate de bază pentru om este carnea, ca urmare

a rolului ei plastic și energetic pentru organismul uman. Valoarea ei nutritivă constă
în bogăția în proteine și aminoacizi, iar oligoelementele și vitaminele îi conferă
proprietăți nutriționale și organoleptice remarcabile. În plus carnea de pasăre are o
digestibilitate ridicată fiind de 96-98% (Vacaru Opriș și col 2007).
Cantitatea și calitatea cărnii este influențată de numeroși factori, genetici și
de mediu, fiecare acționând în proporții diferite. Dintre factorii genetici care în
mod firesc influențează producția de carne sunt: specia, rasa, linia, hibridul,
individul, vârsta și sexul, însușirile de reproducție și de creștere.
Printre factorii de mediu care determină și influețează această producție
enumerăm: tehnologia de creștere și abatorizare, bunăstarea animalelor și nu în
ultimul rând utilizarea medicamentelor în procesul de creștere ([Link] și col 2015).
Calitatea cărnii este influențată in mod intrinsec și de structura și
compoziția mușchilor (Listrat et col 2015), care la rândul lor sunt dependenți de
rasă, sex, vârsta sacrificării, dar și condițiile de furajare pot exercita o influență
asupra acesteia (Berry et all 2014).
Interacțiunea dintre factorii ce influențează cantitatea și calitatea cărnii
determină la rândul lor calitatea carcasei și caracteristicile tehnologice, senzoriale
și nutriționale ale acesteia, influențând percepția și consumul uman.
Carnea de prepeliță, potrivit datelor din literatura de specialitate, prezintă
eficiență din punct de vedere economic pentru că păsările se valorifică la vârsta de
35 de zile și la o greutate medie de 200g.
Din punct de vedere nutrițional, carnea de prepeliță este considerată
dietetică, iar principalii indici nutriționali (glicemic, densitate nutrițională și
densitate calorică) sunt mici (B. Lebert și col 2015).

3.1. Compoziția chimică a cărnii de pasăre

3.1. Chemical composition of poultrymeat
Carnea de pasăre prezintă din punct de vedere chimic o variabilitate
determinată în primul rând de specia de la care provine sortimentul respectiv, de vârstă,
de hrana administrată și de porțiunea anatomică din carcasă la care se face analiza.
Compoziția chimică a carcasei în totalitate și pe porțiuni anatomice, prezintă
diferențe evidente între specii. În scopul susținerii celor afirmate, prezentăm în
continuare, un tabel privind carnea de prepeliță prin comparație cu cea de pui
broiler (USDA National Nutrient for Standard Reference, Release 21, 2019) (tab.
3.1).

51
 Tabelul 3.1 / Table 3.1
Compoziția chimică a prepelitelor și a puilor de găină
The chemical composition of quail and chicken broiler
(USDA National Nutrient for Standard Reference, Release 21, 2019)
Nr Carcasă Piept
crt Nutrienți Prepelițe Pui broiler Prepelițe Pui broiler
Unitate Valoare Unitate Valoare Unitate Valoare Unitate Valoare
1 Apă g 70.03 g 71.67 g 74.76 g 75.46
2 Energie kcal 134 kcal 123 kcal 110 kcal 119
kj 561 kj 515 kj 460 kj 498
3 Proteină g 21.76 g 22.59 g 23.09 g 21.39
4 Total lipide g 4.53 g 2.99 g 1.24 g 3.08
5 Cenușă g 1.32 g 1.27 g 1.02 g 0.96
6 Carbohidrați g 0.00 g 0.00 g 0.00 g 0.00
7 Calciu (Ca) mg 13 mg 10 mg 11 mg 12
8 Fier (Fe) mg 4.51 mg 2.31 mg 0.72 mg 0.89
9 Magneziu (Mg) mg 25 mg 28 mg 28 mg 25
10 Fosfor (P) mg 307 mg 228 mg 196 mg 173
11 Potasiu (K) mg 237 mg 260 mg 255 mg 229
12 Sodiu (Na) mg 51 mg 55 mg 65 mg 77
13 Zinc (Zn) mg 2.70 mg 2.70 mg 0.80 mg 1.54
14 Cupru (Cu) mg 0.594 mg 0.433 mg 0.041 mg 0.053
15 Mangan (Mn) mg 0.019 mg 0.018 mg 0.018 mg 0.019
16 Selenium (Se) mcg 17.4 mcg 18.8 mcg 17.8 mcg 15.7
17 Vitamina C mg 7.2 mg 5.1 mg 1.2 mg 2.3
18 Tiamina mg 0.283 mg 0.240 mg 0.070 mg 0.073
19 Riboflavin mg 0.285 mg 0.243 mg 0.092 mg 0.142
20 Niacin mg 8.200 mg 8.200 mg 11.194 mg 8.239
21 Acid pantineic mg 0.787 mg 0.787 mg 0.819 mg 1.058
22 Vitamina B6 mg 0.530 mg 0.530 mg 0.550 mg 0.430
23 Vitamina B12 mcg 0.47 mcg 0.47 mcg 0.38 mcg 0.37
24 Vitamina A mcg 17 mcg 11 mcg 16 mcg 16
25 Acizi grași g 1.320 g 0.870 g 0.333 g 0.790

Apa, componentul chimic cu proporția cea mai mare de participare, este de

70,3-71,67% la prepeliță, iar la broiler de 74,76-75,46%. Această proporție de
participare în structura țesutului muscular oscilează în funcție de specie, vârsta
animalului, starea lui de îngrășare și mai puțin funcție de partea anatomică,
componentă a carcasei.
Proteinele, lipidele și glucidele fac parte din componenta nutritivă a cărnii
și reprezintă aproximativ 1/3 din compoziția chimică a acesteia. Carnea de
prepeliță, după ultimile date (USDA National Nutrient for Standard Reference) nu
conține glucide, sau sunt în cantitate mică (0,1-0,5%). Aceasta conține la 100g de
produs 21,76g proteină, fapt ce demonstrează calitatea superioară a acestui
sortiment analizat. Calitatea produsului este dată și de prezența tuturor
aminoacizilor esențiali ce participă la structura proteinelor.
Lipidele ce se găsesc în structura cărnii în valoare de 4,53g/100g produs, au o
componentă constantă și anume glicerolul și acizii grași nesaturați. Importanța

52
acestora constă în determinarea valorii calorice și în procesul de maturare a cărnii.
Deasemeni lipidele reprezintă suportul principal pentru vitaminele liposolubile A și
D.
Sărurile minerale sunt în compoziția chimică într-o cantitate apreciabilă,
înregistrând diferențe funcție de specie și de tip de mușchi analizat. Prezența în
carne a seleniului are un rol important în procesele oxidative, îndeplinind un rol
important în anihilarea efectului radicalilor liberi.
În privința caloricității o sută de grame de carne de prepeliță are o energie
calorică între 123-198 kcal sau 850kj.
Subliniem existența unui procent ridicat de Fe și Mg în carnea de prepeliță
care joacă un rol important în structura mediului intern și în indeplinirea funcțiilor
acestuia.
În concluzie, sărurile minerale care se găsesc în carne, au un rol important
în funcționarea diferitelor organe, în biochimia cărnii și în procesul de maturare al
acesteia.
Vitaminele sunt în cantitate apreciabilă, în carnea de prepeliță, mai ales
cele din grupele C, B3, B9, iar celelalte B1, B2, B6 sunt prezente în cantitate mai
mică.
Prin calitățile ei nutritive, imprimate de compoziția chimică, carnea de
pasăre și implicit cea de prepeliță a căștigat o importanță deosebită între alimentele
de origine animală, destinate consumului uman.

3.1.1. Valoarea nutritivă a cărnii de prepeliță

3.1.1. The nutritional value of quail meat
Carnea de prepeliță aduce o parte importantă de nutrienți necesari, bunei
funcționări a organismului uman. Aceasta conține surse importante de proteine,
vitamine și minerale, constituind o carne prin excelență sănătoasă.
Starea de sănătate a populației este strict legată de realizarea unor alimente
salubre cu grad înalt de inocuitate și cu potențial nutritiv și biologic ridicat.
Aceste deziderate sunt o consecință a cerințelor pieței. Consumatorii de
azi sunt din ce în ce mai interesați de influența hranei asupra sănătății lor,
schimbându-și mereu criteriile de selecție în privința alimentelor.
Sensibilizați de multitudinea de noutăți din sfera nutriției și de faptul că
bolile civilizației își au în mare parte rădăcinile în calitatea vieții, consumatorii se
îndreaptă spre alimente care să-i protejeze și să-i apere de agresiunile specifice
actualei perioade (Willams C.M 2007).
Din punct de vedere nutritiv, carnea de prepeliță este considerată un produs
ce poate satisface cerințele consumatorilor, fiind o “delicatesă” pentru cei mai
mulți dintre gurmanzi.

53
 Valoarea nutritivă este dată nu numai de calitatea proteinelor, dar și de
prezența lipidelor de calitate, precum și a vitaminelor, ce o recomandă ca pe un
aliment sănătos, pentru toate categoriile de consumatori.
Din punct de vedere nutritiv, carnea de prepeliță se caracterizează astfel:
- conține proteine cu valoare biologică mare, deoarece au în componență toți
aminoacizii esențiali;
- aport caloric scăzut fiind considerată o carne dietetică;
- conține cantități apreciabile de vitamine din grupa B (tiamină, riboflavină,
acid pantotenic, niacină, biotină și B12);
- are cantități apreciabile de minerale, în special de zinc, fosfor și fier ce
participă la diferite procese metabolice din organism.
Pentru a analiza aspectul nutrițional al cărnii de prepeliță, prezentăm în
continuare principalii indici nutriționali ce caracterizează acest sortiment de carne
(tab 3.2):
Tabelul 3.2 / Table 3.2
Valoarea indicilor nutriționali pentru carnea de prepeliță
The value of nutritional indices for quail meat ([Link]/caille)
Nr crt Specificare Valoare Semnificație
1 Indicele de densitate nutrițională 82,29/263 mijlociu
2 Indicele glicemic 1 foarte scăzut
3 Indicele de sațietate 0,5 mic
4 Indicele densității calorice 1,92 mederat
5 Încărcătura glicemică la 100g produs 0 foarte mică
6 Indicele PRAL +0,14 slab acid
7 Nivel de antioxidanți 5 sărac
8 Proporția de Ω6 /Ω3 5,14 echilibrat

Indicele densității nutriționale este cel care arată cât dintr-un anumit
nutrient se află într-un produs. Valoarea acestui indice de 87,29 arată că produsul,
are o densitate nutrițională mijlocie, fiind considerat suficient de echilibrat pentru
organism.
Valoarea de o unitate a indicelui glicemic arată că produsul analizat are o
cantitate infimă de carbohidrați fără aport energetic.
Indicele de sațietate indică capacitatea cărnii sau a unui produs de a induce
sațietatea. Are valori între 0-3,1. Valoarea indicelui de 0,5 arată că produsul are un
conținut suficient de grăsimi producând senzația de sațietate.
Indicele densității calorice având valoarea de 1.92, arată că produsul este
slab caloric, iar din punct de vedere nutritiv este considerat dietetic și se recomandă
în dietele de slabire. Sub acest aspect, carnea de prepeliță este slab calorică,
consumul acesteia va determina un stil de viață echilibrat.

54
 Indicele PRAL (Potential Renal Acid Load) arată influența unui produs /
aliment asupra echilibrului acido-bazic a organismului. În general carnea, are un
efect acid asupra organismului, dar cea de prepeliță, prin efectul slab acid pe care îl
are se absoarbe relativ mai ușor la nivel intestinal comparativ cu alte sortimente de
carne.
Antioxidanții sunt un complex de elemente nutritive (vitamine și minerale)
care au rol de a reduce efectele toxice ale radicalilor liberi.
Proporția de acizi grași omega 3 și 6 din carnea de prepeliță este echilibrată
înscriindu-se sub acest aspect în categoria cărnurilor recomandate pentru copii,
bătrâni, și persoane cu afecțiuni cardio-vasculare.
Valoarea nutritivă a cărnii alături de însușirile fizice și senzoriale joacă un
rol important sub raportul atractivității acesteia pentru consumator. Carnea de
prepeliță, este o alegere sănătoasă pentru nutriția umană, având în vedere
caracteristicile nutriționale deosebite ale acesteia ([Link]/caille).

2.3.2. Calitățile senzoriale ale cărnii

2.3.2. Sensory qualities of meat
Prin calități senzoriale se înțelege evaluarea proprietăților cărnii cu ajutorul
simțurilor. Aceste proprietăți se referă la:
Aspectul exterior al cărnii, se apreciază vizual și se referă la culoarea cărnii
și a grăsimii, consistența, păstrarea formei la tranșare și textura acesteia. Aceste
însușiri sunt dependente de o multitudine de factori, o parte se referă la cei care
influențează specia, iar alții la condițiile de creștere și abatorizare.
Palatabilitatea se apreciază gustativ și olfactiv, cu referire la: frăgezime,
suculență, gustul, mirosul sau aroma cărnii. Însușirile senzoriale reflectă
caracteristicile morfologice contractile și metabolice ale mușchiului din momentul
sacrificării și până la transformarea lui în carne (Benyamina Houria, 2017). În
general, carnea de prepeliță are bine exprimate aceste însușiri, consumul ei
satisfăcând organoleptic consumatorii.
Culoarea este determinată de proprietățile fizico-chimice ale cărnii, de
pigmentul acesteia, de tonalitatea (nuanța), intensitatea (saturația) și luminozitatea
ei (capacitate de reflectare a luminii). Culoarea este dată și de cantitatea și starea
chimică a hemoglobinei. Sub acest aspect culoarea cărnii de prepeliță este de un
roz deschis la piept și un roșu deschis la pulpe.
Frăgezimea cărnii se apreciază prin ușurința cu care se lasă tăiată sau
mestecată. Această calitate depinde de cantitatea și solubilitatea colagenului din
mușchi, de lungimea sarcomerelor și de maturarea cărnii (Boișteanu 2015). Țesutul
adipos intervine și el în ameliorarea frăgezimii cărnii. În cazul celei de prepeliță,
frăgezimea acesteia determinată indirect prin intermediul forțelor de forfecare, are
valori între 4,06-15,97 N/cm2 (Yousefi A.R 2012) .

55
 Gustul și aroma definesc conceptul global de “savoare” a cărnii. Senzația
de gust se datorează substanțelor sapide hidrosolubile dizolvate în salivă, care
stimulează mugurii gustativi linguali. Senzația de gust este influențată de specie,
rasă, vârstă, sex, modul de creștere și evoluția post-sacrificare a cărnii. Percepția
aromei se realizează în urma impulsurilor gustative și olfactive din cortexul
orbitofrontal. Stimulii odoranți din hrană ajung în cavitatea bucală pe cale
retronazală până la mucoasa olfactivă și împreună cu senzațiile gustative creează
aroma. Referitor la aromă, specialiștii in gastronomie, susțin că există mai mult de
650 compuși chimici volatili, responsabili de impresia olfactivă și gustativă
(Mencinicopschi, 2011). Din acest punct de vedere carnea proaspătă de prepeliță
are o aromă slab perceptibilă, dar care se intensifică odată cu maturarea și
prepararea ei.
Gustul și aroma sunt determinate de compoziția chimică a mușchilor și de
particularitățile structurale și metabolice ale fibrelor musculare.
Mirosul se datorează substanțelor odorante care stimulează celulele
receptoare din mucoasa olfactivă. Acesta este specific cărnurilor de vânat, prepelița
încadrându-se în această categorie. Poate fi descris ca fiind un amestec de mirosuri
de diferite ierburi.
Suculența corespunde percepției de eliberare diferită a apei sau a sucului
din carne în timpul masticației. Suculența cărnii este condiționată și de abundența
lipidelor intramusculare (perselarea cărnii) cu efect asupra secreției salivare în
masticația prelungită. Însușirea este determinată de cantitatea de apă liberă
existentă în salivă și carne, în momentul masticației.
Textura este definită prin raporturile dintre țesuturile care intră în structura
cărnii (mușchi, grăsime, oase, tendoane și ligamente), fiind reprezentată de
caracteristici care includ compactitatea și gumozitatea la sfărâmare și rupere a
cărnii. La mușchii pieptului, la prepeliță, proporția dintre țesutul muscular și cel
conjunctiv a oscilat între 67,27%-69,48% la mușchi și 30,52-32,73% la țesutul
conjunctiv. Această caracteristică este strâns corelată și cu alte caractere senzoriale,
înfluențând palatabilitatea, valoarea gustativă și culinară a cărnii.
În general, caracterele senzoriale au un rol important sub aspectul
atractivității pentru consumatori.

3.3. Factorii ce influențează producția de carne

3.3. Factors influencing meat production
Producția cantitativă de carne este influențată de numeroși factori care în
funcție de natura lor se pot grupa în genetici și de mediu. În grupa celor genetici
intră: specia și rasa, individul, sexul și vârsta. În categoria factorilor de mediu sunt
factorii tehnologici de creștere și de abatorizare a păsărilor, bunăstarea acestora și
nu în ultimul rând utilizarea medicamentelor în procesul de exploatare (Lebret B et
col 2015).

56
 Producția de carne, este influențată intrinsec și de structura și compoziția
mușchilor (Listrat și col 2015), care la rândul lor sunt dependenți de rasă, sex,
vârsta sacrificării, dar și de condițiile de furajare, sistemul de cazare ș.a.
Interacțiunea dintre acești factori influențează, cantitatea și calitatea cărnii,
determinând la rândul lor calitatea carcasei și caracteristicile tehnologice,
senzoriale și nutriționale influențând percepția și consumul uman.

3.3.1. Specia și rasa

3.3.1. Species and breed
Aceștia influențează cantitatea de carne obținută prin nivelul
performanțelor legate de specie și rasă. Greutatea corporală și indicatorii procesului
de creștere au cea mai mare și mai importantă influență. În cadrul Ordinului
Coturnix sunt numeroase specii care au greutăți corporale diferite, cu limite între
100g la prepelița sălbatică și 160g la cea japoneză.

3.3.2. Individul
3.3.2. Individuale
În cadrul fiecărei populaţii există indivizi cu o viteză de creştere diferită,
ceea ce permite ca prin selecţie să se aleagă păsările cu viteza optimă de creştere,
influențând astfel cantitatea de carne obținută de la populația analizată. Producția
individuală de carne are limite de variație foarte largi, funcție de omogenitatea
materialului biologic.

3.3.3. Sexul şi vârsta

3.3.3. Sex and age
Aceste caractere determină o producție de carne cantitativă și calitativă
diferită, datorită dimorfismului sexual. În general, sexul mascul produce o cantitate
de carne mai mare decât cea produsă de femele, datorită greutății vii favorabile
acestui sex. La prepelițe, femelele, au o greutatea corporală mai mare, de peste
250g, iar a masculului e în jur de 200g, influențând astfel diferit și cantitatea de
carne rezultată la sacrificare.
Greutatea corporală creşte odată cu înaintarea în vârstă, determinând și
modificări ale raportului carne/oase, crescând cantitatea de grăsime din carcasă. La
prepelițele crescute pentru carne, cantitatea de grăsime începe să se depună în carcasă
începând cu vârsta de 55-65 de zile și se accentuează odată cu înaintarea în vârstă.

3.3.4. Prolificitatea
3.3.4. Prolificity
Este un indicator de reproducție ce este puternic influențat de
caracteristicile speciei sau ale rasei. Cu cât o pasăre are mai mulţi produşi, cu atât
creşte și producţia de carne obținută de la aceasta. De exemplu, la găinile de

57
reproducţie din rasele grele se obţin 140-145 pui/ciclul productiv , iar la prepelițe
se obțin 240-300 de ouă în aceeași perioadă.
Alături de fertilitate și fecunditate există și capacitatea de ecloziune, ce
influențează producția de carne. Aceste însușiri sunt determinate genetic și sunt
specifice fiecărei specii, rase, linii sau familii. Literatura de specialitate citează
pentru prepelița japoneză un procent de fertilitate de 90% și de eclozabilitate de 75-
80% (Bhattacherjee Ananya și col, 2014).

3.3.5. Capacitatea de valorificare a hranei

3.3.5. The ability of exploitation of furaje
Capacitatea de valorificare a hranei este un factor ce determină producția
de carne fiind dependent de specie, rasă, linie, hibrid, cu specificarea că, hibrizii au
o capacitate mai mare de valorificare a hranei. Între această însușire și cantitatea de
carne din carcasă, există o strânsă legătură, determinată în primul rând de
valorificarea hranei.
Sporul în greutate, consumul specific de furaje, precum și modul de
prezentare a lor, determină o valorificare diferită în direcția producției de carne
(Lerbet B și col, 2015).

3.3.6. Capacitatea de formare a cărnii şi de depunere a grăsimii

3.3.6. Meat formation and fat deposition capacity
Această caracteristică diferă semnificativ între rase, dar mai ales în
interiorul acestora. În aceleaşi condiţii de creştere, se constată mari diferenţe între
rase. Există indivizi la care aptitudinile de îngrăşare sunt mult mai evidente decât
la alţii. Capacitatea de formare a cărnii caracterizată prin cele două procese de
hipertrofie musculară și hiperplazie este influențată de mai mulți factori cum ar fi:
rasa, calitatea şi cantitatea furajului, sistemul de creştere, temperatura ambientală,
vârsta şi sexul etc. (Boișteanu P.C. 2015).
Existența unei corelații pozitive între capacitatea de formare a cărnii și a
depunerii de grăsime, constituie un criteriu de selecție a indivizilor pentru acest
scop (M.G. Usturoi, 2007).

[Link] Randamentul la sacrificare şi ponderea porţiunilor tranşate din

carcasă
[Link] Slaughter yield and weight of cuts in the carcass
Atât randamentul la sacrificare, cât şi ponderea porţiunilor tranşate din
carcasă sunt însuşiri importante, condiţionate de raportul dintre biomasă şi
dezvoltarea diferitelor regiuni corporale; exemplarele la care muşchii pectorali şi
cei ai coapselor şi gambelor sunt mai bine dezvoltaţi, înregistrează şi un randament
superior la sacrificare.

58
 La prepeliță, randamentul la sacrificare la adulte este în jur 80% la femele
și de 70% la masculi.

3.3.8 Gradul de ameliorare

[Link] Degree of improvement
Programele de selecţie şi hibridare dirijează acţiunile de obţinere a
materialului biologic destinat producerii de carne. Valoarea producţiei de carne
este determinată de gradul de ameliorare asigurat speciilor, coroborat cu condiţiile
de mediu create.
Performanța productivă reprezintă baza genetică în timp ce, gradul de
ameliorare se referă la caractererele ce urmează a fi selectate și care depind de
valoarea heritabilității caracterelor urmărite, efectuându-se mai greu la caracterele
cu h2 mic (h2<5) și mai facil la caracterele cu h2 mare (h2>5).

59
 PARTEA A II-A:
CERCETĂRI PROPRII

SECOND PART :
OWN RESEARCH

CAPITOLUL 4
SCOPUL, OBIECTIVELE ȘI PROTOCOLUL EXPERIMENTAL
CHAPTER 4
PURPOSE, OBJECTIVES AND EXPERIMENTAL PROTOCOL

4.1. Scopul lucrării

4.1. The purpose of the paper
Prezența prepeliței domestice în rândul speciilor ce produc carne, impune
cunoașterea cerințelor acestora pentru exprimarea potențialului biologic productiv.
Obiectivul principal al cercetărilor a fost acela de a evalua implicarea
factorilor fiziologici în creșterea prepelițelor pentru carne. Deoarece producția
principală a acestora este aceea de a furniza un sortiment de carne cu calități
nutritive și organoleptice deosebite, au fost urmăriți principalii parametri ce
influențează procesul de creștere, evidențiind modificările ce apar în această
perioadă, legate de sexul și vârsta materialului biologic.
Cantitatea de carne a fost un alt obiectiv al studiului, deoarece aceasta este
influențată de o multitudine de factori, iar informațiile privind acest aspect sunt
relativ puține pentru prepelița de carne. Direcția în care acești factori acționează, se
cunoaște mai puțin.
Calitatea producției de carne ce afectează atitudinea consumatorului,
pentru acest sortiment este afectată de numeroși factori de influență. Vârsta la
sacrificare, precum și sexul păsărilor ce se valorifică, constituie parte din
multitudinea factorilor ce influențează calitatea cărnii de prepeliță.
Cercetările efectuate au respectat, principiile științifice, ale metodologiei
de cercetare, conducând în final la validarea/invalidarea ipotezei de la care a pornit
cercetarea.

4.2. Obiectivele cercetării

4.2. Research objectives
Obiectivele cercetării au fost:
- caracterizarea productivă a materialului biologic pe care au fost organizate
seriile experimentale;

60
 - performanțele de incubație ale părinților ;
- analiza perioadei de creștere cu prezentarea parametrilor ce caracterizează
această etapă ;
- datele biometrice pentru cele trei vârste la care s-a efectuat sacrificarea (45,
60, 70 zile) și pentru cele două serii experimentale;
- analiza profilului hematologic și biochimic la indivizii din cele trei loturi
experimentale și din seriile luate în studiu;
- evidențierea producției cantitative de carne, în funcție de vârsta la
sacrificare ;
- caracterizarea parametrilor calitativi ai cărnii, la cele trei vârste diferite de
sacrificare din cele două serii de experiență;
- caraterizarea morfologică și texturală a mușchilor pectorali.

4.3. Cadrul instituțional și organizatoric în care s-au efectuat

cercetările
4.3. The institutional and organizational framework in which the
research was conducted
Cercetările ce constituie subiectul prezentei teze de doctorat au fost
efectuate într-o exploatație privată, înființată în anul 2013, profilată pe creșterea
prepelițelor din linia de carne Faraon.
Sectorul de creștere a fost amenajat într-un spațiu cu o suprafață de 7,5m2
în care au fost amplasate baterii pe trei nivele, cu o capacitate pe cușcă de 30 de
indivizi.
Într-un alt spațiu, cu o suprafață de 5,5m2, s-au incubat ouăle și au fost
crescute seriile de pui destinate producției de carne.
Facultatea de Zootehnie Iași funcționează în cadrul USAMV “Ion Ionescu
de la Brad” Iași, având în dotare și laboratoare de cercetare. Analizele de profil
metabolic și de compoziție chimică a cărnii au fost efectuate în laboratorul de
Fiziologie animală a Facultății. Analizele privind structura histologică a mușchilor
pectorali au fost efectuate în Laboratorul de Anatomie, a Facultății de Zootehnie,
unde probele au fost recoltate și pregătite a fi secționate și colorate. Secționarea și
prelucrarea probelor a fost efectuată la Facultatea de Medicină Veterinară, în
Laboratorul de Histologie. Examinarea probelor s-a efectuat în laboratorul de
Histologie din cadrul Facultății de Zootehnie.
În cadrul Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava, la Facultatea
Inginerie Alimentară, au fost efectuate analizele privind proprietățile texturale ale
mușchilor pectorali.

61
62
 CAPITOLUL 5
MATERIAL ȘI METODE DE LUCRU
CHAPTER 5
MATERIAL AND WORKING METHODS

5.1. Materialul biologic utilizat

5.1. Biological material used
Creșterea prepelițelor poate fi organizată ca o activitate de bază, sau ca o
preocupare anexă. Pentru rezolvarea scopului propus, s-a procedat la achiziționarea
materialului biologic de la crescători particulari, în număr de 75 de puicuțe și 35 de
cocoșei. S-a cumpărat tineret în vârstă de 30-35 zile, cu greutăți medii la femele de
220g și la masculi de 180g, ce au fost crescute într-o exploatație de tip familial (fig
5.1)

Figura 5.1 Prepelițe în vârstă de 30-35 de zile (foto original)

Figure 5.1 Quails at the age of 30-35 days (photo original)

Creșterea acestora este puțin costisitoare, deoarece necesită mijloace

financiare puține, iar materialul biologic este rezistent și se adaptează ușor la
condițiile de creștere.
Spațiul destinat creșterii a cuprins două sectoare, unul pentru reproducție,
iar celălalt pentru tineretul destinat îngrășării pentru carne. Pentru reproducători
s-a optat pentru cazarea mai multor masculi în cușcă, împreună cu femelele, într-un
raport de 1 mascul / 2-3 femele.
Organizarea socială la prepeliță, este de tip harem, masculul este dominant,
iar femelele din grupul său își stabilesc între ele o ierarhie, fiind în mod pasiv
subordonate acestuia.
Puii destinați îngrășării, au fost crescuți la sol, până la vârsta de 21 de zile,
după care au fost sexați și cazați în baterii. Creșterea și hrănirea acestora s-a
efectuat respectând tehnologia de creștere (Ilie Van și col. 2003 ). Loturile
experimentale au fost alcătuite din tineret din ambele sexe, contituite înainte ca
femelele să depună prima pontă, care au beneficiat de aceleași condiții de creștere
și hrănire (fig. 5.2).

63
 Prepeliță în vârstă de 60 zile
Prepeliță în vârstă de o zi O prepeliță în vârstă 45 zile
Figura 5.2 Prepelite de vârste diferite (Foto original)
Figure 5.2 Quail of different ages (Photo original)

Prima serie a fost formată din 3 loturi experimentale (L1, L2 și L3), cu câte
60 de indizi pe fiecare lot, respectiv 30 de femele și 30 de masculi constituite după
vârsta de 21 de zile când a fost posibilă sexarea lor. A doua serie experimentală,
respectiv loturile (L1, L2 și L3) a fost organizată, respectând același protocol
experimental, iar rezultatele au fost folosite pentru verificarea celor din prima
experiență (fig. 4.3).

Prepeliță în vârstă de 45 zile Prepelițâ în vârstă de 60 zile Prepeliță îm vârstă de 70 zile

Figura 5.3 Prepelite de vârste diferite (Foto original)
Figure 5.3 Quail of different ages (Photo original)

Prepelițele de carne sunt mai tardive, decât cele pentru ouă, încât vârsta
depunerii primei ponte, are loc la 40-45 zile. Ouăle recoltate de la prepelițele
achiziționate, au fost supuse incubării, în încubatoare orizontale, de tip Cleo 5, cu o
capacitate de 150 ouă. Vârsta la sacrificare a prepelițele din cele 3 loturi a fost de
45, 60 și 70 de zile.

5.2. Metode de lucru folosite

5.2. Working methods used
Datele obținute în urmă cântăririlor (masa corporală, porțiunile anatomice
ale carcasei, mușchi și altele), a măsurătorilor corporale pe păsările vii și
sacrificate, analizele fizico-chimice, profilul hematologic și biochimic, toate datele
au fost prelucrate statistic și interpretate comparativ cu cele din literatura de
specialitate. Analiza performanțelor de reproducție și a celor de creștere s-a făcut
pe baza datelor obținute din experiențe, iar interpretarea s-a bazat pe calcule
prezentate în detaliu la metodologia folosită.

64
 S-a procedat la analiza varianței și prelucrarea statistică a datelor efectuată
cu o aplicație de calcul Ms Excel, iar diferențele dintre medii s-au testat cu
algoritmul ANOVA Single Factor inclus în pachetul Stoftware specific.

5.2.1. Masurători corporale

5.2.1. Body measurements
Metoda biometrică folosită pentru a caracteriza dezvoltarea corporală a
prepelițelor, împarte măsurătorile în funcție de scopul urmărit. Principalele
măsurători efectuate precom și punctele de reper sunt prezentate în continuare
(Suciu I, 1985):
a) măsurători de masă:
- lungimea trunchiului (1)
- lărgimea pieptului (2)
- adâncimea anterioară (3)
- lărgimea bazinului (4)
- lungimea carenei sternale (5)
- perimetrul toracic (6)
- perimetrul fluierului (7)
- lungimea fluierului (8)
b) măsurători de
conformație :
- lungimea (9) și lărgimea
capului (10)
- adâncimea capului (11)
- lungimea cozii (12)
c) măsurători de creștere :
- lungimea coapsei(13)
- lungimea gambei (14)
- lungimea ciocului (15)
Figura 5.4 Repere anatomice pentru măsurători corporale (foto original)
Figure 5.4 Anatomical landmarks for body measurements (photo original)

Reperele anatomice ale măsurătorilor corporale sunt:

- lungimea trunchiului : articulația scapulo-humerală și proeminența
posterioară a ischiumului;
- largimea bazinului: articulațiile coxo-femurale ;
- largimea pieptului: vârfurile celor două articulații scapulo-femurale ;
- adâncimea anterioară : vârful anterior al carenei sternale și punctual cel
mai apropiat de pe coloana vertebrală;
- lungimea fluierului : articulația tibio-tarso-metatarsiană și unghiul format
de degetele1și 4;
- perimetrul fluierului: se măsoară în treimea inferioară a fluierului;
- perimetrul toracic: se măsoară cu panglica sub aripi la baza lor;

65
 - lungimea carenei sternale: vârful anterior al carenei sternale și a
apendicelui xifoid;
- lungime capului: baza ciocului și proeminența occipitalului ;
- lărgimea capului : punctele posterioare ale orbitelor ;
- adâncimea capului : curbura mandibulei și creștetul capului ;
- lungimea coapsei : articulația coxofemurală și graset ;
- lungimea gambei : grasetul și articulația tibio-tarso-metatarsiană;
- lungimea ciocului: baza și vârful ciocului;
- lungimea cozii : baza și vârful rectricelor;
- lungimea aripii desfăcute: de la umăr până la vărful remigelor primare ;
- lungime aripii strânse : cotul anterior și vârful remigelor primare;
la nivelul mușchimor pectorali au fost efectuate următoarele determinări :

5.2.2. Determinarea indicatorilor de reproducție și de creștere

5.2.2. Determination of breeding and growth indicators
Calcularea sporului în greutate, a sporului mediu zilnic al puilor și
consumul de furaje s-au calculat, pe baza următoarele formule:
 Sporul în greutate a fost urmărit la începutul şi la sfârşitul fiecărei faze de
creştere. Calculele s-au bazat pe formulele:
GS= Gf - Gi (g), în care:
GS = sporul pe o fază determinată;
Gf = greutatea de la sfârşitul perioadei;
Gi = greutatea de la începutul perioadei;
 SMZ s-a calculat cu formula:
SMZ = (g) în care:
Gf = greutatea de la sfârşitul fazei de creștere;
Gi = greutatea de la începutul fazei de creștere;
n = numarul de zile.
 Consumului de hrană s-a calculat utilizând relația:
NS = Nc – Nr , în care:
Ns = consum de furaj pe o fază de creștere;
Nc = cantitatea de furaj consumată
Nr = cantitatea de furaj rămasă la sfârşitul fazei de creștere.
 Calculul pentru indicele de consum, s-a determinat pe baza cântării puilor
şi a nutreţului consumat, folosindu-se formula:
IC = (kg n. c/kg spor ), în care:
IC = indice consum;
N = cantitate de nutreţ consumată;
G = spor in greutate.

66
  Indicatorii folositi pentru aprecierea rezultatelor incubaţiei au fost
următorii:
Ouă fertile (bucăţi) = Oi – Ol
Embrioni morţi la mirajul I = x100
Fertilitatea %= 100 – ( x 100)
Eclozabilitatea % =
Ecloziunea % = x 100 , în care:
OL = ouă limpezi
Oi = ouă incubate
OF = ouă fertile
TPV = total pui viabili
Pentru calcularea sporului de creştere şi a consumului de furaje pe
perioadă, au fost folosite relaţiile următoare:
Spor total lot pe perioadă = greutate lot la sfârşitul perioadei-greutate lot
la începutul perioadei.
Spor individual pe perioadă = spor total lot pe perioadă / efectiv mediu
pe perioadă.
Spor mediu zilnic = Spor total lot pe perioadă/nr. zile din perioadă.
Consum mediu individual pe perioadă = Consum total pe lot și pe
perioadă / efectiv mediu pe perioadă

5.2.3. Determinarea profilului hematologic

5.2.3. Determination of haematological profile
Pentru determinarea parametrilor hematologici, s-a lucrat pe sânge recoltat
din zona axilară a aripii în tuburi vidate și cu anti-coagulant (fig. 5.5).
Au fost determinați următorii parametrii hematologici: cantitatea de
hemoglobină, numărul de globule roșii, albe și hematocritul.
Cuantificarea parametrilor hematologici și examinarea frotiului de sânge,
oferă informații privitoare la stabilirea unor diagnostice.

Figura 5.5 Recoltarea probelor de sânge

(foto original)
Figure 5.5 Collection of blood samples
(Photo original

67
 [Link] Realizarea frotiului de sânge
[Link] Make the blood smear
Pentru realizarea unui frotiu se etalează sângele integral necoagulat în
monostrat pe lame portobiect. Examenul morfologic s-a efectuat pe preparate
permanente.
Pentru preparatele permanante se prelevrează o picătură de sânge și se
aplică pe una din extremitățile unei lame portobiect. Se realizează câteva mișcări
laterale pentru ca sângele să se întindă pe toată linia de contact a celor 2 lame,
urmând printr-o alunecare ușoară intinderea probei de sânge pe toată lungimea
lamei. Urmează fixarea frotiului care se face prin agitarea lamei pentru a se obține
o uscare rapidă, sau cu alcool metilic timp de două minute sau alcool etilic și eter
în părți egale timp de 5-15 min.

Figura 5.6 Realizarea unui frotiu de sânge

Figure 5.6 Making a blood smear

[Link] Tehnici de colorare a frotiului de sange

[Link] Blood smear staining techniques
Metoda folosită pentru pregătirea frotiurilor analizate a fost tehnica de
colorare May-Grunwald Giemsa. Această metodă oferă detalii complete pentru
studiile de hematologie, folosind eozina și albastrul de metilen.
Etapele colorării unui frotiu prin metoda May-Grunwald Giemsa sunt:
a) se pregătește preparatul;
b) cu ajutorul unei pipete se picură pe toată suprafața lamelei colorant May-
Grunwald și se lasă timp de 3 minute;
c) după terminarea celor 3 minute, cu altă pipetă se picură apă distilată pe
preparat, având grijă să nu curgă pe margini, lăsând soluția încă 3 minute;
d) după aceea, se scurge soluția de pe lamelă, se pregătește soluția Giemsa
(10 ml apă distilată/15 picături de Giemsa), urmând a fi picurată cu altă pipetă pe
preparat, lasând soluția să acționeze timp de 30 de minute;

68
 e) se varsă colorantul de pe lamelă, se clătește sub jet de apă, evitând
contactul direct al preparatului cu apa și se lasă la uscat.
În urma colorației May-Grunwald Giemsa, la examenul microscopic
eritrocitele, apar de culoare cărămizie, deoarece sunt încărcate cu hemoglobină care
au o afinitate pentru eozină. Granulocitele se colorează diferit, funcție de natura
fiecăreia. Neutrofilele, fixează coloranți bazici și acizi, apar coloranți în brun.
Eozinofilele, fixează numai eozina, apărând colorate în portocaliu. Bazofilele, fiind
foarte acide, se colorează în albastru închis până la negru. Monocitele au granulații
care fixează numai azurul de metilen, colorându-se în roșu purpuriu.

[Link]. Determinarea numărului de eritrocite

[Link]. Determination of erythrocyte count
Pentru determinarea numărului de eritrocite și leucocite la prepeliță se
procedează prin numărarea acestora la microscop. Pentru acesta este necesară
diluarea prealabilă a sângelui. S-a folosit metoda patentată de Natt și Herrick. Ca
materiale necesare s-a folosit soluția Natt și Herrick, cameră de numărat Neubauer
și pipetă de diluție pentru eritrocite.
Se realizează o diluție 1/200, se omogenizează proba, după care se etalează
în hemocitometru si se lasă timp de 3 minute. Folosind obiectivul de 40x se numără
celulele roșii în cele patru colțuri și în pătratele centrale din interiorul pătratului
mare din camera de numărat (fig. 5.7 și fig.5.8).

Figura 5.7 Camera de numărat Figura 5.8 Hematii în camera de numărat

Figure 5.7 Counting room Figure 5.8 Hematches in the count room

Se numără și celulele ce se intersectează cu banda de sus și cea din stânga.

Nu se numără celulele care se intersectează cu banda de jos și din dreapta. Se
înmulțește numărul total de celule cu 10 mii pentru a se obține numărul total de
eritrocite.
Calcularea numărului de hematii, se face confirm formulei:

N = număr de hematii rezultat după numărare

69
 I= Înalțimea camerei de numărat 1/10
D= Diluția 1/200
S= suprafața unui pătrat mic (1/400)

[Link] Determinarea numărului de leucocite și formula leucocitară

[Link] Determination of leucocyte count and leukocyte formula
Pentru numărarea leucocitelor, se folosesc soluții speciale pentru diluarea
sângelui. Se aspiră sânge în pipeta Potain, pentru eritrocite, până la diviziunea 0,5
după care lichidul de diluție. Se agită și se lasă în repaus 5 minute, apoi se numără
în camera Burker-Turk, leucocitele, acestea prezentând culoarea violet albăstrui.
Numărul total de leucocite este obținut prin numărarea tuturor leucocitelor
prezente în toate cele 9 pătrate mari ale hemocitometrului (fig.5.7). Calcularea
numerică se face cu formula:
Număr leucocite = NxIxD , unde
N= număr de leucocite după numărare
I = înălțimea camerei de numărat (1/10)
D =diluția 1/200

Figura 5.9 Numărarea hematiilor cu

hemocitometru
Figure 5.9 Counting red blood cells
with the hemocytometer

Leucocitele se împart în două grupe principale: granulocite și agranulocite.

Granulocitele se numesc astfel datorită prezenței în citoplasmă de granulații
distincte și se identifică trei tipuri, funcție de afinitățile de colorare pe frototiul de
sânge: neutrofile, euzinofile și bazifile. Neutrofilele apar în frotiu cu citoplasmă
abundentă, cu granulații violet. Eozinofilele apar colorate în portocaliu, bazofilele
sunt albastre, iar monocitele sunt roșu purpuriu.
Formula leucocitară reprezintă distribuța procentuală a diferitelor tipuri de
leucocite pe un frotiu de sânge periferic. Materiale necesare: probe de sânge, lame,
microscop, ulei de cedru, colorant May-Grunwald-Giemsa.
Pe frotiul de sânge, în cameră umedă, se numără un total de 100-200 de
celule albe, notate fiecare la categoria corespunzătoare.

70
 [Link]. Determinarea hematocritului
[Link]. Determination of hematocrit
Hematocritul reprezintă raportul dintre volumul total al eritrocitelor și
volumul sanguin total, exprimat în procente, după centrifugare. În practică pentru
determinarea acestuia se folosesc metodele macrohematocritului şi
microhematocritului.
Metoda macrohematocritului folosită în cercetarea noastră, utilizează
următoarele materiale: sânge venos recoltat pe anticoagulant, tuburi de hematocrit
Wintobe, centrifugă, materiale necesare recoltării sângelui prin puncţie venoasă şi
pipete Pasteur.
Sângele recoltat cu anticoagulant este introdus cu ajutorul unei pipete
Pasteur într-un tub Wintrobe până la divizia 100, în cazul tuburilor gradate sau
până la 4mm3 . Tuburile sunt supuse centrifugării la 3000 turaţii/min timp de 3
min. După centrifugare, conţinutul se va prezenta astfel: coloana eritrocitară este
situată la fundul tubului, iar plasma va fi in partea superioară a acestuia. Linia de
separare de culoare cenușiu-roșietic, este formată din leucocite și trombocite.
Se citește valoarea exprimată în procente a înălțimii pachetului de
eritrocite, înățimea coloanei de sânge fiind 100%. Pentru determinare se utilizează
o riglă, în caz că tubul nu-i gradat, măsurând înălțimea coloanei de sânge (H) și a
coloanei de eritrocite (h) exprimată în mm. Valoarea Ht fiind determinată cu
formula:

[Link]. Dozarea hemoglobinei

[Link]. The dosage of hemoglobin
Dozarea hemoglobinei se face cu spectrofotometrul. Este o metodă
cantitativă de dozare a hemoglobinei. Derivații acesteia fiind substanțe colorate
prin componenta porfirinică, pot fi ușor deosebite prin spectrul lor de absorbție.
Hematiile conțin oxi-hemoglobină și carbhemoglobină. Este importantă cunoașerea
spectrelor de obsorbție, caracteristice fiecăruia din acești compuși, deoarece pe
baza lor se identifică prezenza acestora în sange.

[Link]. Determinarea compoziției chimice a sângelui

[Link]. Determination of chemical composition of blood
Metoda folosită pentru determinarea concentrațiilor constituenților existenți
în plasma sanguină a fost spectrofotometria.
Principiul metodei se bazează pe trecerea luminii cu lungime de undă
cunoscută într-o probă și măsurarea cantității de energie luminoasă care este
transmisă. Aceasta se realizează prin plasarea unei fotocelule în partea opusă
probei. Raza de lumină este alcătuită din fotoni. Când un foton întâlnește o

71
moleculă de analit, sunt șanse ca acesta să absoarbă fotonul. Această absorbție
reduce numărul de fotoni din raza de lumină, reducând intensitatea luminoasă.
Toate moleculele absorb energie radiantă la unumită lungimi de undă. Proteinele și
acizii nucleici absorb lumina în domeniul ultraviolet.
Un spectrofotometru implică o sursă de lumină, o prismă, un suport pentru
probe și o fotocelulă conectate la un sistem electric care controlează intensitatea
luminii, lungimea de undă și conversia energiei primite la nivelul fotocelulei, în
fluctuații voltmetrice. Acestea sunt proiectate pe o scală și valorile sunt înregistrate
într-un computer.
Spentru a utiliza un spectrofotometru, este necesară stabilirea unei serii,
cunoscute de diluție, a unor cantități, cunoscute de solvent. Una din acestea nu
conține solvent și este cunoscută ca „blank”, fiind utilizată pentru ajustarea de a citi
100% transmisia pentru absorbanță. O valoare a transmisiei de 0% este stabilită
prin plasarea probelor în calea luminii. După înregistrarea absorbanței, pentru o
serie de probe standard, este efectuată o absorbantă versus concentrație. Panta
dreptei, reprezintă coeficientul de extincție.
Prin spectrofotometrie, se evidențiază și se determină substanțele organice și
anorganice din toate umorile organismului.

5.3. Determinarea pH-ului și a compoziției chimice a cărnii

5.3. Determination of pH and chemical composition of meat
Valorile de pH au fost determinate cu un pH-metru în treimea mijlocie a
mușchiului pectoral, la cele două sexe și categorii de vârstă. Aparatul a fost calibrat
în soluții etalon pentru pH 4,01 și 7,01. Înainte și după fiecare determinare,
electrodul a fost scufundat într-o soluție specială de curățat.
Compoziția chimică s-a determinat pe probe de carne dezosate și tocate.
Determinările au fost efectuate cu aparatul FOOD CHEK. (fig. 5.10). Principiul
metodei este bazat pe spectrofotometria cu infraroșu.

Figura 5.10 Aparatul Foof Check

Figure 5.10 Device Foof Check

72
 Principiul metodei este absorbția în infraroșu a spectrelor probei de
analizat. Metoda se bazează pe lumina unei lămpi de tungsten-halogen ce
luminează fanta de intrare a unui monocromator. În interiorul monocromatorului,
lumina este difractată, de o barieră optică. Pentru fiecare unghi de deviație se
obține o lungime de undă specifică fantei de ieșire.
Lumina monocromatică, pătrunde în compartimentul probei de carne, după
interacțiunea cu aceasta, o parte din lumină este colectată de un detector de silicon
aflat sub plăcuța cu probă, în vederea generării unui semnal fotometric
corespunzător (Prevolnic, 2004).
Din raportul valorilor citite, de analizatori, și a celor de referință au fost
calculate valorile de reflexie, limitele domeniului spectral de lucru fiind de
730÷1100nm. Cu acest aparat s-a determinat procentul de apă, proteină, grăsime,
colagen și sare.

5.4. Determinarea forței de forfecare cu aparatul Warner-

Bratzler
5.4. Determination of shear forces with the Warner-Bratzler
Pentru determinarea forțelor de forfecare, s-a folosit aparatul Warner-
Bratzler (fig. 5.11)
Pe carnea crudă, recoltată dn regiunea pectorală la ambele sexe, s-a
determinat forța de forfecare ce in mod indirect dă informații asupra frăgezimii
cărnii.

Figura 5.11 Aparatul de determinare a frăgezimii

Figure 5.11 Device for determining the softness

5.5. Morfostructura mușchilor scheletici

5.5. The skeletal muscle structure
Pentru determinările gravimetrice efectuate în toate etapele de lucru s-a
utilizat o balanţă tehnică Shimadzu UX4200H, cu interval de măsurare 0,01 g -

73
4200 g şi o balanţă analitică Denver Instruments Pinnacle 214, cu interval de
măsurare 0,1 mg - 210 g.
Pentru prelevarea eşantioanelor musculare şi pentru prelucrarea probelor
histologice s-a utilizat instrumentar de lucru anatomic şi histologic, compus din:
• cuţite, bisturie, pense, foarfeci, depărtătoare, vată, tifon, pahare Berzelius
de diferite mărimi şi capacităţi (50, 100, 150, 250 şi 500 ml), plăci Petri, pipete
gradate, cilindri gradaţi, borcane cu dop rodat de diferite capacităţi, pâlnii din
sticlă, exicator;
• baterie de fixare cu recipiente etichetate;
• baterie de clarificare şi deshidratare;
• baterie de parafinare;
• etuvă termoreglabilă RAYPA- DOD 50;
• bare Leuckart, parafină histologică (+56-57°C), ceară de albine, lame
suport de Sticlă, lamele de sticlă;
• microtom SARTORIUS cu cuţite de secţionare;
• băi de colorare, suport de lemn pentru uscare a lamelor preparat;
• microscop optic binocular de tip MC 3, micrometru obiectiv, micrometru
ocular, grilă micrometrică ocular, cameră Blirker-Ttirck;
• cameră foto digitală Fuji Film Finepix A800, prevăzută cu dispozitiv
microfotografic.
Ca reactivi s-au folosit: formolul de concentraţie 10% pentru fixarea
probelor, alcool etilic absolut şi de 85°, 90° şi 96°, apoi alcool amilic absolut,
albumină Mayer, toluen, benzen, xilen, hematoxilină Harris, fuxină acidă, eozină,
albastru de metilen, balsam de Canada şi ulei de cedru.

5.5.1. Măsurători gravimetrice și recoltarea probelor

5.5.1. Gravimetric measurements and sampling
S-au evidenţiat şi recoltat muşchi din regiunea pieptului (pectorali
superficiali și profunzi).
Deoarece muşchii respectivi sunt entităţi anatomice pereche în organismul
păsărilor, măsurătorile gravimetrice s-au apreciat pentru ambii congeneri ai
perechii, iar rezultatul a fost redat ca sumă a ambilor muşchi. Măsurătorile
dimensionale au fost efectuate cu ajutorul şublerului.
Probele de ţesut muscular au fost porţionate în funcţie de destinaţia lor
ulterioară, o parte din ele fiind păstrate prin conservare criogenică pentru repetarea
determinărilor în vederea confirmării rezultatelor obţinute.

5.5.2. Procesarea probelor histologice

5.5.2. Histological evidence processing
Eşantioanele destinate studiilor de cito- şi histometrie au fost procesate
prin metoda secţionării în parafină. Astfel, piesele recoltate au fost fasonate,

74
individualizate şi introduse în soluţie proaspătă de formol (10%), în vederea fixării,
timp de 2 luni.
După această perioadă, probele histologice au fost trecute prin băi de
deshidratare cu alcool etilic de concentraţie crescândă, de la 85% la 100%. Durata
deshidratării a fost de 10 ore. Apoi, probele respective au fost clarificate cu alcool
amilic şi ulterior impregnate în parafină topită. Parafinarea probelor s-a executat în
etuvă termoreglabilă la temperatura de +56°C şi a durat 6 ore.
După parafinare a urmat turnarea pieselor impregnate în blocuri de
parafină cu dimensiuni de: 3 X 1,15 X 1,5 cm, folosindu-se barele Leuckart,
pensete şi o placă groasă de sticlă termorezistentă. A urmat fasonarea blocurilor de
parafină şi secţionarea pieselor la microtom.
În prealabil, cuţitul microtomului a fost foarte bine ascuţit, iar aparatul a
fost reglat pentru a realiza secţiuni în grosime de 8-10µ. În paralel au fost pregătite
(spălate, degresate şi unse cu albumină Mayer) cca. 50 lame de sticlă, cu
dimensiuni de 75 X 20 X 1 mm, ca suport pentru secţiunile rezultate din
secţionarea pieselor.
Pe lamele astfel pregătite s-au amplasat 3-5 secţiuni dintre cele mai reuşite,
peste care s-au pipetat câteva picături de apă caldă (40°C), pentru ca aceasta să
adere bine la suportul de sticlă. Ulterior, lamele cu secţiuni au fost uscate şi apoi
colorarea secţiunilor. Colorarea a fost precedată de câteva operaţiuni de clarificare
şi hidratare. S-a făcut o colorare bicromică cu fuxină acidă şi cu albastru Evans
([Link]).
În final s-a făcut montarea, uscarea şi etichetarea lamelor preparat, folosind
balsamul de Canada şi lamelele fine de sticlă (conform tehnicii prezentate de
Diaconiţă Gh. şi colab., 1953), rezultând 20 lame.

Figura 5.12 Fascicule musculare de ordin I din mușchiul

Pectoralis superficialis
Figure 5.12 First order muscular muscles of the
Pectoralis superficialis muscle

Figura 5.13 Fascicule musculare de ordin I din mușchiul

Pectoralis profundis
Figure 5.13 Muscular jaws of Pectoralis profundis
muscle

75
 5.5.3. Studierea preparatelor histologice şi interpretarea datelor
5.5.3. Study of histological preparations and data interpretation
S-a utilizat un microscop fotonic MC3, calibrat la 3 asociaţii
ocularobiectiv. Pentru calibrare s-au folosit: un micrometru obiectiv (lamă de
calibrare) şi un micrometru ocular, calibrarea s-a făcut la asociaţia OB 6 X OC 10
(1 div. = 15,000µ); la asociaţia OB 10 X OC 10 (1 div. = 9,011µ); la asociaţia OB
20 X OC 10 (1 div. = 4,441µ); la asociaţia OB 40 X OC 10 (1 div. = 2,372µ) şi la
asociaţia OB 90 X OC 10 (1 div. = 0,997 µ). După calibrarea microscopului s-a
trecut la efectuarea măsurătorilor în câmpul microscopic şi la efectuarea
microfotografiei.
Astfel, au fost efectuate măsurători în ceea ce priveşte grosimea miocitelor
şi a fasciculelor musculare de ord. I, măsurându-se diametrele mari şi mici ale
elementelor morfologice studiate. Datele astfel obţinute au servit la calcularea
grosimii medii şi a suprafeţei pe secţiune transversală, utilizând următoarele relaţii
de calcul:
* grosimea medie:

= diametrul mediu (µ); DM = diametrul mare (µ)

Dm = diametrul mic (µ).
*aria pe secţiune transversală:

S = suprafaţa acestor secţiuni (µ2)

D = diametrul mare al rabdocitelor (sau a fasciculelor musculare) ( );
d = diametrul mic al rabdocitelor (sau a fasciculelor musculare) (µ);
π= 3,1416 = coeficientul de calcul al suprafeţei cercului;
Aceste informaţii au servit la formarea unei imagini de ansamblu asupra
elementelor de ultrastructură musculară, fiind calculat şi raportul existent între cele
două diametre (mare şi mic), date care au servit la evidenţierea unei forme
predominante a profilului pe secţiune transversală a formaţiunilor analizate.
Pentru calcularea densităţii fibrelor musculare (nr. fibre/mm2 muşchi) s-a
procedat la numărarea lor exactă, la nivelul fiecărui FM I (Nr. f.m.); la calcularea
suprafeţei transversale a FM I (S. FM I) şi apoi introducerea datelor în relaţia
următoare:

Pentru calcularea proporţiei de ţesut muscular şi conjunctiv, la nivelul

fasciculelor musculare de ordinul I s-a procedat în felul următor: s-a determinat
numărul de fibre musculare din fiecare F.M. I şi suprafaţa lor pe secţiune

76
transversală; s-a calculat suprafaţa transversală a fasciculelor musculare (F.M. I) şi
apoi prin relaţia:

În această relaţie matematică P tm = proporţia de ţesut muscular (%); Nr.

f.m. = numărul de fibre musculare; S. f.m. – suprafaţa pe secţiune transversală a
fibrelor musculare (µ2) şi S. F.M. I = suprafaţa fasciculelor musculare de ordinul I
(µ2). Pentru calcularea proporţiei de ţesut conjunctiv s-a aplicat relaţia:
PTC(%) = 100% - PTM (%)

77
 CAPITOLUL 6
PERFORMANȚELE DE REPRODUCȚIE ȘI DE CREȘTERE
ALE MATERIALULUI BIOLOGIC STUDIAT
CHAPTER 6
REPRODUCTION AND GROWTH PERFORMANCE
OF THE BIOLOGICAL MATERIAL STUDY

Reproducerea prepelițelor domestice în captivitate, prezintă o serie de

particularități , fiziologice și comportamentale. La vârsta de 40-45 zile, prepelițele
de carne depun prima pontă. Masculul, manifestă comportament reproductiv,
înaintea femelelor, începând să cânte, să calce, iar la nivelul cloacei și a
excrementelor apare sperma.
Reproducerea are loc în harem, acesta odată constituit, rămâne stabil toată
perioada de creștere. Introducerea unui individ nou în cuplurile deja constituite,
determină conflicte puternice, soldate cu eliminarea individului mai slab.
Raportul între sexe a fost de un mascul la 3 puicuțe. Remarcăm faptul că
fiecare femelă, produce ouă cu un desen specific la nivelul cojii, constituind astfel
o modalitate de identificare a lor, reprezentând o amprentă proprie.

6.1. Analiza procesului de incubație

6.1. Analysis of the incubation process
Experiențele efectuate s-au desfășurat pe două serii de ouă, obținute de la
cele 75 de puicuțe achiziționate. Acestea au fost incubate, iar rezultatele obținute,
au caracterizat din punct de vedere reproductiv performanțele acestora.
În prima serie de experiențe s-au recoltat în medie 40-45 ouă/zi, ceea ce a
permis, ca într-un interval de 4-6 zile, să se obțină numărul de ouă necesare
incubației.
A doua serie de ouă, a provenit de la aceeași părinți, incubate in aceleași
condiții cu seria anterioară. În acest caz, s-au recoltat între 50-55 ouă/zi, iar timpul
de stocare a lor a fost de 3-6 zile. Ouăle ce urmează a fi incubate, au fost păstrate
în cofraje, la o temperatură de 11-160C și o umiditate de 60-65% nu mai mult de o
săptămână (Sofie Jainsworth și col 2010). În această perioadă, se întorc zilnic cu
1800 pentru a evita lipirea embrionului de cochilie și diminuarea pozițiilor
anormale ale embrionului.
Au fost alese ouă normale, fără fisuri sau ştrangulări, curate, cu coaja
lucioasă, cu greutatea medie de 11,81±0,35g la prima serie și de 12,27±0,19 la cea
de-a doua serie (fig. 6.1).
Diametrul mare al ouălelor a avut limite între 34,1±0,13 și 35,02±0,24mm,
iar diametrul mic de la 26,12±0,22 la 27,71±0,19mm. Coaja ouălor a fost curată şi
netedă.

78
 Figura 6.1 Ouă de incubat (original)
Figure 6.1 Incubate eggs (original)

Incubația s-a efectuat în incubatoare de suprafață, Cleo-5, în care ouăle

sunt așezate pe un singur rând. Acest tip de incubator, realizează o temperatură
constantă de 37,5-38,80C, verificată și controlată prin intermediul unui termostat.
Perioada de incubaţie a fost de 16-18 zile, la temperatura de 380C ±10C, iar
umiditatea a oscilat: în prima perioadă (1-14 zile) a fost de 60-75%, iar în ultimele
2 zile înainte de ecloziune de 80-90%, fiind necesar, ca periodic, ouăle să fie
stropite cu apă caldă pentru a ridica umiditatea, iar procesul de ecloziune să se
desfășoare în condiții normale (fig. 6.2).
Pentru a ajuta puișorii să spargă coaja ouălor înainte de ecloziune s-a puns
în apa din incubator câte o lingură de oțet de 90 la fiecare litru de apă, deoarece
acidul acetic fragilizează coaja oului ajutând puii să iasă mai repede.

Figura 6.2 Aspect din timpul ecloziunii (foto

original)
Figure 6.2 Hatching aspect (photo original)

Procesul de ecloziune a început în ziua a 16-a zi, când în incubator, la

prima serie au eclozionat 19% dintre puișori, iar în a 17-a zi s-a înregistrat un
procent de ecloziune de 51,3%. Incubația s-a terminat în a 18-a zi, când au
eclozionat și ultimii pui .
La cea de a doua serie, procesul a durat 4 zile, iar cei mai mulți puișori au
eclozionat în a 17-a zi. A fost un procent de 3,3% puișori care au eclozionat în a
19-a zi. Aceștia sunt în mare parte cu șanse mici de supraviețuire. Ei pot muri în
primele zile de viață, sau mai târziu, șansele de a ajunge la maturitate sunt mici
(tab. 6.1).

79
 Tabelul 6.1 / Table 6.1
Rezultate privind desfășurarea procesului de ecloziune la cele două serii experimentale
Results on the hatching process in the two experimental series
Specificare % ecloziune
I serie a-II-a serie
Nr. pui % Nr. pui Serie
A 16-a zi 18 9,8 50 22
A 17-a zi 97 51,3 112 49
A 18-a zi 73 38,9 58 25,7
A 19-a zi - - 8 3,3
TOTAL 188 100 228 100

Puișorii eclozionați au puful lipit de corp, se usucă relativ greu, dacă sunt
lăsați în incubator, incomodând în același timp ecloziunea celorlalți. Acest aspect a
fost eliminat prin transferarea lor într-un alt incubator până la uscarea completă,
după care, au fost mutați în sectorul de creștere unde, s-a amenajat un spațiu special
(fig. 6.3).

Figura 6.3. Pui în vârstă de o zi

(original)
Figure 6.3. Chicks aged one day
(original)

Procesul de incubație a fost analizat prin calcularea rezultatelor obținute la

cele două serii de ouă incubate (tab 6.2).

Tabelul 6.2 / Table 6.2

Rezultatele privind incubaţia ouălor de prepeliţă din linia “Faraon”
Results on incubation of quail eggs from the „Pharaoh” line
Nr crt Specificare UM I serie a II-a serie
1 Nr ouă incubate nr 280 300
2 Fertilitate % 82,1 87
3 Ouă limpezi % 17,8 13
4 Pui vii nr 188 228
5 Embrioni morţi % 10,2 6,0
6 Pui morţi în ou % 9,23 8,2
7 Pui neviabili % 2,3 1,7
8 % ecloziune % 60,7 76,1
9 % eclozabilitate % 76,4 87,3

80
 Din analiza datelor se constată că rezultatele obținute sunt diferite la cele
două serii. În prima serie s-au introdus 280 de ouă, din care au rezultat 188 pui vii,
iar 17,8% au reprezentat ouă limpezi. Numărul de embrioni morţi a fost de 10,2%,
iar al puilor morţi în ou de 9,23%.
Procentul de ecloziune a fost de 60,7%, iar cel de eclozabilitate de 76,4% .
La cea de-a doua serie, rezultatele sunt mai bune, în sensul că toți
parametrii analizați au avut valori superioare seriei analizate anterior. Din totalul de
300 de ouă introduse la incubat au rezultat 288 de pui vii. Procentul de embrioni
morţi a scăzut aproape la jumătate, fiind de 6%, la fel și procentul puilor morți în
ou.
Fertilitatea înregistrată a fost de 87% și eclozabilitatea de 87,3%, superiori
primei serii de ouă incubate.
Rezultatele obţinute în condițiile unei exploatații de tip familial se pot
considera a fi bune, având în vedere influenţa factorilor legați în principal de
performanțele incubatorului.
Trebuie să facem menţiunea că pentru indicatorul fertilitate literatura de
specialitate menționează o valoare de 90% (Atanas Genchev, 2009). În cercetările
noastre s-au obținut valori cuprinse între 82,1-87%.

6.2 Caracterizarea procesului de creștere a tineretului de

prepeliță destinat sacrificării
6.2 Characterization of the quail grouth process destined for
slaughter
Creşterea, ca proces fiziologic, reprezintă modificarea cantitativă a masei
musculare şi implicit a greutăţii corporale. Aprecierea modului în care se
desfăşoară creşterea se face în funcţie de valorile pe care le prezintă greutatea
corporală după ecloziune, la diferite vârste.
Cunoscând valorile medii caracteristice fiecărei specii, rase sau hibrid se
apreciază dacă exemplarele analizate se încadrează în aceste valori, apreciind
astfel, desfășurarea normală a procesului de creştere.
Perioada cea mai dificilă a creşterii puilor de prepeliță, este reprezentată
de primele trei zile după ecloziune. În primele zile, puii sunt colorați diferit,
funcție de varietatea de culoare, astfel cei de culoare galbenă au puful galben
lămâie cu dungi negre pe cap și pe linia superioară a corpului, iar cei standard au
culoarea galben-brun cu dungi negre în lungul corpului (fig. 6.4).
Pentru ca procesul de creştere să decurgă normal, primele 48 de ore după
ecloziune sunt foarte importante pentru că în această perioadă se înregistrează cele
mai mari pierderi. Literatura de specialitate susţine că în primele 24 ore, puii
eclozionaţi sunt ţinuţi la post fără hrană şi apă pentru resorbția totală a vitelusului
(Van I și col., 2000).

81
 Figura 6.4 Pui în vârsta de o zi (foto
original)
Figure 6.4 Chicks aged one day
(original photo)

La început, temperatura din spaţiul de creştere, sub sursa de căldura a fost

de 38 C, după care a scăzut treptat câte 2-30C/săptămână, ajungând în săptămâna a
0

6 a la 20-220C (Polen T., 2007) .

O problemă în această perioadă este cea legată de asigurarea apei și de
evitarea aglomerării mai ales în jurul adăpătorilor pentru că, puii care își udă
penajul, riscă să moară dacă nu se intervine pentru uscarea lor.
Penajul puilor la ecloziune la ambele sexe este colorat la fel, fiind dificil de
identificat sexele, acest lucru este posibil începând cu 21 de zile. Sexarea trebuie
efectuată după această vârstă deoarece încep confruntările dintre masculi pentru
stabilirea ierarhiei, acestea soldându-se cu rănirea gravă sau moartea indivizilor
slabi.
Aprecierea procesului de creștere s-a efectuat prin determinarea greutății
corporale la vârstele de: o zi, 10, 21, 35, 45, 60 și 70 zile. Dinamica greutății
corporale în primele 5 săptămâni se prezintă în tabelul 6.3 Pentru perioadele
următoare, creșterea a fost urmărită și pe sexe.
Din analiza datelor din tab. 6.3 se constată următoarele:
- greutatea puilor la ecloziune a fost diferită, la prima serie de 11,14±
0,16g, iar la a doua serie de 11,12± 0,18g;
- cea mai mare greutate corporală la ambele serii s-a înregistrat la 10 zile,
când puii şi-au modificat greutatea de la ecloziune de aproape 5 ori;
- odată cu vârsta, greutatea corporală înregistrează o creştere ascendentă
până la vârsta de 35 zile. Între cele două sexe nu sunt modificări semnificative în
privința greutății corporale, până la vârsta de 21 de zile, după care dimorfismul
sexual se accentueză în favoarea femelelor;
- la vârsta de 35 de zile, puișorii şi-au modificat greutatea corporală
aproape cu 50% faţă de perioada anterioară;
- odată cu vârsta, crește și greutatea corporală, iar diferența dintre cele
două sexe devine nesemnificativă;
În continuare, se analizează procesul de creștere, la loturile experimentale,
ce au fost constituite, după vârsta de 35 de zile (tab. 6.4).

82
 Tabelul 6.3 / Table 6.3
Evoluția greutății corporale a puilor în vârstă de 1-35 zile
Evolution of body weight of chickens aged 1-35 days
Specificare Greuatea corporală (N=30)
O zi 10 zile 21 zile 35 zile
Femele Masculi Femele Masculi
V% V% V% V% V% V%
Prima serie 11,14± 7,87 56,98±1,22 11,73 134,42±1,55 6,2 133,19±0,62 2,62 234,57±2,77 15,61 222,87±15,61 10,12
0,16
A II-a serie 11,12± 8,84 58,47±0,78 7,31 136,96±1,55 6,09 133,76±1,03 4,72 237,13±2,71 14,29 225,91±4,36 9,97
0,18
Semnificația ns ( p = 0,945) ns ( p= 0,613) ns (p= 0,226) ns (p=0,651) ns (p= 0,780 ) ns (p= p=0,603)
ns (p = 0,457) ns (p=0,131)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

Tabelul 6.4 / Tabelul 6.4

Evoluția greutății corporale a puilor în perioada de 45-70 zile
Evolution of body weight of chickens aged 45-70 days
Specificare Greuatea corporală (N=30)
45 zile 60 zile 70 zile
Femele Masculi Femele Masculi Femele Masculi
V% V% V% V% V% V%
Prima serie 269,9±2,01 4,08 251,37±1,91 4,16 293,7±3,39 6,33 269,47±2,58 5,24 258,84±2,83 4,31 315,77±2,20 3,81
A II-a serie 273,05 ±2,42 4,86 254,13±2,42 5,22 296,41±5,17 9,56 272,59±2,4 4,81 361,73±2,57 3,89 381,34±1,07 3,40
Semnificația ns ( p=0,998) ns (p=0,372) ns ( p = 0,647) ns ( p = 0,378) ns ( p= 0,453) Ns ( p= 0,387)
*** (p=9,642-09) * (p = 4,970) *** (p = 2,135-17)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

83
 La loturile experimentale au fost înregistrate greutățile corporale începând
de la 45 de zile, și până la 70 zile, la masculii și femelele din ambele serii.
Diferențele dintre sexe, constatate în urma cântăririlor, se mențin și
intervalul 45-70 zile fiind din punct de vedere statistic distinct semnificative.
Semnificația diferențelor între sexe devine vizibilă începând de la vârsta de 35 de
zile. Greutatea corporală la vârsta de 45 zile, la femele este de 269,9±2,01g, iar la
masculi de 251,37±1,91g. La cei din seria a doua a fost de 273,05 ±2,42g la femele
și de 254,13±2,42g la masculi. Diferențele existente între loturi sunt
nesemnificative, dar intre sexe sunt distinct semnificative

6.3. Hrănirea prepelițelor

6.3. Feeding quails
Dintre factorii de mediu, care contribuie la realizarea producțiilor
prepelițelor, hrana este unul dintre cei mai importanți. Calitatea și cantitatea hranei,
afectează starea de sănătate, performanțele productive și calitatea produselor. În
principiu, orice restricție alimentată, determină o reducere a creșterii în greutate,
sau chiar o pierdere în greutate (Halga P., 2002).
Comparativ cu alte specii de fermă, prepelițele au un metabolism mai
intens, necesitând o hrană cu o densitate nutritivă și grad de digestibilitate ridicat.
(Wilson H.R. și col. 1977). Hrănirea s-a efectuat cu nutreț combinat funcție de
cerințele nutritive ale fiecărei categorii de vârstă.
Furajarea puilor în perioada de 0-21 de zile, s-a efectuat cu furaj starter,
urmat de furaj de creștere până la sfârșitul perioadei.
Rețeta starter a avut următoarea compoziție, fiind achiziționată de la firma
Agrosuind:
- proteină : 27,3%;
- grăsime: 4 %;
- celuloză brută: 3,09%;
- calciu: 1,01%;
- fosfor: 0,67%;
- lizină: 1,41%;
- meteonină + cistină: 0,95%;
- energie metabolizabilă: 2900-3000 kcal/kg
Furajul mai conține: premix, vit A, D3, E, K, B1, B2, B6, B12, colină, acid
nicotinic, folic, biotină. Minerale prezente au fost: Zn, Se, Cu, I, Fe, Co, Mn,
antioxidant.
Pentru perioada de creștere, furajul folosit a fost achiziționat de la același
producător și a avut compoziția:
- proteină : 17,91%;
- grăsime: 4,11%;
- celuloză brută: 4,13%;

84
 - calciu: 1,33%;
- fosfor: 0,63%;
- lizină: 1,08%;
- meteonină + cistină: 0,73%;
- premixul a avut aceeași compoziție ca în rețeta anterioară;
Furajarea s-a efectuat ad-libitum, în toate perioadele de creștere (fig. 6.5).

Figura 6.5 Aspect privind hrănirea prepelițelor

Figure 6.5 Aspects on quail feeding

6.3.1 Consumul de furaje

6.3.1 Consumption of feed
Consumul de hrană la păsări și implicit la prepelițe se face prin reglare
metabolică. La păsări, este evidentă așa zisa “reglare spontană”, în virtutea căreia
creșterea concentrației energetice a hranei, determină o reducere a cantității de
hrană ingerată (Pop I.M. și col., 2006).
Pentru a analiza sporul de creștere și consumul de furaje, s-a determinat
cantitatea de furaj pe grupe de vârstă și nu pe sexe, ca urmare a numărului mare de
loturi și a spațiului limitat existent. Datele privind creșterea au interesat pentru a
caracteriza pe baza lor, calitatea părinților și nu a constituit un obiectiv distinct al
cercetărilor.
Sporul și consumul de furaje, la prima serie experimentală se prezintă în
tab. 6.5.
Din analiza datelor prezentate, se pot face următoarele precizări:
- sporul individual realizat pe perioada analizată a avut limite între 20g în
intervalul 45-60 de zile și de 94,8g în intervalul 20-35 zile.
- cel mai mare spor zilnic a fost de 7,7g/zi în perioada 11-20 zile, și cel mai
mic în intervalul 45-60 zile, fiind de 1,4g/zi
- consumurile au avut valori diferite, funcție de perioadele analizate, astfel
cel mai mic consum pe perioadă a fost de 55,7g, în intervalul 1-10 zile și cel mai
mare de 193,5g în intervalul 20-35 zile;
- indicele de conversie a avut valori diferite, crescând de la 1,21kg nc/kg
spor, în prima perioadă de creștere, ajungând la un maxim de 5,7 kg nc/kg spor în
intervalul 45-60 zile.
- Indicele de conversie pe toată perioada de control a fost de 2,45 kg nc/kg
spor.

85
 Tabelul 6.5 / Table 6.5
Sporul şi consumul de furaje realizate la prepelițele din prima serie experimentală
Enrichment and feed consumption of quail in the first experimental series
1-10 11-20 21-35 36-45 46-60 61-70
Specificare U.M. Ecloziune 1-70 zile
zile zile zile zile zile zile
Greutate vie g 11,14 56,98 133,6 228,4 259,5 279,5 336,5 325,36
Spor individual/
g - 45,8 76,6 94,8 31,1 20 57 328,2
perioadă
Spor mediu zilnic g/zi - 4,6 7,7 6,3 3,1 1,4 5,7 4,68
Efectiv mediu/
nr. 188 186 184 183 181 180 180 183
perioadă
Spor
g - 8518,8 14094,4 17348,4 5629,1 3600 10260 60060,6
total/lot/perioadă
Consum
g - 10360,2 24564 35410,5 29177,2 20574,9 26532,2 147424,8
total/lot/perioadă
Consum mediu
individual/perioa g - 55,7 133,5 193,5 161,2 114,3 147,4 805,6
dă
Kg nc
Indicele de
/kg - 1,21 1,47 2,04 5,2 5,7 2,58 2,45
conversie a hranei
spor

La cea de-a doua serie de experiențe (tab 6.6), rezultatele sunt comparabile,
atât pentru sporul individual pe perioadă cât și în privința consumului mediu
individual. Indicele de conversie a avut valori diferite, care au oscilat de la 1,21kg
nc/kg spor în perioada 1-10 zile, până la 5,7 kg nc/kg spor în perioada 45-60 zile.
Tabelul 6.6 / Table 6.6
Sporul şi consumul de furaje realizate la prepelițele din a doua serie experimentală
Enrichment and feed consumption of quail in the second experimental series
Eclo- 1-10 11-20 21-35 36-45 46-60 61-70
Specificare U.M. 1-70 zile
ziune zile zile zile zile zile zile
Greutate vie g 11,12 58,4 128,2 205,5 262,9 293,7 354,5 342,9
Spor individual/
g - 47,2 69,9 77,3 57,4 30,8 60,8 343,4
perioadă
Spor mediu zilnic g/zi - 4,7 7 5,2 5,7 2,1 6,1 4,9
Efectiv mediu/
nr. 228 224 221 217 212 207 206 215
perioadă
Spor total/lot/perioadă g - 10572,8 15447,9 16774,1 12168,8 6375,6 12524,8 73831,2
Consum
g - 12476,8 29017,3 48391 40110,4 25833,6 37595,6 195499,5
total/lot/perioadă
Consum mediu
g - 55,7 130,3 223,1 189,2 124,8 185,2 909,3
individual/perioadă
Indicele de conversie a Kg NC/kg
- 1,18 1,87 2,88 3,27 4,05 3 2,57
hranei spor

Pe întreaga perioadă analizată la seria a doua, sporul mediu zilnic a

înregistrat o valoare de 4,9g/ zi. Valoarea minimă a fost de 2,1g/zi in intervalul 46-
60 zile și un maxim de 7g/zi în perioada 11-20 zile.
Indicele de conversie a avut o evoluție ascendentă, până la intervalul de
46-60 de zile, iar pe întreaga perioadă a înregistrat o valoare de 2,57 kg nc/kg spor.
Din analiza datelor prezentate, se desprinde un aspect important, de care
crescătorul trebuie să țină cont și anume: prepelițele pentru carne pot fi sacrificate
la vârsta de 35 de zile, având o greutate de peste 220g, randamentul este în jur de
60%, iar calitățile orgaloleptice ale cărnii: gustul și aroma sunt mai puțin evidente

86
 (Toussou M L, 2014). După această vârstă, crește și greutatea carcasei, iar calitățile
organoleptice ale cărnii se înbunătățesc mai ales: aroma, gustul și textura cărnii.

6.4. Pierderi din efectiv si cauze

6.4. Losses in effective and causes
Menționăm faptul că, prepelița este o pasăre rezistentă la boli, și se
adaptează repede la noile condiții de creștere. Pierderile din efectiv pe durata
cercetărilor sunt prezentate în tabelul 6.7
Tabelul 6.7 / Table 6.7
Ieșirile din efectiv pe durata desfășurării experiențelor
Outflows from actual experiences during the course
Perioade 1-10 zile 10-20 zile 20-35 zile 35-45 zile 45-60 zile 60-70 zile Total
Specificare Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr %
Prima serie 2 1,06 2 1,06 1 0,54 2 1,06 1 53 - - 8 4,25
Seria a II-a 4 1,75 3 1,31 4 1,75 5 2,19 5 2,19 1 0,43 22 9,6

Cele mai multe ieșiri din efectiv au avut loc în primele două săptămâni de
după ecloziune, și au avut drept cauză principală, accidentele legate de înec în
adăpătoare, aglomerarea în anumite zone de creștere, sau puii eclozionați mai
târziu.
În celelalte perioade au predominat accidentele legate de transferul
prepelițelor de la sol în cuști, până s-au acomodat cu noile condiții. După 35 de
zile, se înregistrează ieșiri din efectiv, mai ales la masculi, datorită agresivității, se
produce agitatie, conflicte, soldate cu rănirea sau eliminarea unor indivizi din
colectivitate.
Interesant este faptul că, minus variantele, lafel și indivizii agresați, în
urma sacrificării lor, s-a observat că nu aveau un testicul, ori acestea erau în stadiu
infantil de dezvoltare.

6.5 Concluzii parțiale

6.5 Partial conclusions
În concluzie, procesul de incubație a decurs normal, ecloziunea s-a derulat
pe parcursul a 3-4 zile, cei mai mulți pui au eclozionat în a 17-a zi.
Perioada de creștere a puilor a evidențiat un interval critic de 3 zile după
ecloziune, când au fost înregistrate pierderi mai mari, ca urmare a accidentelor,
datorate aglomerării puilor și udarea penajului.
Perioada de creștere de la 35-70 zile a decurs normal, înregistrându-se
conflicte, mai ales la loturile de masculi, ca urmare a stabilirii ierarhiei, odată cu
instalarea maturitații sexuale.
Greutatea pe perioadele de control, precum sporul mediu zilnic și
consumul de furaje au avut valori diferite la cele două serii, însă acestea sunt
comparabile.

87
 CAPITOLUL 7
CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ LA
PREPELIȚELE DESTINATE SACRIFICĂRII
CAPTER 7
MORPHOLOGICAL CHARACTERIZATION OF QUAILS
DESTINED FOR SACRIFICATION

În acest capitol vor fi discutate măsurătorile ce caracterizează procesul de

creștere. La păsări, majoritatea cercetărilor sunt concentrate pe măsurătorile de
dezvoltare ale scheletului (lungimea carenei sternale, a fluierului etc), sau pe cele
care indică dezvoltarea musculară (dimensiunile pieptului, ale coapsei și gambei)
(F. H. Ricard și Rouvier 1965).
Pentru a caracteriza din punct de vedere morfologic tineretul de prepeliță
din linia Faraon, au fost utilizate principalele măsurători corporale la vârste
diferite și pe sexe, aspect ce ne-a permis să evaluăm conformația acestuia.
În cadrul aceleiași specii, în mod normal există diferențe între indivizi
determinate de mediu, sex și de generație, acest din urmă factor de influență fiind
considerat o variabilă temporală.
Caracterele ce influențează procesul de creștere sunt greutatea, dezvoltarea
diferitelor regiuni musculare, sporul mediu zilnic și măsurătorile de creștere ce
ajută la definirea conformației și stabilirea aptitudinilor productive.
Scopul cercetărilor noastre a fost acela de a evidenția modul cum
influențează sexul și vârsta, fenomenul indivizilor și performanțele productive ale
prepelițelor destinate producției de carne.

7.1 Caracterizarea fenotipică a prepelițelor

7.1 Phenotypic characterization of quail
Tineretul destinat sacrificării, a fost analizat pe baza evoluției
dimensiunilor corporale, la vârstele la care s-a efectuat sacrificarea. Rezultatele
principalelelor măsurători efectuate la loturile L1, L2 și L3, la prima serie
experimentală, sunt prezentate în tabelul 7.1.
Analiza tabelului relevă următoarele aspecte :
- greutatea corporală a crescut odată cu vârsta la întreg efectivul analizat și
la ambele sexe ;
- se constată o creștere mai intensă în greutate în același sens la cele două
sexe, în primele 3 săptămâni, după care aceasta se mai reduce stabilizându-se în
jurul vârstei de 60 de zile ;
- creșterea dimensiunilor corporale, a fost constatată atât la nivelul
trunchiului, al capului cât și al și membrelor ;

88
 - se constată creșteri diferite, funcție de vârstă și de sex, a dimensiunilor de
lungime, lărgime și perimetre ;
- dimensiunile de lungime ale trunchiului au crescut constant, functie de
vârstă, atingând la lotul L1, la 45 de zile la femele, o valoare de 91,57±0,85mm,
iar la masculi de 88,51±0,64mm .
După această vârstă de 45 de zile, constatăm o creștere a lungimii
trunchiului, la 60 de zile, mai mare la masculi comparativ cu femelele, astfel la
masculi se înregistrează valoarea de 101,55±0,61mm, iar la femele de
93,21±0,58mm. Această diferență între sexe se menține până la vârsta de 70 de
zile. Rezultatele obținute, sunt prezentate în tabelul 7.1.
- Lungimea carenei sternale a fost la 45 de zile, la femele de 65,03±0,64mm,
iar la masculi 62,61±0,49mm. Diferențele înregistrate la celelalte două perioade de
vârstă între sexe nu sunt semnificative ;
- lărgimea pieptului înregistrează o ușoară creștere în dimensiune, începând
de la vârsta de 45 de zile până la 70 zile, stabilindu-se la valoarea de
43,38±0,75mm, pentru masculi și 47,42±0,71mm la femele ;
- după vârsta de 45 de zile, lărgimea pieptului înregistrează creșteri diferite
de la o perioadă la alta de control, dar și în cadrul celor două [Link] la
masculi, la vârsta de 45 de zile, lărgimea pieptului a fost de 43,20±0,56 mm la
femele și 39,50±0,82mm la masculi, diferențele fiind foarte semnificative (F=
13.981>Fcrit = 12.015) :
- lărgimea bazinului are la vârsta de 45 de zile o tendință de creștere la
puicuțe, mai mult decât la cocoșei, dar odată cu instalarea maturității sexuale,
bazinul devine mai îngust la masculi, decât la femele ;
- perimetrul toracic are valori diferite la cele două sexe, astfel la masculi, a
înregistrat o valoare de 165,70±0,15mm la masculi și de 176,9±0,16mm la femele.
La vârsta de 70 de zile se obțin valorile de 194,6±13mm la masculi și
202,0±13mm la femele ;
- perimetrul fluierului are creșteri constante, fiind sub acest aspect favorabil
masculilor. Este evident faptul că, sunt raporturi diferite între dimensiunile
corporale, acestea se modifică odată cu vârsta și pe sexe, oferind indicii importante
legate de productivitatea prepelițelor.
La seria a doua experimentală urmărind aceleași măsurători, s-au obținut
următoarele rezultate (tab. 7.2):
Analizând tabelul prezentat, constatăm existența diferențelor dintre sexe,
dar și între perioadele de control.
- la vârsta de 45 de zile, constatăm modificări privind lungimea trunchiului,
care favorizează femela, valorile fiind de 89,46±0,73mm la masculi, și de
92,54±0,91mm la femele. La celelalte determinări, lungimea trunchiului devine
favorabilă masculilor, înregistrând valoarea de peste 102 mm ;

89
 Tabelul 7.1 / Table 7.1
Caracteristicile morfologice ale masculilor și femelelor din prima serie
Morphological features of males and females in the first series
Specificare Seria I (N= 30) Semnificația
L1 45 zile L2 60 zile L3 70 zile
V% V% V%
Greutate ♂ 251,37±1,91 4,16 269,47±2,58 5,24 315,77±2,2 3,81 L1/L2 ***(p=2,506-07)
vie (g) L2/L3 ***(p = 8,700-20)
L1/L3 *** (p = 5,887-30)
♀ 269,9±2,01 4,07 293,43±5,17 9,55 358,84±2,83 4,31 L1/L2 *** (p=1,340-07)
L2/L3 *** (p=2,475-21)
L1/l3 *** (p=2,359-33)
*** (p = 9,641-09) ***(p=4,978-07) *** (p=2,132)
Lungimea ♂ 88,51±0,64 3,98 101,55±0,61 3,28 104,84±0,58 3,05 L1/L2 ns (p=0,121)
trunchi L2/L3 *** (p=0,00024)
(mm) L1/l3 *** (p=2,418-26)
♀ 91,57±0,85 5,10 93,21±0,58 3,42 97,68±0,52 2,91 L1/L2 *** (p=2,765-20)
L2/L3*** (p=3,429-0,7)
L1/L3 *** (p=8,604-08)
** (p = 0,057) *** (p = 4,239-14) *** (p=2,690-04)
Lungimea ♂ 62,61±0,49 4,25 65,33±0,48 4,03 66,81±0,87 7,14 L1/L2 ns (p=0,596)
carenă L2/L3 ns (p=0,142)
sternală L1/l3 *** (p=8,976-0,5)
(mm) ♀ 65,03±0,64 5,35 64,39±0,70 5,89 68,48±0,61 4,88 L1/L2 *** (p=0,0002)
L2/L3 *** (p=0,00031)
L1/l3 *** (p=1,31805)
* (0,019) ns (p=0,732) ns (p=0,121)
Lărgimea ♂ 39,50±0,82 11,32 43,29±0,40 5,12 43,38±0,75 9,44 L1/L2 ns (p=0,562)
pieptului L2/L3 ns (p=0,909)
(mm) L1/l3 *** (0,00087)
♀ 43,20±0,56 7,09 44,50±0,46 5,60 47,42±0,71 8,25 L1/L2 *** (p=0,0003)
L2/L3 ** (p=0,0011)
L1/l3 *** (p=1,958-05)
*** (p = 0,00042) ns (p=0,266) *** (0,00025)
Lărgimea ♂ 36,45±0,99 14,87 38,02±0,44 6,21 41,01±0,64 8,53 L1/L2 ** (p=0,0016)
bazinului L2/L3 * (p= 0,133)
(mm) L1/l3 *** (p=0,00028)
♀ 38,04±0,38 5,49 39,98±0,45 6,11 46,61±0,47 5,55 L1/L2 ***(p=1,825)
L2/L3 *** (p = 1,533-14)
L1/l31 *** (2,072-20)
ns (p = 0,139) ns (p=0,130) *** (p=2,418-09)
Perimetrul ♂ 165,70±0,15 4,35 187.40±0.15 4.51 194.6±0.13 3.54 L1/L2 ** (p=0,0035)
toracic L2/L3 *** (0,00058)
(mm) L1/l3 *** (p=2,263-21)
♀ 176,90±0,16 4,95 182.80±0.11 3,26 202.00±0,13 3,43 L1/L2 *** (p=1,142)
L2/L3 *** (p=1,23716)
L1/l3 *** (p=7,735-18)
*** (p=3,475) ns (p=0,348) *** (p=0,00012)
Perimetrul ♂ 16,95±0,23 7,36 19.37±0.21 5.87 20.35±0.24 6.49 L1/L2 ns (p=0,0554)
fluierului L2/L3 ** (p=0,0032)
(mm) L1/l3 *** (p=1,231-13)
♀ 16,00±0,20 6,79 16..64±0.23 7.46 18.94±0.32 9.39 L1/L2 ***(p=3,888-09)
L2/L3 *** (p= 2,702-07)
L1/l3 *** (p=8,002-10)
** (0,008) *** (p=2,03912) *** (p=0,00044)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001
** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05
n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

90
 Tabelul 7.2 / Table 7.2
Caracteristicile morfologice ale masculilor și femelelor din seria a IIa
Morphological characteristics of males and females in the second series
Specificare Seria I (N= 30) Semnificația
M1 45 zile M2 60 zile M3 70 zile
V% V% V%
Greutate ♂ 254,13±2,42 5,22 272,59±2,40 4,81 318,34±1,97 3,4 L1/L2 *** (p=1,250-06)
vie (g) L2/L3 *** (p=3,039-21)
L1/l3 *** (p= 3,313-28)
♀ 273,05±2,42 4,86 296,41±5,17 9,56 361,73±2,57 3,89 L1/L2*** (p=0,00013)
L2/L3 *** (p=2,656-16)
L1/l3 *** (p=8,417)
*** (p=8,137-07) *** (P= 9,969-05) *** (P=2,146-14)
Lung ♂ 89,46±0,73 4,48 102,76±0,69 3,70 105,71±0,59 3,0 L1/L2 *** (p=4,301-19)
trunchi L2/L3 ** (p=0,0018)
(mm) L1/l3 *** (1,055-24)
♀ 92,54±0,91 5,38 94,32±1,31 7,66 98,51±0,69 3,81 L1/L2 ns (p=0,271)
L2/L3** (p=0,0064)
L1/l3 *** (2,288-06)
* (P =0,010 ) *** (P = 8,817-07) *** (P=5,734-11)
Lung ♂ 63,29±0,58 5,04 66,11±0,56 4,61 67,35±0,36 6,95 L1/L2 *** (p=0,00087)
carenă L2/L3 ns (p=0,228)
sternală L1/l3 ***(0,00022)
(mm) ♀ 65,02±0,64 5,37 65,70±1,07 8,09 69,05±0,65 5,15 L1/L2 ns (p=0,588)
L2/L3 ** (p= 0,0095)
L1/l3 ***( p=4,371-05)
*P (= 0,048) Ns (P=0,732) Ns (P=0,284)
Lărg piept ♂ 39,93±0,86 1,83 43,81±0,46 5,70 43,74±0,76 9,47 L1/L2*** (p=0,00019)
(mm) L2/L3 ns (p=0,938)
L1/l3 ** (p=0,0015)
♀ 44,47±0,64 7,93 44,99±0,63 7,69 47,79±0,68 7,85 L1/L2 ns (p=0,566)
L2/L3 ** (p=0,004)
L1/l3** (p=0,00156)
*** (P=8,906-05) Ns (P=0,135) *** (P=0,0021)
Lărg bazin ♂ 36,85±1,02 15,09 39,50±0,50 6,90 48,34±0,63 8,29 L1/L2 * (p=0,0219)
(mm) L2/L3 * (0,024)
L1/l3 *** (0,00094)
♀ 38,40±0,39 5,58 40,43±0,61 8,28 46,98±0,44 5,10 L1/L2 ** (p=0,0069)
L2/L3 *** (p=4,128-12)
L1/l3 *** (p=4,369-21)
Ns (0,159) Ns (P=0,240) *** (6,466-10)
Perim ♂ 167,50±0,18 5,75 189,70±0,17 4,95 196,30±0,14 3,96 L1/L2 *** (p=1,107-12)
toracic L2/L3 ** (p= 0,042)
(mm) L1/l3 *** (p=1,717-18)
♀ 178,90±0,16 5,36 184,80±0,22 6,61 203,70±0,13 0,40 L1/L2 * (p= 0,042)
L2/L3 *** (7,786-10)
L1/l3 *** (p=1,646)
*** (P=2,172) Ns (0,092) *** (P=0,00027)
Perim ♂ 17,14±0,23 7,47 19,61±0,23 6,43 20,51±0,24 6p29 L1/L2 *** (p=3,651-09
fluier (mm) L2/L3 ** (p=0,00789)
L1/l3 *** (p=2,890-13)
♀ 16,13±0,21 7,10 16,85±0,33 10,66 19,10±0,33 9,34 L1/L2 ns (p=0,082 )
L2/L3 *** (9,101-06)
L1/l3 *** (p=1,646-16)
** (P = *** (P=4,737) ***(p=0,0009)
0,0074)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001
** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05
n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

91
 - măsurătorile de lărgime sunt în favoarea femelelor, diferențele între sexe
fiind semnificative, cu diferite grade de semnificație, astfel la 45 zile la lărgimea
pieptului diferențele au fost foarte semnificative (F=17,749 >Fcrit=12,015), iar
lărgimea bazinului a fost nesenificativă (F = 2,030<Fcrit = 4.006). La vârsta de 60
zile valorile pentru lărgimea pieptului au fost nesemnificative (F = 2.288 <Fcrit =
4.008), la fel și la lărgimea bazinului (F=1.403 >Fcrit =4.006).
- în privința perimetrului toracic, acesta a avut o creștere ascendentă, atât la
mascul cât și la femele, diferențele între sexe fiind evidente: la 45 zile au fost foarte
semnificative (F= 21.357 > Fcrit = 12.015), la 60 zile sunt nesemnificative
(F=2.931 <Fcrit=4.006), și la 70 zile au fost foarte semnificative (F= 15.092>
Fcrit=12.015). Menționăm faptul că, diferențele sesizate, au fost în cadrul grupelor
de vârstă și în cazul sexelor, iar între cele două serii, diferențele au fost
nesemnificative.

7.2 Concluzii parțiale

7.2 Partial conclusions
Măsurătorile care fac diferența între sexe sunt lungimea trunchiului.
lărgimea pieptului. lărgimea bazinului, perimetrul toracic,adâncimea trunchiului și
lungimea coapsei și a fluierului.
- datele prezentate pe sexe și vârste indică faptul că procesul de creștere are
un determinism genetic diferit (Popescu Vifor,1985 ). Deasemeni coordonarea
caracterelor implicate în procesul de creștere are un determinism poligenic,
existând gene care controlează toate dimensiunile corporale, altele acționează
asupra unor grupe specifice de caractere. iar altele influențează numai anumite
regiuni (Popescu Vifor. 1985). Se consideră că genele care influențează creșterea
scheletului, determină în același timp și lungimea trunchiului. adâncimea toracelui
și greutatea. Acestea însă nu influențează perimetrul toracic.
- genele care influențează dezvoltarea musculaturii. condiționează și
dezvoltarea perimetrului toracic, dar nu au influență asupra celorlalte lungimi
corporale (Mazzoni 2015).
- glandele sexuale prin homonii estrogeni secretați influențează procesul de
creștere, fiind inhibitori ai creșterii oaselor lungi, fenomen mai accentuat la
mamifere.
- din cele prezentate, reiese clar că sunt diferite raporturi între dimensiuni, ce
sunt legate de productivitatea prepelițelor.
În concluzie afirmăm faptul că greutatea corporală a înregistrat o creștere
neuniformă, de la o vârstă la alta, la loturile din ambele sexe. Vârsta și sexul
prepelițelor, au influențat dimensiunile corporale, înregistrate la diferite perioade
de creștere. Valorile diferite ale dimensiunilor corporale funcție de vârstă,
reprezintă o caracteristică importantă a procesului de creștere. S-a constatat că

92
intensitatea de creștere a diferitelor regiuni corporale, a fost diferită și în cadrul
acelorași perioade de vârstă.
Creșterea diferită pe care o înregistrează regiunile corporale, în aceleași
etape de vârstă, determină și o conformație a animalelor diferită, funcție de
aceasta.

93
 CAPITOLUL 8
PROFILUL HEMATOLOGIC ȘI BIOCHIMIC LA
PREPELIȚA DIN LINIA DE CARNE
CHAPTER 8
THE HEMATOLOGICAL AND BIOCHEMICAL
PROFILE OF QUAIL MEAT LINE

Sângele face legătura între toate țesuturile și sistemele organismului. relații

ce se explică prin omniprezența celulelor sangvine, ce dețin funcții vitale în cadrul
tuturor țesuturilor și organelor.
S-au efectuat cercetări pe prepelițe determinându-se formula hematologică
si leucocitară. Hematologia a cuprins examenul morfologic și determinarea RBC
(red glood celles ), WBC (White Blood Cell), Hb, PCV (Packed cell volume), atât
la masculi cât și la femele. Leucograma a urmărit determinarea tuturor tipurilor de
celule albe (eozinofile, bazofile, monocite, limfocite și neutrofile).
Determinarea profilului hematologic la prepelită este necesară și oportună
deoarece, acestea sunt caracterizate printr-un metabolism intens. Orice dezechilibru
nutrițional, are repercursiuni prompte asupra metabolismului cu efecte negative
asupra sănătății și producției.
Datele rezultate în urma determinărilor hemoleucogramei pentru prima
serie sunt prezentate în tabelul 8.1.
Determinările efectuate la prepelițe, în funcție de vârsta lor la sacrificare,
relevă următoarele aspecte:
- Globulele roșii sunt celule cu nucleu cu rol în transportul O2, la nivelul
întregului corp. Rezultatele determinărilor la masculii în vârstă de 45 de zile, arată
valori diferite și anume: la L1, numărul de globule roșii este de 2,79±0,03 mil/ml și
crește la L3 la 3,66±0,11mil/ml.
- La puicuțe, numărul acestora a oscilat între loturi, fiind de 2,54±0,03
mil/ml la L1 și 3,29±0,04 la L3. Între loturi diferențe dintre medii au grade diferite
de semnificație, în urma analizei varianței. Loturile care sunt mai apropiate ca
vârstă, înregistrează diferențe statistice, nesemnificative, sau semnificative, iar
loturile la care diferențele de vârstă sunt mai mari, gradele de semnificație, cresc.
- cantitatea de hemoglobină este diferită la cele două sexe, dar și în cadrul
loturilor și anume: pentru masculii din L1, s-a determinat o valoare de
9,75±0,04g/dl și de 11,68±0,01g/dl la L3. Pentru puicuțe, cantitatea de
hemoglobină a fost la L1 de 9,34±0,15g/dl, și de 12,24±0,01g/dl la L3.
- analiza varianței între sexe indică pentru loturile L1 diferențe
semnificative, iar pentru L2 diferențele sunt nesemnificative, devenind distinct
semnificative la loturile L3.

94
 Tabelul 8.1 / Table 8.1
Hemoleucograma prepelițelor, în funcție de vârsta la sacrificare serie I (n=10/cap)
Hemoleucogram of quail, depending on age at slaughter series I (n = 10 / head)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile Analiza varianței între
Însușirea analizată
V% V% V% vârste
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
L1 / L2 = n,s, (p = 0,06)
Globule roșii (106/mm3)
2,79 0,03 3,22 3,11 0,16 16,15 3,66 0,11 9,91 L1 / L3 = *** (p = 7,9-7)
(masculi)
L2 / L3 = * (p = 0,011)
L1 / L2 = ** (p = 0,005)
Globule roșii (106/mm3) (femele) 2,54 0,03 3,83 2,90 0,11 11,78 3,29 0,04 3,37 L1 / L3 = *** (p = 4,9-12)
L2 / L3 = ** (p = 0,003)
Analiza varianței între sexe *** (p=1,35-5) n,s, (p=0,28) ***(p=0,0055)
L1 / L2 = *** (p = 2,68-7)
Hemoglobină (g/dl) (masculi) 9,75 0,04 1,18 10,79 0,13 3,67 11,68 0,16 4,40 L1 / L3 = *** (p = 9,07-10)
L2 / L3 = *** (p = 0,0003)
L1 / L2 = *** (p = 0,0001)
Hemoglobină (g/dl) (femele) 9,34 0,15 5,11 10,62 0,23 6,74 12,24 0,01 0,19 L1 / L3 = *** (p = 1,89-13)
L2 / L3 = *** (p = 1,30-6)
Analiza varianței între sexe * (p=0,014) n,s, (p=0,52) ** (p=0,003)
L1 / L2 = n,s, (p = 0,49)
34,9
Hematocrit % (masculi) 0,23 2,04 35,33 0,50 4,52 35,81 0,27 2,38 L1 / L3 = * (p = 0,02)
4
L2 / L3 = n,s, (p = 0,41)
L1 / L2 = n,s, (p = 0,23)
34,3
Hematocrit % (femele) 0,56 5,15 35,02 0,15 1,34 35,74 0,17 1,47 L1 / L3 = * (p = 0,02)
0
L2 / L3 = *** (p = 0,004)
Analiza varianței între sexe n,s, (p=0,30) n,s, (p=0,56) n,s, (p=0,82)
L1 / L2 = ** (p = 0,003)
Globule albe (103/mm3) 28,5
0,39 4,34 31,38 0,76 7,62 33,46 0,63 5,96 L1 / L3 = *** (p = 3,31-6)
(masculi) 5
L2 / L3 = * (p = 0,05)
L1 / L2 = *** (p = 2,21-12)
27,0
Globule albe (103/mm3) (femele) 0,18 2,10 31,41 0,19 1,90 33,86 0,60 5,60 L1 / L3 = *** (p = 2,54-9)
7
L2 / L3 = ** (p = 0,0012)
Analiza varianței între sexe ** (p=0,003) ** (p=0,002) n,s, (p=0,65)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

95
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
L1 / L2 = n.s. (p = 0.12)
Eozinofile (%) (masculi) 0.48 0.01 4.28 0.51 0.02 12.62 0.56 0.01 5.12 L1 / L3 = *** (p = 6.49-13)
L2 / L3 = *** (p = 2.10-8)
L1 / L2 = ** (p = 0.008)
Eozinofile (%) (femele) 0.43 0.02 12.80 0.48 0.01 4.81 0.55 0.03 15.45 L1 / L3 = *** (p = 4.16-6)
L2 / L3 = *** (p = 2.29-13)
Analiza varianței între sexe ** (p=0.009) n.s. (p=0.16) n.s. (p=0.83)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.17)
Bazofile (%) (masculi) 0.27 0.01 6.91 0.28 0.01 7.09 0.31 0.01 7.15 L1 / L3 = *** (p = 0.0002)
L2 / L3 = ** (p = 0.005)
L1 / L2 = *** (p = 8.49-5)
Bazofile (%) (femele) 0.27 0.01 4.04 0.29 0.01 3.63 0.31 0.01 5.48 L1 / L3 = *** (p = 3.11-6)
L2 / L3 = * (p = 0.013)
Analiza varianței între sexe n.s. (p=0.98) n.s. (p=0.11) n.s. (p=0.78)
L1 / L2 = ** (p = 0.002)
Monocite (%) (masculi) 0.28 0.01 9.63 0.31 0.01 5.80 0.41 0.02 12.00 L1 / L3 = *** (p = 6.87-7)
L2 / L3 = *** (p = 1.89-5)
L1 / L2 = *** (p = 4.30-6)
Monocite (%) (femele) 0.24 0.01 18.45 0.38 0.02 13.26 0.47 0.03 16.88 L1 / L3 = *** (p = 2.82-7)
L2 / L3 = ** (p = 0.007)
Analiza varianței între sexe n.s. (p=0.06) *** (p=0.0006) **(p=0.03)
L1 / L2 = *** (p = 2.66-6)
Limfocite (%) (masculi) 39.34 0.18 1.43 42.79 0.48 3.56 47.03 0.43 2.87 L1 / L3 = *** (p = 2.23-12)
L2 / L3 = n.s. (p = 3.47-6)
L1 / L2 = *** (p = 8.77-14)
Limfocite (%) (femele) 35.90 0.31 2.76 42.57 0.11 0.81 47.80 1.19 7.88 L1 / L3 = *** (p = 1.50-8)
L2 / L3 = *** (p = 0.0003)
Analiza varianței între sexe *** (p=1.78-8) n.s. (p=0.19) n.s. (p=0.55)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.47)
Neutrofile (%)(masculi) 25.55 0.49 6.10 25.12 0.31 3.87 26.18 0.49 5.87 L1 / L3 = n.s. (p = 0.37)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.08)
L1 / L2 = ** (p = 0.003)
Neutrofile (%)(femele) 23.93 0.30 4.03 25.20 0.23 2.95 25.73 0.39 4.83 L1 / L3 = ** (p = 0.0019)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.26)
Analiza varianței între sexe * (p=0.012) n.s. (p=0.051) n.s. (p=0.48)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

96
 - hematocritul măsoară procentul de globule roșii din sânge. Valoarea lui nu
este influențată de dimensiunea acestora. Hematocritul a înregisrat limite între
34,94±0,23% la L1 și 35,81±0,0,27% la L3. La puicuțe, limitele acestuia se înscriu
între valorile de 34,30±0,56% la L1 și 35,74±0,15% la L3. Limitele normale pentru
prepeliță sunt între 35-37% (Sturkie și col, 1976). Valorile înregistrate, sunt ușor
sub limita inferioară, deoarece pe durata experimentală, temperatura din adăpost a
fost de 31-330C. În aceste condiții, prepelițele, au consumat mai multă apă,
determinând creșterea procentuală a acesteia în sânge, diminuînd valoarea
hematocritului;
- numărul globulelor albe, a avut diferențe între sexe, dar și între loturile
experimentale. La cocoșei, la L1 globulele albe au înregistrat valoarea de
25,55±0,39/mm3 și de 33,46±0,63/mm3 la lotul [Link]țele au avut o valoarea a
globulelor albe cu limite de 27,07±0,18/mm3 la L1 și de 33,86±0,60mm3 la L3;
- diferențele între loturile L1 și L2 sunt distinct semnificative, ele
aparținând celor două sexe și nesemnificative pentru loturile L3;
- numărul de eritrocite înregistrate la cocoșei, implicit și valoarea
hemoglobinei sunt legate de apariția maturității sexuale ce determină creșterea
celor două valori hematologice;
- cantitatea de hemoglobină înregistrată la loturile L3, la masculi și la femele
are cauză probabilă, creșterea temperaturii din adăpost din perioada de vară,
deoarece ventilația a fost naturală,cu ajutorul ferestrelor;
- numărul de globule albe a fost mai mare la cocoșei, comparativ cu
puicuțele, iar analiza varianței a stabilit existența diferențelor între sexe, ca fiind
distinct semnificativă, iar între loturi având grade diferite de semmificație. Limitele
acestora au fost între 28,55±0,39/mm3 la masculi la L1și 33,46±0,63mm3 la L3. La
femele, valorile rezultate s-au încadrat între 27,07±0,18/mm3 la L1 și
33,86±0,60mm3 la L3. Cercetările noastre arată faptul că numărul globulelor albe
este mai mic, ca urmare a stresului termic. Căldura a determinat scăderea
leucocitelor și a limfocitelor, afectând sistemul imunitar la prepelițele din loturile
experimentale (Tamzil și col 2013). Protrivit lui Hrabcakova și col, 2014 sunt
numeroși factori care influențează numărul de leucocite, printre care temperatura și
programul de lumină;
- neutrofilele, au indicat un răspuns imun normal, deoarece valoarea acestora
s-a încadrat în limite de 25,55±0,48% la masculii lotului L1 și 26,18±0,49% la L3.
La puicuțe, acestea au fost de 23,93±0,30% la L1 și de 25,73±0,39% la L3;
- numărul mare de limfocite, a arătat un răspuns imun bun din partea
organismului prepelițelor;
- numărul monocitelor, arată că nu a existat nici o situație, în care prepelițele
să se confrunte cu infecții acute, iar starea lor de sănătate a fost corespunzătoare.
Procentul normal al monocitelor, citat de literatura de specialitate este de la 0-8,1%
(Tamzil și col 2013).

97
 Rezultatele determinărilor hematologice la a doua serie experimentală sunt
prezentate în tabelul 8.2
Analiza hemoleucogramei la prepelițe are importanță deoarece aceasta se
caracterizează printr-un metabolism intens. La a doua serie experimentală,
rezultatele obținute, sunt comparabile cu cele determinate la prima serie în sensul
că și în acest caz, sunt diferențe între cele două sexe, privind numărul de globule
roșii și cantitatea de hemoglobină.
- lotul M1 de masculi, a înregistrat un număr de globule roșii de 2,71±0,04
mil/mm și de 3,61±0,11 mil/mm3 la M3. La aceeași vârstă, puicuțele au avut
3

globule roșii, ce au oscilat de la 2,49±0,03 mil/mm3 la M1 și de 3,23±0,04 mil/mm3

la M3. Diferențele între cele două sexe sunt foarte semnificative, cauzele
determinante sunt cele hormonale;
- cantitatea de hemoglobină a fost mai mare la masculi, decât la femele,
diferențele înregistrate au grade diferite de semnficație. Diferențele arată un sistem
neuro-hormonal și metabolic diferit la puicuțe față de cocoșei, afirmație ce este în
concordanță cu cea susținută și de Hrabcakova, 2014;
- diferențe au fost semnalate și în cazul globulelor albe, între indivizii de
vârste diferite, din cadrul loturilor din ambele sexe;
- în privința monocitelor și a limfocitelor sunt diferențe, între loturile de
femele, diferențe citate și de Tamzil, 2013, între cele două sexe, există diferențe cu
grade diferite de semnificație;
- limfocitele, sunt un tip predominant de celule albe, în sângele prepelițelor
întâlnite în frotiul de sânge, atât la prima, cât și a doua serie experiemntală, la
femele cât și la masculi;
- granulocitele, eozinofile și bazofile au fost în procent mai mic la cele două
serii și la cele două sexe.
Profilul hematologic a evidențiat existența diferențelor între cele două sexe
și pe grupe de vârstă. Creșterea procentului de limfocite în defavoarea neutrofilelor
mai accentuată la vârsta de 60 de zile, arată că acestea pot fi un indicator ce
prezintă încredere în cazul răspunsului prepelițelor la stres. Eozinopenia și
monocitopenia se pot pune pe baza stresului termic înregistrat pe perioadele de
control.

[Link] biochimici plasmatici

8.1. Biochemical plasma parameters
Plasma este un lichid ușor alcalin, alcătuit din 90% apă și 10% substanțe
organice și anorganice. Substanțele organice sunt compuse din proteine (globuline,
albumine, fibrinogen), din lipide (colesterol, trigliceride, fosfolipide, lecitină,
grăsimi), glucide (glucoză), glicoproteine, hormoni și vitamine. Substanțele
anorganice sunt dizolvate în formă ionică, adică disociate în ioni pozitivi și
negativi.

98
 Tabelul 8.2 / Table 8.2
Hemoleucograma prepelițelor, în funcție de vârsta la sacrificare a II-a serie (n=10/vârstă)
Hemoleucogram of quail, according to age at slaughter of the 2nd series (n = 10 / age)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
L1 / L2 = n.s. (p = 0.06)
Globule roșii (106/mm3) (masculi) 2.71 0.04 4.15 3.08 0.15 15.90 3.61 0.11 9.62 L1 / L3 = *** (p = 7.9-7)
L2 / L3 = * (p = 0.011)
L1 / L2 = ** (p = 0.005)
Globule roșii (106/mm3) (femele) 2.49 0.03 3.72 2.82 0.09 10.64 3.23 0.04 4.18 L1 / L3 = *** (p = 4.9-12)
L2 / L3 = ** (p = 0.003)
Analiza varianței între sexe *** (p=2.28-6) n.s. (p=0.08) ***(p=0.0004)
L1 / L2 = *** (p = 2.68-7)
Hemoglobină (g/dl) (masculi) 9.78 0.05 1.62 10.82 0.15 4.27 11.72 0.17 4.62 L1 / L3 = *** (p = 9.07-10)
L2 / L3 = *** (p = 0.0003)
L1 / L2 = *** (p = 0.0001)
Hemoglobină (g/dl) (femele) 9.39 0.14 4.86 10.67 0.23 6.81 12.27 0.04 1.1 L1 / L3 = *** (p = 1.89-13)
L2 / L3 = *** (p = 1.30-6)
Analiza varianței între sexe * (p=0.014) n.s. (p=0.52) ** (p=0.003)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.49)
Hematocrit % (masculi) 35.02 0.28 2.54 35.39 0.52 4.61 35.89 0.53 4.70 L1 / L3 = * (p = 0.02)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.41)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.23)
Hematocrit % (femele) 34.36 0.61 5.61 35.07 0.17 1.57 35.82 0.12 1.08 L1 / L3 = * (p = 0.02)
L2 / L3 = *** (p = 0.004)
Analiza varianței între sexe n.s. (p=0.30) n.s. (p=0.56) n.s. (p=0.82)
L1 / L2 = ** (p = 0.003)
Globule albe (103/mm3) (masculi) 28.58 0.41 4.51 31.42 0.76 7.64 33.51 0.64 6.04 L1 / L3 = *** (p = 3.31-6)
L2 / L3 = * (p = 0.05)
L1 / L2 = *** (p = 2.21-12)
Globule albe (103/mm3) (femele) 27.11 0.19 2.27 31.47 0.21 2.09 33.93 0.60 5.61 L1 / L3 = *** (p = 2.54-9)
L2 / L3 = ** (p = 0.0012)
Analiza varianței între sexe ** (p=0.003) ** (p=0.002) n.s. (p=0.65)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

99
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
L1 / L2 = n.s. (p = 0.12)
Eozinofile (%)
0.51 0.01 4.68 0.55 0.02 12.83 0.59 0.01 5.61 L1 / L3 = *** (p = 6.49-13)
(masculi)
L2 / L3 = *** (p = 2.10-8)
L1 / L2 = ** (p = 0.008)
Eozinofile (%) (femele) 0.47 0.02 10.92 0.51 0.01 5.07 0.57 0.03 15.32 L1 / L3 = *** (p = 4.16-6)
L2 / L3 = *** (p = 2.29-13)
Analiza varianței între
** (p=0.009) n.s. (p=0.16) n.s. (p=0.83)
sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.17)
Bazofile (%) (masculi) 0.30 0.01 7.08 0.30 0.01 6.97 0.33 0.01 7.41 L1 / L3 = *** (p = 0.0002)
L2 / L3 = ** (p = 0.005)
L1 / L2 = *** (p = 8.49-5)
Bazofile (%) (femele) 0.29 0.00 5.12 0.31 0.01 5.28 0.32 0.01 6.09 L1 / L3 = *** (p = 3.11-6)
L2 / L3 = * (p = 0.013)
Analiza varianței între
n.s. (p=0.98) n.s. (p=0.11) n.s. (p=0.78)
sexe
L1 / L2 = ** (p = 0.002)
Monocite (%) (masculi) 0.31 0.01 10.28 0.33 0.01 6.19 0.44 0.02 12.32 L1 / L3 = *** (p = 6.87-7)
L2 / L3 = *** (p = 1.89-5)
L1 / L2 = *** (p = 4.30-6)
Monocite (%) (femele) 0.28 0.01 15.47 0.40 0.02 14.08 0.51 0.03 15.84 L1 / L3 = *** (p = 2.82-7)
L2 / L3 = ** (p = 0.007)
Analiza varianței între
n.s. (p=0.06) *** (p=0.0006) **(p=0.03)
sexe
L1 / L2 = *** (p = 2.66-6)
Limfocite (%) (masculi) 39.45 0.26 2.09 42.91 0.52 3.84 47.21 0.58 3.90 L1 / L3 = *** (p = 2.23-12)
L2 / L3 = n.s. (p = 3.47-6)
L1 / L2 = *** (p = 8.77-14)
Limfocite (%) (femele) 36.41 0.40 3.51 42.73 0.16 1.2 48.03 1.20 7.9 L1 / L3 = *** (p = 1.50-8)
L2 / L3 = *** (p = 0.0003)
Analiza varianței între
*** (p=1.78-8) n.s. (p=0.19) n.s. (p=0.55)
sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.47)
Neutrofile (%)(masculi) 25.72 0.54 6.70 25.41 0.29 3.61 26.31 0.47 5.61 L1 / L3 = n.s. (p = 0.37)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.08)
L1 / L2 = ** (p = 0.003)
Neutrofile (%)(femele) 24.12 0.33 4.28 25.78 0.25 3.08 25.87 0.36 4.43 L1 / L3 = ** (p = 0.0019)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.26)
Analiza varianței între
* (p=0.012) n.s. (p=0.051) n.s. (p=0.48)
sexe
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

100
 Compoziția plasmei din sângele prepelițele studiate, în funcție de vârsta lor
la sacrificare și pe sexe, pentru prima serie experimentală se prezintă în tabelul 8.3.
Analizele efectuate au arătat că principalii parametri biochimici, au
înregistrat valori diferite, funcție de vârsta păsărilor, diferențele dintre loturi nu au
fost semnificative.
Proteinele serice, formate din enzime, factori de coagulare, anticorpi și
proteine de transport nu au înregistrat diferențe între loturile de cocoșei și puicuțe.
La loturile de cocoșei, limitele de variație au fost de la 4,74±0,25mg/dl la L1 și de
4,90±0,24 mg/dl la L3. La puicuțe valorile au oscilat între 4,71±0,28mg/dl la L1 și
4,97±0,25 la L3. Între cele două sexe, nu au existat diferențe semnificative.
Determinarea proteinelor, are rolul de a evalua statusul nutrițional, în cazul
nostru al prepelițelor. Diferențele nesemnificative, demostrează că din punct de
vedere al necesarului de proteine, asigurate prin hrană, nu au fost semnalate cazuri
de deficit proteic.
Glucidele din sânge, reprezintă un important furnizor de energie pentru
organism. Glucoza este metabolizată și stocată în ficat, sub formă de glicogen.
Analizând cantitatea de glucide, la loturile experiemntale, constatăm că aceasta a
oscilat între limitele de: 248,44±7,09 mg/dl la masculii din L1 și de 257,71±5,12
mg/dl la L3. La puicuțe, valorile determinate au fost de la 244,02±0,55mg/dl la L1
și 254,71±4,77 mg/dl la L3. Între loturi, dar și între sexe au existat diferențe, dar
nesemnificative.
Trigliceridele, reprezintă cel mai important depozit de energie al
organismului, la analiza acestuia, au fost semnalate diferențe semnificative între
indivizii din loturile de cocoșei și puicuțe și nesemnificative între cele două sexe.
Determinarea colesterolului, caracterizează statusul lipidic, și eventualele
tulburări metabolice. Valorile colesterolui la masculi au oscilat între 112,76±4,82
mg/dl la L1 și 131,55±5,61mg/dl la L3. Au fost valori semnificative între loturile
L1-L3, iar pentru celelalte loturi au fost nesemnificative. La puicuțe, colesterolul, a
avut limite de la 154,39±12,13mg/dl la L1 și 173,00±11,93 mg/dl la L3. Între loturi
sunt diferențe nesemnificative.
Între sexe, valoarea colesterolului, a înregistrat diferențe atât la vârsta de
sacrificare de 45 de zile, cât și la 70 zile.
Cantitățile de calciu și de fosfor, au fost diferite între loturi, și între sexe,
dar nesemnificative.
La a doua serie de experiențe, rezultatele obținute se prezintă în tabelul 8.4.
Cantitatea de proteină și glucide a avut diferențe valorice, atât între loturi și
între sexe, dar analiza varianței a arătat diferențe nesemnificative. Faptul că aportul
nutrițional, prin hrană a asigurat necesarul proteic, analizele efectuate,
demonstrează că statusul nutrițional a fost normal. Glucidele și-au îndeplinit și ele
rolul de furnizor de energie, necesară atât pentru funcțiile vitale, dar și pentru
producția de carne.

101
 Tabelul 8.3
Dinamica parametrilor biochimici plasmatici în funcție de vârsta la sacrificare (prima serie) (n=7/vârstă)
Dynamics of plasma biochemical parameters according to age at slaughter (first series) (n = 7 / age)

Însușirea L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile Analiza varianței între
analizată vârste
V% V% V%
Proteine L1 / L2 = n.s. (p = 0.76)
12.9 12.8
(mg/dl) 4.74 0.25 13.72 4,84 0.24 4.90 0.24 L1 / L3 = n.s. (p = 0.86)
0 5
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.64)
Proteine L1 / L2 = n.s. (p = 0.61)
13.4 13.5
(mg/dl) 4.71 0.28 15.98 4,91 0.25 4.97 0.25 L1 / L3 = n.s. (p = 0.51)
8 2
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.87)
Analiza
varianței n.s. (p=0.95) n.s. (p=0.84) n.s. (p=0.85)
între sexe
Glucide L1 / L2 = n.s. (p = 0.46)
248.4 255,5 257.7
(mg/dl) 7.09 7.55 6.21 6.42 5.12 5.26 L1 / L3 = n.s. (p = 0.31)
4 7 1
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.79)
Glucide L1 / L2 = n.s. (p = 0.39)
244.0 251,3 254.7
(mg/dl) 6.55 7.10 4.94 5.20 4.77 4.95 L1 / L3 = n.s. (p = 0.66)
2 6 1
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.21)
Analiza
varianței n.s. (p=0.65) n.s. (p=0.68) n.s. (p=0.93)
între sexe
L1 / L2 = * (p = 0.043)
Triglicerid
395.1 418,8 438.4 L1 / L3 = *** (p =
e (mg/dl) 8.17 5.47 6.93 4.37 5.12 3.09
4 4 3 0.0007)
(masculi)
L2 / L3 = * (p = 0.042)
Triglicerid L1 / L2 = * (p = 0.048)
414.2 436,7 452.2
e (mg/dl) 6.58 4.20 7.78 4.71 7.10 4.15 L1 / L3 = ** (p = 0.002)
9 0 9
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.16)
Analiza
varianței n.s. (p=0.09) n.s. (p=0.11) n.s. (p=0.14)
între sexe
Colesterol L1 / L2 = n.s. (p = 0.29)
112.7 120,3 10.7 131.5 11.2
(mg/dl) 4.82 11.31 4.90 5.61 L1 / L3 = * (p = 0.03)
6 1 8 5 9
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.16)
Colesterol L1 / L2 = n.s. (p = 0.70)
154.3 12.1 161,2 12.7 20.9 173.0 11.9 18.2
(mg/dl) 20.79 L1 / L3 = n.s. (p = 0.51)
9 3 9 5 2 0 3 5
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.29)
Analiza
varianței ** (p=0.007) * (p=0.012) ** (p=0.008)
între sexe
Calciu L1 / L2 = n.s. (p = 0.79)
15.9 13.0
(mml/l) 7.71 0.50 17.11 7,90 0.48 8.10 0.40 L1 / L3 = n.s. (p = 0.57)
5 3
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.76)
Calciu L1 / L2 = n.s. (p = 0.68)
(mml/l) 7.30 0.24 8.75 7,44 0.20 7.01 7.61 0.21 7.39 L1 / L3 = n.s. (p = 0.56)
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.29)
Analiza
varianței n.s. (p=0.48) n.s. (p=0.38) n.s. (p=0.31)
între sexe
Fosfor L1 / L2 = n.s. (p = 0.26)
12.3 11.4
(mml/l) 3.70 0.18 13.12 4,01 0.19 4.17 0.18 L1 / L3 = n.s. (p = 0.10)
0 9
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.56)
Fosfor L1 / L2 = n.s. (p = 0.17)
(mml/l) 3.31 0.13 9.99 3,56 0.11 8.41 3.74 0.10 7.38 L1 / L3 = * (p = 0.02)
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.24)
Analiza
varianței n.s. (p=0.11) n.s. (p=0.06) n.s. (p=0.07)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

102
 Trigliceridele și lipidele, au prezentat diferenețe între loturi, cu grade
diferite de semnificație. La trigliceride, limitele de variație au fost la masculi de la
398,82±8,55mg/dl la M1 și 442,51±4,42 mg/dl la M3. La femele, limitele au fost
mai mari, la M1, valoarea înregistrată este de 418,04±6,92mg/dl și 457,14±7,52
mg/dl la M3. Valorile trigliceridelor arată că nu au existat probleme de nutriție și
absorbție, iar metabolismul lipidic s-a desfășurat normal.
Colesterolul, din punct de vedere chimic este o lipoproteină, sintetizată și
secretată de celulele hepatice, aceasta a avut valori nesemnificative între loturile de
femele și masculi, însă între cele două sexe, au existat diferențe cu diferite grade de
semnificație.
În cazul substanțelor minerale (calciu și fosfor) nu au fost diferențe între
loturi și sexe, aceste substanțe participă în structura oaselor, în proporția cea mai
mare, și mai puțin în alte țesuturi.

8.2. Morfologia elementelor figurate ale sângelui

8.2. Morphology of the figurative elements of the blood
Morfologia celulelor sanguine la prepeliță a indicat faptul că este similară
cu a puilor de găină, precum și cu a altor pasări.
Examinarea hematologică a arătat că vârsta a influențat marimea celulelor.
Eritrocitele tinere prezintă un nucleu mai mare decât a celulelor mature, iar
cromatina din nucleu este uniform colorată. Citoplasma este eozinofilă (fig. 8.1).

Figura 8.1. Frotiu sânge circulant.

recoltat din vena axilară a prepelițelor cu
vârsta de o zi eritrocite mature normale
(10x40)
Figure 8.1. Circulating blood smear.
harvested from axillary vein of one-day
old quail, normal mature erythrocytes
(10x40)

În figura 8.1 se observă aspectul normal al eritrocitului la prepeliță care

apare de formă elipsoidală. cu nucleu oval. dispus central. Citoplasma în urma
colorației May-Grunwald Giemsa. are o culoare ușor roșiatică uniformă cu un
nucleu intens colorat
Limfocitele au formă rotundă, dar uneori apar neregulate ca urmare a
realizării frotiului. Nucleul este de formă rotundă, gri dantelat, înconjurat de un
halou subțire de citoplansmă. Citoplasma este omogenă, slab transparentă și
bazofilă.

103
 Tabelul 8.4
Dinamica parametrilor biochimici plasmatici în funcție de vârsta la sacrificare (seria a II-a) (n=7/vârstă)
Dynamics of plasma biochemical parameters according to age at slaughter (second series) (n = 7 / age)

Însușirea M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Analiza varianței între vârste
analizată
V% V% V%
Proteine L1 / L2 = n.s. (p = 0.64)
11.9
(mg/dl) 4.81 0.20 12.83 4,92 0.19 4.98 0.18 11.67 L1 / L3 = n.s. (p = 0.71)
5
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.62)
Proteine L1 / L2 = n.s. (p = 0.59)
13.7
(mg/dl) 4.74 0.21 14.28 4,97 0.22 5.02 0.21 13.08 L1 / L3 = n.s. (p = 0.43)
2
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.82)
Analiza
varianței n.s. (p=0.32) n.s. (p=0.96) n.s. (p=0.98)
între sexe
Glucide L1 / L2 = n.s. (p = 0.38)
251.6 257,4 260.0
(mg/dl) 7.44 7.82 6.14 6.31 5.32 5.41 L1 / L3 = n.s. (p = 0.33)
1 9 8
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.61)
Glucide L1 / L2 = n.s. (p = 0.30)
249.3 253,2 256.9
(mg/dl) 6.95 7.37 5.59 5.84 4.94 5.09 L1 / L3 = n.s. (p = 0.61)
6 4 3
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.24)
Analiza
varianței n.s. (p=0.71) n.s. (p=0.74) n.s. (p=0.97)
între sexe
Triglicerid L1 / L2 = * (p = 0.037)
398.8 421,5 442.5
e (mg/dl) 8.55 5.67 7.22 4.53 5.42 3.24 L1 / L3 = *** (p = 0.0005)
2 9 1
(masculi) L2 / L3 = * (p = 0.038)
Triglicerid L1 / L2 = * (p = 0.039)
418.0 440,0 457.1
e (mg/dl) 6.92 4.38 8.08 4.86 7.52 4.35 L1 / L3 = ** (p = 0.003)
4 2 4
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.19)
Analiza
varianței n.s. (p=0.12) n.s. (p=0.18) n.s. (p=0.25)
între sexe
Colesterol L1 / L2 = n.s. (p = 0.25)
115.3 124,3 11.4 135.6
(mg/dl) 5.15 11.82 5.38 6.07 11.84 L1 / L3 = * (p = 0.04)
8 6 4 4
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.13)
Colesterol L1 / L2 = n.s. (p = 0.62)
157.0 11.5 165,2 12.1 19.3 176.9 12.5
(mg/dl) 19.47 18.69 L1 / L3 = n.s. (p = 0.54)
9 6 8 1 9 8 0
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.31)
Analiza
varianței ** (p=0.009) * (p=0.024) ** (p=0.009)
între sexe
Calciu L1 / L2 = n.s. (p = 0.68)
14.3
(mml/l) 7.76 0.45 15.24 7,96 0.43 8.17 0.39 12.61 L1 / L3 = n.s. (p = 0.51)
4
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.72)
Calciu L1 / L2 = n.s. (p = 0.63)
(mml/l) 7.34 0.25 9.12 7,61 0.25 8.57 7.69 0.22 7.55 L1 / L3 = n.s. (p = 0.59)
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.33)
Analiza
varianței n.s. (p=0.34) n.s. (p=0.31) n.s. (p=0.27)
între sexe
Fosfor L1 / L2 = n.s. (p = 0.28)
11.8
(mml/l) 3.74 0.18 12.85 4,08 0.18 4.22 0.18 11.08 L1 / L3 = n.s. (p = 0.14)
5
(masculi) L2 / L3 = n.s. (p = 0.51)
Fosfor L1 / L2 = n.s. (p = 0.15)
(mml/l) 3.36 0.12 9.66 3,63 0.12 8.69 3.80 0.10 7.26 L1 / L3 = * (p = 0.03)
(femele) L2 / L3 = n.s. (p = 0.21)
Analiza
varianței n.s. (p=0.11) n.s. (p=0.06) n.s. (p=0.07)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

104
 Limfocitele sunt celule care, în plus față de prezența lor în sânge,
populează și țesuturile limfoide și chiar organe ale limfei. Organele limfoide includ
timusul. măduva osoasă, splina, ganglionii limfatici, amigdalele, patch-uri Peyer și
țesuturile limfoide ale sistemului respirator și ale tractului digestiv (fig 8.2, 8.3,
8.4).

Figura 8.2. Frotiu sânge circulant. recoltat

din vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 5
zile limficite mature normale (10x40)
Figure 8.2. Circulating blood smear.
harvested from the axillary vein of 5-day-
old quail mature normal lymph nodes
(10x40)

Limfocitele sunt celule mici, cu un nucleu circular compact, care ocupă

aproape întregul volum celular. Prin urmare, citoplasma este mult mai redusă. În
sânge, limfocitele reprezintă de la 20% la 40% din totalul leucocitelor și sunt puțin
mai mari decât celulele roșii din sânge. (Par Daniela Tagliasacchi et Giorgio
Carboni. 1997)
Folosind colorația May-Grunwald Giemsa, este dificil să se evidențieze
existența în sânge a diferitelor tipuri de limfocite.

Figura 8.3. Frotiu sânge circulant. recoltat

din vena axilară a prepelițelor cu vârsta de
14 zile limfocite mature normale (10x40)
Figure 8.3. Circulating blood smear.
harvested from the axillary vein of 14-day-
old quail mature normal lymphocytes
(10x40)

Limfocitele sunt principalele elemente ale sistemului imunitar. care apără

organismul împotriva atacurilor microorganismelor patogene, cum ar fi virusuri,
bacterii și fungi .
Limfocitele au un diametru de 8µm până la 10 µm și sunt foarte frecvente
în sânge. Ele sunt în general mai mici decât alte leucocite, dar mai mari decât
celulele roșii din sânge. În funcție de cantitatea de citoplasmă, limfocitele sunt
împărțite în mici. mijlocii și mari.

Figura 8.4. Frotiu sânge circulant. recoltat din

vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 1 an
limfocite mature normale (10x40)
Figure 8.4. Circulating blood smear. harvested
from the axillary vein of quails aged 1 year
mature normal lymphocytes (10x40)

105
 Monocitele sunt celule cu dimensiuni mai mari decât a limfocitelor, la
care. nucleul este situat excentric. Acesta poate prezenta o depresiune. ceea ce nu
influențează forma celulei, aceasta fiind rotundă (fig. 8.5).
Monocitele sunt precursori de macrofagi. Acestea sunt cele mai mari celule
sanguine care, după ce ajung la maturitate în măduva osoasă, intră în fluxul
sanguin unde râmân timp de 24 ore până la 36 ore.
Monocitele migrează în țesutul conjunctiv, unde devin macrofage și
activează în țesuturi. Rolul lor este complex, deoarece în afară de fagocitoză, au și
o activitate secretorie intensă. Ele produc substanțe ce intervin în funcția de apărare
a organismului ca lizozimi, interferoni și substanțe care modulează funcționalitatea
altor celule. Macrofagele sunt implicate în apărarea sistemului imunitar.
Monocitele sunt cele mai mari leucocite având diametrul de 16µ până la 20
µ. Ele au un nucleu mare în formă de rinichi sau în formă de potcoavă, în unele
cazuri, doi lobi. Citoplasma este transparentă. dar are aspect de sticlă mată de
culoare bleu-gri uneori poate conține granulații fine sub formă de pulbere galbenă.

Figura 8.5. Frotiu sânge circulant. recoltat din

vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 5 zile
monocit matur normal (10x40)
Figure 8.5. Circulating blood smear. harvested
from the axillary vein of 5-day old
monoparental quail (10x40)

Bazofilele au o formă aproape rotundă, prezentând granule specifice.

Nucleul poate fi mascat de prezența acestor granule.
Cromatina nu este condensată. putându-se observa 1-2 nucleoli. Aceste
celule secretă anticoagulante si vasodilatatoare. cum ar fi histamina și serotonina.
Contrar capacității lor fagocitare, funcția lor principală este de a secreta substanțe
care sunt folosite pentru a media reacția de hipersensibilitate (fig. 8.6 și 8.7).
Bazofilele sunt celule sferice, rotunde sau ovale cu nuclei excentric. Cele
mai rare leucocite, cu o rată mai mică de 1%. Ele au dimensiuni de 9µ până la 10µ.
Citoplasma este bogată în granule, care sunt de culoare roșu închis. Nucleul are doi
sau trei lobi, iar observarea acestuia este dificilă din cauza numărului mare de
granule.

106
 Figura 8.6. Frotiu sânge circulant. recoltat din
vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 5 zile
bazofile mature normale (10x40)
Figure 8.6. Circulating blood smear. harvested
from the axillary vein of 5 days old mature
normal basaltic quail (10x40)

Figura 8.7. Frotiu sânge circulant. recoltat din

vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 5 zile
bazofile mature normale (10x40)
Figure 8.7. Circulating blood smear. harvested
from the axillary vein of 5 days old mature
normal basaltic quail (10x40)

În sângele prepelițelor se găsesc trei tipuri de leucocite granulare:

heterofile, bazofile și eozinofile. Nucleul neutrofilelor poate fi segmentat în doi
sau mai mulți lobi.
Eozinofilele: sunt celule sferice cu un nucleu segmentat în 2-3 părți,
citoplasma prezintă granule, acidofile, rotunde. Citoplasma este colorată în roz.
Acestea sunt celule ce atacă paraziții și distrug complexele antigen-anticorp (fig.
8.8).

Figura 8.8 Frotiu sânge circulant. recoltat din

vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 1 an
eozinofile mature normale (10x40)
Figure 8.8 Circulating blood smear. harvested
from the axillary vein of 1 year mature
eosinophilic quail age (10x40)

Funcția primară a plachetelor sanguine, sau a trombocitelor cum se mai

numesc, este de a face stază în cazul unei plăgi. În acest scop, eliberează factori
care promovează coagularea sângelui. Trombocitele sunt de formă rotundă.
Examinându-le în frotiu, acestea au o culoare violet intens. Din cauza diametrului
lor de 4,06-4,18 μm sunt mult mai mici decât celulele roșii din sânge (fig 8.9).
Sunt mplicate în funcția de fagocitoză. Citoplasma este clară, dar poate să
apară de tip reticular, conține adesea numeroase granule de culoare violet la polii
celulei. Nucleul este întunecat, iar cromatina este adunată sub formă de bulgări.

107
 Figura 8.9. Frotiu sânge circulant. recoltat din
vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 1 an
trombocite mature normale (10x40)
Figure 8.9. Circulating blood smear. harvested
from the axillary vein of 1-year old quail mature
normal quail (10x40)

Heterofilele sunt cele mai abundente granulocite la majoritatea speciilor

aviare și se găsesc alături de limfocite. Monocite, eozinofile și bazofile în sânge.
Heterofilele din sângele prepelițelor au o formă sferică, cu un nucleu segmentat în
două-trei părți, sau în mai multe. Citoplasma conține granule euzinofile, de culoare
portocaliu închis, până la roșu brun. Granulele citoplasmatice sunt alungite, având
formă de tijă (fig. 8.10).

Figura 8.10 Frotiu sânge circulant recoltat

din vena axilară a prepelițelor cu vârsta de
14 zile heterofil mature normale (10x40)
Figure 8.10 Circulating circulating blood
smear from quail vein of quail age 14 days
old mature heterophile (10x40)

Nucleul heterofilelor mature este lobat, cu cromatină grosieră, aglomerată,

care se colorează în purpuriu. Nucleul este deseori ascuns parțial de granulele
citoplasmatice.
Heterofilele sunt cele mai abundente granulocite și echivalează funcțional
cu neutrofilele. Participă activ la leziuni inflamatorii și sunt fagocitare. Granulele
citoplasmatice ale heterofilelor conțin lizozim și proteine necesare pentru
activitatea bactericidă. deși heterofili de pui nu au activitate de peroxidază (fig
8.11).

Figura 8.11 Frotiu sânge circulant. recoltat din

vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 1 an
heterofile mature normale (10x40)
Figure 8.11 Circulating blood smear. harvested
from the axillary vein of 1 year old mature normal
quail eggs (10x40)

108
 Neutrofilele au rol activ în fagocitoza bacteriilor. găsindu-se în număr
mare în zonele infectate. Caracteristica acestora, este faptul că nu se pot multiplica.
dispărând după câteva fagocitoze (fig 12).

Figura 8.12. Frotiu sânge circulant. recoltat

din vena axilară a prepelițelor cu vârsta de 1
an neutrofil matur (8x100)
Figure 8.12. Circulating blood smear.
harvested from the axillary vein of 1 year
mature neutrophil quail (8x100)

Neutrofilele sunt cele mai frecvente leucocite. Ele au un diametru de la

12µm - 15µm. Se recunosc ușor deoarece nucleul lor este împărțit în 2-5 lobi legați
printr-un filament nuclear subțire. Citoplasma acestora este transparentă. având
granule mici de culoare roz deschis.
Neutrofilele imature prezintă o bandă în formă de inel sau de potcoavă. In
nucleul neutrofilului provenite de la femele. este prezentă cromatina Barr,
reprezentând al doilea comozom X. dezactivat.

8.3 Concluzii parțiale

8.3 Partial conclusions
În concluzie, putem spune că factorii genetici și non-genetici, precum
debutul maturității sexuale, dimorfismul sexual, procesul de creștere și condițiile de
mediu afectează profilul metabolic și implicit componentele biochimice ale
plasmei.
Putem spune că prepelițele posedă o capacitate bună de adaptare, fapt
demonstrat prin analiza parametrilor hematologici.
Parametrii plasmatici analizați au arătat faptul că toate componentele
biochimice au înregistrat creșteri odată cu vârsta, atât la masculi cât și la femele.
Diferențe cu grade de semnificație diferită au fost înregistrate la trigliceride, atât la
puicuțe, cât și la cocoșei.
Nivelul nutrițional al rației a arătat că furajarea prepelițelor a fost
corespunzătoare, neînregistrându-se carențe nutriționale.
Din punct de vedere morfologic, elementele figurate ale sângelui, sunt
asemănătoare cu ale puilor de găină și a altor păsări.

109
 CAPITOLUL 9
REZULTATE PRIVIND SACRIFICAREA
PREPELIȚELOR
CHAPTER 9
RESULTS ON SACRIFICATION OF QUAILS

Carnea de pasăre, ocupă un loc important în alimentația omului, datorită

calităților sale. Cea de prepeliță, este considerată de calitate, deoarece conține
puține grăsimi, țesutul muscular are în structura sa fibre fine, conține o cantitate
mică de colagen, facilitând masticația și palatabilitatea.
Minvielle (2004) susține că sacrificând prepelițele la 35 de zile, când
carcasa cântărește între 125-130g, consumul acesteia ar echivala cu 40% din
necesarul de proteină necesară omului.
În cazul prepelițelor de carne, vârsta de sacrificare are o importanță
deosebită, în valorificarea lor sub formă de carcasă sau pe porțiuni tranșate, funcție
de cerințele consumatorului.

9.1 Rezultate la sacrificarea masculilor din prima serie

experimentală
9.1 Results of slaughter of males in the first experimental series
Sacrificarea s-a efectuat pe câte 15 indivizi din fiecare lot, serie și sex,
deoarece în condițiile unei exploatații familiale, nu există posibilitatea de a
sacrifica odată, un efectiv mai mare de păsări, mai ales când carcasa trebuie și
tranșată.
Rezultatele obținute la prepelițele de sex mascul din prima serie sunt
prezentate în tabelul 9.1
Analizând tabelul facem următoarele aprecieri:
- greutatea vie a masculilor la cele trei vârste a fost diferită, oscilând între
249,53±2,66g la lotul L1 și 310,8±2,23g la lotul L3;
- randamentul la sacrificare, fiind influențat de greutatea vie a avut valori ce
au oscilat între limitele de 77,57±0,20% la lotul L1 și de 76,62±0,38% la L3;
- din greutatea carcasei, cea mai mare participare la alcătuirea ei revine
pieptului fiind de 59,8±0,69g la L1 și de 87,4±1,38g la L3;
- greutatea pulpelor a avut și ea valori diferite, oscilând între 60,6±0,27g la
L1 și 82,93±1,66g la L3;
- în situația în care carcasele se valorifică sub formă tranșată, proporția
pieptului și a pulpelor reprezintă 68,40% la L1, 70,45% la L2 și 68,40% la L3;
- organele comestibile, însemnând ficatul, inima și rânza reprezintă din
valoarea carcasei procente diferite, funcție de vârsta la sacrificare.

110
 Tabelul 9.1 / Tabelul 9.1
Rezultate la sacrificărea prepelițelor de sex mascul, seria ,I în funcție de vârstă
Results of the slaughter of quails males gender from the first series, age-related
Specificare Prima seria (N=15) Diferențe
(g) L 1 (45 zile) L2 (60 zile) L3 (70 zile)
V% V% V%
Greutate vie 249.53±1.71 2.66 268.67±5.15 7.43 310.8±2.23 2.78 45 / 60 = ** (p = 0.0016)
60 / 70 = *** (p = 3.590-08)
45 /70 = *** (p = 4.810-19)
Greutate 194.93±2.28 4.53 207.93±3.5 6.52 238.07±0.92 1.49 45 / 60 = *** (p = 0.0043)
carcasă 60 / 70 = *** (p = 4.707-09)
45 /70 = *** (p = 1.204-16)
Organe 14.61±0.56 4.32 15.73±0.27 6.56 16.93±0.27 6.1 45 / 60 = ** (p = 0.0012)
comestibile 60 / 70 = ** (p = 0.0035)
45 /70 = *** (p = 4.371-08)
Greutate piept 59.8±0.69 4.48 75.67±0.71 3.63 87.4±1.38 6.13 45 / 60 = *** (p = 1.225-15)
cu os și piele 60 / 70 = *** (p = 3.165-08)
45 /70 = *** (p = 7.816-17)
Greutate pulpe 60.6±0.27 4.9 70.73±0.61 3.36 82.93±1.66 5.88 45 / 60 = *** (p = 4.796-11)
60 / 70 = *** (p = 3.165-08)
45 /70 = *** (p = 5.113-15)
Greutate tacâm 57.67±1.27 8.51 41.08±2.32 21.46 50.0 ±2.49 19.30 45 / 60 = *** (p = 1.782-0.6)
60 / 70 = *** (p = 1.843-09)
45 /70 = ** (p = 0.0105)
Randament % 77.57±0.20 1.01 76.88±0.32 1.86 76.62±0.38 1.9 45 / 60 = ns (p = 0.109)
60 / 70 = ns (p = 0.623)
45 /70 = ** (p = 0.033)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001. ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

Concluzionăm faptul că vârsta, influențează rezultatele la sacrificare și

funcție de cerințele comerciale, prepelițele se pot valorifica la vârste diferite.

9.2 Rezultate la sacrificarea femelelor din prima serie

experimentală
9.2 Results at slaughter of females in the first experimental series
Spre deosebire de alte păsări la care dimorfismul sexual este în favoarea
masculilor, la prepeliță, puicuțele sunt cele ce înregistrează o greutate corporală
mai mare.
Rezultatele la sacrificarea femelelor la vârste diferite din prima serie
experimentală, sunt prezentate în tabelul 9.2
Analiza datelor din tabel arată următoarele aspecte:
greutatea corporală la sacrificare, a fost diferită funcție de vârsta
puicuțelor, oscilând între 269,6±0,42g la L1 și 344,07±4,32g la L3;
- funcție de greutatea vie și randamentul la sacrificare, valorile obținute au
fost diferite de la 75,86±0,34g la L1, la 76,31±0,56g la lotul L3. Se remarcă faptul
că la cele trei vârste analizate, diferențele între randamentele la sacrificare sunt
mici;
- diferențe mari se înregistrează la greutatea pieptului, la care limitele
minime sunt de 71,03±0,16g la L1 și cea mai mare la L3 de 98,67±0,9g;

111
 - la pulpe s-a înregistrat la L3 cea mai mare greutate, de 94,33±0,94g;
existând diferențe mici în privința greutății sunt la L1;
- la greutatea tacâmului, valorile oscilează între 50,53±1,85g la L1 și
52,67±1,30g la L3.
Tabelul 9.2 / Tabelul 9.2
Rezultate la sacrificarea prepelițelor de sex femel, seria I, funcție de vârstă
Results of the slaughter of quails female gender from the first series, age-related
Prima seria (N=15) Diferențe
Specificare L 1 (45 zile) L2 (60 zile) L3 (70 zile)
(g) V% V% V%
Greutate vie 269.6±0.42 3.48 292.93±5.07 6.7 344.07±4.32 4.87 45 / 60 = *** (p = 0.0003)
60 / 70 = *** (p = 2.294-08)
45 /70 = ** (p = 6.202-15)
Greutate 204.42±2.32 4.39 228.27±2.15 3.65 265.8±3.12 4.54 45 / 60 = *** (p = 3.327-08)
carcasă 60 / 70 = *** (p = 1.161-10)
45 /70 = *** (p = 1.765-15)
Organe 15.67±0.25 6.23 16.33±0.19 4.43 16.8±0.20 4.61 45 / 60 = ** (p = 0.0425)
comestibile 60 / 70 = ns (p = 2.992)
45 /70 = ** (p = 0.0014)
Greutate 71.03±0.16 6.33 82.2±1.22 5.66 98.67±0.91 3.57 45 / 60 = *** (p = .478-07)
piept cu os și 60 / 70 = *** (p = 1.544-11)
piele 45 /70 = *** (p = 2.267-17)
Greutate 66.73±1.35 7.86 76.6±1.34 6.69 94.33±0.94 3.88 45 / 60 = *** (p = 4.854-0.6)
pulpe 60 / 70 = *** (p = 6.175-11)
45 /70 = *** (p = 4.201-16)
Greutate 50.53±1.85 14.21 52.87±1.44 10.58 52.67±1.30 9.57 45 / 60 = ns (p = 0.329)
tacâm 60 / 70 = ns (p = 0.918)
45 /70 = ns (p = 0.354)
Randament 75.86±0.34 1.74 76.98±0.31 1.55 76.31±0.56 2.83 45 / 60 = * (p = 0.0212)
% 60 / 70 = ns (p = 0.298)
45 /70 = ns (p = 0.499)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001.
** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

O concluzie generală a observațiilor efectuate, la puicuțele sacrificate, în

funcție de vârstă este că greutatea vie a influențat toți parametrii analizați.

9.3 Analiza rezultatelor la sacrificare a prepelițelor din ambele

sexe, din prima serie experimentală
9.3 Analysis of slaughtering results of both sexes from the first
series
Rezultatele obținute la această serie experimentală se prezintă în tabelul 9.3
Analiza tabelului ne permite să efectuăm următoarele precizări:
- greutățile vii sunt diferite la cele două sexe, ceea ce a influențat și
rezultatele la sacrificare;
- greutatea carcasei la masculi a avut limite între 194,93±2,28g și
238,07±0,92g la masculi, iar la femele a fost între 204,42±2,32g și 265,8±3,12g;
- randamentul la sacrificare a oscilat între 75,86±0,34% și 76,31±0,56% la
masculi, iar la femele a fost între 77,57±0,20% și 76,62±0,38%.

112
 - porțiunile tranșate ce alcătuiesc carcasa au înregistrat diferențe pe sexe,
astfel greutatea pieptului la cocoșei a atins valori de la 59,80±0,69g la 87,4±1,38g
și la femele de la 71,03±0,16g la 98,67±0,91g.
- greutatea pulpelor a înregistrat la masculi valori medii între 60,6±0,27g la
vârsta de 45 de zile și 82,93±1,66g la vârsta de 70 de zile. La femele greutățile au
fost mai mari, limitele între care au oscilat valorile medii au fost de 66,73±1,35g și
de 94,33±0,94g.
- porțiunile cu participarea cea mai mare în structura carcaselor, respectiv
pieptul și pulpele au reprezentat la masculi între 59,8-64,3% pentru piept și 60,6-
64,2% pentru pulpe, iar la puicuțe, valorile procentuale pentru piept au fost între
71,07-74,2% și pentru pulpă 66,73-68,33%.
Tabelul 9.3/ Table 9.3
Rezultatele sacrificării prepelițelor din seria I pe sexe
Slaughtered results from the first serie of quails per sex
Specificare Prima seria (N=15)
(g) L 1 (45 zile) L2 (60 zile) L3 (70 zile)
V% V% V%
♂ 249.53±1.71 2.66 268.67±5.15 7.43 310.8±2.23 2.78
Greutate vie
♀ 269.6±0.42 3.48 292.93±5.07 6.7 344.07±4.32 4.87
Analiza semnif *** (p= 2,873-07) ** (p=0.0022) *** (p=1.986)
Greutate ♂ 194.93±2.28 4.53 207.93±3.5 6.52 238.07±0.92 1.49
carcasă ♀ 204.42±2.32 4.39 228.27±2.15 3.65 265.8±3.12 4.54
Analiza semnif ** (p=0,066) Ns (p=3.395) *** (p=2.785)
Organe ♂ 14.61±0.56 4.32 15.73±0.27 6.56 16.93±0.27 6.1
comestibile ♀ 15.67±0.25 6.23 16.33±0.19 4.43 16.8±0.20 4.61
Analiza semnif ** (p=0,0015) Ns (p=3.395) Ns (p=0.692)
Greutate ♂ 59.80±0.69 4.48 75.67±0.71 3.63 87.4±1.38 6.13
piept cu os
♀ 71.03±0.16 6.33 82.2±1.22 5.66 98.67±0.91 3.57
și piele
0,9
Analiza semnif *** (p= 4507- ) *** (p=7.349) *** (p=2.137)
Greutate ♂ 60.6±0.27 4.9 70.73±0.61 3.36 82.93±1.66 5.88
pulpe ♀ 66.73±1.35 7.86 76.6±1.34 6.69 94.33±0.94 3.88
Analiza semnif *** (p=7.079) *** (6.954)
Greutate ♂ 57.67±1.27 8.51 41.08±2.32 21.46 50.0 ±2.49 19.30
tacâm ♀ 50.53±1.85 14.21 52.87±1.44 10.58 52.67±1.30 9.57
Analiza semnif ** (p=0,0036) ***(p=0.0004) Ns (p=0.350)
Randament ♂ 75.86±0.34 1.74 76.98±0.31 1.55 76.31±0.56 2.83
% ♀ 77.57±0.20 1.01 76.88±0.32 1.86 76.62±0.38 1.9
Analiza semnif *** (p=0,0002) Ns (p=0.043) Ns (p=0.644)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001. ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

La finalul observațiilor efectuate, putem concluziona faptul că, rezultatele

sacrificării celor două sexe din prima serie experimentală sunt diferite, performanțe
superioare înregistrându-se la puicuțe la toți parametrii analizați.

113
 9.4 Rezultate privind sacrificarea masculilor din a doua serie
experimentală
9.4 Results on the slaughter of males in the second experimental
series
În urma determinărilor gravimetrice efectuate cu ocazia sacrificării
prepelițelor de sex mascul din a doua serie se prezentă rezultatele în tabelul 9.4.
Tabelul 9.4 Table 9.4
Rezultate la sacrificarea prepelițelor de sex mascul, din a II-a serie, funcție de vârstă
Results of the slaughter of quails males gender from the second series, age-related
Specificare Prima seria (N=15) Deferența
(g) M 1 (45 zile) M2 (60 zile) M3 (70 zile)
V% V% V%
Greutate vie 252.8±3.28 5.03 276±5.07 7.11 301.07±2.79 3.59 45 / 60 = *** (p = 0.0006)
60 / 70 = *** (p = 0.00017)
45 /70 = *** (p = 7.344-12)
Greutate 196.3±2.45 4.84 212.8±382 6.95 231.27±2.16 3.62 45 / 60 = * (p = 0.0011)
carcasă 60 / 70 = ** (p = 0.00023)
45 /70 = *** (p = 2.181-11)
Organe 14.8±0.2 5.23 16±0.28 6.68 16.4±0.24 15.55 45 / 60 = ** (p = 0.0014)
comestibile 60 / 70 = ns (p = 0.279)
45 /70 = *** (p = 1.674-05)
Greutate piept 64.33±1.53 9.21 74.53±1.64 8.54 82.13±1.0 4.71 45 / 60 = *** (p = 9.690-05)
cu os și piele 60 / 70 = *** (p = 0.00048)
45 /70 = *** (p = 1.708-10)
Greutate pulpe 64.7±1.28 7.75 70.7±1.36 7.54 78.4±1.23 6.09 45 / 60 = ** (p = 9.802)
60 / 70 = *** (p = 0.00010)
45 /70 = *** (p = 1.102-08)
Greutate tacâm 51.27±1.97 14.9 51.07±1.51 11.43 57.67±1.41 9.96 45 / 60 = ns (p = 9.363)
60 / 70 = ns (p = 3.050)
45 /70 = ns (p = 0.174)
Randament % 77.46±0.25 1.26 76.95±0.33 1.68 76.53±0.37 1.86 45 / 60 = * (p = 0.235)
60 / 70 = ns (p = 0.405)
45 /70 = ** (p = 0.0468)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001.
** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

În urma analizei procesului de sacrificare a masculilor din seria a II-a, au

rezultat următoarele:
- greutatea la sacrificare a oscilat între 252,8±3,28g la M1 și 301,07±2,79g
la M3;
- cel mai bun randament la sacrificare a fost la M1, de 77,46±0,25%;
- organele comestibile au oscilat între 14,8±0,2g la M1 și 16,4±0,24g la M3;
- pieptul a avut cea mai mare greutate la lotul M3, de 82,13±1.0g, iar cea
mai mică la M1, de 64,33±1,53g;
- greutatea cea mai mare la pulpe a fost la M3, de 78,4±1,23g, iar cea mai
mică de 64,7±1,28g la M1.
O concluzie a celor prezentate, este aceea că, pentru comercializarea în
carcasă sunt recomandați cocoșeii sacrificați la 45 de zile, iar pentru valorificarea
sub formă tranșată sunt recomandate carcasele obținute după această vârstă.

114
 La puicuțe, valorificarea sub formă de carcasă sau pe porțiuni tranșate, se
poate face la orice vârstă, deoarece randamentul la sacrificare are valori apropiate,
iar greutatea pulpelor și pieptului atinge aceleași valori.

9.5 Rezultate la sacrificarea femelelor din a II-a serie

experimentală
9.5 Results at the slaughter of females in the second experimental
series
Rezultatele la sacrificare a prepelițelor de sex femel, din a doua serie în
funcție de vârstă (tab. 9.5)
Tabelul 9.5 / Tabelul 9.5
Rezultate la sacrificarea prepelițelor de sex femel, a doua seria, funcție de vârstă
Results of the slaughter of quails female gender from the second series, age-related
Prima seria (N=15) Diferența
Specificare M 1 (45 zile) M2 (60 zile) M3 (70 zile)
(g) V% V% V%
Greutate vie 271.37±2.94 4.19 300±1.97 2.45 331.8±4.56 5.32 45 / 60 = *** (p = 4.460-0.8)
60 / 70 = *** (p = 8.297-07)
45 /70 = *** (p = 8.375-11)
Greutate carcasa 205.33±2.48 4.63 229.67±2.94 4.96 262.73±7.73 11.39 45 / 60 = *** (p = 3.970-08)
60 / 70 = ns (p = 0.361)
45 /70 = *** (p = 5.058-07)
Organe 15.60±0.16 4.65 17.07±0.25 5.63 16.80±0.14 3.34 45 / 60 = *** (p = 6.981-05)
comestibile 60 / 70 = *** (p = 0.00016)
45 /70 = *** (p = 4.872-06)
Greutate piept 74.2±1.13 5.9 84.2±1.88 8.65 93.93±1.22 5.02 45 / 60 = *** (p = 0.00011)
cu os și piele 60 / 70 = *** (p = 6.175-11)
45 /70 = *** (p = 2.159-11)
Greutate pulpe 66.33±1.29 7.33 79.07±1.13 5.52 90.07±1.31 5.62 45 / 60 = *** (p = 2.623-06)
60 / 70 = *** (p = 6.769-07)
45 /70 = *** (p = 1.548-11)
Greutate tacâm 48.6±1.84 14.69 53.47±1.72 12.48 54.87±1.60 11.3 45 / 60 = * (p = 0.030)
60 / 70 = ns (p = 5.564)
45 /70 = * (p = 0.010)
Randament % 75.85±0.44 2.23 76.53±0.35 1.77 77.33±0.51 2.54 45 / 60 = ns (p = 0.138)
60 / 70 = ns (p = 0.204)
45 /70 = ns (p = 0.065)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001. ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

Analiza datelor din determinările gravimerice, arată următoarele aspecte:

- la puicuțele seriei a doua, greutatea vie a oscilat între 271,37±2,94g la 45
zile și de 331,8±4,56 g la 70 de zile;
- greutatea carcasei a înregistrat valori medii diferite la cele trei loturi;
carcasa cu greutatea cea mai mare fiind la M3, de 262.73±7.73g, iar cea mai mică
de 205,33±2,48g la M1;
- organele comestibile au avut greutatea cea mai mare la M2 de
17,07±0,25g.
- pieptul și pulpele au înregistrat medii diferite, însă tendința acestora a fost
de creștere, de la femelele din lotul M1 (74,2±1,13g) la lotul M3 (93,93±1,22g).
Pentru pulpe se remarcă aceeași tendință, greutatea cea mai mare a fost de
90,07±1,31g la M3;

115
 - randamentul la sacrificare a înregistrat o valoare medie la M1 de
75,85±0,44%, la M2 de 76,53±0,35% , iar la M3 de 77,33±0,51%.
Carcasele puicuțelor sunt bine îmbrăcate în musculatură, cu mușchii
pectorali evidenți, cu grăsime subcutanată, în depozite mai mari la nivel abdominal.

9.6 Analiza rezultatelor la sacrificare a prepelițelor din ambele

sexe din a doua serie experimentală
9.6 Analysis of slaughtering results of both sexes from the second
experimental series
Rezultatele obținute la cele două sexe în cea de-a doua serie experimentală
se prezintă în tabelul 9.6
Tabelul 9.6 / Table 9.6
Rezultatele sacrificării prepelițelor din a II-a seria pe sexe
Slaughtered results from the second serie of quails per sex
A doua serie (N=15)
Specificare M 1 (45 zile) M2 (60 zile) M3 (70 zile)
(g) V% V% V%
Greutate vie ♂ 252.8±3.28 5.03 276±5.07 7.11 301.07±2.79 3.59
♀ 271.37±2.94 4.19 300±1.97 2.45 331.8±4.56 5.32
-07
Analiza semnif *** (p= 0,0002) *** (p= 0.0001) *** (p= 3.574 )
Greutate ♂ 196.3±2.45 4.84 212.8±382 6.95 231.27±2.16 3.62
carcasa ♀ 205.33±2.48 4.63 229.67±2.94 4.96 262.73±7.73 11.39
Analiza semnif ** (p= 0,0154) ** (p= 0.0016) *** (p= 0.0005)
Organe ♂ 14.8±0.2 5.23 16±0.28 6.68 16.4±0.24 15.55
comestibile ♀ 15.60±0.16 4.65 17.07±0.25 5.63 16.80±0.14 3.34
Analiza semnif *** (p= 0,0044) ** (p= 0.0077) ns (p= 0.158)
Greutate piept ♂ 64.33±1.53 9.21 74.53±1.64 8.54 82.13±1 4.71
♀ 74.2±1.13 5.9 84.2±1.88 8.65 93.93±1.22 5.02
-05 -08
Analiza semnif *** (p= 1,662 ) *** (p= 0.00059) *** (p= 3.665 )
Greutate pulpe ♂ 64.7±1.28 7.75 70.7±1.36 7.54 78.4±1.23 6.09
♀ 66.33±1.29 7.33 79.07±1.13 5.52 90.07±1.31 5.62
Analiza semnif ** (p= 0,0313) *** (p= 2.198-05) *** (p= 4.942-07)
Greutate tacâm ♂ 51.27±1.97 14.9 51.07±1.51 11.43 57.67±1.41 9.96
♀ 48.6±1.84 14.69 53.47±1.72 12.48 54.87±1.60 11.3
Analiza semnif ns (p=0,3317) ns (p= 0.3035) ns (p= 0.9259)
Randament ♂ 75.85±0.44 2.23 76.53±0.35 1.77 77.33±0.51 2.54
♀ 75.85±0.44 2.23 76.53±0.35 1.77 77.33±0.51 2.54
Analiza semnif *** (p= 0,0035) ns (p= 0.394) ns (p= 0.212)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001. ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

Analiza rezultatelor la sacrificare a celor două sexe din seria a doua, relevă
următoarele aspecte:
- greutatea vie diferită, înregistrată la celor două sexe a influențat greutatea
carcasei, dar și participarea componentelor acesteia la structura ei;
- merită să subliniem că atât la mascul cât și la femele, participarea pieptului
cât și a pulpelor la structura carcaselor realizează procente ce oscilează între
limitele de 32,4-35,5% la piept la masculi și de 32,5-33,8 la pulpe, iar la puicuțe,
sunt pentru piept de 34,7-35,5% și pentru pulpe peste 33,83%. Remarcăm,
participarea pieptului și a pulpelor în proporție aproape egală la structura carasei,
atât la femele cât și la masculi.

116
 - datele din literatura de specialitate (Lotfi, 2011), prezintă rezultatele la
sacrificare pentru prepelițe în vârstă de 35 și 42 de zile, fără a specifica și sexul lor,
evidențiind faptul că se pot valorifica la vârstele amintite, însă din punct de vedere
organoleptic, aroma, gustul și textura sunt puțin evidente.

9.7 Concluzii parțiale

9.7 Partial conclusions
Rezultatele la sacrificare au arătat faptul că acestea au fost diferite, funcție
de vârsta și sexul indivizilor.
Greutatea la sacrificare a fost diferită, determinând și randamentul, părțile
anatomice și organele comestibile să oscileze în funcție de [Link] vie
favorabilă femelelor a influențat pozitiv și rezultatele acestora la sacrificare. Cea
mai mare greutate din carcasă a fost reprezentată de piept și de pulpe, la ambele
sexe și la cele două serii de experiențe.
Greutatea organelor comestibile a fost la cele trei vârste analizate în
favoarea femelelor, iar diferențele au fost cu grade diferite de semnificație.
Prepelițele pentru carne, se pot sacrifica la vârste diferite, funcție de
preferințele consumatorilor pentru carcase întregi sau pe porțiuni anatomice. Facem
mențiunea că odată cu vârsta se îmbunătățesc calitățile organoleptice ale cărnii, ca
urmare a prezentei de grăsimii în carcasă.

117
 CAPITOLUL 10
CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE
ALE CĂRNII DE PREPELIȚĂ
CHAPTER 10
PHYSICO-CHEMICAL CHARACTERISTICS
OF QUAIL MEAT

10.1 Caracteristicile fizice ale cărnii

10.1 Physical characteristics of the meat
Cele mai importante modificări ale cărnii au loc în faza de rigiditate. când
în mușchi are loc degradarea glicogenului și transformarea lui în acid lactic.
imprimând cărnii cele mai importante proprietăți senzoriale.
Deoarece aceste transformări duc la modificarea pH-ului cărnii s-a
determinat acest parametru fizic la 30 min și la 24 ore de la sacrificare, iar
rezultatele sunt prezentate în tab. 10.1. Analizând datele din obținute de la prima
serie experimentală, se constată:
- evoluția acidității carnii de prepeliță arată că la lotul L1, a fost de
6,44±0,028, la L2 de 6.38±0,033 și L3 6,22±0,027. Diferențele înregistrate la
masculi, au avut grade diferite de semnificație, cele mai semnificative valori de pH,
au fost între masculii loturilor L1 și L3 și L2 și L3;
- la puicuțe, valorile pH au fost de 6,41±0,035 la L1, la L2 a avut valoarea
de 6,34±0,029, iar la L3 de 6,16±0,025;
- limitele între care oscilează pH-ul la loturile analizate, demonstrează că
musculatura post-sacrificare are caracteristici normale, chiar dacă între loturi au
fost sesizate diferențe între valorile medii;
- valoarea pH la 24 de ore post sacrificare arată o scădere atât la loturile
experimentale, cât și între sexe;
- la masculi, valoarea pH-ului înregistrată la 24 de ore de la sacrificare a fost
de 5.93 ±0,031 la L1, la L2 de 5.78±0.028 și de 5.77±0.035 la L3.
- La puicuțe, scăderea valorii medii de pH a înregistrat valoarea de 5.91
±0.011 la L1 și 5.76±0.37 la L3.
Concluzia ce rezultă din datele prezentate arată faptul că procesele de
acumulare de acid lactic în carne au decurs normal și că pH-ul cărnii în
experiențele efectuate nu vor influența calitatea acesteia.
În cazul seriei a doua, ce a urmărit aceleași aspecte de dinamică a pH-ului
la sacrificarea prepelițelor la vârste diferite și pe sexe, rezultatele sunt menționate
în tab 10.2
Masculii sacrificați la vârstele de 45, 60 și 70 de zile au avut o valoare
medie a pH-ului la M1 de 6.41±0.034, la M2 de 6.32±0.043 și la M3 de
6.19±0.038.

118
 Tabelul 10.1 / Table 10.1
Dinamica valorii pH a cărnii în funcție de vârsta la sacrificare și sexul păsărilor (n=14 pe lot)
The dynamics of the pH of the meat after slaughter according to the age and sex of birds (n = 14 per group)
L1. Vârsta = 45 L3. Vârsta = 70
L2. Vârsta = 60 zile
Însușirea analizată zile zile Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = n.s. (p = 0.21)
Valoare pH la sacrificare
6.44 0.028 1.63 6.38 0.033 1.93 6.22 0.027 1.62 L1 / L3 = *** (p = 4.42-6)
(masculi)
L2 / L3 = *** (p = 0.0005)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.11)
Valoare pH la sacrificare
6.41 0.035 2.05 6.34 0.029 1.70 6.16 0.025 1.49 L1 / L3 = *** (p = 3.37-6)
(femele)
L2 / L3 = *** (p = 7.46-5)
Analiza varianței între
n.s. (p=0.53) n.s. (p=0.29) n.s. (p=0.14)
sexe
L1 / L2 = *** (p = 2.97-6)
Valoare pH la 24 h
5.98 0.006 0.40 5.86 0.020 1.26 5.80 0.033 2.15 L1 / L3 = *** (p = 1.19-5)
postsacrificare (masculi)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.13)
L1 / L2 = ** (p = 0.013)
Valoare pH la 24 h
5.91 0.011 0.67 5.82 0.031 1.98 5.76 0.037 2.41 L1 / L3 = *** (p = 0.0005)
postsacrificare (femele)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.19)
Analiza varianței între
*** (p=3.03-6) n.s. (p=0.33) n.s. (p=0.42)
sexe
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001. ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

119
 Tabelul 10.2 / Table 10.2
Dinamica valorii pH a cărnii în funcție de vârsta la sacrificare și sexul păsărilor (n=14 pe lot)
The dynamics of the pH of the meat after slaughter according to the age and sex of birds (n = 14 per group)
M1. Vârsta = 45 zile M2. Vârsta = 60 zile M3. Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = n.s. (p=0.13)
Valoare pH la
L1 / L3 = *** (p = 0.0002)
sacrificare (masculi)
6.41 0.034 1.98 6.32 0.043 2.55 6.19 0.038 2.32 L2 / L3 = * (p = 0.02)
L1 / L2 = n.s. (p=0.13)
Valoare pH la
L1 / L3 = *** (p = 0.0004)
sacrificare (femele)
6.39 0.051 2.98 6.29 0.034 1.99 6.14 0.038 2.34 L2 / L3 = *** (p = 0.003)
Analiza varianței
n.s. (p=0.78) n.s. (p=0.53) n.s. (p=0.38)
între sexe
Valoare pH la 24 h L1 / L2 = ** (p = 0.00103)
postsacrificare L1 / L3 = ** (p = 0.002)
(masculi) 5.93 0.031 1.94 5.78 0.026 1.71 5.77 0.035 2.30 L1 / L2 = n.s. (p=0.82)
Valoare pH la 24 h L1 / L2 = n.s. (p=0.12)
postsacrificare L1 / L3 = n.s. (p=0.07)
(femele) 5.86 0.044 2.83 5.76 0.044 2.83 5.70 0.036 2.38 L2 / L3 = n.s. (p=0.59)
Analiza varianței
n.s. (p=0.22) n.s. (p=0.74) n.s. (p=0.17)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001. ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

120
 Diferențele sesizate la masculi sunt evidente și la femele, iar cele dintre
loturi au semnificații distincte. Valorile de pH înregistrate, pe loturi dar și între
sexe se regăsesc în intervalul specificat de literatura de specialitate pentru carnea
de pasăre (Rammouz 2014).
La 24 de ore post-sacrificare, valorile măsurate indică modificări de pH,
atât pe loturi cât și între sexe, acestea nu sunt atipice. Valorile pH reflectă variații
ale glicogenului din mușchi, precum și o activitate biochimică corespunzătoare
post mortem.

10.2 Compoziția chimică a cărnii de prepeliță

10.2 Chemical composition of quail meat
Din punct de vedere chimic. carnea de pasăre. are o compoziție
neomogenă. deoarece pieptul are o cantitate mai mare de proteine, în timp ce restul
musculaturii conține o cantitate mai mare de grăsimi (Baston 2010).
Analiza compoziției chimice a cărnii rezultată de la masculii din seria 1 se
prezintă în tabelul 10.3
Analiza tabelului ne permite efectuarea următoarelor precizări:
- cantitatea de apă din carcasă a scăzut în funcție de vârstă. astfel la lotul L1
a fost de 72.31±0.19g, la L2 de 70.10±0.20g, iar la L3 de 68.60±0.20g;
- corelată negativ cu cantitatea de apă, substanța uscată din carne. a
înregistrat la L1. 27.69±0.30g, iar la L3 a fost de 31.40±0.30g;
- proteinele totale au avut la L1 valoarea de 21.62±0.32, iar la L3.
corespunzător vârstei de 70 zile a fost de 22.17± 0.36g;
- lipidele totale, cresc odată cu vârsta, de la 21.62±0.32g la L1. la
22.17±0.36g la L3. Între loturile L2 și L3, cantitatea de lipide înregistrată are
valori apropiate;
- colagenul înregistrează valori diferite pe loturi, crescând odată cu vârsta
individului. astfel la L1, valoarea este de 14.71±3.09 g, iar la L3 de 15.91±3.85 g.
În concluzie putem afirma faptul că la masculi odată cu vârsta se modifică
compoziția chimică a cărnii, crescând cantitatea de apă, cantitatea de lipide și de
colagen, ca urmare a modificărilor metabolice.
În continuare sunt prezentate datele referitoare la compoziția chimică a
cărnii provenită de la prepelițele femele din prima serie de experiențe (tab 10.4).
Din analiza tabelului prezentat evidențiem următoarele aspecte:
- cantitatea de apă din carne scade la puicuțe odată cu vârsta de la
71.79±0.18g la 68.24±0.20g;
- substanța uscată crește odată cu scăderea apei din carne, de la 28.21±0.29g.
la 31.76±0.30g la L3;
- substanțele organice, înregistrează o creștere odată cu înaintarea în vârstă,
de la valoarea de 26.98±0.29g (L1) la 30.41±0.31g la L3

121
 Tabelul 10.3 / Table 10.3
Modificările în compoziția chimică a cărnii și caloricitatea acesteia. la prepelițele de sex mascul. seria I. în funcție de vârsta la sacrificare (n=30/lot)
Changes in the chemical composition of the meat and its calorific value in male quails. I series. according to age at slaughter (n = 30 / batch)
L1. Vârsta = 45 zile L2. Vârsta = 60 zile L3. Vârsta = 70 zile
Nutrient Analiza varianței
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 8.00-15)
Apă
72.31 0.19 1.09 70.10 0.20 1.23 68.60 0.20 1.20 L1 / L3 = *** (p = 3.60-25)
(g/100 g)
L2 / L3 = *** (p = 4.66-9)
L1 / L2 = *** (p = 8.00-15)
Substanță uscată
27.69 0.31 2.84 29.90 0.31 2.88 31.40 0.30 2.62 L1 / L3 = *** (p = 3.60-25)
(g/100 g)
L2 / L3 = *** (p = 4.66-9)
L1 / L2 = *** (p = 2.86-8)
Cenușă
1.22 0.40 4.78 1.32 0.38 4.38 1.34 0.36 3.89 L1 / L3 = *** (p = 2.20-11)
(g/100 g)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.12)
L1 / L2 = *** (p = 0.0002)
din care NaCl
0.85 0.64 12.16 0.96 0.65 12.69 1.00 0.69 14.10 L1 / L3 = *** (p = 1.04-5)
(g/100 g)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.22)
L1 / L2 = *** (p = 8.85-15)
Substanțe organice
26.47 0.31 2.82 28.58 0.31 2.91 30.06 0.30 2.72 L1 / L3 = *** (p = 4.23-25)
(g/100 g)
L2 / L3 = *** (p = 3.92-9)
L1 / L2 = *** (p = 8.85-15)
Lipide totale
4.25 0.70 14.61 5.75 0.67 13.27 6.86 0.66 13.15 L1 / L3 = *** (p = 4.23-25)
(g/100 g)
L2 / L3 = *** (p = 3.92-9)
L1 / L2 = * (p = 0.035)
Proteine totale
21.62 0.32 3.09 21.99 0.32 3.05 22.17 0.36 3.85 L1 / L3 = ** (p = 0.007)
(g/100 g)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.39)
L1 / L2 = *** (p = 0.0005)
din care colagen
14.71 3.09 5.79 15.34 3.05 2.69 15.91 3.85 3.48 L1 / L3 = *** (p = 2.3-8)
(g/100 g)
L2 / L3 = *** (p = 3.52-5)
Substanțe L1 / L2 = *** (p = 5.76-8)
extractive neazotate 0.61 0.81 19.75 0.84 0.81 19.51 1.03 1.47 64.56 L1 / L3 = *** (p = 2.7-11)
(g/100 g) L2 / L3 = n.s. (p = 0.17)
L1 / L2 = *** (p = 4.49-15)
Energie brută
132.96 0.36 3.95 149.04 0.38 4.37 160.52 0.38 4.42 L1 / L3 = *** (p = 2.54-24)
(KCal/100 g)
L2 / L3 = *** (p = 1.85-8)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001. ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05. n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

122
 Tabelul 10.4 / Table 10.4
Modificările în compoziția chimică a cărnii și caloricitatea acesteia. la prepelițele de sex femel. seria I. în funcție de vârsta la sacrificare (n=30/lot)
Changes in the chemical composition of the meat and its caloric value in female quail. series I. depending on age at slaughter (n = 30 / batch)
L1. Vârsta = 45 zile L2. Vârsta = 60 zile L3. Vârsta = 70 zile
Nutrient Analiza varianței
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 7.84-18)
Apă
L1 / L3 = *** (p = 7.13-25)
(g/100 g)
71.79 0.18 1.00 69.33 0.20 1.19 68.24 0.20 1.24 L2 / L3 = *** (p = 4.69-6)
L1 / L2 = *** (p = 7.84-18)
Substanță uscată
L1 / L3 = *** (p = 7.13-25)
(g/100 g)
28.21 0.29 2.54 30.67 0.30 2.70 31.76 0.30 2.66 L2 / L3 = *** (p = 4.69-6)
L1 / L2 = ** (p = 0.002)
Cenușă
L1 / L3 = *** (p = 2.68-13)
(g/100 g)
1.23 0.34 3.48 1.33 0.64 12.20 1.35 0.37 4.16 L2 / L3 = n.s. (p = 0.47)
L1 / L2 = *** (p = 8.75-6)
din care NaCl
L1 / L3 = *** (p = 0.0002)
(g/100 g)
0.83 0.67 13.30 0.99 0.70 14.86 0.94 0.64 12.35 L2 / L3 = n.s. (p = 0.16)
L1 / L2 = *** (p = 3.48-18)
Substanțe organice
L1 / L3 = *** (p = 2.35-24)
(g/100 g)
26.98 0.29 2.56 29.34 0.29 2.60 30.41 0.31 2.80 L2 / L3 = *** (p = 3.75-6)
L1 / L2 = *** (p = 3.45-12)
Lipide totale
L1 / L3 = *** (p = 3.19-17)
(g/100 g)
4.65 0.69 14.34 6.34 0.66 12.89 7.03 0.64 12.29 L2 / L3 = ** (p = 0.002)
L1 / L2 = * (p = 0.038)
Proteine totale
L1 / L3 = * (p = 0.011)
(g/100 g)
21.57 0.32 3.10 21.90 0.29 2.45 22.08 0.36 3.79 L2 / L3 = n.s. (p = 0.32)
L1 / L2 = *** (p = 3.61-5)
din care colagen
L1 / L3 = *** (p = 1.52-9)
(g/100 g)
14.53 3.10 5.07 15.21 2.45 2.54 15.73 3.79 3.52 L2 / L3 = *** (p = 7.38-5)
Substanțe L1 / L2 = *** (p = 5.53-6)
extractive neazotate L1 / L3 = *** (p = 3.08-7)
(g/100 g) 0.76 0.98 28.88 1.11 0.97 28.11 1.30 1.17 41.03 L2 / L3 = n.s. (p = 0.08)
L1 / L2 = *** (p = 5.02-17)
Energie brută
L1 / L3 = *** (p = 6.19-23)
(KCal/100 g)
137.02 0.36 3.79 154.97 0.37 4.22 162.73 0.38 4.37 L2 / L3 = *** (p = 4.73-5)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001. ** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01.
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

123
 - dintre substanțele organice, proteinele sunt cele care înregistrează valori
diferite, funcție de vârstă, cu o diferență dinstinct semnificativă.
- colagenul este substanța ce înregistrează cele mai mari creșteri, în funcție
de vârstă. de la 14.53±3.10g la 15.72±3.79g;
- caloricitatea cărnii are valori diferite în funcție de vârstă, crescând de la
137.02±0.36 kcal la L1, până la 162.73± 0.38 kcal la L3 .
Concluzia ce se desprinde ca urmare a observațiilor efectuate este că odată
cu vârsta se modifică compoziția chimică a cărnii și crește caloricitatea acesteia,
de aceea, pentru consumatorii ce preferă o carne mai puțin calorică se recomandă
consumarea cărnii rezultată de la puicuțe în vîrstă de 45 zile.
În continuare a fost analizată compoziția chimică și caloricitatea cărnii la
vârsta de 45 de zile, la ambele sexe, din prima serie experimentală (tab. 10.5).
Tabelul 10.5 / Table 10.5
Semnificația diferențelor între masculi și femele privind compoziția chimică și caloricitatea cărnii, la
vârsta de sacrificare 45 zile (n=30/sex)
Significance of male and female differences in chemical composition and caloricity of meat at
slaughter age 45 days (n = 30 / sex)
Masculi Femele
Nutrient Analiza varianței
V% V%
Apă (g/100 g) 72.31 0.19 1.09 71.79 0.18 1.00 * (p = 0.0101)
Substanță uscată (g/100 g) 27.69 0.31 2.84 28.21 0.29 2.54 * (p = 0.0101)
Cenușă (g/100 g) 1.22 0.40 4.78 1.23 0.34 3.48 n.s. (p = 0.58)
din care NaCl (g/100 g) 0.85 0.64 12.16 0.83 0.67 13.30 n.s. (p = 0.44)
Substanțe organice (g/100 g) 26.47 0.31 2.82 26.98 0.29 2.56 ** (p = 0.008)
Lipide totale (g/100 g) 4.25 0.70 14.61 4.65 0.69 14.34 * (p = 0.017)
Proteine totale (g/100 g) 21.62 0.32 3.09 21.57 0.32 3.10 n.s. (p = 0.77)
din care colagen (g/100 g) 14.71 3.09 5.79 14.53 3.10 5.07 n.s. (p = 0.38)
Substanțe extractive neazotate (g/100 g) 0.61 0.81 19.75 0.76 0.98 28.88 ** (p = 0.0015)
Energie brută (KCal/100 g) 132.96 0.36 3.95 137.02 0.36 3.79 ** (p = 0.003)
** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative. pentru α0.01 < p < α0.05
n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

Analiza datelor din tabel, ne permite să facem următoarele sublinieri:

- între prepelițele de sex mascul și femel la această vârtă se constată
existența unor modificări ale compoziție chimice a cărnii. Cantitatea de apă are
valori ce oscilează între 72.31±0.19g, la masculi și de 71.79±0.18g la femele;
- cantitatea de proteine este de 21.62±0.32g la masculi, iar cea determinată
la femele este de 21.57±0.32g. Diferențele sunt mici între sexe și nesemnificative;
- mari diferențe au fost la energia brută, caloricitatea cărnii puicuțelor având
valori mai mari comparativ cu a cocoșeilor, datorită cantității mai mari de grăsime,
existentă la acest sex.
Pentru grupa de vârstă de 60 zile din prima serie experimentală , cocoșei și
puicuțe, compoziția chimică a cărnii acestora este prezentată în tabelul 10.6.
Carnea de prepeliță la vârsta de 60 de zile are următoarele caracteristici:
- cantitatea de apă din carne este la masculi de 70.10±0.20g, iar la femele de
69.33±0.20g, însă cantitatea de substanță uscată a înregistrat 29.90±0.31g la

124
masculi și 30.67±0.30g la femele. Apa scade odată cu înaintarea în vârstă, fiind
înlocuită cu lipide;
- cantitatea de cenușă nu înregistrează diferențe cantitative funcție de vârstă;
- componenta organică din structura substanței uscate, și anume proteina nu
înregistrează diferențe cantitative la cele două sexe analizate.
Tabelul 10.6 / Table 10.6
Semnificația diferențelor între masculi și femele privind compoziția chimică și caloricitatea cărnii. la
vârsta de sacrificare 60 zile (n=30/sex)
The significance of male and female differences in chemical composition and caloricity of meat at
slaughter age 60 days (n = 30 / sex)
Masculi Femele
Nutrient Analiza varianței
V% V%
Apă (g/100 g) 70.10 0.20 1.23 69.33 0.20 1.19 *** (p = 0.0007)
Substanță uscată (g/100 g) 29.90 0.31 2.88 30.67 0.30 2.70 *** (p = 0.0007)
Cenușă (g/100 g) 1.32 0.38 4.38 1.33 0.64 12.20 n.s. (p = 0.75)
din care NaCl (g/100 g) 0.96 0.65 12.69 0.99 0.70 14.86 n.s. (p = 0.39)
Substanțe organice (g/100 g) 28.58 0.31 2.91 29.34 0.29 2.60 n.s. (p = 0.75)
Lipide totale (g/100 g) 5.75 0.67 13.27 6.34 0.66 12.89 ** (p = 0.005)
Proteine totale (g/100 g) 21.99 0.32 3.05 21.90 0.29 2.45 n.s. (p = 0.55)
din care colagen (g/100 g) 15.34 3.05 2.69 15.21 2.45 2.54 n.s. (p = 0.20)
Substanțe extractive neazotate (g/100 g) 0.84 0.81 19.51 1.11 0.97 28.11 *** (p = 9.65-5)
Energie brută (KCal/100 g) 149.04 0.38 4.37 154.97 0.37 4.22 *** (p = 0.0008)
*** = diferențe foarte semnificative. pentru p < α0.001
** = diferențe distinct semnificative. pentru α0.001 < p < α0.01
n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

- cantitatea de lipide a crescut de la 5.75±0.67g la cocoșei la 6.34±0.66g la

puicuțele de aceeași vârstă;
- colagenul din carne este în aceeși cantitate la ambele sexe, având limitele
de 15.34±3.05g la masculi și de 15.21±2.45g la femele;
- energia brută este la masculi de 149.04±0.38kcal iar la femele de
154.97±0.37kcal. Diferențele existente sunt foarte semnificative, carnea puicuțelor
la această vârstă are o densitate calorică mai mare decât a cocoșeilor.
Compoziția chimică și caloricitatea cărnii la vârsta de 70 de zile din prima
serie experimentală, sunt prezentate în tabelul 10.7
La vârsta de 70 de zile, compoziția chimică a cărnii la cele două sexe nu
înregistrează diferențe la componentele principale
- substanța uscată la masculi a fost în cantitate de 31.40±0.30 g, iar la femele
de 31.76±0.30g;
- componenta principală din structura substanței organice. și anume proteina
totală a fost de 30.06±0.30g la masculi și de 30.41±0.31g la femele;
- lipidele totale se găsesc în compoziția cărnii cocoșeilor. la o valoare de
22.17±0.36g. iar la puicuțe de 22.08±0.36g;
- valoarea colagenului. atât la masculi cât și la femele a fost de 15.91±3.85g
și respectiv de 15.73±3.79g la femele.
- energia brută pentru carnea de prepeliță la această vârstă înregistrează
valoari egale la ambele sexe.

125
 Tabelul 10.7 / Table 10.7
Semnificația diferențelor între masculi și femele privind compoziția chimică și caloricitatea cărnii. la
vârsta de sacrificare 70 zile (n=30/sex)
Significance of differences in males and females in chemical composition and caloricity of meat at the
age of slaughter 70 days (n = 30 / sex)
Masculi Femele
Nutrient Analiza varianței
V% V%
Apă (g/100 g) 68.60 0.20 1.20 n.s. (p = 0.09)
68.24 0.20 1.24
Substanță uscată (g/100 g) 31.40 0.30 2.62 n.s. (p = 0.09)
31.76 0.30 2.66
Cenușă (g/100 g) 1.34 0.36 3.89 n.s. (p = 0.45)
1.35 0.37 4.16
din care NaCl (g/100 g) 1.00 0.69 14.10 n.s. (p = 0.08)
0.94 0.64 12.35
Substanțe organice (g/100 g) 30.06 0.30 2.72 n.s. (p = 0.10)
30.41 0.31 2.80
Lipide totale (g/100 g) 6.86 0.66 13.15 n.s. (p = 0.46)
7.03 0.64 12.29
Proteine totale (g/100 g) 22.17 0.36 3.85 n.s. (p = 0.69)
22.08 0.36 3.79
din care colagen (g/100 g) 15.91 3.85 3.48 n.s. (p = 0.23)
15.73 3.79 3.52
Substanțe extractive neazotate (g/100 g) 1.03 1.47 64.56 n.s. (p = 0.08)
1.30 1.17 41.03
Energie brută (KCal/100 g) 160.52 0.38 4.42 n.s. (p = 0.24)
162.73 0.38 4.37
n.s. = diferențe nesemnificative. pentru α0.05 < p

Vârsta de 70 de zile reprezintă din punct de vedere al compoziției cărnii.

momentul stabilității chimice. deoarece nu se înregistrează diferențe.
Pentru seria a doua, compoziția chimică și caloricitatea cărnii la prepelițele
de sex mascul, funcție de vârsta de sacrificare, sunt prezentate în tabelul 10.8
Analizând valorile în urma determinărilor chimice, referitoare la
compoziția chimică a cărnii, la masculii în vârstă de 45 zile din cea dea doua serie
experimentală, facem următoarele sublinieri:
- valoarea trofico-biologică a cărnii, dată de conținutul în proteine, a avut o
valoare ce a oscilat între 21,44±0,31g la M1 și 22,39±0,33g la M3.
- lipidele totale, înregistrează diferențe între loturi, iar limitele de variații
oscilează între 4,18±0,64g la M1 și 6,80±0,62g la M3, creșterile sesizate sunt
determinate de grăsimile ce se depun odată cu vârsta. Sărurile minerale, au
diferențe între 1,24±0,52g la M1 și 1,37±0,38g la M3.
- modificări foarte semnificative sunt la energia brută, aceasta crescând
odată cu vârsta și înregistrând la masculii lorului M1 valoarea de 132,31±0,33kcal,
iar la M3 de 150,77±0,36kcal.
Concluzia observațiilor efectuate este că vârsta influențează compoziția
chimică a cărnii,la indivizii din ambele sexe.

126
 Tabelul 10.8 / Table 10.8
Compoziția chimică a cărnii și caloricitatea acesteia, la prepelițele de sex mascul, seria a-II-a, în funcție de vârsta la sacrificare (n=30/lot)
The chemical composition of the meat and its calorific value in male quail, second series, depending on the age at slaughter (n = 30 / batch)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Nutrient Analiza varianței
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 4.45-15)
Apă
L1 / L3 = *** (p = 7.02-87)
(g/100 g)
72.39 0.18 0.96 70.43 0.19 1.06 68.71 0.19 1.06 L2 / L3 = *** (p = 9.37-28)
L1 / L2 = *** (p = 4.45-15)
Substanță uscată
L1 / L3 = *** (p = 7.02-87)
(g/100 g)
27.61 0.29 2.51 29.57 0.29 2.51 31.29 0.28 2.33 L2 / L3 = *** (p = 9.37-28)
L1 / L2 = *** (p = 2.89-6)
Cenușă
L1 / L3 = *** (p = 2.06-8)
(g/100 g)
1.24 0.52 7.98 1.36 0.48 6.86 1.37 0.38 4.35 L2 / L3 = n.s. (p = 0.69)
L1 / L2 = ** (p = 0.0014)
din care NaCl
L1 / L3 = *** (p = 1.19-5)
(g/100 g)
0.88 0.68 13.89 0.99 0.62 11.62 1.02 0.66 12.97 L2 / L3 = n.s. (p = 0.29)
L1 / L2 = *** (p = 2.31-14)
Substanțe organice
L1 / L3 = *** (p = 1.63-27)
(g/100 g)
26.38 0.29 2.55 28.20 0.29 2.59 29.92 0.28 2.38 L2 / L3 = *** (p = 5.62-13)
L1 / L2 = *** (p = 4.86-14)
Lipide totale
L1 / L3 = *** (p = 6.39-22)
(g/100 g)
4.18 0.64 12.29 5.68 0.62 11.52 6.80 0.62 11.62 L2 / L3 = *** (p = 1.48-7)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.33)
Proteine totale
L1 / L3 = *** (p = 0.0009)
(g/100 g)
21.77 0.32 3.07 21.93 0.31 2.87 22.39 0.33 3.22 L2 / L3 = ** (p = 0.008)
L1 / L2 = ** (p = 0.0011)
din care colagen
L1 / L3 = *** (p = 6.36-8)
(g/100 g)
14.82 3.07 5.93 15.43 2.87 2.55 15.99 3.22 3.37 L2 / L3 = *** (p = 2.34-5)
Substanțe L1 / L2 = *** (p = 0.0001)
extractive neazotate L1 / L3 = *** (p = 1.60-12)
(g/100 g) 0.43 1.05 32.80 0.60 0.97 28.09 0.73 0.72 15.56 L2 / L3 = *** (p = 0.0007)
L1 / L2 = *** (p = 9.57-17)
Energie brută
L1 / L3 = *** (p = 7.17-28)
(KCal/100 g)
132.31 0.33 3.30 147.16 0.35 3.73 159.77 0.36 3.79 L2 / L3 = *** (p = 1.06-11)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

127
 Valorile determinărilor efectuate, arată existența de diferențe în privința
compoziției chimice la carnea puicuțelor sacrificate în funcție de vârstă (tab.10.9).
Cantitatea de apă din compoziția cărnii a înregistrat valori foarte
semnificative, funcție de vârsta la sacrificare, iar limitele de variație au fost de la
71,98±0,17g la M1 și de 68,09±0,21g la M3.
Substanța uscată a înregistrat deasemeni deferențe foarte semnificative
între loturi, de la 28,02±0,28g la M1 și 30,91±0,31g la M3. Proteinele totale,
înregistrează valori diferite pe loturi, acestea sunt semnificative între M1-M2, M1-
M3 și nesemnificative între M2 –M3.
Energia brută, evidențiază faptul că la lotul M1 a fost de 135,67±0,32kcal,
crescând odată cu vârsta la 164,32±0,38kcal la M3.
Diferențele între indivizii aceluiași sex, se pot explica prin existența
particularităților individuale, ce influențează în limite variabile, caracteristicile
chimice ale cărnii.
În continuare, sunt prezentate rezultatele compoziției chimice și a
caloricității cărnii la vârsta de 45 de zile la cele două sexe (tab10.10).
Analiza datelor prezentate, arată existența diferențelor cu grade diferite de
semnificație, la compoziția chimică a cărnii, la cele două sexe.
Proteinele totale, au avut valoare de 21,77±0,32g la masculi și 21,65±0,32g
la femele, diferențele înregistrate între cele două sexe sunt nesemnificative.
Diferențe distinct semnificative se înregistrează la energia brută, la cele
două sexe, la vârsta de 45 de zile, acestea fiind la masculi de 132,31±3,30 kcal, iar
la femele de 135,67±0,32 kcal. Analiza varianței pentru energia brută ae valori
distinct semnificativă.
La vârsta de 45 de zile, între puicuțe și cocoșei, în privința compoziția
chimice și a caloricității cărnii, există diferențe cu grade diferite de semnificație,
aceasta însemnând că sexul influențează mai ales cantitatea de apă, minerale și
lipide din carne.
Compozțiția chimică și caloricitatea determinată la vârsta de 60 de zile la
cele două sexe se prezintă în tabelul 10.11.
Cantitatea de apă și de substanță uscată, au înregistrat diferențe, care în
urma analizei vaianței, au fost foarte semnificative. Cantitatea de apă e mai mică la
femele, comparativ cu masculii de aceeși vârstă, valorile fiind de 69,05±0,20g la
puicuțe și de 70,43±19g la cocoșei, iar substanța uscată a fost la masculi de
29,57±0,29 și de 30,95±0,29g la femele. Diferențe evidente au existat la lipidele
totale, înregistrând la cocoșei valoarea de 5,68±0,62 și 6,59±0,61g la puicuțe.
Diferențe foarte semnificative au existat și în cazul caloricității cărnii,
înregistrându-se la masculi valoarea de 141,43±0,19kcal, iar la puicuțe de
157,30±0,35kcal.

128
 Tabelul 10.9 / Table 10.9
Compoziția chimică a cărnii și caloricitatea acesteia, la prepelițele de sex femel, seria aII-a, în funcție de vârsta la sacrificare (n=30/lot)
The chemical composition of the meat and its calorific value in female quail, second series, depending on the age at slaughter (n = 30 / batch)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Nutrient Analiza varianței
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 2.34-22)
Apă
L1 / L3 = *** (p = 9.44-26)
(g/100 g) 71.98 0.17 0.90 69.05 0.20 1.16 68.09 0.21 1.36
L2 / L3 = *** (p = 6.19-5)
L1 / L2 = *** (p = 2.34-22)
Substanță uscată
L1 / L3 = *** (p = 9.44-26)
(g/100 g) 28.02 0.28 2.30 30.95 0.29 2.60 31.91 0.31 2.91
L2 / L3 = *** (p = 6.19-5)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.12)
Cenușă
L1 / L3 = *** (p = 3.03-7)
(g/100 g) 1.29 0.35 3.61 1.34 0.63 12.04 1.37 0.35 3.64
L2 / L3 = n.s. (p = 0.49)
L1 / L2 = *** (p = 5.82-6)
din care NaCl
L1 / L3 = *** (p = 3.70-8)
(g/100 g) 0.87 0.62 11.47 1.02 0.67 13.29 1.05 0.62 11.62
L2 / L3 = n.s. (p = 0.37)
L1 / L2 = *** (p = 1.34-23)
Substanțe organice
L1 / L3 = *** (p = 2.35-24)
(g/100 g) 26.73 0.28 2.42 29.60 0.28 2.37 30.55 0.32 3.05
L2 / L3 = *** (p = 6.11-26)
L1 / L2 = *** (p = 1.72-17)
Lipide totale
L1 / L3 = *** (p = 6.48-20)
(g/100 g) 4.58 0.63 11.92 6.59 0.61 11.05 7.23 0.63 11.76
L2 / L3 = ** (p = 0.003)
L1 / L2 = * (p = 0.015)
Proteine totale
L1 / L3 = * (p = 0.007)
(g/100 g) 21.65 0.32 3.04 22.03 0.28 2.30 22.21 0.37 4.03
L2 / L3 = n.s. (p = 0.34)
L1 / L2 = *** (p = 7.13-5)
din care colagen
L1 / L3 = *** (p = 1.10-9)
(g/100 g) 14.61 3.04 5.58 15.32 2.30 2.50 15.92 4.03 3.49
L2 / L3 = *** (p = 8.14-6)
Substanțe L1 / L2 = *** (p = 2.33-8)
extractive neazotate L1 / L3 = *** (p = 5.76-7)
0.50 1.01 30.88 0.99 1.14 38.95 1.11 1.32 51.89
(g/100 g) L2 / L3 = n.s. (p = 0.33)
L1 / L2 = *** (p = 2.36-23)
Energie brută
L1 / L3 = *** (p = 2.19-26)
(KCal/100 g) 135.67 0.32 3.15 157.30 0.35 3.73 164.32 0.38 4.36
L2 / L3 = *** (p = 0.0001)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

129
 Tabelul 10.10 /Table 10.10
Semnificația diferențelor între masculi și femele privind compoziția chimică și caloricitatea cărnii, la vârsta de sacrificare 45 zile (n=30/sex)
Significance of male and female differences in chemical composition and caloricity of meat at slaughter age 45 days (n = 30 / sex)
Masculi Femele
Nutrient Analiza varianței
V% V%
Apă (g/100 g) 72.39 0.18 0.96 71.98 0.17 0.90 * (p = 0.02)
Substanță uscată (g/100 g) 27.61 0.29 2.51 28.02 0.28 2.30 * (p = 0.02)
Cenușă (g/100 g) 1.24 0.52 7.98 1.29 0.35 3.61 ** (p = 0.005)
din care NaCl (g/100 g) 0.88 0.68 13.89 0.87 0.62 11.47 n.s. (p = 0.59)
Substanțe organice (g/100 g) 26.38 0.29 2.55 26.73 0.28 2.42 * (p = 0.04)
Lipide totale (g/100 g) 4.18 0.64 12.29 4.58 0.63 11.92 ** (p = 0.005)
Proteine totale (g/100 g) 21.77 0.32 3.07 21.65 0.32 3.04 n.s. (p = 0.49)
din care colagen (g/100 g) 14.82 3.07 5.93 14.61 3.04 5.58 n.s. (p = 0.34)
Substanțe extractive neazotate (g/100 g) 0.43 1.05 32.80 0.50 1.01 30.88 n.s. (p = 0.07)
Energie brută (KCal/100 g) 132.31 0.33 3.30 135.67 0.32 3.15 ** (p = 0.003)
** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05
n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

130
 Tabelul 10.11 Table 10.11
Semnificația diferențelor între masculi și femele privind compoziția chimică și caloricitatea cărnii, la vârsta de sacrificare 60 zile (n=30/sex)
The significance of male and female differences in chemical composition and caloricity of meat at slaughter age 60 days (n = 30 / sex)
Masculi Femele
Nutrient Analiza varianței
V% V%
Apă (g/100 g) 70.43 0.19 1.06 69.05 0.20 1.16 *** (p = 4.21-9)

Substanță uscată (g/100 g) 29.57 0.29 2.51 30.95 0.29 2.60 *** (p = 4.21-9)

Cenușă (g/100 g) 1.36 0.48 6.86 1.34 0.63 12.04 n.s. (p = 0.50)

din care NaCl (g/100 g) 0.99 0.62 11.62 1.02 0.67 13.29 n.s. (p = 0.28)

Substanțe organice (g/100 g) 28.20 0.29 2.59 29.60 0.28 2.37 n.s. (p = 0.75)

Lipide totale (g/100 g) 5.68 0.62 11.52 6.59 0.61 11.05 *** (p = 3.01-10)

Proteine totale (g/100 g) 21.93 0.31 2.87 22.03 0.28 2.30 n.s. (p = 0.50)

din care colagen (g/100 g) 15.43 2.87 2.55 15.32 2.30 2.50 n.s. (p = 0.27)

Substanțe extractive neazotate (g/100 g) 0.60 0.97 28.09 0.99 1.14 38.95 *** (p = 3.20-6)

Energie brută (KCal/100 g) 143.43 0.19 1.06 157.30 0.35 3.73 *** (p = 4.13-9)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001
** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

131
 Pentru vârsta de 70 de zile, compoziția chimică și caloricitatea cărnii la
vârsta de sacrificare sunt prezentate în tabelul 10.12
Tabelul 10.12 / Table 10.12
Semnificația diferențelor între masculi și femele privind compoziția chimică și
caloricitatea cărnii, la vârsta de sacrificare 70 zile (n=30/sex)
Significance of differences in males and females in chemical composition and
caloricity of meat at the age of slaughter 70 days (n = 30 / sex)
Masculi Femele
Nutrient Analiza varianței
V% V%
Apă (g/100 g) 68.71 0.19 1.06 68.09 0.21 1.36 ** (p = 0.006)
Substanță uscată (g/100 g) 31.29 0.28 2.33 31.91 0.31 2.91 ** (p = 0.006)
Cenușă (g/100 g) 1.37 0.38 4.35 1.37 0.35 3.64 n.s. (p = 0.63)
din care NaCl (g/100 g) 1.02 0.66 12.97 1.05 0.62 11.62 n.s. (p = 0.59)
Substanțe organice (g/100 g) 29.92 0.28 2.38 30.55 0.32 3.05 ** (p = 0.004)
Lipide totale (g/100 g) 6.80 0.62 11.62 7.23 0.63 11.76 * (p = 0.04)
Proteine totale (g/100 g) 22.39 0.33 3.22 22.21 0.37 4.03 n.s. (p = 0.37)
din care colagen (g/100 g) 15.99 3.22 3.37 15.92 4.03 3.49 n.s. (p = 0.63)
Substanțe extractive neazotate (g/100 g) 0.73 0.72 15.56 1.11 1.32 51.89 *** (p = 0.00007)
Energie brută (KCal/100 g) 159.77 0.36 3.79 164.32 0.38 4.36 * (p = 0.0101)
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

Datele prezentate, relevă faptul că se mențin diferențele pentru compoziția

chimică, dintre sexe și la vârsta de sacrificare de 70 zile.
Diferențele sunt sesizabile la cantitatea de apă, substanță uscată, SEN și la
energia brută.
Valorile diferite obținute la cele două sexe, la această vârstă arată că sexul
influențează compoziția chimică și caloricitatea cărnii.

10.3 Concluzii parțiale

10.3 Partial conclusions
Concluzile ce se desprind din cercetările efectuate la cele două serii
experimentale, indică faptul că sexul și vârsta influențează compoziția chimică a
cărnii, cu grade diferite de semnificație.
Componentele chimice care au înregistrat cele mai semnificative diferențe
au fost lipidele totale și colagenul. Caloricitatea cărnii a fost diferită, crescând în
toate situațiile odată cu vârsta prepelițelor sacrificate.
Datele obținute de noi sunt susținute și de literatura de specialitate, care
pentru vârsta la sacrificare de 35 de zile, la masculi, indică pentru proteine valoarea
de 19,29%, pentru lipide de 8,9%. Pentru femele, proteinele sunt la 19,45% și
20,07% la lipide (Boni 2010). La prepelițele tinere, cantitatea de proteine este mai
mică și anume de 21,65g, față de cele mai bătrâne la care a înregistrat valoarea de
24,90g (Rammouz, 2014).

132
 CAPITOLUL 11
MORFOLOGIA ȚESUTULUI MUSCULAR LA
PREPELIȚA DIN LINIA DE CARNE
CHAPTER 11
MORPHOLOGY OF MUSCULAR TISSUE IN
MEAT OF QUAIL MEAT LINE

Țesutul muscular striat reprezintă principala componentă a musculaturii

somatice a păsărilor. Funcția principală a acestuia este de a menține și a asigura
postura, mișcarea și deplasarea.
Mușchii analizați au fost studiați sub aspect morfologic, efectuându-se
măsurători citometrice, pe miocite și histrometrice pe fasciculele musculare. S-a
lucrat pe mușchii pieptului recoltați de la prepelițe la vârstele de 45, 60 și 70 de
zile, de la ambele [Link] obținute au fost folosite ulterior la efectuarea
calculelor privind densitatea fasciculelor musculare, pe unitatea de suprafață și
determinarea proporției de participare a principalelor categorii tisulare în structura
mușchilor somatici

11.1 Caracterizarea miocitelor (grosime, suprafața pe secțiune)

11.1 Characterization of myocytes (thickness, surface area)
Pe parcursul observării câmpului microscopic au fost preluate imagini
microfografice, redate în figur. 11.1.
Oservațiile efectuate, au vizat mușchii pectorali superficiali și profunzi, iar
datele au permis formularea unei opinii, privind structura și textura acestora.
Rezultatele obținute la următoarele elemente dimensionale sunt redate funcție de
fiecare mușchi, sex și vârstă a prepelițelor în tab 11.1.
În cazul mușchilor pectorali superficiali proveniți de la masculi, în vârstă
de 45 de zile, diametrul miocitelor a oscilat de la 12,39±0,6µ la L1, la 17,07±0,04µ
la L3.
Suprafața pe secțiune a miocitelor la masculi a înregistrat valori de la
538,84±3,51µm2 la L1 și de 746,76±2,43 µm2 la L3.
Măsurătorile efectuate pe preparatele histologice provenite de la femele au
relevat următoarele valori: pentru diametru, valoarea a fost la L1 de 14,02±0,03µ și
de 18,04±0,05µ la L3, valori ușor mai mari față de cele înregistrate la masculi.
Suprafața pe secțiune la femele a avut oscilații în intervalul: 655,56±2,22
µm2 la L1 și 825,38±2,61 µm2 la L3.
Rezultatele obținute arată valori foarte semnificative atât pentru diametrul
miocitelor, cât și pentru suprafața pe secțiune, atât între masculi, cât și între vârste.

133
 Tabelul 11.1 / Table 11.1
Caracteristicile dimensionale ale miocitelor din mușchii pectorali superficiali (n=10/lot)
The dimensional characteristics of myocytes in superficial pectoral muscles (n = 10 / batch)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 3.55-178)
Diametrul (masculi)
12.39 0.06 8.21 16.42 0.08 8.02 17.07 0.04 2.69 L1 / L3 = *** (p = 1.27-218)
(µm)
L2 / L3 = *** (p = 1.18-9)
L1 / L2 = *** (p = 3.28-234)
Diametrul (femele)
14.02 0.03 4.10 16.72 0.03 2.69 18.04 0.05 4.23 L1 / L3 = *** (p = 4.75-92)
(µm)
L2 / L3 = *** (p = 3.30-267)
Analiza varianței
*** (p=0.09-98) *** (p=0.0002) *** (p=2.50-105)
între sexe
L1 / L2 = *** (p = 3.20-119)
Suprafața pe secțiune
538.84 3.51 10.89 713.86 4.63 10.84 746.76 2.43 5.44 L1 / L3 = *** (p = 2.89-203)
(masculi) (µm2)
L2 / L3 = *** (p = 6.05-10)
L1 / L2 = *** (p = 5.30-150)
Suprafața pe secțiune
655.56 2.22 5.67 772.87 2.33 5.04 825.38 2.61 5.29 L1 / L3 = *** (p = 1.13-206)
(femele) (µm2)
L2 / L3 = *** (p = 4.39-43)
Analiza varianței
*** (p=4.72-109) *** (p=3.37-27) *** (p=5.09-78)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

134
 Rezultatele următoare fac referire la caracteristicile dimensionale ale
miocitelor din mușchii pectorali superficiali ai prepelițelor aparținând seriei a doua
(tab 11.2)
Datele pezentate pentru faptul că diametrul miocitelor la cocoșei, oscilează
între 12.21±0,06 mµ la M1 și crește până la M3, ajungând la valoarea de
16,95±0,03 mµ
La puicuțe la lotul M1, s-a determinat valoarea de 13,91±0,04 mµ, iar la
M3 a fost de 17,92±0,04 mµ
Analiza varianței arată faptul că diametrul miocitelor prezintă diferențe
foarte semnificative între loturi, practic această dimensiune se modifică odată cu
vârsta. Suprafața pe secțiune a miocitelor la puicuțe și cocoșei prezintă diferențe
funcție de vârsta prepelițelor din loturile experimentale. Testarea diferențelor arată
că suprafața pe secțiune a miocitelor, prezintă diferențe foarte semnificative, iar
acestea sunt prezente și în cazul celor două sexe.
În cazul mușchilor pectorali profunzi, rezultatele provenite de la cele două
sexe și de la cele trei loturi sunt prezentate în tabelul 11.3.
Diametrul miocitelor la pectoralii profunzi ai masculilor a fost de
12,04±0,06 microni la L1 și de 14,79±0,03µ la L3.
La femele, valorile pentru grosimea miocitelor a fost de 12,86±0,03 la L1
și de 16,13±0,04µ la L3, valori diferențiate statistic ca foste semnificative.
Suprafața miocitelor a fost la masculi de 468,29±2,62 µm2 la L1 și de
632,49±2,52 µm2 la L3, aceasta crescând odată cu vârsta.
Analizând suprafața miocitelor la puicuțe, se constată că la L1 valoarea
este de 549,69±2,17 µm2 , crescând la L3 la 689,63±2,76 µm2.
Analiza datelor dintre sexe a arătat diferențe foarte semnificative între ele,
atât în privința diametrului miocitelor cât și a suprafeței pe secțiune. Datele
prezentate ne permit a trage o concluzie parțială, privind dimensiunile mușchiului
pectoral profund, și anume că cele mai groase fibre musculare sunt la puicuțe, iar
acestea cresc odată cu vârsta.
Referitor la aspectele cercetate la nivelul pectoralilor profunzi, constatăm
următoarele (tab. 11.4)
Diametrul miocitelor la masculi arată diferențe între loturi, cele mai mari
fiind obținute la L1 față de L2 și la L1 față de L3
Analizând diametrul miocitelor la mușchii pectorali profunzi ai puicuțelor
se observă diferențe între toate cele 3 loturi, iar acestea sunt foarte semnificative,
indicând faptul că vârsta influențează această determinare.
Valorile rezultate pentru dimensiunile de suprafață, s-au dovedit a fi foarte
semnificative, atât pe loturi, cât și între sexe.

135
 Tabelul 11.2 Table 11.2
Caracteristicile dimensionale ale miocitelor din mușchii pectorali superficiali (n=280/lot)
The dimensional characteristics of myocytes in superficial pectoral muscles (n = 280 / batch)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 2.98-149)
Diametrul (masculi)
L1 / L3 = *** (p = 1.38-197)
(µm) 12.21 0.06 8.12 16.28 0.07 7.68 16.95 0.03 2.74
L2 / L3 = *** (p = 2.24-10)
L1 / L2 = *** (p = 4.16-161)
Diametrul (femele)
L1 / L3 = *** (p = 4.39-84)
(µm) 13.91 0.04 4.54 16.54 0.03 3.14 17.92 0.04 4.05
L2 / L3 = *** (p = 3.81-2)
Analiza varianței
*** (p=0.12-71) *** (p=0.00008) *** (p=2.37-92)
între sexe
L1 / L2 = *** (p = 3.41-95)
Suprafața pe secțiune
L1 / L3 = *** (p = 2.64-171)
(masculi) (µm2) 527.61 3.14 9.96 702.84 4.13 9.83 732.54 2.46 5.63
L2 / L3 = *** (p = 5.18-24)
L1 / L2 = *** (p = 5.41-128)
Suprafața pe secțiune
L1 / L3 = *** (p = 1.26-174)
(femele) (µm2) 648.37 2.37 6.12 764.28 2.37 5.19 814.92 2.47 5.08
L2 / L3 = *** (p = 3.41-82)
Analiza varianței
*** (p=3.81-84) *** (p=3.08-25) *** (p=4.72-62)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

136
 Tabelul 11.3 / Table 11.3
Caracteristicile dimensionale ale miocitelor din mușchii pectorali profunzi (n=280/lot)
Dimensional characteristics of myocytes and deep pectoral muscles (n = 280 / batch)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 1.78-161)
Diametrul (masculi)
12.04 0.06 8.11 14.73 0.04 4.17 14.79 0.03 3.69 L1 / L3 = *** (p = 2.88-171)
(µm)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.19)
L1 / L2 = *** (p = 6.83-251)
Diametrul (femele)
12.86 0.03 3.77 15.49 0.03 3.40 16.13 0.04 3.73 L1 / L3 = *** (p = 8.53-192)
(µm)
L2 / L3 = *** (p = 3.74-218)
Analiza varianței
*** (p=6.23-32) *** (p=9.02-47) *** (p=6.27-283)
între sexe
L1 / L2 = *** (p = 3.15-233)
Suprafața pe secțiune
468.29 2.62 9.38 592.08 2.68 7.58 632.49 2.52 6.66 L1 / L3 = *** (p = 2.09-188)
(masculi) (µm2)
L2 / L3 = *** (p = 1.57-25)
L1 / L2 = *** (p = 2.96-135)
Suprafața pe secțiune
549.69 2.17 6.63 662.30 2.57 6.50 689.63 2.76 6.69 L1 / L3 = *** (p = 2.92-165)
(femele) (µm2)
L2 / L3 = *** (p = 1.44-12)
Analiza varianței
*** (p=2.52-87) *** (p=6.94-62) *** (p=2.28-44)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

137
 Tabelul 11.4 / Table 11.4
Caracteristicile dimensionale ale miocitelor din mușchii pectorali profunzi (n=280/lot)
Dimensional characteristics of myocytes and deep pectoral muscles (n = 280 / batch)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 1.52-143)
Diametrul (masculi)
L1 / L3 = *** (p = 2.49-168)
(µm)
12.13 0.06 7.92 14.82 0.04 4.21 14.91 0.04 4.68 L2 / L3 = n.s. (p = 0.28)
L1 / L2 = *** (p = 5.44-129)
Diametrul (femele)
L1 / L3 = *** (p = 7.81-175)
(µm)
12.96 0.03 4.09 15.53 0.04 3.87 16.24 0.04 4.52 L2 / L3 = *** (p = 3.66-142)
Analiza varianței între
*** (p=5.41-27) *** (p=8.81-42) *** (p=6.08-162)
sexe
L1 / L2 = *** (p = 2.82-148)
Suprafața pe secțiune
L1 / L3 = *** (p = 1.89-167)
(masculi) (µm2)
481.64 2.57 8.94 601.82 2.59 7.21 647.18 2.43 6.27 L2 / L3 = *** (p = 1.69-31)
L1 / L2 = *** (p = 3.04-132)
Suprafața pe secțiune
L1 / L3 = *** (p = 2.91-147)
(femele) (µm2)
559.38 1.95 5.82 674.59 2.61 6.48 697.61 2.84 6.81 L2 / L3 = *** (p = 1.62-18)
Analiza varianței între
*** (p=2.74-61) *** (p=6.18-52) *** (p=2.48-27)
sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

138
 11.2 Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare de
ordin I
11.2 Dimensional characteristics of the muscular fascicles of first
order
La formarea fasciculelor musculare au contribuit miocitele ale căror
caracteristici au fost studiate ulterior. Datele privind caracterizarea fasciculelor
musculare din pectoralul superficial la cele 3 loturi și pe sexe sunt prezentate în
tabelul 11.5.
Grosimea medie a fasciculelor musculare la cocoșei a oscilat între limitele
de 684,46 µm la L1 și de 954,71±8,51 µm la L3. La puicuțe, valorile înregistrate au
fost mai mari decât la cocoșei, limitele de variație au fost de la 823,66±6,87 µm la
L1, la 1047,13±8,39 µm, iar între grupele de vârstă, diametrul a crescut
concomitent cu aceasta.
Analizând suprafața pe secțiune a fasciculelor musculare la pectoralii
superficiali, se constată menținerea diferențelor dintre sexe în favoarea puicuțelor,
în sensul că în structura mușchilor amintiți sunt fascicule mai groase decât la
cocoșei. Pe vârste se constată creșterea fasciculelor musculare de ordin I, odată cu
vârsta atât la puicuțe cât și la cocoșei.
Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare din mușchii
pectorali superficiali, seria a doua sunt prezentate în tabelul 11.6
Analiza diametrului fasciculelor musculare la masculi relevă faptul că
acestea au avut valori diferite la cele trei loturi, oscilând de la 671,64±14,90 µm la
M1, la 947,64±10,28 µm la M3.
La puicuțe, înregistrăm același aspect întâlnit la cocoșei și anume diametrul
fasciculelor musculare la puicuțe a avut limite între 819,33±11,12 la M1 și de
1029,78±9,15 µm la M3.
Se constată existența unei diferențe foarte semnificative între loturile M1-
M2 și M1-M3, atât la puicuțe cât și la cocoșei. Suprafața pe secțiune la masculi și
la femele, arată că aceasta înregistrează valori diferite pe sexe, având tendința de
creștere de la vârsta de 45 de zile la 70 de zile. Diferențele între sexe sunt distinct
semnificative, însă la vârsta de 60 de zile, la loturile M2 la puicuțe și cocoșei
diferențele sunt semnificative.
Caracterizarea dimensiunilor fasciculelor musculare la mușchii pectorali
profunzi din seria I, se prezintă în tabelul 11.7
Grosimea fasciculelor musculare de la nivelul pectoralilor profunzi la
masculi arată că diametrul acestora a avut limite de variație funcție de vârstă de la
593,34±9,23 µm la L1 și de 802,78±8,98 µm la L3.
În cazul puicuțelor se constată o creștere a valorii medii a diametrului
fasciculelor musculare față de valorile înregistrate la masculi, dar și diferențe
funcție de vârstă.

139
 Tabelul 11.5 / Table 11.5

Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare de ordinul I din mușchii pectorali superficiali (n=7/lot) (Seria I)
Dimensional characteristics of first order muscle fascicles of superficial pectoral muscles (n = 7 / batch) (Series I)
Însușirea L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Analiza varianței între vârste
analizată V% V% V%
Diametrul L1 / L2 = *** (p = 9.19-8)
16.0
(masculi) 684.46 6.18 906.45 17.28 5.04 954.71 8.51 2.36 L1 / L3 = *** (p = 1.41-8)
0
(µm) L2 / L3 = ** (p = 0.02)
Diametrul L1 / L2 = *** (p = 6.52-9)
(femele) 823.66 6.87 2.21 974.44 7.96 2.16 1047.13 8.39 2.12 L1 / L3 = *** (p = 9.85-11)
(µm) L2 / L3 = *** (p = 4.04-5)
Analiza varianței
*** (p=3.52-6) ** (p=0.003) *** (p=5.30-6)
între sexe
Suprafața pe L1 / L2 = *** (p = 3.55-6)
28854.2 701. 38233.2 938.7 40057.7 475.
secțiune 6.44 6.50 3.14 L1 / L3 = *** (p = 1.55-8)
2 4 83 4 2 3 44
(masculi) (µm ) L2 / L3 = n.s. (p = 0.10)
Suprafața pe L1 / L2 = *** (p = 1.67-7)
34555.9 344. 40886.8 479.1 43934.7 483.
secțiune 2.64 3.10 2.91 L1 / L3 = *** (p = 2.14-9)
2 8 77 3 9 6 13
(femele) (µm ) L2 / L3 = *** (p = 0.0008)
Analiza varianței
*** (p=8.78-6) * (p=0.02) *** (p=9.61-5)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

140
 Tabelul 11.6 Table 11.6
Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare de ordinul I din mușchii pectorali superficiali (n=7/lot) (seria a II-a)
Dimensional characteristics of the first order muscle bundles in superficial pectoral muscles (n = 7 / batch) (second series)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile Analiza varianței între
Însușirea analizată
vârste
V% V% V%
Diametrul L1 / L2 = *** (p = 8.62-7)
(masculi) L1 / L3 = *** (p = 1.28-6)
(µm) 671.64 14.90 5.87 898.14 17.92 5.28 947.64 10.28 2.87 L2 / L3 = ** (p = 0.04)
L1 / L2 = *** (p = 6.18-7)
Diametrul (femele)
L1 / L3 = *** (p = 9.91-10)
(µm)
819.33 11.12 3.59 963.62 9.58 2.63 1029.78 9.15 2.35 L2 / L3 = *** (p = 4.24-6)
Analiza varianței
*** (p=3.41-7) ** (p=0.008) *** (p=4.89-5)
între sexe
Suprafața pe L1 / L2 = *** (p = 3.84-7)
secțiune 28594.5 327.3 37965.6 428.3 39617.0 L1 / L3 = *** (p = 1.92-7)
(masculi) (µm2) 5 3 6.27 1 7 6.18 9 253.9 3.51 L2 / L3 = n.s. (p = 0.26)
Suprafața pe L1 / L2 = *** (p = 1.45-8)
secțiune 34244.9 192.5 40600.6 243.8 43451.4 L1 / L3 = *** (p = 2.63-7)
(femele) (µm2) 8 7 3.08 2 8 3.29 8 244.3 3.08 L2 / L3 = *** (p = 0.0003)
Analiza varianței -7 -7
*** (p=7.19 ) * (p=0.032) *** (p=8.81 )
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

141
 Tabelul 11.7 / Table 11.7
Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare de ordinul I din mușchii pectorali profunzi (n=7/lot) (Seria I)
Dimensional characteristics of the first order muscle and deep muscles (n = 7 / batch) (Series I)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
Diametrul L1 / L2 = *** (p = 5.23-7)
(masculi) 593.34 9.23 4.12 751.82 13.57 4.78 802.78 8.98 2.96 L1 / L3 = *** (p = 1.53-9)
(µm) L2 / L3 = ** (p = 0.008)
L1 / L2 = *** (p = 9.19-8)
Diametrul (femele) 10.2
697.88 8.56 3.25 839.21 9.32 2.94 874.71 3.10 L1 / L3 = *** (p = 1.41-8)
(µm) 5
L2 / L3 = * (p = 0.024)
Analiza varianței
*** (p=3.12-6) *** (p=0.0001) *** (p=5.31-6)
între sexe
Suprafața pe L1 / L2 = *** (p = 1.24-9)
24901.9 324. 31532.9 234.4 33747.5 133.
secțiune 3.44 1.97 1.05 L1 / L3 = *** (p = 9.19-12)
2 8 19 1 5 1 61
(masculi) (µm ) L2 / L3 = *** (p = 2.89-6)
Suprafața pe L1 / L2 = *** (p = 2.09-11)
29252.7 157. 35281.1 202.5 36770.5 171.
secțiune 1.42 1.52 1.23 L1 / L3 = *** (p = 4.84-13)
2 7 18 2 4 4 32
(femele) (µm ) L2 / L3 = *** (p = 0.0001)
Analiza varianței
*** (p=4.51-8) *** (p=4.42-8) *** (p=9.15-9)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

142
 La lotul L1, diametrul fasciculelor musculare la puicuțe au avut valoarea de
697,88±8,56 µm și de 874,71±10,25 µm la L3. Analiza varianței între sexe a
evidențiat diferențe foarte semnificative privind diametrul fibrelor musculare din
mușchii pectorali profunzi.
Suprafața pe secțiune la cocoșei a relevat valori diferite, funcție de vârsta
acestora, sesizând tendința de creștere a acestei determinări odată cu maturitatea lor
somatică.
În cazul puicuțelor, se observă aceeași tendință de creștere, a suprafeței
fasciculelor musculare de ordin I, odată cu vârsta. Între sexe se constată că
puicuțele prezintă în structura mușchilor pectorali profunzi, fascicule cu o suprafață
mai mare decât cea înregistrată la cocoșei.
Caracteristicile dimensionle ale fasciculelor musculare pentru mușchii
pectorali profunzi din seria a II-a sunt prezentate în tabelul 11.8.
În privința dimensiunile fasciculelor musculare, la mușchii pectorali
profunzi, au fost înregistrate diferențe semnificative între valorile înregistrate la
cocoșei față de puicuțe. La masculi, diametrul fasciculelor musculare a oscilat în
limite de 602,41±10,52 µm la M1 și 812,64±10,05 µm la M3. La puicuțe, există
aceeași evoluție a diametrului fasciculelor musculare, cu tendința de a crește de la
vârsta de 45 zile la 70 zile.
Referitor la densitățile fasciculelor musculare la cocoșei și la puicuțe,
facem mențiunea că există diferențe foarte semnificative între loturi, la cocoșei și
la puicuțe, dar și între cele două sexe

11.3 Caracterizarea texturală a mușchilor pectorali superficiali și

profunzi
11.3 Texture characterization of superficial and profound pectoral
muscles
Referitor la densitatea miocitelor pe unitatea de suprafață musculară și
componența țesutului muscular la pectoralii superficiali și pe loturile
experimentale, datele sunt prezentate în tabelul 11.9.
Analizând datele din tabel, constatăm faptul că la cocoșei, pe unitatea de
suprafață, există o densitate a miocitelor de 1303, 49±33,93 miocite/mm2 la L1,
densitatea acestora scade odată cu vârsta la 999,40±11,76 miocite/mm2 la L3,
respectiv la vârsta de 70 de zile.
La femele, densitatea miocitelor pe suprafața de mușchi este de
1158,23±11,52 miocite/mm2 la L1, scăzând corespunzător cu vârsta la L3 la
911,09±9,84 miocite/mm2.
Analiza varianței a evidențiat diferențe foarte semnificative atât între cele
două sexe, dar și pe grupe de vârstă în cadrul fiecărui sex.

143
 Tabelul 11.8 / Table 11.8
Caracteristicile dimensionale ale fasciculelor musculare de ordinul I din mușchii pectorali profunzi (n=7/lot) (seria a II-a)
The dimensional characteristics of the first order muscle bundles and the deep pectoral muscles (n = 7 / batch) (second series)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
Diametrul L1 / L2 = *** (p = 4.91-6)
(masculi) 10.5 10.0 L1 / L3 = *** (p = 1.64-7)
(µm) 602.41 2 4.62 768.74 12.44 4.28 812.64 7 3.28 L2 / L3 = ** (p = 0.006)
L1 / L2 = *** (p = 8.29-7)
Diametrul (femele)
11.2 L1 / L3 = *** (p = 1.62-6)
(µm)
704.28 8.76 3.29 848.62 10.10 3.15 875.18 8 3.41 L2 / L3 = * (p = 0.037)
Analiza varianței -7 -5
*** (p=2.28 ) *** (p=0.00008) *** (p=4.68 )
între sexe
Suprafața pe L1 / L2 = *** (p = 1.63-8)
secțiune 25200.8 343. 31974.3 273.1 34152.4 215. L1 / L3 = *** (p = 8.74-7)
2
(masculi) (µm ) 0 85 3.61 7 2 2.26 8 57 1.67 L2 / L3 = *** (p = 2.94-8)
Suprafața pe L1 / L2 = *** (p = 1.89-10)
secțiune 29589.1 317. 35739.7 247.2 37175.0 213. L1 / L3 = *** (p = 4.72-12)
2
(femele) (µm ) 8 62 2.84 7 0 1.83 2 57 1.52 L2 / L3 = *** (p = 0.0003)
Analiza varianței
*** (p=4.19-7) *** (p=4.27-7) *** (p=8.83-8)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

144
 Tabelul 11.9 / Table 11.9
Caracteristicile texturale ale mușchii pectorali superficiali (n=7/lot) (Seria I)
Textural features of superficial pectoral muscles (n = 7 / batch) (Series I)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
Densitatea fibrelor L1 / L2 = *** (p = 8.14-10)
33.9 11.7
(masculi) 1393.49 6.44 1049.79 24.31 6.13 999.40 3.11 L1 / L3 = *** (p = 1.12-11)
3 6
(miocite/mm2) L2 / L3 = n.s. (p = 0.08)
Densitatea fibrelor L1 / L2 = *** (p = 1.17-7)
11.5
(femele) 1158.23 2.63 979.44 7.96 2.16 911.09 9.84 2.86 L1 / L3 = *** (p = 1.48-9)
2
(miocite/mm2) L2 / L3 = *** (p = 0.0007)
Analiza varianței
*** (p=2.67-5) *** (p=0.02) *** (p=9.04-5)
între sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.28)
Țesut muscular
74.82 0.34 1.19 74.70 0.35 1.25 74.59 0.40 1.42 L1 / L3 = n.s. (p = 0.23)
(masculi) (%)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.83)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.68)
Țesut muscular
75.90 0.45 1.56 75.63 0.47 1.64 75.16 0.36 1.27 L1 / L3 = n.s. (p = 0.22)
(femele) (%)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.44)
Analiza varianței
n.s. (p=0.08) n.s. (p=0.14) n.s. (p=0.31)
între sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.28)
Țesut conjunctiv
25.18 0.34 3.54 25.30 0.35 3.68 25.41 0.40 4.16 L1 / L3 = n.s. (p = 0.23)
(masculi) (%)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.83)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.68)
Țesut conjunctiv
24.10 0.45 4.91 24.37 0.47 5.07 24.84 0.36 3.84 L1 / L3 = n.s. (p = 0.22)
(femele) (%)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.44)
Analiza varianței
n.s. (p=0.08) n.s. (p=0.14) n.s. (p=0.31)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

145
 În privința proporției de țesut muscular și conjunctiv în alcătuirea mușchilor
striați, constatăm că la cocoșei, proporția țesutului muscular oscilează între
74,59±0,40% la L3 și de 74,82±0,34% la L1.
La puicuțe se constată același aspect menționat și la cocoșei anume, cea mai
mică proporție de țesut muscular se înregistrează la L3 de 75,16±0,36% și cea mai
mare la L1, de 75,90±0,45% la L1.
Țesutul muscular ca participare la structura mușchilor pectorali superficiali
nu înregistrează diferențe între sexe, dar există diferențe pe grupe de vârstă atât la
masculi cât și la femele.
Participarea țesutului conjunctiv în structura pectoralilor superficiali relevă
faptul că nu au fost înregistrate diferențe între sexe, și nici pe grupe de vârstă.
Acest aspect confirmă afirmația că fibrele musculare, cu metabolism preponderent
glicolitic, ce se găsesc la nivelul mușchilor pectorali au fibre mai groase.
Caracteristicile texturale a mușchilor pectorali superficiali la seria a doua, se
prezintă în tabelul 11.10
Analiza datelor prezentate, evidențiază diferențe ale densității fasciculelor
musculare, atât la cocoșei și puicuțe între loturi, dar și între cele două sexe.
Densitatea fasciculelor musculare este dependentă de vârstă, crescând odată cu
aceasta, dar și de sex, fiind mai mare pe unitatea de suprafață la cocoșei, decât la
puicuțe.
Țesutul muscular, participă la structura mușchilor pectorali superficiali, în
proporție de 74,31±0,44% la M3 și de 74,57±0,37% la M2 în cazul cocoșeilor, iar
la puicuțe limitele sunt de 75,02±0,39% la M3 și 75,74±0,88% la M1.
La cocoșei, prezența țesutului conjunctiv în structura pectoralilor superficiai
a fost între 25,32±0,56% la M1 și de 25,69±15% la M3. La femele țesutul
conjunctiv a fost prezent în proporție de 24,26±0,28% la M1 și de 24,98±0,13% la
M3. Analiza varianței a arătat că diferențele existente între loturi și între sexe sunt
nesemnificative comparativ cu fibrele roșii la care predomină metabolismul de tip
oxidativ (Picard și col. 2003, Berric și col. 2003).
Vom analiza în continuare, structura mușchilor pectorali profunzi (tab.
11.11.
Datele prezentate în continuare în tabel, ne permit să constatăm următoarele:
- Densitatea fibrelor musculare înregistrează la masculi valori de la
1607,98±21,54 miocite pe mm2 la L1, cu tendința de scădere la L3, la
1185,38±4,72 miocite/mm2.
Densitatea la femele înregistează aceeași situație și anume că, densitatea
rabdocitelor, oscilează de la 1367,63±7,30, radcocite/mm2 la L1 la 187,95±5,04
rabdocite/mm2 la L3.

146
 Tabelul 11.10 / Table 11.10
Caracteristicile texturale ale mușchii pectorali superficiali (n=7/lot) (a II-a serie)
Textural features of superficial pectoral muscles (n = 7 / batch) (Second series)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
Densitatea fibrelor L1 / L2 = *** (p = 7.91-9)
(masculi) 30.3 13.4 L1 / L3 = *** (p = 1.24-10)
(miocite/mm2) 1381.52 4 5.81 1012.82 24.04 6.28 981.73 3 3.62 L2 / L3 = n.s. (p = 0.12)
Densitatea fibrelor L1 / L2 = *** (p = 1.61-6)
(femele) 13.3 10.8 L1 / L3 = *** (p = 1.37-8)
(miocite/mm2) 1143.67 6 3.09 968.54 8.57 2.34 902.24 8 3.19 L2 / L3 = *** (p = 0.0009)
Analiza varianței -4 -6
*** (p=2.41 ) *** (p=0.0002) *** (p=8.62 )
între sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.16)
Țesut muscular
L1 / L3 = n.s. (p = 0.27)
(masculi) (%)
74.68 1.64 5.81 74.57 0.37 1.31 74.31 0.44 1.58 L2 / L3 = n.s. (p = 0.61)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.53)
Țesut muscular
L1 / L3 = n.s. (p = 0.28)
(femele) (%)
75.74 0.88 3.09 75.49 0.42 1.48 75.02 0.39 1.36 L2 / L3 = n.s. (p = 0.39)
Analiza varianței
n.s. (p=0.06) n.s. (p=0.18) n.s. (p=0.28)
între sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.16)
Țesut conjunctiv
L1 / L3 = n.s. (p = 0.27)
(masculi) (%)
25.32 0.56 5.81 25.43 0.13 1.31 25.69 0.15 1.58 L2 / L3 = n.s. (p = 0.61)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.53)
Țesut conjunctiv
L1 / L3 = n.s. (p = 0.28)
(femele) (%)
24.26 0.28 3.09 24.51 0.14 1.48 24.98 0.13 1.36 L2 / L3 = n.s. (p = 0.39)
Analiza varianței
n.s. (p=0.06) n.s. (p=0.18) n.s. (p=0.28)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

147
 Tabelul 11.11 / Table 11.11
Caracteristicile texturale ale mușchii pectorali profunzi (n=7/lot) (Seria I)
The textural features of the deep pectoral muscle (n = 7 / batch) (Series I)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
Densitatea fibrelor L1 / L2 = *** (p = 5.97-9)
21.5
(masculi) 1607.98 3.54 1268.93 9.31 1.94 1185.38 4.72 1.05 L1 / L3 = *** (p = 2.29-10)
4
(miocite/mm2) L2 / L3 = *** (p = 3.75-6)
Densitatea fibrelor L1 / L2 = *** (p = 1.86-11)
(femele) 1367.63 7.30 1.41 1145.92 6.00 1.39 1087.97 5.04 1.22 L1 / L3 = *** (p = 6.54-13)
(miocite/mm2) L2 / L3 = *** (p = 0.0001)
Analiza varianței
*** (p=1.97-7) *** (p=5.68-8) *** (p=7.77-9)
între sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.81)
Țesut muscular
75.23 0.32 1.12 75.11 0.32 1.13 74.97 0.30 1.07 L1 / L3 = n.s. (p = 0.57)
(masculi) (%)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.75)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.90)
Țesut muscular
75.17 0.37 1.31 75.10 0.43 4.62 75.03 0.42 1.49 L1 / L3 = n.s. (p = 0.80)
(femele) (%)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.91)
Analiza varianței
n.s. (p=0.91) n.s. (p=0.98) n.s. (p=0.91)
între sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.81)
Țesut conjunctiv
24.89 0.32 3.42 24.77 0.32 3.42 25.03 0.30 3.22 L1 / L3 = n.s. (p = 0.57)
(masculi) (%)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.75)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.90)
Țesut conjunctiv
24.83 0.37 3.97 24.90 0.43 4.62 24.97 0.42 4.48 L1 / L3 = n.s. (p = 0.80)
(femele) (%)
L2 / L3 = n.s. (p = 0.91)
Analiza varianței
n.s. (p=0.91) n.s. (p=0.98) n.s. (p=0.91)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

148
 Diferențele pe grupe de vârstă sunt foarte semnificative, la fel și între sexe.
Participarea țesutului muscular în structura mușchilor pectorali superficiali,
înregistrează la masculi la L1 valoarea de 75,23±0,32%, iar la L3 de 74,97±30%.
La puicuțe, participarea țesutului muscular, în structura pectoralilor superficiali
înregistrază o tendință de scădere odată cu vârsta.
Țesutul conjunctiv la puicuțe și la cococșei are ca procent de participare
valori apropiate, la masculi acestea au oscilat între 24, 44±0,32% (L2), la
25,02±0,30% la L3. La puicuțe, valorile înregistrate sunt de 24,84±0,37% la L1
și 24,97±0,42% la L3
Caracteristicile texturale ale mușchilor profunzi din seria a doua
experimentală (tab. 11.12), relevă următoarele aspecte:
Densitatea fibrelor musculare este mai mare le masculi decât la femele,
diferențele existente fiind foarte semnificative. Densitatea fibrelor musculare
înregristrează diferențe și în cadrul loturilor constituite pentru cele două sexe. În
acest caz, densitatea fibrelor musculare, scade odată cu vârsta, diferențele
înregistrate fiind foarte semnificative.

11.4. Valorile forței de forfecare Warner Bratzler la mușchii

pectorali
11.4. Values of shearing force Warner-bratzler on pectoral
muscles
Caracteristicile fasciculelor musculare, prin număr și grosimea lor
imprimă țesutului muscular o serie de caracteristici ce influențează din punct de
vedere organoleptic consumul de carne. Frăgezimea reprezintă însușirea
principală prin care se apreciază valoarea gustativă a cărnii, și ușurința cu care
aceasta se lasă tăiată sau mestecată.
Determinarea frăgezimii, se face prin punctaj pe baza unei fișe de
apreciere, dar și indirect prin intermediul forțelor de forfecare Warner Bratzler.
Pentru a determina mărimea acestor forțe, s-a procedat la recoltarea mușchilor
pectorali (superficiali și profunzi), de la prepelițe de sex femel și mascul la trei
perioade de vârste diferite (45, 60 și 70 de zile).
În urma cercetărilor au fost obținute datele, ce sunt prezentate în tabelul
tab. 11.13.
Analiza datelor arată că pentru mușchii pectorali superficiali la cocoșeii
din L1, forța de forfecare a fost de 982,00±30,79g, iar aceasta a crescut odată cu
vârsta, înregistrând la L3 valoarea de 1457,0±53,69g.
Datele înregistrate la puicuțe arată o valoare de 1085,1±31,07 la L1 ce
crește progresiv până la lotul L3, la valoarea de 1599,18± 58,10. Datele
prezentate arată că odată cu vârsta crește și forța de forfecare, necesară mărunțirii
mușchilor, deoarece crește procentul colagenului în structura mușchiului.

149
 Tabelul 11.12 / Table 11.12
Caracteristicile texturale ale mușchii pectorali profunzi (n=7/lot) (a II-a serie)
The textural features of the deep pectoral muscle (n = 7 / batch) (second series)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
Densitatea fibrelor 19.5 L1 / L2 = *** (p = 4.18-8)
(masculi) L1 / L3 = *** (p = 2.64-9)
1623.82 2 3.18 1271.32 8.94 1.86 1197.32 5.25 1.16
(miocite/mm2) L2 / L3 = *** (p = 3.61-5)
Densitatea fibrelor L1 / L2 = *** (p = 2.03-10)
(femele) L1 / L3 = *** (p = 6.18-12)
1384.25 8.16 1.56 1164.92 6.52 1.48 1101.67 5.79 1.39
(miocite/mm2) L2 / L3 = *** (p = 0.0003)
Analiza varianței
*** (p=2.08-8) *** (p=4.91-9) *** (p=6.18-8)
între sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.81)
Țesut muscular
L1 / L3 = n.s. (p = 0.57)
(masculi) (%) 75.31 0.35 1.23 75.18 0.38 1.34 75.03 0.32 1.13
L2 / L3 = n.s. (p = 0.75)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.90)
Țesut muscular
L1 / L3 = n.s. (p = 0.80)
(femele) (%) 75.24 0.39 1.38 75.15 0.93 3.27 75.06 0.39 1.38
L2 / L3 = n.s. (p = 0.91)
Analiza varianței
n.s. (p=0.84) n.s. (p=0.132) n.s. (p=0.64)
între sexe
L1 / L2 = n.s. (p = 0.81)
Țesut conjunctiv
L1 / L3 = n.s. (p = 0.79)
(masculi) (%) 24.69 0.11 1.23 24.82 0.13 1.34 24.97 0.11 1.13
L2 / L3 = n.s. (p = 0.84)
L1 / L2 = n.s. (p = 0.81)
Țesut conjunctiv
L1 / L3 = n.s. (p = 0.79)
(femele) (%) 24.76 0.13 1.38 24.85 0.31 3.27 24.94 0.13 1.38
L2 / L3 = n.s. (p = 0.84)
Analiza varianței
n.s. (p=0.84) n.s. (p=0.132) n.s. (p=0.64)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

150
 Tabelul 11.13 / Table 11.13
Valorile forței de forfecare Warner Bratzler, măsurată în mușchii pectorali superficiali din prima serie (n=30 pe lot)
Shear force Warner Bratzler values measured in the superficial pectoral muscles from the first series (n = 30 per group)
L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 1.04-7)
Forța de forfecare
982.00 30.79 17.17 1316.00 45.59 18.97 1457.00 53.69 9.82 L1 / L3 = *** (p = 2.15-10)
(masculi) (grame)
L2 / L3 = * (p = 0.0498)
L1 / L2 = *** (p = 8.92-6)
Forța de forfecare 1085.10 31.07 15.68 1362.73 47.78 19.20 1599.18 58.10 19.90 L1 / L3 = *** (p = 1.31-10)
(femele) (grame)
L2 / L3 = ** (p = 0.002)
Analiza varianței
* (p = 0,021) n.s. (p=0,48) n.s. (p=0,08)
între sexe
L1 / L2 = *** (p = 1.04-7)
Forța de forfecare
9.63 0.30 17.17 12.91 0.45 18.97 14.29 0.53 9.63 L1 / L3 = *** (p = 2.15-10)
(masculi) (newtoni)
L2 / L3 = * (p = 0.0498)
L1 / L2 = *** (p = 8.92-6)
Forța de forfecare 10.64 0.30 15.68 13.36 0.47 19.20 15.68 0.57 19.90 L1 / L3 = *** (p = 1.31-10)
(femele) (newtoni)
L2 / L3 = ** (p = 0.002)
Analiza varianței
* (p = 0.021) n.s. (p=0.48) n.s. (p=0.08)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

151
 Pentru seria a doua de experiențe din a doua serie, valorile forței de
forfecare, pentru mușchii pectorali superficiali se prezintă în tabelul 11.14
Analiza datelor experimentale, arată existența diferențelor între vârste,
privind valorile forțelor de forfecare. Aceste diferențe foarte semnifcative sunt
prezente și între cele două sexe.
Comparând datele obținute în urma determinărilor, constatăm faptul că la
masculi, la vârsta de 45 de zile, forța de forfecare are o valoare de 967,38±31,1,
crescând spre vârsta de 70 de zile la 1429,61±24,8.
La femele, rezultatele obținute arată forța de forfecare crește odată cu
înaintarea în vârstă, limitele de variație fiind între 1053,42±31,3 și 1563,58±52
Între sexe, la aceleași vârste, diferențele au fost nesemnificative, însă la
vârsta de 45 de zile la M1, analiza varianței a indicat diferențe semnificative.
În cazul mușchilor pectorali profunzi, datele rezultate în urma
determinărilor sunt prezentate în tabelul 11.15.
Datele obținute arată că forța de forfecare pentru cocoșeii din L1 a fost de
839,20±25,84g. Acesta crescând până la L3 atingând valoarea de 1260,20±38,16g.
În cazul puicuțelor, la lotul L1 s-a înregistrat o valoare de 906,40±28,20g,
iar la lotul L3, forța de forfecare a fost de 1379,40±41,85g.
Ca exprimare în newtoni, forța de forfecare a avut limite de la 8,23±0,25N
la 12,36±37N, iar la puicuțe limitele de variație au fost de la 8,89±0,28N la
13,53±0,41N.
Analiza varianței a arătat că între vârste există diferențe foarte
semnificative, iar între sexe, diferențele sesizate sunt nesemnifictive.
Ca o concluzie parțială a cercetărilor efectuate, facem afirmația că forța de
forfecare, este influențată de vârstă, dar între sexe, diferențele nu sunt asigurate
statistic.
Valorile forței de forfecare, măsurată la mușchii pectorali profunzi din a
doua serie sunt prezentate în tabelul 11.16
Pe baza datelor prezentate în tabel, subliniem următoarele:
- Forțele de forfecare determinate în mușchii pectorali profunzi, au fost
influențate de vârsta și sexul prepelițelor la sacrificare. În cazul cocoșeilor, la lotul
M1, forța de forfecare, a avut valoarea de 821,43±24,4g, iar la M3 a fost de
1214,27±35,3. La femele, la lotul M1 forța a fost de 889,65±27,0g, iar la M3 a
înregistrat 1304,61±37,5g, deci crescâd o dată cu vârsta prepelițelor.

152
 Tabelul 11.14 / Table 11.14
Valorile forței de forfecare Warner Bratzler, măsurată în mușchii pectorali superficiali din a II-a serie (n=30 pe lot)
The values of Warner-bratzler shear force measured in superficial pectoral muscles from the secons series (n = 30 per batch)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 1.18-8)
Forța de forfecare
L1 / L3 = *** (p = 2.36-11)
(masculi) (grame) 967.38 32.1 18.20 1295.61 41.3 17.48 1429.61 24.8 9.51
L2 / L3 = ** (p = 0.004)
L1 / L2 = *** (p = 8.68-9)
Forța de forfecare
L1 / L3 = *** (p = 2.04-11)
(femele) (grame) 1053.42 31.3 16.27 1327.48 44.5 18.36 1563.58 52.0 18.23
L2 / L3 = ** (p = 0.003)
Analiza varianței
* (p = 0.034) n.s. (p=0.52) n.s. (p=0.11)
între sexe
L1 / L2 = *** (p = 1.18-8)
Forța de forfecare
L1 / L3 = *** (p = 2.36-11)
(masculi) (newtoni) 9.49 32.1 18.20 1295.61 41.3 17.48 1429.61 24.8 9.51
L2 / L3 = ** (p = 0.004)
L1 / L2 = *** (p = 8.68-9)
Forța de forfecare
L1 / L3 = *** (p = 2.04-11)
(femele) (newtoni) 10.33 31.3 16.27 1327.48 44.5 18.36 1563.58 52.0 18.23
L2 / L3 = ** (p = 0.003)
Analiza varianței
* (p = 0.034) n.s. (p=0.52) n.s. (p=0.11)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

153
 Tabelul 11.15 / Table 11.15
Valorile forței de forfecare Warner Bratzler măsurată în mușchii pectorali profunzi din prima serie (n=30 pe lot)
Shear force Warner Bratzler values measured in deep pectoral muscles from the first siries (n = 30 per batch)

L1, Vârsta = 45 zile L2, Vârsta = 60 zile L3, Vârsta = 70 zile

Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 3.15-12)
Forța de forfecare
839.20 25.84 16.86 1152.80 24.71 11.74 1260.20 L1 / L3 = *** (p = 7.92-13)
(masculi) (grame)
38.16 16.59 L1 / L2 = * (p = 0.02)
L1 / L2 = *** (p = 4.66-11)
Forța de forfecare
906.40 28.20 17.04 1219.80 26.70 11.99 1379.40 L1 / L3 = *** (p = 1.93-12)
(femele) (grame)
41.85 16.62 L2 / L3 = * (p = 0.014)
Analiza varianței
n.s. (p=0,08) n.s. (p=0,07) n.s. (p=0,15)
între sexe
L1 / L2 = *** (p = 3.15-12)
Forța de forfecare
8.23 0.25 16.86 11.31 0.24 11.74 12.36 L1 / L3 = *** (p = 7.92-13)
(masculi) (newtoni)
0.37 16.59 L1 / L2 = * (p = 0.02)
L1 / L2 = *** (p = 4.66-11)
Forța de forfecare
8.89 0.28 17.04 11.96 0.26 11.99 13.53 L1 / L3 = *** (p = 1.93-12)
(femele) (newtoni)
0.41 16.62 L2 / L3 = * (p = 0.014)
Analiza varianței
n.s. (p=0.08) n.s. (p=0.07) n.s. (p=0.15)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

154
 Tabelul 11..16 / Table 11.16
Valorile forței de forfecare Warner Bratzler măsurată în mușchii pectorali profunzi din a doua serie (n=30 pe lot)
Warner-bratzler shear force values measured in deep pectoral muscles from the second series (n = 30 per batch)
M1, Vârsta = 45 zile M2, Vârsta = 60 zile M3, Vârsta = 70 zile
Însușirea analizată Analiza varianței între vârste
V% V% V%
L1 / L2 = *** (p = 3.24-11)
Forța de forfecare
L1 / L3 = *** (p = 7.68-12)
(masculi) (grame)
821.43 24.4 16.27 1108.34 21.9 10.82 1214.27 35.3 15.92 L1 / L2 = * (p = 0.04)
L1 / L2 = *** (p = 4.08-11)
Forța de forfecare
L1 / L3 = *** (p = 6.92-13)
(femele) (grame)
889.65 27.0 16.64 1196.41 25.9 11.84 1304.61 37.5 15.74 L2 / L3 = * (p = 0.018)
Analiza varianței
n.s. (p=0.10) n.s. (p=0.27) n.s. (p=0.13)
între sexe
L1 / L2 = *** (p = 3.24-11)
Forța de forfecare
L1 / L3 = *** (p = 7.68-12)
(masculi) (newtoni)
8.06 0.24 16.27 10.87 0.21 10.82 11.91 0.35 15.92 L1 / L2 = * (p = 0.04)
L1 / L2 = *** (p = 4.08-11)
Forța de forfecare
L1 / L3 = *** (p = 6.92-13)
(femele) (newtoni)
8.72 0.27 16.64 11.73 0.25 11.84 12.79 0.37 15.74 L2 / L3 = * (p = 0.018)
Analiza varianței
n.s. (p=0.10) n.s. (p=0.27) n.s. (p=0.13)
între sexe
*** = diferențe foarte semnificative, pentru p < α0.001 ** = diferențe distinct semnificative, pentru α0.001 < p < α0.01
* = diferențe semnificative, pentru α0.01 < p < α0.05 n.s. = diferențe nesemnificative, pentru α0.05 < p

155
 11.5 Concluzii parțiale
11.5 Partial conclusions
Concluziile parțiale desprinse pe baza datelor prezentate arată că puicuțele
au avut cele mai groase fibre musculare la mușchii pectorali superficiali, iar
dimensiunile au crescut odată cu vârsta.
Participarea țesutului muscular la structura pectoralilor profunzi arată că
proporția acestuia oscilează în funcție de sex și între loturi, însă diferențele sunt
nesemnificative.
Țesutul conjunctiv participă în procente diferite la structura mușchilor
pectorali profunzi, constatând diferențe atât între loturi și sexe, dar acestea sunt
nesemnificative.
Faciculele musculare de ordin I, au avut o structură diferită fiind mai groase
și mai numeroase la puicuțe. Din punct de vedere structural la cocoșei, s-a
înregistrat un număr mai mare de miocite și mai subțire comparativ cu cele ale
puicuțele.
Proporția țesutului muscular și a celui conjunctiv nu a înregistrat diferențe, la
grupele de vârstă și între cele două sexe, dar aceste diferențe există între mușchiul
pectoral superficial și cel profund.
Structura morfologică diferită a mușchiului pectoral superficial și profund
este determinată de proprietățile contractile ale fibrelor musculare, ce sunt de tip
glicolitic și permit efectuarea unui efort susținut și repetat în cazul confruntărilor
dintre masculi în creșterea în captivitate, și în timpul zborului în cazul creșterii în
libertate.
Rezultatele obținute, ne permit sublinierea faptului că între cei doi mușchi
pectorali, există diferențe structurale și texturale, atât între sexe, cât și pe grupe de
vârstă.
În concluzie, forțele de forfecare Warner Bratzler, determinate pe mușchii
pieptului (pectorali superficiali și profunzi), au relevat faptul că odată cu vârsta,
forța de rupere a țesutului muscular crește, datorită creșterii procentului de colagen
din structura mușchilor.
Sexele înfluențează forțele de forfecare, determinând ca acestea să fie mai
mici la masculi, comparativ cu femelele, aspect legat de numărul fibrelor
musculare din structura mușchilor pectorali.

156
 ORIGINALITATEA ȘI CONTRIBUȚIILE
INOVATIVE ALE TEZEI INTITULATĂ
Cercetări privind caracterizarea statusului morfo-fiziologic la
prepeliță (Coturnix coturnix) – linia de carne

Prepelița domestică este considerată un excelent animal pentru cercetare,

așa se explică folosirea acesteia în numeroase experiențe de nutriție, fizologie și
embriologie. Crescută pentru producția de ouă destinate consumului și în scop
terapeutic, dar și pentru carnea considerată o delicatesă.
Literatura de specialitate prezintă, multiple cercetări cu teme foarte diferite,
majoritatea referindu-se la prepelițele pentru producția de ouă și puține având ca
subiect prepelița de carne.
Tema prezentei teze, este prepelița de carne, analizată într-un ciclu complet
de creștere, pornind de la incubație, creștere, sacrificare și finalizând cu profilul
hematologic și biochimic al sângelui, caracteristicile fizice și chimice ale cărnii și
morfologia țesutului muscular.
Abordarea subiectului în această manieră, reprezintă un element de
originalitate, oferind o imagine aproape completă, a ceea ce reprezintă morfo-
fiziologia prepeliței de carne.
Caracterizarea dn punct de vedere morfologic, pe grupe de vârste diferite și
pe sexe, reprezintă o contribuție importantă, ce completează procesul de creștere,
subliniind importanța fenotipului, asupra caracterelor implicate în producția de
carne.
Determinarea profilului metabolic și biochimic al sângelui, în condiții
normale de creștere, au permis evidențierea unor aspecte caracteristice pentru
aeastă specie, cum ar fi răspunsul organismului privind stresul termic și capacitatea
de adaptare. Hiperglicemia tranzitorie (adrenalinică) ce apare ca un fenomen
secundar accelerării procesului de glicogenoliză în urma stresului, este în cazul
prepelițelor o situație cotidiană. Stresul implicat în acest fenomen este o condiție
esențială a existeneței vieții și evoluției, un aspect benefic în general pentru specie.
Un alt aspect de originalitate este prezentarea performanțelor la sacrificare,
pentru prepelițe la vârste diferite și pe sexe. Acest aspect a permis caracterizarea
din punct de vedere comercial a carcaselor, precum și efectuarea de recomandări
pentru valorificarea la vârste diferite, funcție de caracteristicile acestora.
Caraterizarea morfologică și texturală a mușchilor pectorali, ce reprezintă
regiunea anatomică cu cea mai mare participare, la structura carcasei, reprezintă un
element novator, ce a evidențiat existența diferențelor funcție de sex și de vârsta la
sacrificare.
Valorile forței de forfecare, reprezintă un element de noutate pentru carnea
de prepeliță, completând datele, privind valoarea senzorială a cărnii.

157
 Datele obținute în urma cercetărilor efectuate aduc o contribuție la
completarea informațiilor despre prepelița de carne din linia Faraon.

158
 CONCLUZII

Creșterea prepelițelor pentru carne, reprezintă o activitate mai ales cu

caracter familial, dar cu tendința de a se dezvolta și în explatații mai mari.
Carnea reprezintă pentru om un alement de bază, iar cea de prepeliță este
considerată o delicatesă pentru mulți gurmanzi, fiind recomandată tuturor vârstelor.
1. Analiza rezultatelor incubației relevă faptul că procentul de fertilitate a
avut valori cuprinse între 82,1-87%, fiind mai mare la a doua serie experimentală.
Procentul de ecloziune a oscilat între 60,7-76,1%, diferit între serii, mai mare la cea
de-a doua. Eclozabilitatea a oscilat între 76,4-87,3%, la prima serie, la cea de-a
doua rezultatele fiind mai bune.
2. Ecloziunea a durat 3 zile, la prima serie și 4 zile la cea de-a doua, cei mai
mulți pui eclozionând în a17-a și a 18-a zi.
3. Procesul de creștere derulat pe perioada o zi-70 zile s-a desfășurat normal,
înregistrând în acest interval de timp creșteri diferite de masă corporală funcție de
vârstă și sex.
4. Creșterea masei corporale, a avu o evoluție ascendentă, până la vârsta de
35 de zile, când greutatea puilor s-a dublat, față de cea realizată la o zi.
5. Creșteri diferite privind greutatea corporală se remarcă după vârsta de 35
de zile, când odată cu înstalarea maturității sexuale, creșterile se accentuează în
favoarea femelelor.
6. Hrănirea prepelițelor s-a efectuat cu furaj combinat funcție de vârstă,
utilizând două rețete de furaj, una starter până la vârsta de 21 de zile și apoi pentru
creștere până la finalul exploatării.
7. Sporul și consumul de furaje, au avut diferențe, astfel cel mai ridicat spor a
fost de 7,7g/zi în perioada 11-20 zile, iar cel mai mic de 1,4g/zi în intervalul 45-60
zile.
8. Consumul de furaj a fost diferit, pe perioada analizată, astfel, cel mai mic
consum s-a înregistrat în intervalul 1-10 zile, de 55,7g/zi, iar cel mai mare de
193,5g în perioada 20-35 zile. Facem mențiunea că prepelițele, se caracterizează
prin tendința de a risipi furajul administrat în ciuda efortului de a limita acest
aspect.
9. Indicele de conversie a fost de 2,45 kgnc/kg spor la prima serie, iar la a
doua serie a fost de 2,57 kg nc/kg spor.
10. La cea de-a doua serie, rezutatele privind sporul și consumul de furaje sunt
comparabile cu cele înregistrate la prima serie.
11. Pierderile din efectiv au fost mici, cele mai multe s-au înregistrat la
începutul perioadei de creștere, din cauza accidentelor, aglomerărilor în anumite
zone ale spațiului de creștere sau pui neviabili. Pierderile ulterioare acestei periode
după 35 de zile au fost datorate incidentelor între masculi pentru stailirea ierarhiei.

159
 12. În perioada de creștere, greutatea corporală evoluează progresiv, odată cu
vârsta, stabilindu-se în jurul a 60 de zile.
13. Dimensiunile corporale, înregistrează creșteri diferite, funcție de vârstă.
Lungimile, lărgimele și perimetrele, cresc odată cu vârsta și diferit la cele două
sexe.
14. Lungimea toracelui, evoluează odată cu vârsta, fiind mai mare la masculi
decât la femele.
15. Lungimea carenei crește odată cu vârsta și diferit la cele două sexe, iar din
punct de vedere dimensional, la masculi limitele sunt între 62,61±0,49 mm și de
66,81±0,87 mm. La femele, dimensiunile carenei sternale au fost mai mari, de
64,44±0,59 și de 68,48±0,61 mm.
16. Lărgimea pieptului și a bazinului, înregistrează diferențe funcție de vârstă,
crescând odată cu aceasta, atât la masculi, cât și la femele. Puicuțele se
caracterizează printr-un bazin și piept mai largi decât la masculi.
17. Perimetrul toracic crește cu vârsta, fiind la femele, mai mare decât la
masculi.
18. Perimetrul fluierului, înregistrează, diferențe între loturile de femele și
masculi, dar și între cele două sexe. Cercetările efectuate la a doua serie, au avut
același aspect, ceea ce susține observațiile și afirmațiile efectuate la discutarea
rezultatelor primei serii.
19. Sub aspect dimensional, concluzionăm faptul că diferențele între loturile de
cocoșei și puicuțe, devin evidente, odată cu instalarea maturității sexuale.
20. Creșterea somatică nu se oprește la vârsta de 60 de zile, deoarece încă se
constată diferențe la dimensiunile corporale și la vârsta de 70 de zile.
21. Analiza profilului hematologic relevă diferențe între loturile de puicuțe și
cocoșei, dar și între cele două sexe.
22. Valorile liniei eritrocitare la masculi, au fost mai ridicate decât la femele,
aspect sesizat odată cu instalarea maturității sexuale.
23. Hematocritul a înregistrat valori la limita inferioară a celor normale, aspect
explicat prin creșterea temperaturii din adăpost din cauza ventilației naturale, ce a
determinat consumul mai mare de apă al prepelițelor.
24. Globulele albe, au avut valori diferite la cele două sexe, mai mari la
masculi decât la femele, aspect explicat printr-o ușoară stare de stres termic
25. Analizele biochimice efectuate pe plasma sanguină au arătat diferențe între
componentele acesteia, atât pe loturi și sexe.
26. Cantitatea de proteină a fost diferită la cele două sexe, însă diferențele au
fost nesemnificative.
27. Diferențele privind cantitatea de glucide dintre indivizii loturilor de
masculi și femele, nu au fost semnificative.
28. Colesterolul a avut diferențe semnificative între loturile de cocoșei și
puicuțe, dar nesemnificative funcție de vârsta lor.

160
 29. Trigliceridele au fost foarte semnificative între vârstele de 45-70 zile la
ambele sexe.
30. Cantitatea de calciu și fosfor, nu a înregistrat diferențe cantitative între
indivizii din cadrul aceluiași sex și nici între sexe.
31. Valorile biochimice ale plasmei înregistrată la a doua serie experimentală,
au evidențiat aceleași aspecte, menționate la seria anterioară, iar între cele două
serii diferențele nu au fost asigurate statistic.
32. Caracterizarea morfologică a elementelor figurate ale sângelui, au arătat
că, particulatitățile întâlnite în general la păsări, s-au regăsit și în studiul efectuat
pe sângele recoltat de la prepelițe.
33. Rezultatele la sacrificare, au evidențiad existența diferențelor privind
randamentul, dar și a părților principale, componente ale carcasei. Diferențele au
fost între loturi, funcție de vârstă, dar și între sexe.
34. Greutatea pulpelor și a pieptului, a fost diferită funcție de vârstele la
sacrificare, atât la puicuțe, cât și la cocoșei. Participarea pieptului în structura
carcasei a fost de 87,40% la masculi, și la puicuțe de 98,67% la puicuțe.
35. Pentru seria a doua, datele înregistrate în urma determinărilor, susțin
existența diferențele între loturi și pe sexe, favorabile puicuțelor.
36. Caracterele fizice ale cărnii au arătat că pH-ul acesteia scade la cocoșei și
la puicuțe după 24 ore de la sacrificare.
37. Cercetările efectuate arată că procesele de acumulare de acid lactic în carne
au decurs normal și pH-ul cărnii nu a influențat calitatea acesteia.
38. Compoziția chimică a cărnii, a suferit modificări, funcție de vârstă și sex,
cele mai importante au fost la cantitatea de lipide și la colagen, care au crescut
odată cu vârsta, accentuând diferențele dintre cele două sexe.
39. Caloricitatea cărnii a avut valori diferite pe loturi și între sexe, evidețiind o
caloricitate mai ridicată a cărnii, provenită de la puicuțe, cauzele fiind în primul
rând hormonale.
40. Cercetările privind compoziția chimică a cărnii au evidențiat faptul că
vârsta și sexul influențează în limite diferite compoziția chimică a acesteia.
41. Studiul morfologic al mușchilor pectotali au arătat diferențe privind
grosimea și suprafața miocitelor, între loturi, sexe și pectoralii profunzi și
superficiali.
42. Caracteristicile fasciculelor musculare de ordin I din mușchii pectorali, au
arătat existența diferențelor de diametru și suprafață, atât la masculi și femele și
între grupele de vârstă. Aceleași aspecte sunt valabile și la cea de-a doua serie
experimentală.
43. Caracteristicile texturale ale mușchilor pectorali, relevă faptul că țesutul
muscular și conjunctiv au participări diferite în structura fibrelor musculare, cu
valori diferite pe sexe și grupe de vârstă.

161
 44. Valoarea forței de forfecare pentru mușchii pectorali a evidențiat că
aceasta a fost mai mică la cocoșei față de puicuțe și a crescut odată cu vârsta la
ambele sexe.

162
 CONCLUSIONS

Groing quail for meat is an activity especially for a family character, but
with the tendency to grow in larger explants.
Meat is a basic aleament for man, and quail is considered a delicacy for
many gourmets and is recommended for all ages.
1. The analysis results of hatching reveals that the percentage of fertility had
values between 82,1-87%, being more than the second experimental series. The
percentage hatchability oscillated between 60,7-76,1%, different between series,
the larger of the two. The Eclozabilitatea oscillated between 76,4-87,3%, and, in
the first series, the second being the best results.
2. Ecloziunea lasted for 3 days, the first series and 4 days at the second, Most
eclozionand chicken in a17 and 18-day.
3. The growth process carried out during the period of a day-70 days was
normal, noting in this period of time different increases the body weight according
to the age and sex.
4. Increase tangible earth, had an ascending development, up to the age of 35
days, when the weight of the chickens has doubled, compared to the one made at a
day.
5. Increase of body weight is noted after the age of 35 days, when together
with the installation of sexual maturity, increases is more pronounced in favor of
the females.
6. The feeding prepelitelor has been carried out with the compound
feedingstuff depending on the age, using two recipes of feedingstuff, one starter
until the age of 21 days and then increase until the end of the operation.
7. Sporul and consumption of fodder, have been differences, such as high oily
was 7,7g/day in the period 11-20 days, and the lowest of 1,4g/day in the range of
45 to 60 days.
8. The power consumption of the fodder was different, during the period
examined, thus, the lowest energy consumption has been recorded in the range of
1-10 days, 55,7g/day, and the largest of 193,5g during the period 20-35 days. We
mention that prepelitele, is characterised by a tendency to dispel the feedingstuff
administered despite the effort to limit this aspect.
9. The rate of conversion has been 2.45 kgnc/kg increase in the first series,
and in the second solution was 2,57 kg nc/kg increase.
10. The second series, Ireland sporul rezutatele and consumption of
feedingstuffs are comparable with those recorded for the first series.
11. The actual losses were small, most were recorded at the beginning of the
period of growth, due to accidents, agglomerations in certain areas of space for
breeding or non-viable chicken. Subsequent losses of this periode after 35 days
were due for stailirea incidents between male hierarchy.

163
 12. In the growing period, body weight changes gradually, with age, during
which it was established at around 60 days.
13. The dimensions of the tangible, recorded increases of different, depending
on the age. The lengths, largimele boundaries, and grow with age and differently at
the two sexes.
14. The length of the chest, change with age, being larger than the male to
female.
15. The length of the hull increases with age and differently at the two sexes,
and from the point of view of Dimensionally to male limits are between 62,61 ±
0.49 mm and a length of 66,81 ± 0.87 mm. In females, the dimensions of the
sternum hull were higher, 64,44 and 68,48±0.59 ± 0,61 mm.
16. The breadth of the chest and pelvis, record the differences depending on
the age, growing with this, in both males and females. Pullets are characterized by
a pit, and breast wider than the males.
17. The perimeter of the chest airbags increases with age, with females, more
than males.
18. The perimeter of the thigh bone, records, differences between the lots of
female and male, but also between the two sexes. Research carried out in the two
series, had the same appearance, which supports the observations and the
statements made in the discussion of the results of the first series.
19. Under the dimensional aspect, concluded that the differences between the
lots of cocosei pullets entering, and become apparent, once with the installation of
sexual maturity.
20. Increase in somatic doesn't stop at the age of 60 days, because it is still
finds differences in body size and at the age of 70 days.
21. Haematology Profile Analysis reveals the differences between the lots of
pullets entering and cocosei, but also between the two sexes.
22. The values of the line in the protoporphyrin to male, were higher than in
females, aspect noticed at once with the installation of sexual maturity.
23. The packed cell volume (haematocrit) recorded values at the lower limit of
the normal aspect explained by the temperature increase of the shelter due to
natural ventilation, has led to higher consumption of water of prepelitelor.
24. White corpuscles, have different values on the two sexes, higher males
than in females, appearance, explained by a slight status of thermal stress
25. Biochemical analyzes carried out on the blood plasma showed differences
between its components, both on the lots and sex.
26. The amount of protein has been different at the two sexes, but differences
were not significant.
27. The differences in the quantity of carbohydrate between individuals lots of
males and females, there have been significant.

164
 28. Cholesterol had significant differences between the lots of cocosei pullets
entering but insignificant and, depending on their age.
29. The triglycerides were very significant between the ages of 45-70 days on
both sexes.
30. The amount of calcium, phosphorus, has not been programd with the
quantitative differences between individuals of the same sex and gender.
31. The values of the biochemical plasmas recorded at a second series
experimental, have highlighted the same issues, referred to in the previous series,
and the differences between the two series have not been provided for statistical
purposes.
32. Morphological characterization of the elements figurate in blood, showed
that particulatitatile encountered in general to poultry, have been found in the study
carried out on the blood harvested from the QUAIL.
33. The results at the time of slaughter, have evidentiad existing differences on
yields, but also of the parties, the main components of the housing. The differences
were between lots, depending on the age, but also between the sexes.
34. The weight of the thighs and chest, was different depending on the age at
slaughter, both to pullets entering and cocosei. The participation of the chest in the
structure of the chassis was 87,40% to male, and 98,67% to pullets entering the
pullets entering.
35. For the second series, the recorded data as a result of the calculations,
claim the existence of differences between the lots and by sex, favorable
puicutelor.
36. The physical characteristics of the meat have shown that the pH it drops to
cocosei pullets entering and after 24 hours of slaughter.
37. The research shows that the processes of accumulation of lactic acid in
meat products have within normal and the pH of the meat has not affected its
quality.
38. The chemical composition of the meat has undergone changes, depending
on the age and sex, the most important were the quantity of lipids and collagen
which have grown along with age, emphasizing the differences between the two
sexes.
39. Meat Caloricitatea had different values on the lots and between the sexes, a
higher evidetiind caloricitate the meat from the pullets entering the causes being
the first hormone.
40. Research on the chemical composition of meat have highlighted the fact
that the age and sex influence within the limits of the different chemical
composition of it.
41. The study of the muscles pectotali morphologically showed differences in
the thickness and the surface miocitelor, between lots, sex and pectoralii deepen
and frivolous had.

165
 42. The characteristics of the muscle beams of the order of the pectoral
muscles, have showed the existence of differences in diameter and surface, in both
males and females and between the age groups. The same aspects are also
applicable to the second experimental series.
43. The characteristics of the pectoral muscles, texturale reveals that the
muscular tissue and connective tissue have different participation in the structure of
the muscle fibers, with different values according to gender and age groups.
44. The shear force value for the pectoral muscles revealed that this was less at
the front of cocosei pullets entering and increased with age for both men and
women.

166
 RECOMANDĂRI

1. Se recomandă efectuarea profilului metabolic pentru fiecare probă sau

populație de prepelițe studiate, deoarece s-au observat că acesta diferă mult funcție
de originea materialului biologic și de condițiile de mediu în care au fost crescute.
2. Având în vedere riscurile majore pentru sănătatea umană în cazul
consumului de carne de pasăre impropie se impune. verificarea perioadică a
nivelelor de metale grele din apă. aer și sol.
3. Se recomandă eliminarea produselor alimentare ce prezintă niveluri
ridicate de metale grele. peste limita admisă.
4. Controlul microbiologic permanent în unitățile de creștere a păsărilor și de
procesare a cărnii. se iumpun. știind faptul că punctele cu cele mai mari riscuri de
contaminare sunt în aceste sectoare.
5. Includerea cărnii de prepeliță. pe lista preferințelor consumatorilor impune
continuarea sudiilor privind calitatea acestui sortiment de carne. mai ales că datele
din literatură sunt puține. Cele mai numeroase informații se referă la ouălele de
prepeliță și la efectul terapeutic pe care îl determină consumul acestora.
6. Evaluarea senzorială a cărnii trebuie corelată cu ajutorul aparatelor. cu
scopul de a completa informațiile și de a prezenta o imagine cât mai corectă a
acestui aspect.
7. Pentru o informare cât mai corectă a consumatorilor. despre acest
sortiment. și pentru a promova și încuraja consumul. se recomandă ca eticheta să
fie completată și cu informații nutriționale.
8. Asociaţiile de crescători şi/sau specialiştii din domeniu. ar trebuie să se
implice mai mult în această activitate oferind informaţii practice şi teoretice cu
privire la creşterea şi exploatarea prepeliţelor.
9. Creşterea prepeliţelor este o activitate ce poate fi desfăşurată concomitent
cu ocupaţia de bază. deoarece nu necesită efort şi nici mult timp pentru îngrijirea
lor.
10. Se impune organizarea unui sector de achiziţii a producţiei obţinute din
sectorul particular de creștere a prepelițelor. deoarece sunt perioade când consumul
familial depășește întraga producţie şi nevalorificarea acesteia descurajează
crescătorul.

167
 RECOMMENDATIONS

1. It is recommended to perform the metabolic profile for each studied

quail sample or population because it has been observed that it differs
greatly depending on the origin of the biological material and the
environmental conditions in which it was grown.
2. In view of the major risks to human health in the case of improper
poultry meat consumption, it is necessary. periodic verification of heavy
metal levels in water. air and soil.
3. It is recommended to remove foods that have high levels of heavy
metals. beyond the permissible limit.
4. Permanent Microbiological Control in Poultry Breeding and Meat
Processing Units. I'm going. knowing the points with the highest risk of
contamination are in these sectors.
5. Inclusion of quail meat. on the consumer preferences list requires the
continuation of judgments on the quality of this assortment of meat.
especially since there is little data in the literature. Most information relates
to quail eggs and the therapeutic effect of their consumption.
6. The sensory evaluation of the meat must be correlated with the
devices. in order to complete the information and to present a fair picture of
this aspect.
7. For consumers to get the most accurate information. about this
assortment. and to promote and encourage consumption. it is recommended
that the label be supplemented with nutritional information.
8. Associations of breeders and / or specialists in the field. should be
more involved in this activity by providing practical and theoretical
information on quail growing and exploitation.
9. Quail raising is an activity that can be carried out concurrently with the
basic occupation. because it requires no effort and no time to care for them.
10. It is necessary to organize a procurement of production from the
private quail raising sector. because there are periods when family
consumption exceeds the entire product

168
 BIBLIOGRAFIE
REFERENCES

1. *** SR EN ISO 6579/AC, 2009 - Microbiologia produselor alimentare şi

furajere, Metoda orizontală pentru detectarea bacteriilor din genul Salmonella.
2. **X SR EN ISO/TS 16649-3/2009 - Microbiologia alimentelor şi
nutreţurilor, Metodă orizontală pentru enumerarea coloniilor Escherichia coli beta-
glucuronidază pozitive.
3. Abdel-Azeem, F, Abdel-Azeem, 2010 - The influnce of different stocking
density and sex on productive performance and some physiological traits of
japanese quail. Egypt, Poult. Sci. Vol (30) (I): (203-227)
4. Abeyesinghe, S.M., McKeegan, D.E.F., McLeman M.A., Lowe J.C..
Demmers T.G.M., White. R.P.. Kranen. R.W., van Bemmel. H., Lankhaar. J.A.C.,
Wathes. C.M.. 2007 — Controlled atmosphere stunning o f broiler chickens:I.
Effects on behaviour. physiology and meat quality in a pilot scale system at a
processing plant. Poult Sci. 48:406-423.
5. Aggrey S.E., Ankra-Badu G.A., Marks H. L., 2003 - Effect of long-term
divergent selection on growth characteristics in Japanese quail. Poultry Science.
82(4):538-542
6. Aguirre M. E., Owens C. M., Miller R. K., Alvarado C. Z., 2018-
Descriptive sensory and instrumental texture profile analysis of woody breast in
marinated chicken. Poultry science. 97(4): 1456-1461
7. Aksit. M.. I. Oguz. Y. Akbas. Y. Altan. and M. Ozdogan. 2003 - Genetic
variation of feed traits and relationships to some meat production traits in Japanese
quail (Coturnix coturnix japonica), Arch. Geflugelkd, 67:76–82.
8. Alexe P., Coman L., 2000 - Transformarea animalului viu în carne.
Editura Mirton. Timişoara.
9. Anggraeni N., Farajallah A., and Astuti D. A, 2016 - Blood Profile of
Quails (Coturnix coturnix japonica) Fed Ration Containing Silkworm Pupae
(Bombyx mori) Powder Extract
10. Anggraenia N., Farajallahb A., & Astutic D. A., 2011 - Blood Profile of
Quails (Coturnix coturnix japonica) Fed Ration Containing Silkworm Pupae
(Bombyx mori) Powder Extract, Media Peternakan. April 2016, 39(1):1-8. ISSN
0126-0472
11. Anna Wilkanowska, Dariusz Kokoszyński, 2011 - Comparison of slaughter
value in pharaoh quail of different ages, Journal of Central European Agriculture, p
145-154
12. Antonio Gilberto Bertechini, 2012 - The quail production, XXIV World´s
Poultry Congress 5 - 9 August, Salvador - Bahia - Brazil

169
 13. Atanas Genchev, 2009 – Influence of hatching eggs storage period upon
the incubation in japanase quails, Central European Agriculture, Vol 10. no2 (167-
174)
14. Aviagen Turkeys Ltd, 2011 a - Principles o f farm biosecuritv,
[Link] com/ media/15480/atl_farm_biosecurity.pdf
15. Bălăşescu. M., Micloşanu Elena, 2001 – Creşterea prepeliţelor o afacere
profitabilă, Pub. Fermierul Bucureşti, nr. 102 aprilie.
16. Bancos Cornel, 2010 – Cercetări privind influența unor factori de igienă
asupra sănătății, producției și calității acesteia la puii de carne, Cluj Napoca, Teza
doctorat
17. Banu C, și col. 2010 – Calitatea și analiza senzorială a produselor
alimentare, Edit Agir, București
18. Banu C., 1996 - Structura şi compoziţia chimică a cărnii; transformările
postsacrificare din carne, Editura Universităţii “Dunărea de Jos”. Galaţi.
19. Banu C., Axele P., Vizireanu C., 2003 – Procesarea industrială a cărnii,
Editura Tehnică, București.
20. Baston O, 2010 – Evaluarea prospeținii cărnii de pasăre, Edit Ștef iași
21. Bed’hom B., Vaez M., Coville J. L., Gourichon D., Chastel O., Follett S.,
Burke T., Minvielle F., 2012 - The lavender plumage colour in Japanese quail is
associated with a complex mutation in the region of MLPH that is related to
differences in growth, feed consumption and body temperature, BMC genomics,
13(1):442
22. Bendall J. R., Wismer - Pedersen J., 1962 - Some properties of the fibrillar
proteins of normal and watery pork muscle. Journal of Food Science, 27:144- 159
23. Benyamira Hourita, 2017 – Evaluation de la qualite nutritionennelle et
organoleptique des viandes blanches, pag 7-8
24. Berric C, Duclos M.J, 2003 – Tipologie et motogenese des fibres
musculaires chez les aiseaux, INTRA Prod Anim. 2003, 16 (2). Pg 137-143
25. Berry, D. P., and R. D. Evans. 2014. Genetics of reproductive performance
in seasonal calving beef cows and its association with performance traits. J. Anim.
Sci. 92:1412–1422. doi:10.2527/ jas.2013-6723
26. Bertechini A.G, 2012 – The quail production. XXIV World´s Poultry
Congress 5 - 9 August - 2012 • Salvador - Bahia – Brazil
27. Bhattacherjee Ananya, Mohanty Prafulla Kumar, and Mallik Bandi Kumar ,
2014 Morphometrical Analysis of Blood Cells of Japanese quail (Coturnix coturnix
japonica) in two different Age Groups, International Research Journal of Biological
Sciences, Vol. 3(9), 38-41.
28. Bini I, Nurul H, Noryat I, 2010 – Comparison of meat quality
characteristics between young and spent quails, Malaysia International Foud
Research J. 17: 661-667

170
 29. Boboc V., 2005 – Biosecuritatea în microfermele de prepeliță, ISSN 973-
877796-6-9, Edit Atar
30. Boișteanu P. C., 2015 – Bazele morfologice ale producției de carne, Edit
Ion Ionescu de la Brad, Iași
31. Campion D.R., Marks H.L., Reagan J.O., Barrett J.B., 1982 - Composition
and muscle cellularity of Japanese quail after selection for high body weight under
an optimal or suboptimal nutritional environment, Poultry Science, 61(2):212-217
32. Chelaru Ana 2002 – Hematologia la mamifere și păsări, Edit PIM. Iași
33. Cheng KM. Mcintyre RF, Hickman AR.,1989 - Proctodeal gland foam
enhances competitive fertilization in domestic Japanese quail, Auk 106:286–91
34. Chiang W., Booren A., Strasburg G., 2008 - The effect of heat stress on
thyroid hormone response and meat quality in turkeys of two genetic lines, Meat
Science 80:615–622
35. Choi Y.M., Hwang S., Lee K., 2016 - Comparison of muscle fiber and
meat quality characteristics in different japanese quail lines, Asian-Australasian
journal of animal sciences. 29(9):1331-1377.
36. Choi Y.M., Sarah D., Shin S., Wick M. P., Kim B. C., Lee K., 2013 -
Comparative growth performance in different japanese quail lines: the effect of
muscle dna content and fiber morphology, Poultry Science, 92(7):1870–1877.
37. Choi Y.M., Shin S., Wink M.P., Choe J.H., Lee K., 2013 - Muscle fibre
characteristics of pectoralis major muscle as related to muscle mass in different
Japanese quail lines, Animal, 7(10):1665-1670.
38. Ciobanu C. 2013 – Corelații între aportul alimentar de metale grele toxice
și nivelul acestora în lichidele biologice (Teza de doctorat UMF)
39. Coibion L., 2008 - Acquisition des qualites organoleptiques de la viande
bovine: adaptation a la demande du consumateur, These Docteur Veterinaire,
Universite Paul – Sabatier, Toulouse.
40. Constantin N., Cotruț M., Șonea A, 1998- Fiziologia animalelor domestic,
Edit. Coral Sanivet, București, 1998
41. Cornilă N, Manolescu N, 1995 – Structura și ultrastructura organelor la
animalele domestice, Edit Ceres, București
42. Costăchescu Dragos Florin, Boișteanu Paul Corneliu, Costăchescu Elena și
Hoha Gabriel, 2018 - Caracteristicile fizico-chimice și senzoriale ale cărnii de
prepeliță. linia de carne, Universitatea Agrară din Chișinău
43. Costăchescu D., Boişteanu P.C., Hoha1 G, 2018 - Growth performance of
young quails exploited for meat rne (ISSN 2284-6964), Usamv Iași – congresul
internațional
44. Costăchescu D., Boişteanu P.C., Roxana Lazăr, 2018 - Growth issues and
exploitation of adult quail from the Faraon meat line (ISSN 2284-6964), Usamv
Iași – congresul internațional

171
 45. Costăchescu D., Costăchescu Elena și col., 2013 - Cercetări privind
performantele morfoproductive ale unor prepelite exploatate pentru carne” ISBN
978-9975-64-246-0, pag. 306 -309., Lucrări ştiinţifice. Fac. de Zootehnie şi
Biotehnologii Chişinău
46. Costăchescu Dragoș F. 2018 - Aspecte privind calitatea cărnii de prepeliță,
Revista de Zootehnie USAMV IASI, ISSN 1842-1334, anul XVm nr 3-4/Iulie-
Decembrie
47. Costăchescu Dragoș , Mircea Tanase, Elena Costăchescu. 2018 - Biologia
și creșterea prepelitelor (sub tipar). Edit Adi Center,
48. Costăchescu Dragoș Florin 2013 - Contribuţii la cunoaşterea
performanţelor productive şi reproductive ale prepeliţelor din linia faraon”,
lucrare de licență, indrumat de Prof Univ dr. ing. Marius Usturoi
49. Costăchescu Dragoș Florin, Boișteanu Paul Corneliu, Atanasoff Alex, ,
Radu-Rusu Răzvan Mihail 2018 - Meat yield and histometric-textural peculiarities
of pectoral muscles in pharaoh quail line (astept confirmarea), Bulgarian journal of
agricultural,
50. Costăchescu Dragos Florin, Boișteanu Paul Corneliu, Gabi Hoha, Radu-
Rusu Răzvan Mihail, 2018 - Caracteristicile morfologice ale carcaselor și
rezultatele obținute la sacrificarea prepelițe din linia de carne. USAMV București,
ISSN 2285-5750
51. Costăchescu Dragoș Florin, Cristian Gângă, 2015 – Studii cu privire la
performanțele morfoproductive ale unor linii de prepelițe pentru carne, îndrumător
Prof Univ ing Marius Giorgi Usturoi, USAMV Iași – simpozion studentesc
52. Costăchescu Dragoş şi Vasilache Gabriela, 2014 - „ Influenţa diferitelor
doze de monoglutamat de sodiu asupra creşterii prepeliţelor de carne”, îndrumător
Comf. Univ. Dr Costachescu Elena
53. Costăchescu Dragoș, 2016 - Aspecte privind reproducția la populațiile de
cervide (indr șef lucr Nacu Gherasim), USAMV Iași – simpozion studentesc
54. Costăchescu Dragoș, Boișteanu Paul Corneliu, Hoha Gabriel, 2017 -
Growth performance of young quails exploited for meat (ISSN 2284-6964).
USAMV Iași – congresul internațional
55. Costăchescu Dragoș, Boișteanu Paul Corneliu, Lazăr Roxana, 2017 -
Growth issues and exploitation of adult quail from the faraon meat line (ISSN
2284-6964) , Usamv Iași – congresul internațional
56. Costăchescu Dragoș, Șerban Petrea N., 2016 - Metode noi de determinare a
sexului la prepelițe (îndr prof. univ. Paul Boișteanu și Lazăr Roxana), USAMV Iași
– simpozion studentesc
57. Costăchescu Elena, Costăchescu D, Hoha G., Fotea Lenuta, 2013 -
„Rezultate privind performantele obtinute la sacrificarea prepelitelor din linia
Faraon”., ISBN 978-9975-64-246-0, pag. 303 – 305. , Lucrări ştiinţifice,
Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Chişinău

172
 58. Cotea C.V. 2003 – Histologie special, Edit Tehnopress, Iași
59. Cotta V, Bodea M, Micu J, 2001 – Vânatul și vânătoare în România, Edit
Ceres, București
60. Cullere M., Tasoniero G., Giaccone V., Miotti-Scapin R., Claeys E., De
Smet S., Dalle Zotte A., 2016 - Black soldier fly as dietary protein source for
broiler quails: Apparent digestibility, excreta microbial load, feed choice,
performance, carcass and meat traits, Animal. 10:1923-1930.
61. Dayton W.R., White M. E., 2008 – Cellular and molecular regulation of
muscle growth and development in meat animals. Jurnal of Animal Science. vol 86,
p. E217-225.
62. Deveaux V., 2002 - Influence du facteur de croissance myostatine sur la
proliferation et la differenciation des cellules musculaires bovines. These de
l’Ecole Doctorale des Sciences de la Vie et de la Sante, Univerite Biaise Pascal,
Clermont - Ferrand.
63. Diaconiță Gh și colab 1953 – Tehnologia histopatologică. Edit Stat pentru
Literatură Stiințifică. București
64. Dogan Narinc .* Tulin Aksoy . Emre Karaman . Ali Aygun . Mehmet Ziya
Firat .and Mustafa Kemal Uslu. 2013 - Japanese quail meat quality: Characteristics.
heritabilities. and genetic correlations with some slaughter traits. Poultry Science
92 :1735–1744
65. Drihna. Ana, Varga. Dorina, 1997 – Studiul performanţelor de creştere a
tineretului de prepeliţă întreţinut pe aşternut permanent, Lucr. Şt. Zoot şi Bioteh.
Vol XXX. Timişoara.
66. Duclos. M., Berri J. C., and E. Le Bihan-Duval, 2007- Muscle growth and
meat quality. J. Appl. Poult. Res. 16:107–112.
67. EFSA (European Food Safety Authority). 2008 - Analysis o f the baseline
survey on the prevalence of Campylobacter in broiler batches and of
Campylobacter and Salmonella on broiler carcasses in the EU, EFSA Journal. 8(3):
1503.
68. El Rammouz M. R.. 2005 - Etude des changements biochimiques post
mortem dans le muscle des volailles, Contribution au determinisme de l’amplitude
de la diminution du pH, These doctorat de l'Universite de Toulouse.
69. Ferrari G., Paoluci E., 1998 - Muscle Regeneration by Bone Marrow -
Derived Myogenetic Progenitors Science. v. 279,nr. 5356, p. 1528 - 1530.
70. Frischknecht C.O., Jull M. A., 1946 - Amount of breast meat and live and
dressed grades in relation to body measurements in 12 week old purebred and
crossbred chickens, Poultry Sci., 25. 330-345
71. Genchev A, Mihaylova G, Ribarski S, Pavlov A, Kabakchiev M, 2008 –
Meat quality and composition in Japanese quails, Thekia Journal of Sciences, Vol
6, no.4, pp 72-82

173
 72. Genchev А., Ribarski S., Zhelyazkov G. 2010 - Physicochemical and
technological properties of japanese quail meat, Trakia Journal of Sciences, Vol. 8,
No 4, pp 86-94, ISSN 1313-7050
73. Genchev. A., R. Mihaylov, S. Ribarski, A. Pavlov, and M. Kabakchiev,
2008 - Slaughter analysis protocol in experiments using Japanese quails (Coturnix
japonica), Trakia J Sci. 6:66–71.
74. Genchev. A., S. Ribarski and G. Zhelyazkov, 2010 - Physicochemical and
technological properties of Japanese quail meat, Trakia J. Sci. 8:86–94.
75. Georgescu. Gh., Banu.C., Croitoru. C., 2000 - Tratat de producerea,
procesarea şi valorificarea cărnii, Editura Ceres, Bucureşti.
76. Gheței V și col 1976 – Atlas de anatomie a păsărilor domestic, Edit
Academie R.S.R
77. Gipson D. M., Harris R.A., 2002 - Metabolic regulation in mammals.
[Link]
78. Godfry G.F., Goodman B.L, 1956 - Genetic variation and covariation in
broiler body weight and breast width, Porzhry Sci.. 35. 47-50
79. Guguianu E. 2002 – Bacteriologie general, Edit Venus, Iași
80. Halga. P., și col.. 2000 – Alimentație animală, Editura Dosoftei, Iași.
81. Harunna E.S., Musa U., Lombin J.H., TatD B. 2017 – Prospects and
perspective for Qual production in Nigeria, Faculty of Veterinary Medicine,
USMANU Dan Fodiyo University Sokoto
82. Havers D, 1964 – Impact of gama restocking on common qoail population,
Tesi doctoral, Universitat de Barcelona
83. Hennache A, Abunasar, Aminoru Rahman, Nazmul Hoque 2011, -
Asurvey of Japanese Quail, (Coturnix coturnix japonica), farming in selected areas
of Bangladesh, Veterinary Wold, V9
84. Hocquette J.F., Ortigues - Marty I., Damon M., Herpin P., Geay Y., 2000 -
Metabolisme energetique des muscle squelettiques chez les animaux producteurs
de viande, INRA Productions Animales. vol. 13(3), p. 185 - 200.
85. Hristov M. 2007 – Proteins and live, [Link]/[Link]?id=84
86. [Link]
87. [Link]
88. [Link]
89. [Link]
.html
90. [Link]
91. [Link]
92. [Link]
93. [Link]
94. [Link]

174
 95. Hughes J.M., Oiseth S.K., Purslow P.P., Warner R.D., 2014 - A structural
approach to understanding the interactions between colour. water-holding capacity
and tenderness, Meat science, 98(3): 520-532
96. Ioan Vacaru Opriș 2004 - Tratat de avicultură vol II1. Edit. Ceres.
București
97. Ioan Vacaru Opriș 2007 - Tratat de avicultură vol 1, Edit, Ceres, București
98. Iolanda Mărgărint, Paul Corneliu Boișteanu, Ana Chelaru 2002 –
Fiziologie Animală, Edit Ion ionescu de la Brad, Iași

99. Ion Toncea, Enuţă Simion, Georgeta Ioniţă, Niţu Daniela Alexandrescu,
Vladimir Adrian Toncea, 2005 - MANUAL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ
(suport de curs)
100. Isar. O.. 2003 – Creşterea prepeliţelor o îndeletnicire plăcută, Revista de
Zootehnie şi Medicină Veterinară (ANCA) 2003 – nr. 9.
101. Jaap R.G.,1941, Body form in growing chickens. J, agric. Res.. 62. 431-
443
102. Karpovich P. V, 1983 - Phisiologie de l’activite muscular,Vigot Freres.
Paris.
103. Kartikayudha W., Isroli I., Suprapti N.H., Saraswati T.R., 2013 - Muscle
fiber diameter and fat tissue score in quail (Coturnix-coturnix japonica L,) meat as
affected by dietary turmeric (Curcuma longa) powder and swangi fish (Priacanthus
tayenus) meal, Journal of the Indonesian Tropical Animal Agriculture. 38(4):264-
272
104. Kermark K.A., Iialdane J.B.S., 1950 - Organic corrélation and allometry,
Biontelrika. 37. 34-41
105. Kovacs C.E., Meyers R.A., 2000 - Anatomy and histochemistry of flight
muscles in a wing-propelled diving bird, the Atlantic puffin, Fratercula arctica,
Journal of Morphology, 244:109–125
106. Latimer II.B 1924 - Postnatal growth of the body, systeiiis and organs of
the S. C. W., Legitorrt chicken. J. agric. Res., 29. 363-397
107. Lazăr Roxana și Corneliu Paul Boișteanu 2012 – Lucrări practice de
fiziologie, funcție de nuriție și excreție, Edit Ion Ionescu de la Brad-Iași
108. Le Bihan-Duval. E., M. Debut. C. M., Berri. N., Sellier. V., Sante-
Lhoutellier. Y., Jego. and C. Beaumont. 2008- Chicken meat quality: Genetic
variability and relationship with growth and muscle characteristics. BMC Genet.
9:53.
109. Lebret B., Lefaucheur L., Mourot J., 1999 - La qualite de la viande de
porc. ' Influence des facteurs d'elevage non genetiques sur les caracteristiques du
tissu musculaire, INRA Productions Animales. vol. 12(1). p. 11 - 28.
110. Lebret B., Prache S., Berri C., Lefèvre F., Bauchart D., Picard B., Corraze
G., Médale F., Faure J., Alami-Durante H., 2015 - Qualités des viandes : influences

175
des caractéristiques des animaux et de leurs conditions d'élevage, INRA Prod.
Anim. 2015. 28 (2). 151-168
111. Lebret B., Prache S., Lafevrf F., Picard B., 2015 –Qualite des viands:
influences des careacteristiques des animaux et de leur condition d’elevage, In
raprod anim INRA Prod Anim 28(2) 151-168
112. Listrat Anne, Benedicte Lebert, Isabelle Leuveau, Theirry Austruc, 2015
How muscle structure and composition determine meat quality, Productions
Animales -Paris- Institut National de la Recherche Agronomique- 28(2):125-136
113. Lopez K.P., Schilling M.W., Corzo A., 2011 - Broiler genetic strain and
sex effects on meat characteristics, Poultry Science, 90:1105–1111
114. Lotfi. E., S. Zerehdaran. and M, Ahani Azari, 2011 - Genetic evaluation of
carcass composition and fat deposition in Japanese quail,Poult. Sci. 90:2202–2208.
115. Łukasiewicz. M., Niemiec. J., Wnuk. A., & Mroczek Sosnowska. N.
(2015) - Meat quality and the histological structure of breast and leg muscles in
Ayam Cemani chickens, Ayam Cemani × Sussex hybrids and slow growing
Hubbard JA 957 chickens, Journal of the Science of Food and Agriculture.
95(8):1730-1735
116. Madge S, 2002 - Autun migration of quail coturnix coturnix at the north
coast of the Sinai Peninsula, Article in Ibis 122(1)/1
117. Marin Gheorghe, Panait Nicolae 1990 –Tehnologia creşterii prepeliţelor
domestic pentru carne şi ouă, Editura Pământul românesc
118. Mazzoni M., Petracci M., Meluzzi A., Cavani C., Clavenzani P., Sirry F.,
2015 – Relation betwen production and organoleptic quality of quail meat, Poultry
Science. 94: 123-130
119. Melle Badraoui, 2016 – Evaluation de la quailite nutritionnelle et
organoleptique des viandes blanches : cas de la Dinde (Meleagris goloppavo),
(lucrare de Masterat), pag 17-19
120. Mencinicopschi G, 2011 – Reînvață șă gătești săsătos, Editura Coreus
121. Minvielle. F., 2004 - The future of Japanese quail for research and
production. World’s Poult. Sci. J. 60:500–507.
122. Monin G., 1991 - Facteurs biologiques des qualites de la viande bovine,
INRA Productions Animales. vol. 4, p. 151-160.
123. Mustafa Karakaya, Cemalettin Saricoban, Mustafa T. Yilmaz 2004: The
effect of various types of poultry pre- and post-rigor meats on emulsification
capacity, water-holding capacity and cooking loss
124. Narinc Dogan, Aksoy Tulin, Karaman Emre, Aygun Ali, Ziya Mehme
Firat and Uslu Mustafa Kemal, 2013 - Japanese quail meat quality: Characteristics,
heritabilities, and genetic correlations with some slaughter traits, Article in Poultry
Science ·

176
 125. Nazifi S., and Asasi K., 2001 – Hematological and serum biological
studies on Japanese quails (Conturnix conturnix japonica) fed different levels of
furazolidone, Revue Med. Vet. 152.10. 705-708.
126. Nijdam. E., Delezie. E., Labooij. E., Nabuurs. M.J.A., Deeuypere. E.,
Stegenson. J.A., 2005 - Comparison o f bruises and mortality. stress parameters.
and meat quality in manually and mechanically caught broilers, Poult Sci. 84: 464-
467.
127. Northcutt. J. K., Buhr R. J., Young L. L., Lyon C. E., and Ware G. O.,
2001 - Influence of age and postchill carcass aging duration on chicken breast fillet
quality, Poult. Sci. 80:808–812.
128. Octavian Baston, 2010 – Evaluarea prospețimii cărnii de pasăre, edit Stef
129. Offer G., Knight P., 1988 - The structural basis of water-holding in meat,
In: Lawrie R (ed) Developments in meat science. vol 4, Elsevier Applied Science.
London
130. Ogneru Constantin. 1990 – Tehnologia creşterii şi expolatării prepeliţelor
domestic (uz intern).
131. Oguz. I.M., Aksit. A., Onenc. Y., Gevrekci. D., Ozdemir and O. Altan,
2004, Genetic variability of meat quality characteristics in Japanese quail (Coturnix
coturnix japonica), Arch, Geflugelk. 68:176–181.
132. Ojo V, Fayeye T R. Ayorinde K L, Oloyede V, 2014 – Journal of Scientific
Research 6(1), 175-183
133. Ouali A., 1991 - Consequences des traitements technologiques sur la
qualite de la viande, INRA Productions Animales, vol. 4(3). p. 195 - 208.
134. Ouali A., Valin C., 1984 - Principaux facteurs technologiques et
biologiques influant sur le processus de maturation des viandes, INRA Bulletin
Technique CRZV Theix. vol. 55. p. 73 - 78.
135. Panda B., Singh RP., 1990 – Developmens in processing quail meat and
eggs, Word’s Poultry Sience Journal, 46. 3:219-234
136. Pearson A. M., Young R. B., 1989 - Postmortem changes during
conversion of muscle to meat, In: Muscle and Meat Biochemistry. Academic Press.
San Diego. C. A.
137. Periquet jean Claude, 1994 – Elevage de la caille domestique, Edition
Hugues, Artese, France
138. Picard B și col 2003 – Tehnologie et ontogenese des fibres musculaires
chez differentes especes d’interet agronomique, INTRA Prod Anim. 2003 (2). pg
117-123
139. Polen. T., Herman. V., 2007 − Sfaturi utile despre creşterea prepeliţelor,
Colecţia revistei Ferma, Editura Waldpress, Timişoara.
140. Popescu Vifor, 1982 – Genetica procesului de creștere. Edit Ceres.
București
141. Popescu-Vifor, Şt.. 1978 – Genetica animală, Editura Ceres, Bucureşti,

177
 142. Pourtorabi E., Farzin N & Seraj A., 2017 - Effects of Genetic and Non-
genetic Factors on Body Weight and Carcass Related Traits in Two Strains of
Japanese Quails. Poultry Science Journal 2017. 5 (1): 17-24. ISSN: 2345-6604
143. Purcărea C. 2015 – Controlul și analiza cărniia și a preparatelor din carne,
pește și produse piscicole, oua și produse avicole, îndrumător de laborator Edit
Universitatea Oradea
144. Rabcakova P., Voslarova E., Bedanova I., Pistecova C., Chloupek J., 2014
– Changes in selected haematological and biochemical parameters in debeakend
pheasant huns during the lyng period, Ankara Univ. Vet. Fak. Derg. 61:111-117
145. Radu Rusu M.R și col 2007 – Acțiunea unor factori asupra metabolismului
muscular in-vivo și influența acestora asupra calității finale a cărnii de pasăre,
Revista de Zootehnie, nr 1/2007Societatea Română de Zootehnie. Iași
146. Radu Rusu R.M și col 2007 – Comparative reaserches concerning some
histometic features of the miocytes in somatic musculare of the domestic chicken
and the waterfowl (I) pectoral muscles, Lucr Stiint USAMV Iași, seria Zootehnie,
vol 50, pg 115-120
147. Radu Rusu R.M și col 2007 – Comparative reaserches concerning some
histometic features of the miocytes in somatic musculare of the domestic chicken
and the waterfowl (II) pectoral muscles, Lucr Stiint USAMV Iași, seria Zootehnie,
vol 50, pg 107-114
148. Rammouz R.L, Berrc L E, Biha-Duval, Ir Rabile Fernandesx, 2014 –
Breed differences in the biochemical determination of ultimate pH on breast
muscle of broiler Chichen, Inra Station de Recherches Avicoles
149. Ricard F. H., Marché G., Baudion Lucie., 1972 - Croissance et
caractéristiques de carcasse de poulets issus de mères normales ou naines (dw),
Ann Genet , Sel. Anim 4 (173-182)
150. Ricard F. II., Rouvier R., 1965 - Etude des mesures de conformation du
poulet, Ann Zootech. 191-212
151. Ricarda Mondry. 2016 - L’élevage des cailles en zone tropicale, ISBN
(CTA) : 978-92-9081-601-0.
152. Riegel J., Rosner F., Schmidt R., Schuler L., și Wicke M., 2003 –
investigation of meat quality of M. Pectoralis in male and female Japanese quails
(Coturnix Japonica), Symposium on the Quality of Poultry Meat, Saint-Brieuk-
France
153. Roux M., 2006 — Structure, expression et polymorphisme du gene
PRKAG3 bovin: implication dans le metabolisme musculaire et la qualite de la
viande, These docteur, Universite de Limoges.
154. Saeger. S., 2011 - Determining mycotoxins and mycotoxigenic fungi in fo
o d and feed, Woodhead Publishing Series in Food Science, Tehnology and
Nutrition. nr. 203.

178
 155. Sandu. Gh., 1983 – Genetica şi ameliorarea păsărilor, Editura Ceres,
Bucureşti.
156. Sărbulescu V., Stănescu V., Văcaru I. Opriș, Cornelia Vintilă, 1983 –
Tehnologia și valorificarea produșilor animaliere. Edit Didactică și Pedagogică.
București
157. Sarı. M., Tilki M., and Saatci M., 2011. Genetic parameters of slaughter
and carcase traits in Japanese quail (Coturnix coturnix japonica). Br. Poult. Sci.
52:169–172.
158. Sofie Jainsworth. Rhachael L Stanley. Darrell JR Evance. 2010 –
Developmental stages of the japanese quail. 216 (1:3-5)
159. Stănescu. V., Apostu. S., 2010 – Igiena, inspecţia şi siguranţa alimentelor
de origine animală, Vol. I. Editura RISOPRINT Cluj-Napoca.
160. Ștefănescu Gh. A și col. 1960 – Avicultură vol 1, Ministerul Agriculturii,
Edit Agro-silvică, București
161. Sturkie P. D., Griminger P., 1976 – Blood physical characteristics formed
elements, hemoglobin and coagulation. 3rd and Springer Verlang
162. Suciu I., Bâhtan Gh., Miclea V., 1985 – Tehnologia creșterii păsărilor –
lucrări practice și activități de producție, Tipo Agronomia, Clujnapoca
163. Suleiman Saidu, Grigoriy Afansyev, Luboc Popova, Alecksie Komarkev,
Umar Ibrahim, 2014 – Dinamic of reproductive cualities of Japanese quail,
Enviroment and Live Sciences (EELS Dubai. UAE)
164. Tadjalli M., Nazifi Æ S., Eemanparvar Æ A., 2003 - Normal cellular
morphology of the blood of Japanese quail (Coturnix coturnix japonica), Comp
Clin Path (2003) 12: 102–105. DOI 10.1007/s00580-003-0485-z
165. Tamzil M. H., Noor R. R.,Hardjosworo W, Manalu W., Sumantri C, 2013
– Hematological response of chicken with different heat shoch protein, 70
genotipes to acute heat stress, Int J. Poult. Sci. 13/14-20
166. Tarasewicz Z., Gardzielewska J., Szczerbińska D., Ligocki M.,
Jakubowska M., Majewska D., 2007, The effect of feeding with low-protein Feed
mixes on the growth and slaughter value of young male Pharaon quails. Arch.
Tierz. 50: 520-530.
167. Teușan Anca, 2010 – Contribuții la cunoașterea calităților de incubație ale
ouălelor de prepelițe și a dezvltărilor embrionare la această specie (teză doctorat)
168. Teușan V., 2000 – Cercetări privind suprafața pe secțiune transversală a
fibrelor musculare, precum și proporția de țesut muscular și conjuctiv din câțiva
mușchi somatici la specia Gallus domestica. lucr Stiinț, Seria Zootehnie. nr 43-44
USAMV Iași
169. Teușan. Anca, Vacaru-Opriș. I., - 2008 - Aspecte privind unii indici
morfologici ai oualor de prepelita domestica (Coturnix coturnix japonica), Seria
Lucrări Științifice [Link] 51. Iași.

179
 170. Thear K, 2007 – Cheeping qutail (a guide to domesticue and commercial
management), third edition, published by Brood Leys Publishing Company London
Sen. Veterinary Clinical Pathology Willians and Wilkins, Baltimore.
171. Touraille C., 1994 - Incidence des caracteristiques musculaires sur les
qualites organoleptiques des viandes, Rencontres Recherches Ruminants, vol. l.p .
169- 176.
172. Toussou M L., Houndonougbo Federik, 2014 – Comparaison des
performances de production et de qualite organoleptique de la viande de trois
souches de poulets chair (hubbard cobb et ross) eleves au benin SVT-a Volume 02.
no 1
173. Tserveni-Gousi. A. S., Raj A. B. M., and O’Callaghan M., 1999.
Evaluation of stunning/ killing methods for quail (Coturnix japonica): Bird welfare
and carcase quality, Br. Poult. Sci. 40:35–39.
174. Usturoi M.G., și col 2007 – Poultry meat quality as influenced by flow’s
transportation conditions, Lucr Stiinț. USAMV Iași, seria Zootehnie. vol 50. pg
480-484. ISSN 1454-7368
175. Usturoi. M.. G., 1999 – Incubaţia la păsările domestice. Editura “Ion
Ionescu de la Brad”. Iaşi.
176. Usturoi. M.. G., Boișteanu. P. C., Vacaru-Opriș. I., 1999 – Indici de
calitate pentru ouăle de prepeliță destinate incubației artificiale. Simpozion
Științiic de Zootehnie cu participare internațională, 9-10 decembrie. Iași.
177. Usturoi. M.G., 2008 - Creşterea păsărilor, Editura „Ion Ionescu de la
Brad”. Iaşi.
178. Văcaru Opriș I și col. 2007 – Tratat de avicultură *. edit Ceres, București
179. Văcaru Opriș I și col., 2004 – Tratat de avicultură ***. edit Ceres,
București
180. Vacaru-Opriş I. Usturoi G., Apostol L., Apostol T., Movileanu G., 2005 -
Sisteme şi tehnologii de creştere a puilor de carne, Editura Ceres, Bucureşti.
181. Van I., Marin G., Cofas V., Damian A., Covașă A M., Custură D., 2003 -
Creșterea prepelițelor domestice pentru carne și ouă, Edit Ceres, București
182. Van Laere A. S., Nguyen M., Braunschweig M., Nezer C., Collette C.,
Moreau L., Archibald A. L., Haley C. S., Buys N., Tally M., Andersson G.,
Georges M., Andersson L., 2003 - A regulatory mutation in IGF2 causes a major
QTL effect on muscle growth in the pig, Nature. vol. 425. p. 832 - 836.
183. Van. I., Marin Gh., Cofas V., Damian A., Covașă Ana- Maria, Custură.
Dana. 2003 – Creșterea prepelițelor domestice pentru carne și ouă, Editura Ceres.
București.
184. Vifor Ștefan Popescu, 1982 – Genetica anumală, Edit Didactică și
pedagogică, București.
185. Villemin M., 1963 – L’elevage de la caille au japon, Editura Le courrier
avicol

180
 186. Whyte E P, Ahmed M., Usman E., Haruna S., Nadam F., 2000 –
Performance of quail birds feed different level of protein. Nig. J. of Biotechnologie
11:67-71
187. Wilkanowska Anna, Dariusz Kokoszyński and Joanna Cieślińsk A, 2013 -
Body conformation and morphometry of some internal organs of Pharaoh quail of
different ages, Journal of Central European Agriculture, 2013. 14(2). p.358-368

188. Williams, PG, Nutritional composition of red meat, Nutrition & Dietetics,
2007, 64(Suppl 4), S113-S119.
189. Wilson H R., Douglas C R., Nesbeth W G., 1977 – Feed consumption and
protein efficiency by Bobwthite quail in response to dietary energy, Poult Sci. 56
(4): 1127-9
190. [Link]/fr/don_de_sang/connaissances_en_matiere_de_sang/fo
nctions_du_sang/transport_de_substances
191. [Link]/fr/don_de_sang/connaissances_en_matiere_de_sang/fo
nctions_du_sang/defense_contre_les_agents_pathogenes
192. [Link]/fr/don_de_sang/connaissances_en_matiere_de_sang/fo
nctions_du_sang/guerison_des_blessures
193. [Link]/fr/don_de_sang/connaissances_en_matiere_de_sang/fo
nctions_du_sang/diffusion_de_la_chaleur
194. [Link]/familie/medicina/[Link]
195. [Link]/fun3_fr/sang/[Link]
196. [Link]/fun3_fr/sang/[Link]
197. [Link]/caille
198. [Link]/pin/311170655475033186/
199. [Link]/produse/echipamente-pentru-analize-fizico-chimice-
1/vascozimetre .html
200. [Link]/medicina/ANATOMIA-SI-FIZIOLOGIA-SANGELU
[Link]
201. [Link]
202. Yoshikura H, Sakaizumi M, Gamin E, Morivaki K, 1972 - Geographical
distribution of two groups in Japan wild population of Quail, Annual Raport of the
National Institute of genetics.
203. Yousefi AR1, Kohram H, Zare Shahneh A, Nik-khah A, Campbell AW,
2012 - Comparison of the meat quality and fatty acid composition of traditional fat-
tailed (Chall) and tailed (Zel) Iranian sheep breeds, 2012 Dec;92(4):417-22, doi:
10,1016/j,meatsci,2012,05,004, Epub 2012

181
 LISTA LUCRĂRILOR ȘIINȚIFICE
PUBLICATE DE DOCTORAND
LIST OF SCIENTIFIC WORKS PUBLISHED
BY THE DOCTOR

PRIM AUTOR
În reviste indexate ISI
1. Costăchescu Dragoș Florin , Boișteanu Paul Corneliu, Gabi Hoha,
Radu-Rusu Răzvan Mihail, 2018- Caracteristicile morfologice ale
carcaselor și rezultatele obținute la sacrificarea prepelițe din linia de carne,
USAMV București, ISSN 2285-5750

În lucrări indexate BDI

1. Dragoș .Fl. Costăchescu, P.C. Boișteanu, Roxana - Characteristics
of the hematological profile in the meat preparations (ISSN 2284-6964),
USAMV Iași, vol 70 (23)
2. Dragoș Fl. Costăchescu, [Link], Elena Costăchescu, G.V.
Hoha, 2018 – Phisico-chimical and senzory caracteristics of quail meat,
(ISSN 2284-6964), USAMV Iași, vol 70 (23)
3. D. Costăchescu, P.C. Boişteanu, G. Hoha 2018 - Growth
performance of young quails exploited for meat (ISSN 2284-6964),
USAMV Iași, pag 82-85, vol 69
4. D. Costăchescu, P.C. Boişteanu, Roxana Lazăr, 2017 - Growth
issues and exploitation of adult quail from the faraon meat line (ISSN 2284-
6964), USAMV Iași, vol 68

182