0% au considerat acest document util (0 voturi)
57 vizualizări3 pagini

Metode Interactive

Încărcat de

Danut Dan
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
57 vizualizări3 pagini

Metode Interactive

Încărcat de

Danut Dan
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Descrierea utilizarii, in cadrul unor secventii de lectie, a patru

metode didactice interactive

[Link]-ul, cea mai simplă, cea mai eficientă şi mai utilizată


metodă de stimulare a creativităţii şi de generare de idei noi în cadrul unui
grup.
Prezint câteva modele de formulare a subiectului pentru brainstorming:
a) întrebări problematizante:

• Ce soluţii propuneţi pentru atragerea turiştilor în staţiunea


Sângeorz-Băi?

• De ce Marea Neagră are apa dulce la suprafaţă, iar în adâncime


este sărată?
b) asocierea spontană de idei:

• Scrieţi tot ce vă trece prin minte despre Delta Dunării!

c) prin observaţii:

• Exemplificaţi măsuri prin care soluţiile pot fi protejate!

Emisia şi înregistrarea ideilor se poate face individual, în perechi sau în


grup. După scurgerea timpului acordat, răspunsurile se scriu pe tabla, unul
sub altul. Solicitaţi elevii să reflecte asupra ideilor şi să decidă asupra celor
mai valoroase. Fiecare are dreptul să comenteze, iar ideile pot fi ordonate
după diferite criterii. Prin aceasta tehnică, învăţătorul şi elevii află ideile
referitoare la un anumit subiect, la o situaţie-problemă. Fiind determinaţi să se
implice activ, ei devin mai curajoşi, au mai multă încredere în sine, învaţă să
colaboreze.
2) Diagrama Venn este o metodă grafică realizată prin două cercuri
parţial suprapuse. În partea comună se grupează asemănările, iar în cercurile
rămase se scriu deosebirile. Am folosit-o în lecţia “Aşezările omeneşti”. Între
aşezările urbane şi aşezările rurale există asemănări şi deosebiri. La început
este activitate individuală, apoi în perechi în care prezintă partenerului şi
fiecare îşi completează diagrama cu ce-i lipseşte.
3) Copacul ideilor este o metodă grafică în care cuvântul cheie este
scris într-un dreptunghi la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi
se ramifică asemenea crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate.
Copacul ideilor poate fi completat individual, în perechi sau în grup.

4) Cubul este o metodă prin care subiectul este studiat şi prezentat din
mai multe perspective. Pe fiecare faţă a cubului sunt scrise diferite
instrucţiuni: descrie, comandă, asociază, analizează, aplică, argumentează
pro şi contra. Pentru elevii mai mici aceste instrucţiuni se prezintă sub formă
de propoziţii după cum urmează pentru lecţia :”Poluarea mediului
înconjurător”.
- Descrie : Cum arată locurile poluate?
- Compară: Cu ce alt fenomen poate fi asemănată poluarea, şi de ce?
- Asociază: Asociază măsurile de protecţie a mediului, câteva desene
sugestive!
- Analizează: Care sunt factorii care poluează mediul?
- Aplică: Voi ce puteţi face pentru protejarea mediului?
- Argumentează: Care este părerea ta despre cei care poluează mediul?
Este important ca ei să le rezolve corect. Scrierea se face individual, apoi
se lucrează în perechi şi frontal. Citesc partenereului ce a scris pe prima faţă,
iar colegul va specifica ce i-a plăcut şi de ce anume. Se vor purta discuţii
despre ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului. Pentru activitatea frontală,
tabla se împarte în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte
un reprezentant din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a
scris pe una din feţele cubului. Se cer completări din partea celorlalţi, pe rând,
pentru fiecare faţă. Completările pot fi aduse cu informaţii din manual,
desene, fotografii.
5) Eseul de cinci minute scris în etapa de reflecţie cu scopul adunării de
la elevi a opiniilor despre subiectul lecţiei; un aspect important care l-au
învăţat la acea ora, o întrebare pe care o mai au despre acest subiect şi la
care doresc un răspuns chiar în acea oră sau ora următoare. Acestea sunt
folosite de învăţător în proiectarea lecţiei următoare, precum şi pentru a
identifica problemele cu care se confruntă elevii şi răspunsurile la întrebările
adresate de ei.

S-ar putea să vă placă și