Capitolul I
[Link]
Biomasa reprezintă componentul vegetal al naturii. Ca formă de păstrare a energiei
Soarelui în formă chimică, biomasa este unul din cele mai populare și universale resurse de pe
Pământ. Ea asigură nu doar hrana, ci și energie, materiale de construcție, hârtie, țesături,
medicamente și substanțe chimice. Biomasa este utilizată în scopuri energetice din momentul
descoperirii de către om a focului. Astăzi combustibilul din biomasă poate fi utilizat în diferite
scopuri – de la încălzirea încăperilor până producerea energiei electrice și combustibililor pentru
automobile.
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură,
inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea
biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane. (Definiție cuprinsă în Hotărârea nr. 1844 din
2005 privind promovarea utilizării biocarburanților și a altor carburanți regenerabili pentru
transport). Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta
include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii.
Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului.
Date generale
- Masa totală (inclusiv umid.) - peste 2000 mlrd tone;
- Masa totală a plantelor terestre - 1800 mlrd tone;
- Masa totală a pădurilor - 1600 mlrd tone;
- Cantitatea energiei acumulate în biomasa terestră - 25.000*1018 J;
- Creșterea anuală a biomasei - 400.000 mil tone;
- Viteza acumulării energiei de către biomasa terestră - 3000*1018 J pe an (95TWt);
- Consumul total anual a tuturor tipurilor de energie - 400*1018 J pe an (22TWt);
- Utilizarea energiei biomasei - 55*1018 J pe an (1,7TWt).
[Link]ția chimică a biomasei
Poate fi diferențiată în cîteva tipuri. De obicei plantele conțin 25% lignină și 75% glucide
(celuloză și hemiceluloză) sau zaharide. Fracțiunea glucidică este compusă dintr-o mulțime de
molecule de zaharide, unite între ele prin lanțuri polimerice lungi. Una din cele mai importante
glucide este celuloza. Componenta ligninică este compusă din molecule nesaharizate. Natura
utilizează moleculele polimerice lungi de celuloză la formarea țesuturilor, care asigură
1
integritatea plantelor. Lignina apare în plante ca ceva de genul lipiciului, care leagă moleculele
celulozice între ele.
3. Cum se formează biomasa?
Bioxidul de carbon din atmosferă și apa din sol participă în procesul obținerii glucidelor
(saharidelor), care formează „blocurile de construcție” a biomasei. Astfel, energia solară, utilizată
la fotosinteză, își păstrează forma chimică în structura biomasei. Dacă ardem efectiv biomasa
(extragem energia chimică), atunci oxigenul din atmosferă și carbonul din plante reacționează
formînd dioxid de carbon și apă. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate
participa din nou la procesul de formare a biomasei.
Ca adăugare la sensul său estetic de floră pămîntească a planetei, biomasa prezintă o
rezervă resursă util și important pentru om. Pe parcursul a mii de ani oamenii extrăgeau energia
soarelui, păstrată în formă de energiei legăturilor chimice, arzînd biomasa în calitate de
combustibil sau utilizînd-o în alimentație, utilizînd energia zaharidelor și celulozei. Pe parcursul
ultimelor secole omenirea a învățat să obțină tipurile fosile de biomasă, în deosebi, în formă de
cărbune. Combustibilii fosili prezintă rezultatul reacției chimice foarte încete de transformare
polisaharidelor în compuși chimici asemănătoarei fracției ligninice. În rezultat compusul chimic
al cărbunelui asigură o sursă de energie mai concentrată. Toate tipurile de combustibil fosil,
utilizate de către omenire – cărbune, petrol, gaze naturale – reprezintă (prin sine) biomasă
străveche. Timp de milioane de ani pe Pămînt resturile plantelor (vegetale) se transformă în
combustibil. Deși combustibilul extras constă din aceleeași componente – hidrogen și carbon - ca
și biomasa ”proaspătă”, el nu poate fi atribuit la surse energetice renovabile, pentru că formarea
lui necesită o perioadă îndelungată de timp.
2
[Link] biomasei
Crește cu tempuri rapide. În unele state dezvoltate biomasa este utilizată destul de intens,
spre exemplu, Suedia, care își asigură 15% din necesitatea în surse energetice primare. Suedia
planifică pe viitor creșterea volumului biomasei utilizate concomitent cu închiderea stațiilor
atomo- și termo-electrice, care utilizează combustibil fosil. În SUA 4%, unde din energie este
obținută din biomasă, aproape de cantitatea obținută la stațiile atomo-electrice, astăzi
funcționează instalații cu capacitatea totală de 9000 MW, unde se arde biomasa cu scopul
obținerii energiei electrice. Biomasa cu ușurință poate asigura peste 20% din necesitățile
energetice a țării. Altfel spus, resursele funciare existente și infrastructura sectorului agrar
permite înlocuirea completă a tuturor stațiilor atomice, fără a influența prețurile la produsele
alimentare. De asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului poate micșora împortul
petrolului cu 50%.
Utilizarea biomasei poate fi periculoasă pentru sănătate și mediu. Spre exemplu, la
prepararea bucatelor în încăperi puțin aerisite se pot forma CO, NOx, formaldehide, particule
solide, alte substanțe organice, concentrația cărora poate întrece nivelul recomandat de
Organizația Mondială a Sănătății. În plus, utilizarea tradițională a biomasei (de obicei arderea
lemnului) este favorizează deficitul în creștere a materiei lemnoase: Sărăcirea de resurse, de
substanțe hrănitoare, problemele legate de micșorarea suprafețelor pădurilor și lărgirea
pustiurilor.
La începutul anilor '80 aproape 1,3 mlrd oameni își asigurau necesitatea în combustibil pe
baza micșorării rezervelor forestiere. Există un potențial enorm a biomasei, care poate fi inclus în
circuit în cazul înbunătățirii utilizării resurselor existente și creșterea productivității.
3
Bioenergetica poate fi modernizată datorită tehnologiilor moderne de transformare a
biomaseiNinițiale în purtători de energie moderni și comozi (energie electrică, combustibili
lichizi și gazoși, solid finisat).
Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din
urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezența oxigenului
molecular, proces prin excelentă exergonic).
[Link] de valorificare energetică a biomasei (biocarburanți):
- Arderea directă cu generare de energie termică.
- Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).
- Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- în cazul
fermentării produșilor zaharați; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu
benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă.
- Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool și generare de
esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) și glicerol. În etapa următoare, biodieselul purificat se
poate arde în motoarele diesel.
- Degradarea enzimatică a biomasei cu obținere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi
degradată enzimatic la monomerii săi, derivați glucidici, care pot fi ulterior fermentați la etanol.
Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, în care se înscriu: lemnul, pleava,
uleiurile și deșeurile vegetale din sectorul forestier, agricol și industrial, dar și cerealele și
fructele, din care se poate face etanol. La fel ca și energiile obținute din combustibilii fosili,
energia produsă din biomasă provine din energia solară înmagazinată în plante, prin procesul de
fotosinteză.
Principala diferență dintre cele două forme de energie este următoarea: combustibilii
fosili nu pot fi transformați în energie utilizabilă decât după mii de ani, în timp ce energia
biomasei este regenerabilă, putând fi folosită an de an.
Conform Agentiei pentru Conservarea Energiei (ARCE), Romania trebuie sa incurajeze
companiile si cetatenii pentru a investi in surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei
electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie
electrica sa ajunga la 33% pana in anul 2010. Acest tip de energie nepoluanta este practic,
inepuizabila, pe termen mediu si lung, costurile sale fiind mult mai reduse (cu aprox. 40% fata de
sursele de energie conventionala), in special in conditiile in care pretul produselor petroloiere
4
sunt in continua crestere. Principalele surse de energie regenerabila in Romania ar putea fi
biomasa, energia solara, eoliana si energia geotermala.
[Link] lemnoase - principala sursa de energie alternativa
Rezervele de biomasa sunt în special deșeurile de lemn, deșeurile agricole, gunoiul
menajer și culturile energetice. Producerea de biomasă nu reprezinta doar o resursa de energie
regenerabilă ci și o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea rurala durabila. În prezent, în
Uniunea Europeana, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa. La nivelul UE, se
estimează crearea a cca. 300.000 de noi locuri de muncă în mediul rural, prin exploatarea
biomasei. În prezent, în Romania nu s-au dezvoltat tehnologii de valorificare completă a tuturor
deșeurilor. De exemplu, în momentul de fața, la noi în țara nu exista utilaje specializate în
scoaterea cioatelor și a radacinilor, acest potențial de deșeuri lemnoase neputand fi astfel
valorificat cel puțin pe termen scurt și mediu. Pe termen lung este necesară realizarea unei analize
pentru determinarea oportunității de achizitionare a tehnologiilor deja existente pe piața
europeană pentru scoaterea și valorificarea acestor cioate și rădăcini, ținănd seama de faptul ca
această practica este aplicată la scara largă în țarile nordice ale Europei și în Italia. Țările
europene aplică această tehnologie în cadrul plantațiilor energetice, datorită beneficiului
economic pe care îl reprezintă utilizarea acestora ca și combustibil și din considerente de
pregătire a solului pentru viitoarele plantații. Reglementările cuprinse în legislația UE în
domeniul ecologic, și anume de a se valorifică integral deșeurile lemnoase rezultate în urma
prelucrărilor primare și secundare, se respectă prin plasarea unor echipamente de compactare
staționare în fluxul tehnologic specific, la fiecare agent economic din domeniu.
5
[Link] ale valorificării deșeurilor lemnoase:
- valorificarea produsului rezultat prin comercializarea să atăt pe piața internă, căt și la export;
- aplicarea standardelor de calitate și de mediu existente la nivel european;
- asigurarea unei protecții ecologice eficiențe a populației, precum și a apei, a pădurii etc.;
- reciclarea materialelor;
- eliminarea deșeurilor de material lemnos de pe suprafețele de depozitare;
- asigurarea unor performanțe de ardere superioare a produselor peletizate, sub aspectul duratei
mai mari de ardere a aceluiași volum de material, precum și a unei cantități de caldură
recuperate mai mari;
- utilizarea eficiență a deșeurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;
- reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, ținănd seama ca volumul unei
brichete este de circa șapte-opt ori mai mic decăt volumul ocupat de aceeași cantitate de
rumeguș înainte de brichetare;
- realizarea unei alternative simple pentru producerea căldurii în domeniul casnic sau în
întreprinderi din mică industrie;
- realizarea de noi locuri de munca;
- accelerarea alinierii legislației ecologice din țara noastră la cea existentă în domeniu la
nivelul UE.
Din analiza prezentată mai sus rezultă necesitatea stringentă de realizare a unor investiții
de peletizare a rumegușului. Realizarea unor instațatii complexe pentru obținerea peleților din
rumeguș permite introducerea unei noi atitudini privind problemele ecologice, că și crearea de
oportunități pentru recuperarea și introducerea în circuitul economic a deșeurilor care, netratate
corespunzător, ar produce poluări masive ale mediului ambiant, cu repercusiuni negative majore
lungi perioade de timp.
[Link] sunt peleții?
Peletizarea este o presare mecanică a materialului la dimensiuni mult mai mici și cu
densitate mult mai mare. Peleții sunt combustibili solizi, cu conținut scăzut de umiditate, obținut
din rumeguș, așchii de lemn, sau chiar scoarța de copac, praf de lemn de la instalațiile industriale
de prelucrare a lemnului, precum și din copacii nevalorificați din exploatările forestiere. Rășinile
și lianții existenți în mod natural în rumeguș au rolul de a menține peleții compacti și de aceea
acestia nu conțin aditivi. Peleții din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor
6
la emisiile de CO2, în majoritate produs din rumeguș și resturi de lemn, comprimate la presiune
ridicată fără aditivi pentru lipire. Ei sunt de forma cilindrică, de obicei măsurănd între 6-10 mm
diametru și 10-30 mm lungime. Fiind un combustibil produs la standarde înalte și comprimat,
peleții permit că transportul lor să fie economic și să se utilizeze sisteme complet automatizate în
unitățile producătoare de electricitate și căldura, deNla cele care deservesc o singură familie pana
la cele publice. Cu o dezvoltare rapidă a segmentului de piață, ele reprezintă tehnologia cheie
pentru creșterea utilizării biomasei în Europa și întreaga lume. Peleții sunt și o modalitate
excelentă de utilizare a resurselor locale și de contribuire la păstrarea mediului înconjurător și
prevenirea schimbărilor climatice. În curand vom lansa un portal dedicat surselor regenerabile de
energie (biomasa) din Romania. Obiectivul nostru principal este sa promovăm utilizarea pe scara
largă a biomasei și a deșeurilor lemnoase ca o sursă de energie rentabilă din punct de vedere al
costului si benefica din punct de vedere al protectiei mediului din Romania.
[Link], o sursa de energie aflata la răscruce
Folosită atât pentru obținerea de curent electric, cât și a agentului termic pentru locuințe,
energia extrasă din biomasă ridică, mai nou, probleme de etică, întrucât în multe zone ale lumii e
nevoie mai degrabă de hrană, decât de combustibili.
Deși folosirea biomasei în scopuri energetice este una dintre cerințele Uniunii Europene,
există voci care susțin că folosirea acestei resurse necesită precizări și reconsiderări. Motivele
scepticilor sunt două: poluarea și lipsa de hrană. Chinezii au anunțat deja că renunță la proiectul
de a produce etanol pentru automobile din porumb, întrucât – din cauza secetei – anul acesta e
nevoie de toată producția de cereale pentru hrana animalelor și a oamenilor.
Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, în care se înscriu: lemnul, pleava,
uleiurile și deșeurile vegetale din sectorul forestier, agricol și industrial, dar și cerealele și
fructele, din care se poate face etanol. La fel ca și energiile obținute din combustibilii fosili,
energia produsă din biomasă provine din energia solară înmagazinată în plante, prin procesul de
7
fotosinteză. Principala diferență dintre cele două forme de energie este următoarea: combustibilii
fosili nu pot fi transformați în energie utilizabilă decât după mii de ani, în timp ce energia
biomasei este regenerabilă, putând fi folosită an de an.
[Link], înaintea cărbunelui
În ultimele câteva sute de ani, omul a exploatat biomasa mai ales sub formă de cărbune.
Acest combustibil fosil a rezultat în urma unor transformări chimice îndelungate. Combustibilii
fosili sunt constituiți din aceleași elemente chimice (hidrogen și carbon) ca și biomasa proaspătă.
Cu toate acestea, ei nu sunt considerați surse de energie regenerabilă din cauza timpului
îndelungat de care au nevoie pentru a se forma. În aceeași situație se află și gazele naturale și
petrolul.
Azi, omenirea e obligată să revină la folosirea energiilor regenerabile. După energia
solară, biomasa a fost folosită în scopuri energetice încă de când a fost descoperit focul, pentru că
primii oameni s-au încălzit arzând lemne și abia mai târziu au descoperit cărbunii și petrolul. și
deșeurile conțin energie.
Deșeurile alimentare și cele industriale, apele uzate și deșeurile menajere sunt surse
specifice de biomasă. Aceasta se prezintă sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și poate avea
nenumărate aplicații. La ora actuală, energia biomasei provine în cea mai mare parte din elemente
solide, precum așchiile de lemn, rumegușul, unele deșeuri menajere, dar și din elemente lichide,
între care se numără în primul rând detergenții proveniți din coacerea lemnului în industria
papetăriei.
Biomasa prezintă multe avantaje ca sursă de energie. Ea poate fi folosită atât pentru
producerea de electricitate, cât și pentru obținerea de energie termică. Dar aici intervine problema
poluării. Ultimele studii arată că arderea deșeurilor produce mult prea mult dioxid de carbon și,
prin urmare, ce se economisește pe o parte se pierde pe alta.
[Link] este principala sursă bio
Există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu viteză mare
de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahăr, rapița, plantele erbacee cu rapiditate de
creștere și diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor și din construcții,
paiele și tulpinele cerealelor, deșeurile rezultate după prelucrarea lemnului, deșeurile de hârtie și
uleiurile vegetale uzate. Principala resursă de biomasă o reprezintă însă lemnul. Energia asociată
biomasei forestiere ar putea să fie foarte profitabilă noilor industrii, entru că toată materia
8
celulozică abandonată astăzi (crengi, scoarță de copac, trunchiuri, bușteni) va fi transformată în
produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice duce la producerea de
combustibili solizi sau lichizi care ar putea înlocui o bună parte din consumul actual de petrol,
odată ce tehnologiile de conversie energetică se vor dovedi rentabile. De asemenea, terenurile
puțin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu
perioade de tăiere o dată la 10 ani. Pe de altă parte, biomasa agricolă (bălegarul, reziduurile
celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe și legume și apele reziduale din industria
alimentară) poate produce etanol sau biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestieră, care este disponibilă pe toată perioada anului,
biomasa agricolă nu este, de obicei, disponibilă decât o dată pe an. Biogazul provenind din
bălegar poate încălzi locuințele; purificat și comprimat, el poate alimenta mașinile agricole.
Utilizarea deșeurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizând
problemele eliminării gunoaielor și furnizarea de energie.
[Link], șansă pentru dezvoltarea rurală
Biomasa, ca sursă de energie alternativă, contribuie, în prezent, cu 14 la sută la consumul mondial
de energie primară. Pentru trei sferturi din populația globului ce trăiește în țările în curs de
dezvoltare, biomasa reprezintă cea mai importantă sursă de energie. Obiectivul propus în Cartea
Albă a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitară „Energy for the future: renewable
sources of energy" presupune că raportul surselor regenerabile de energie al țărilor membre ale
Uniunii Europene să ajungă la 12% din consumul total de resurse primare până în 2010. De
exemplu, în Ungaria, energia obținută din biomasă este în creștere. Aceasta a înlocuit deja unele
centrale care operau pe cărbune. La un moment dat, premierul Ferenc Gyurcsany estima că, până
în 2020, 16% din energia produsă în Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de
biomasă reprezintă atât o resursă de energie regenerabilă, cât și o mare șansă pentru dezvoltarea
rurală durabilă. La nivelul Uniunii Europene, se preconizează crearea a peste 300.000 de noi
locuri de muncă în mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei România trebuie să încurajeze
investițiile în surse alternative de energie, pentru ca ponderea energiei electrice produse din
resurse alternative să ajungă la 33 la sută până în 2010. Deși biomasa este una dintre principalele
resurse de energie regenerabilă ale României, în prezent țara noastră își obține cea mai mare parte
din energia verde care provine din resurse hidro. Exploatarea biomasei câștigă însă tot mai mult
teren și la noi.
9
Capitolul II
Din punct de vedere al potențialului energetic al biomasei, teritoriul Romăniei a fost
împărțit în opt regiuni și anume:
- [Link] Dunării – rezervație a biosferei
- 2. Dobrogea
- 3. Moldova
- 4. Munții Carpați (Estici, Sudici, Apuseni)
- 5. Platoul Transilvaniei
- 6. Câmpia de Vest
- 7. Subcarpații
- 8. Câmpia de Sud
Potențialul de biomasa pe sorturi, regiuni și total, este prezentat în tabelul de mai jos.
Așa cum rezultă din acest tabel, potențialul energetic tehnic al biomasei este de
cca.518.400 TJ. Luând că referința pentru potențialul economic amenajabil anul 2030 rezultă
urmatoarele valori de potențial:
10
[Link] biomasei pe teren.
[Link] nivelul UE
Cum este arătat după poza respectivă la nivelu UE. există plantații de lemne energie.
Plantațile respectivă crește în timp de 1 – 3 ani și după ani respectiv începe de colectare.
Colectarea este făcută conform masinile de special. Un fel de combaină special.
[Link] nivelul Firmei respective
Firma S.C Urbana SRL au contractat o firmă de speciale numite S.C Neval SRL care
produce Biomasa respectivă.
11
[Link] biomasei.
La nivelul firmei respective producerea Biomasei constă în :
- La noi în județ nu sunt răspăndite plantații de lemn energie încă dar există încercări.
- Primi resurse de biomasa provine din tăieri forestiere de sănătate și curățeria pădurilor.
Pașile este arătat în pozele de mai jos :
Transportul dinterenul forestier.
[Link] în terenul de prelucrare
12
[Link]ătire pentru transport
13
[Link]ținere emergie din biomasă
[Link]ă
O centrală termoelectrică, sau termocentrală este o centrală electrică care produce
curent electric pe baza conversiei energiei termice obținută prin arderea combustibillilor.
Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine cu
gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere internă. Drept combustibili se folosesc combustibilii
solizi (cărbune, deșeuri sau biomasă), lichizi (păcură) sau gazoși (gaz natural).Uneori sunt
considerate termocentrale și cele care transformă energia termică provenită din alte surse, cum ar
fi energia nucleară, solară sau geotermală, însă construcția acestora diferă întrucâtva de cea a
centralelor care se bazează pe ardere.
[Link]
După destinație, termocentralele se clasifică în:
Centrale termoelectrice (CTE), care produc în special curent electric, căldura fiind un
produs secundar. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special
cu turbinecu abur cu condensație sau cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se
construiesc având la bază un ciclu combinat abur-gaz.
Centrale electrice de termoficare (CET), care produc în cogenerare atât curent electric,
cât și căldură, care iarna predomină. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt
echipate în special cu turbine cu abur cu contrapresiune.
[Link]ționare
14
De obicei termocentralele funcționează pe baza unui ciclu Clausius-Rankine. Sursa
termică, cazanul, încălzește și vaporizează apa. Aburul produs se destinde într-o turbină cu abur
producând lucru mecanic. Apoi, aburul este condensat într-un condensator. Apa condensată este
pompată din nou în cazan și ciclul se [Link] antrenează un generator de curent alternativ
(alternator), care transformă lucrul mecanic în energie electrică, de obicei la tensiunea de 6000 V
și frecvența de 50 Hz în Europa, respectiv 60 Hz în America de Nord și mare parte din America
de Sud.
D. Schema clasica a unei termocentrale bazata pe carbune
E. Schema procesului de piroliza a BIOMASEI
15
[Link] de conversie a BIOMASEI
[Link] din BIOMASA
Biocombustibilii obținuți din biomasa se pot clasifica în două mari categorii:
Biocombustibili convenționali, sau prima generație de biocombustibili:
Ulei vegetal pur
Biodiesel
Bioetanol
Biocombustibili avansati, sau a doua generatie de biocombustibili:
Combustibil (Diesel) Fischer – Tropsch
Bioetanol (din biomasa lignocelulozica)
Ulei de piroliza
Hidrogen
Biometanol
16
Bio-DME
Bio-SNG (prin gazeificarea biomasei)
Biohidrogen (prin gazeificarea biomasei)
Biometan
Biobutanol
[Link] fizico-chimice ale biocombustibililor si combustibililor fosili
17
[Link] combustibili, ori hrană
Biocarburanții suscitau, la un moment dat, un mare entuziasm. Abandonarea
combustibililor fosili în schimbul biogazului și al alcoolului a fost prezentată drept un remediu
împotriva schimbărilor climatice. Oficialii de la Bruxelles cer ca 6 la sută din carburantul utilizat
în 2010 să fie biogaz și 20 la sută, în 2020. Pentru a atinge aceste obiective, guvernul britanic a
redus taxele asupra biocarburanților cu 0,30 de euro pe litru, în timp ce reprezentanții Uniunii
Europene dau agricultorilor 45 de euro pe hectar pentru culturile din care se produc combustibili
verzi (biogaz sau alcool). Toată lumea este aparent mulțumită. Țăranii și industria chimică pot
dezvolta noi piețe, statul poate să-și respecte angajamentele în materie de reducere a emisiilor de
gaz carbonic, iar ecologiștii o pot vedea ca pe inițiativă de domolire a încălzirii globale. Utilizați
la scară mică, biocarburanții sunt inofensivi. Dar, susțin unii specialiști în domeniul energiei,
proiectele Uniunii Europene cer crearea de culturi special destinate producerii de combustibil.
Ceea ce nu reprezintă tocmai un demers ecologic. În cazul Marii Britanii, traficul rutier consumă
37,6 milioane de tone de produse petroliere pe an.
Cultura de oleaginoase cea mai productivă din țară este cea de rapiță, cu aproximativ 3,5
tone pe hectar. Dintr-o tonă de grâne de rapiță rezultă 415 kilograme de biogaz, adică 1,45 de
tone de carburant pe hectar. Pentru a face să meargă toate mașinile pe biogaz, ar fi nevoie de 25,9
milioane de hectare de rapiță, dar Marea Britanie nu are decât 5,7 milioane. Astfel, pentru a
atinge obiectivul cel mai modest al Uniunii Europene, trebuie consacrată cvasi-totalitatea
terenurilor agricole britanice, culturii de rapiță. Dacă același fenomen este calculat la scară
europeană, se constată că efectul asupra aprovizionării alimentare ar fi catastrofal din punct de
vedere alimentar. și dacă, după cum reclamă unii ecologiști, experiența se va extinde la scară
mondială, atunci principalele terenuri fertile de pe planetă vor ajunge să fie destinate producerii
biocombustibilului pentru automobile, iar hrana pentru oameni ar cădea pe planul doi. Cum pe
planetă există prea mulți oameni care mor de foame, o soluție mai bună ar fi să mergem pe jos și
să cultivăm cerealele necesare vieții.
[Link]ții din a doua generație sunt indicați
Utilizarea biocarburanților din prima generație ridică așadar probleme etice, cum ar fi
concurența între produsele alimentare și carburanți. Biocarburanții din prima generație sunt cei
obținuți din diverse culturi precum grâu, porumb, sfeclă de zahăr pentru filiera bioetanol și din
rapiță, floarea-soarelui, arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel.
18
Biocarburanții din a doua generație sunt constituiți din deșeuri lemnoase, din reziduuri
alimentare și industriale. În acest sens, oamenii de știință susțin că utilizarea biocarburanților din
cea de-a doua generație este cea mai indicată din punct de vedere ecologic. Țări precum
Germania, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii au dezvoltat sistemul de biocarburanți din
cea de-a doua generație, dar costurile pentru construcția unor astfel de biorafinării sunt foarte
mari. Pe de altă parte, acești specialiști au sugerat că reîmpăduririle și protejarea habitatelor
constituie o soluție mai bună de micșorare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Ei susțin că
pădurile ar putea absorbi de nouă ori mai mult CO2 decât ar putea-o face utilizarea de
biocarburanți în aceeași arie. Dimpotrivă, producerea de biocarburant ar duce la alte defrișări.
[Link] de ulei este un pericol
La nivel mondial, problemele pe care le creează încurajarea utilizării biodieselului sunt și
mai mari. Cultura cea mai distrugătoare de pe glob ar putea deveni palmierul de ulei. "Cererea de
biodiesel din partea Uniunii Europene va absorbi cea mai mare parte din stocurile de ulei de
palmier brut din Malaysia. Și asta pentru că acest carburant obținut din uleiul de palmier e mult
mai ieftin decât altele", scriau ziariștii cotidienelor britanice. Asociația Prietenii Pământului a
publicat, încă din septembrie 2005, un raport asupra impactului pe care l-ar avea această
producție asupra mediului. "După estimările noastre, în Malaysia, 87% din deșertificări sunt
provocate de dezvoltarea plantațiilor de palmieri". La Sumatra și la Bornéo, 4 milioane de hectare
de pădure au fost transformate în plantații cu palmieri. Malaysienii intenționează să defrișeze încă
6 milioane, iar indonezienii vreo 16,5 milioane. Mii de indigeni au fost expulzați de pe
pământurile lor din această cauză. Nenumăratele incendii de pădure, care au avut loc în regiunile
respective, au fost aprinse de plantatorii de palmieri. Tot sectorul a devenit un gigantic câmp cu
palmieri de ulei. Mai mult decât atât, înainte de plantarea acestor arbori scunzi, este necesar să se
taie și să se ardă copaci mari din pădurile tropicale, care ar fi putut elimina o cantitate imensă de
dioxid de carbon în atmosferă.
19
Bibliografie
1.)[Link]
2.)[Link]
%20Gh/2%20SISTEME%20ENERGETICE%20IN%20CONSTRUCTII/1%20Biom [Link]
3.) [Link]
4.) BIOMASA – sursă de energie curate. [Link]. Dorin STĂNICĂ-[Link].
Ion ONUȚU UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI
5.) [Link]
6.)[Link]
energie-1_50aef78e7c42d5a663a1f172/[Link]
20