2.2.
Dinamica fondului de productie
Orice pădure ca şi ecosistem evoluează fără intevenţia antropică în sensul
autoconservării. Pădurea cultivată îndeplineşte anumite funcţii social-economice şi ecologice
impuse de gospodăria silvică, care pot fi realizate prin structuri proprii ale arboretelor şi printr-o
anumită mărime a fondului de producţie. Structura arboretelor şi mărimea fondului de producţie
sunt precizate prin proiectele de amenajare.
Fondul de producţie reprezintă totalitatea arborilor şi arboretelor unei păduri capabili să
îndeplinească rol de mijloc de producţie şi protecţie.
Atingerea structurii optime pentru îndeplinirea funcţiilor fixate se numeşte stare optimă
sau stare de maximă eficacitate structural-funcţională. Starea optimă nu se poate realiza ci doar
se poate acţiona asupra structurii prin optimizarea acesteia.
Fondul de producţie normal reprezintă fondul de producţie în starea de maximă
eficacitate funcţională.
Fondul de producţie real reprezintă fondul de producţie existent la un moment dat într-o
pădure.
Mărimea fondului de producţie se exprimă în metri cubi şi este dată de volumul tuturor
arboretelor ce se amenajează. Mărimea fondului de producţie real se stabileşte în teren pe baza
măsurătorilor, iar fondul de producţie normal se determină prin calcule.
Structura fondului de producţie este dată de modul de repartizare a elementelor
componente în raport cu diferite caracteristici variabile. Structura fondului apare sub diferite
forme determinate de caracteristicile biometrice ale arborilor şi arboretelor. Se disting în cadrul
structurii unui fond de producţie următoarele relaţii:
Structura fondului de producţie reprezintă sub raport biometric un ansamblu de arbori sau
arborete conectate între ele şi caracterizaţi prin anumiţi parametri statistici.
Mărimea fondului de producţie în codru regulat depinde de mărimea şi creşterile
arboretelor componente precum şi de interacţiunile acestora între ele şi cu factorii staţionali.
Componenta elementară a fondului de producţie în codru regulat este hectarul de pădure.
Caracteristicile de care se va ţine cont la exprimarea structurii fondului de producţie în codru
regulat sunt: suprafaţa, compoziţia, consistenţa, vârsta şi clasa de producţie.
Mărimea fondului de producţie în codru grădinărit este dată de mărimea şi creşterea
arborilor individuali. Pentru arbori este interesant de precizat diametrul şi specia, în timp ce
structura fondului se exprimă în raport cu numărul de arbori pe categorii de diametre şi specii.
Caracteristicile variabile ale arborilor şi arboretelor sunt de două feluri:
cantitative – diametru, înălţime, volum;
calitative – specie.
Caracteristicile cantitative se exprimă prin măsurători iar rezultatele în urma prelucrărilor
se exprimă în valori numerice. Caracteristicile calitative se exprimă prin simbolurile speciilor
componente.
În raport cu fiecare caracteristică variabilă a arborilor sau arboretelor se pot reda
structurile reale şi normale ale fondurilor de producţie. Pentru a se putea realiza o comparare mai
uşoară a datelor acestea au fost grupate în clase. În cazul vârstei s-a realizat împărţirea pe clase
de vârstă.
Pentru o analiză sumară a fondului de producţie arboretele în raport cu vârsta se pot
împărţi după următoarea schemă:
arborete tinere cu vârste cuprinse între 1-40 ani;
arborete mijlocii cu vârste cuprinse între 41-80 ani;
arborete batrane cu vârste peste 80 ani;