Epidemiologie

C1
[Link] si structura generala a procesului epidemiologic

1 DEFINIŢIE:
Epidemiologia studiaza si investigheaza totalitatea factorilor,
fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale şi sociale, cu rol
determinant şi/sau dinamizator, favorizand apariţia, extinderea, evoluţia
stării de boală la nivel nivel populaţional.

 STRUCTURA P.E.:

 Factori determinanţi : : surse, moduri şi căi de transm ., receptivitate

., -

 Factori dinamizatori - favorizanţi: naturali, socio-economici

[Link] notiunilor de focar epidemic,proces infectios, focar de infectie

FOCARUL EPIDEMIC: zona, spaţiul, arealul în care se găsesc surse de

agenţi patogeni cu potenţial de diseminare spre organismele receptive.
PROCESUL INFECŢIOS (INFECŢIA): totalitatea reacţiilor locae şi/sau
generale determinate de impactul dintre agenţii patogeni şi organismele
receptive, reacţii tipice şi atipice.
 FOCARUL DE INFECŢIE: locul, ţesutul, organul unde se evidenţiază,
prin anumite semne, lupta dintre agenţii patogeni şi organismul uman sau
animal.

[Link] de agenti patogeni:definitie,categorii

Definiţie (generală): organism care asigură:-- găzduirea agentului

patogen; supravieţuirea; --eventual înmulţirea;-;întotdeauna
diseminarea;-- prezintăsau nu semne clinice de boală..

 Categorii: : --omul bolnav cu forme clinice: tipice sau atipice;

 omul purtator de agent patogen;dar şi

 animalele, păsările: idem

 vectorii biologic activi

[Link] de agenti patogeni:definitie,categorii,implicatii in sanatatea

populationala

Definiţia: identică cu a sursei, în general, cu menţiunea: nu prezintă semne

clinice de boala
Categorii: : preinfecţioşi , sănătoşi, foşti bolnavi.

 Purtăătorii preinfecţioşi
 viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii; contagios, îndeosebi în
ultima parte a incubaţiei; durată variabilă (gripă —scurtă; HV—lungă);
o depistarea dificilă, acţiuni speciale, printre contacţii cu cazul
index. 1 Purtatorii sanatosi
o persoane cu rezistenţa generală bună şi, eventual, un anumit
nivel de imunizare;
o primesc şi reţin agenţii patogeni de la alte surse;
o diseminare : zile -săptămâni (excepţie: VHB, C, D, F, G şi
HIV);
•depistare: acţiuni speciale tip screening;
• orice specie microbiană;
• semnificaţie epidemiologică (ex. SBHA).

1 Purtătorii foşti bolnavi

a) convalescenţi :durata variabilă (zile,luni) (foarte multe specii
microbiene)
b) cronici: peste 6 luni de la vindecare – ani, toată viaţa (S. typhi,
,Shigella, HVB, C, D, F, G, B. , B. Koch, ,

, Brucella spp., H. palustru etc.) .) -

• purtăătorii foşti bolnavi cronici - cu o deosebită ă semnificaţie
epidemiologica

[Link] particular ca sursa de ag patogeni al animalelor,pasarilor si al

unor artropode

A) animalele si pasarile
 • majoritate sunt zooantroponoze (> 90, mondial; 15-20, în Europa)
• animalele – păsările – surse: sălbatice, domestice, peridomestice

 categorii de surse: bolnave (tipic, atipic) purtătoare de agenţi patogeni

(cele 3tipuri)  caracteristici: sursă predominant rurală şi ocupationala

 zooantroponoze: rural/urban → ocupaţionale → populaţie

generală;  păsările şi unele animale: migraţie → transfer ....

 implicaţiile: medicale/veterinare → socio -economice

B) ARTROPODELE (INSECTELEARTROPODELE) vectori biologic activi

(gazde obligatorii):

1
• paduchii omului

tifos exantematic, febra recurentă, , febra de Wolhinia(5 zile);

 ţânţarii(var )malaria, encefalitele, galbenaria, febra galbenăă, ,

dengadenga, filarioza;, ;

 căpuşele (var )encefalitele, tularemia, febra recurenta, febra Q, febra

butonoasă, tifosul american, african şi asiatic;
 purecii şobolanilor: pesta, tularemia, tifosul
[Link],nereceptivitatea,rezistenta,imunitatea:definitii,clasificare,
semnificatii ptr [Link]
RECEPTIVITATEA: stare complexă, dependentă de amprente genetice şi
de natura evoluţiei vieţii → nu conferă protecţie
NERECEPTIVITATEA: stare opusă, frecvent realizată prin program (ex.
vaccinările, educarea populaţiei etc.)

# ambele stări → influenţate de condiţiile socio-economice şi ecologice,

vârstă, sex, stări fiziologice sau patologice REZISTENŢA faţă de
agresiuni variate are două componente:
 rezistenţa generală nespecifică
 rezistenţa specifică (imunitatea).
Rezistenţa specifică (imunitatea): - umorală – Ac

 celulară – celule cu “memorie”

 agresiune → organismul = răspuns complex adaptiv prin
homeostazie imunologică = capacitate de recunoaştere ulterioară pentru
neutralizarea agentului patogen
IMUNITATEA: - naturală - de specie
 pasivă (maternă)
 activă (boală)
 artificială - pasivă : - seruri
 Ig
 activă – vaccinuri
 perspective de ameliorare a eficienţei protective a rezistenţei
nespecifice şi specifice:
 Ac monoclonali
 imunostimularea ribozomală
 imunostimularea proteoglicanilor membranari

[Link] imunitar:definitie,categorii,moduri de evaluare,scopurile

cunoasterii acesteia

FONDUL IMUNITAR POPULAŢIONAL: - natural - artificial

 proporţia de posesori Ac specifici
 metode de evaluare: epidemiologică şi serologică

 evaluarea fondului imunitar în scopul cunoaşterii: - istoriei naturale

reale a morbidităţii
- eficienţei unei vaccinări
- eficienţei imunogene, comparative, a unor vaccinuri din aceiaşi clasă -
duratei unei stări de imunitate

[Link] dinamizatori-favorizanti ai procesului epidemiologic in bolile

transmisibile :definitie ,categorii,implicatii in aparitia si evolutia
procesului epidemiologic

 intervin în: - crearea “momentului critic” → FD

 evoluţiile particulare ale PE
 asociativ, pondere variată
 dificil de evaluat momentul şi ponderea intervenţiei
 prevenţia → evitarea intervenţiei nesanogene a FDF
1. Naturali

 cosmici: activitatea solară

 meteorologici: temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea…
 climatici: latitudine, altitudine
 geografici: relieful, structurile geochimice, suprafeţele de pădure, de
apă...
2. Socio-economici

 condiţiile de viaţă: venituri, mărimea familiei, locuinţa, alimentaţia,

aglomerarea, asistenţa medico-sanitară, culturală
  condiţiile de muncă: locul de muncă, vechimea, procesul
tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri particulare
 influenţează PE: - sezonalitatea;

 patologie geografică;
 meteoropatologie;
 excesul de morbiditate şi mortalitate;
 tipul de manifestare a PE.
● Exemplu:
 sezonul rece: -rezistenţă scăzută la “poarta de intrare” a aparatului
respirator; - vasoconstricţie – perturbare factori proteici;
- suprasolicitări metabolice; - dezechilibre nutriţionale; - tulburări neuro-
endocrine; - aglomeraţie;

- lipsa ventilaţiei;
- microclimat deficitar;
- insuficienţa igienizării cotidiene; - eforturi fizice.
 sezonul cald: - perturbarea barierelor aparatului digestiv;
 nutriţie: celuloza, contaminare, lichide în exces;
 pH acid gastric → perturbări;
 brasaj populaţional;
 colectivităţi temporare → igiena deficitară;
 activităţi specifice: păstorit, explorarea bogăţiilor naturale, şantiere,
turism etc.
 migraţie animale, păsări;
 muştele;
 averse de ploaie, inundaţii etc.
 prevenţia şi combaterea → orientată în raport de sezonalitate

[Link] de manifestare ale procesului epidemiologic in bolile transmisi
bile
:definitie,categorii

 dependente de: - particularităţile factorului determinant

 intervenţia factorilor dinamizatori-favorizanţi
 formele de manifestare ale procesului epidemiologic (PE) sunt
caracterizate prin:
• numărul şi dispersia temporală şi spaţială a cazurilor de boală
• extensivitatea şi severitatea
 clasic manifestarea PE poate fi: - sporadică
 endemică
 epidemică
 pandemică
 în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”
 endemo-sporadică
 sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite
 endemo-epidemică
 epidemii cu evoluţie: - lentă
 explozivă
 durată variată
 extensivitate şi severitate variată
MANIFESTAREA SEZONIERĂ:

 creşterea incidenţei bolii în populaţie într-o anumită perioadă de

timp, comparativ cu restul anului;
 expresia influenţei factorilor de mediu;
 mai evidentă în cazul bolilor cu incidenţa crescută
 Exemple de boli cu manifestare sezoniera : vara – BDA; iarna - gripa,
HVA;

MANIFESTAREA PERIODICA:

la un  

- specifică în cazul bolilor cu evoluţie naturală (neinfluenţate de acţiunile

de vaccinare) sau în contextul unui fenomen social deosebit (pelerinaje la
Mecca…)

Exemple de boli cu manifestare periodică: rujeola (5 ani),

gripa (3-5 ani),

infecţii streptococice (5-9 ani), meningococice (9-15 ani)
[Link]:definitie,clasificari

Manifestarea epidemică  cumulare de epidemii: - spaţial - temporal

extindere spaţială deosebită
prezenţa “în exces” a factorilor PE
cauze deosebite: - acumularea intensă de receptivi - agenţi noi sau
“modificaţi”
- contaminarea căilor de transmitere (cataclisme) - condiţii naturale şi
socio-economice particulare - brasajul populaţional (import-export)

 număr mare şi relativ mare de îmbolnăviri

 puternică “concentrare” spaţială şi temporală
 cauze: - endemicitatea, hiperendemicitatea
 acumularea de surse
 contaminarea unor căi de transmitere
 creşterea fondului de receptivi
 prezenţa factorilor dinamizatori-favorizanţi
 cataclisme
 deficienţe grave în activitatea medico-sanitară

[Link]:definitie,clasificari,comparatii temporale ale pandemiilor

Manifestarea pandemică

 cumulare de epidemii: - spaţial - temporal

 extindere spaţială deosebită
 prezenţa “în exces” a factorilor PE
 cauze deosebite: - acumularea intensă de receptivi - agenţi noi sau
“modificaţi”
- contaminarea căilor de transmitere (cataclisme) - condiţii naturale şi
socio-economice particulare - brasajul populaţional (import-export)
- deficienţe de supraveghere epidemiologică
- pandemii “istorice”: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic,
febra recurentă de păduche, etc. - pandemii “moderne”: “trenante” - HV
- HIV
- pandemii cu risc de reemergenţă: gripa, holera, etc.
- necesară: supravegherea epidemiologică continuă, naţională şi
internaţională (OMS,CDC)
[Link] epidemiologice ale variatiei antigenice naturale ale
virusului gripei tip A

Date generale

 cunoscută din antichitate

 denumirea: gripper (fr.) = a ataca, a brusca influere (lat.) = a curge

 numeroase pandemii devastatoare: 1530, 1580, 1582, 1782, 1889-

90, 1918-19 1957-59, 1968-69
 cea mai răspândită şi frecventă infecţie acută a aparatului respirator
 pierderi semnificative
 virusurile: A (1933), B (1936), C (1950)
 gripa tip A: frecvent epidemică, riscuri pandemice, exces
mortalitate 


 exces de mortalitate
 implicaţii-medicale –morbiditate extensiva
--complicatii
--exces de mortalitate -economice:
 vacc. “anuale” (costuri ridicate)

 spitalizări
 tratamente în ambulator
  concedii medicale
 absenteism variat
 perturbări ale activ. social-econ.
 suprav. epidemiologică continuă restructurarea genetică continuă, în
ritmuri variate, cu structuri intermediare
 tipuri: A0, A1, A2 → A3
 subtipuri: H1N1, H2N2, H3N2
 an de an, variaţii antigenice minore (“antigenic drift”)
 periodic, prin acumulări → var. antig. majore (“antigenic shift”) →
un nou tip → pandemigen (3-4/secol : sec XX: 1918-1919, 1957-1958,
1968-1969)
 restructurarea (var.) antigenică indusă de:
1. presiunea fondului imunitar populaţional
2. infecţii mixte, cu 2 subtipuri, la aceeaşi gazdă
3. pasaje periodice pe gazde aviare şi porcine, îndeosebi în zone
asiatice

[Link] proprietati ale virusului gripei A,in afara variatiei antigenice,cu

implicatii in preventie si combatere

1. variaţia structurală permanentă a antigenelor principale: H1 →

H8 şi N1 → N7
2. posibilităţi de schimbare a gazdei: Hong-Kong – 1997-1998
(18/6) → H5N1 (aviar) → decese la oameni/găini
3. rezistenţa redusă în mediul ambiental (aerisire, igienă comună)
 4. absenţa utilităţii antibioticelor (indic. medicală în complic.
bact
→ 5-7 zile de la debutul gripei)
5. eficienţa antiviralelor (amantadina, rimantadina, acyclovir etc. →
pot reduce riscul complicaţiilor) în administrare precoce (preţ de cost
crescut) 6. sensibile la decontaminanţii uzuali
Recunoaşterea tulpinilor necesită notarea:
 tipului (A, B, C)
 gazda de origine (om, animal, pasăre)
 zona geografică (Asia, Europa etc.)
 nr. de înregistrare a tulpinei în lab. de referinţă Londra sau Atlanta
 anul izolării
 subtipul antigenic al H sau N (pt. v. A)
exemplu pt. vaccinul utilizat în diverse sezoane epidemice

[Link] de agent patogen in gripa

-forme clinice tipice medii -omul bolnav -grave

-forme clinice atipice -omul purtător de virus
-animale, păsări: porcine, păsări sălbatice etc.

15. Moduri si cai de transmitere a virusurilor gripei

 direct – predominant → v.g. rezistenţă redusă

 indirect – aer, obiecte, mâini – recent contaminate
Factorii d-f

 scăderea rezistenţei generale

 aglomeraţie
 condiţii socio-economice deficitare
 sezonul rece şi de trecere etc.

[Link] in gripa

Receptivitatea

- generală în absenţa Ac specifici la titruri protective – corespunzători

structurii antigenice a tulpinilor
circulante
 crescută: copii, vârstnici,gravide,imunosupresaţi
o scăzută: persoane recent vaccinate sau care au trecut prin
infecţia gripală,în sezonul epidemic precedent
 imunitate strict specifică

[Link] si combatea in gripa

PREVENŢIE
• generală

  anchete seroepidemiologice
 izolarea de virus
 protecţia grupurilor cu risc
 supraveghere epidem. tip “santinelă” – model OMS
 educaţie pentru cooperare populaţională
 relaţii cu structurile socio-economice
• specială

 Ig standard
 amantadină - A
 rimantadină - A
 antivirale - ribavirină - A+B
 zanamivir - A+B
 acyclovir - A+B
• specifică → vaccinare: România = 8 doze/1000 loc.

(1999/2000: SUA = 255; Franţa = 133; Polonia = 32; Slovenia = 36

doze/1000 loc.) Combatere → lichidarea procesului epidemiologic
 anchete
 depistare
 declarare
 izolare
 contacţii: supraveghere 1-5 zile
 creşterea rezistenţei generale
 Ig, vaccinuri
 igienizare de toate tipurile
 educaţie
 investigaţii speciale: serologie, virologie, morbiditate, complicaţii,
decese etc.

[Link] rujeolei:caracteristici cu importanta epidemiologica

 rezistenţă ambientală redusă

 distrus prin igienizare generală
 decontaminanţii chimici → rareori
 antivirale → persoane cu risc major, precoce, rareori
 omogen structural ?! → 10 genotipuri
 stabil antigenic
 imunogenitate ridicată
 termolabil
 sensibil la cantităţi mici de Ac specifici
 dificil de conservat în laborator şi preparate vaccinale
 fără surse extraumane
 nu determină starea de purtător cronic

[Link] aparitiei rujeolei in categorii populationale incluse in

Programul Extins de Imunizari

1. termolabilitatea vacc. (+ 4 – +80 C) – nu congelare

2. blocarea imunogenităţii în prezenţa Ac materni sau a Ig – secr.
+ interferon “p. intrare”
 3. inerţie imunol. → 1-5%
4. diminuarea titrurilor postvaccinale
5. afectarea grupurilor neincluse în programe de vaccinare
6. nerecuperarea → contraindicaţiilor temporare
7. motivaţii mistico-religioase
8. neglijenţe populaţionale şi medico-sanitare
9. vacc. la vârsta de 10-11 luni lasă “descoperite” segmente
populaţionale receptive de rujeolă
10. existenţa genotipurilor

20 Caracteristici ale virusului rujeolei in perspectiva programului de

eliminare si eradicare [Link] de agenti patogeni in rujeola
-omul bolnav : forme –tipice -atipice

purtator de virus:-preinfectios (3-5 zile) -sanatos

-fost bolnav

[Link] si cai de transmitere a virusului rujeolei

-direct: predominant, doze infectante reduse, pic. Flügge, aglomeraţii,

mod de viaţă neigienic -indirect: aer, obiecte, mâini recent contaminate
(familii, colectivităţi)

[Link] in rujeola

Receptivitate
 generală: pers. fără titruri protective de Ac obţinute prin boală sau
vaccinare
 risc major: copiii < 15 ani
 nereceptivi: majoritatea copiilor < 6 luni boală
 imunitatea post durabilă vaccinare
 importanţă: rezistenţă generală nespecifică şi caracteristicile tulpinii
de virus
Factorii dinamizatori-favorizanţi → similari gripă
[Link] de manifestare ale procesului epidemiologic in rujeola

- sporadică:
 în populaţiile unde se practică vaccinarea, prin program
 rujeola la “vaccinaţi”
 golurile “vaccinale”
 adulţi
- endemică:
 nu este caracteristică
 colectivităţi, asist. medico-socială, incomplet imunizate -
epidemică:
 în trecut, predominantă
 în prezent, unde nu se practică vaccinarea
 microepidemii (izbucniri epidemice) → în zone vaccinate (goluri
imunitare) – deficienţe socio-economice, secte
[Link] si combaterea in rujeola

- generală
 supravegherea epidemiologică a colectivităţilor de copii
 includerea în programele de vaccinare
 creşterea rezistenţei generale
 protecţia copiilor cu contraindicaţii pentru vaccinare
 educaţia populaţiei pentru cooperare
- specială
 Ig – rareori: 3 luni pre şi post vaccinare; antivirale - specifică
 vaccinarea: 1963 – S.U.A.; 1971 – România;
 Schema vacc.:2 - 3 doze
COMBATEREA

 în zonele cu programe extinse de vaccinare, combaterea va include

operaţiunile comune (vezi gripa)
 vaccinarea şi revaccinarea în focarul epidemic şi în arealul
înconjurător → eficientă

[Link] rubeolei:caract cu import epidemiologica

 maladie cu etiologie virală

 specifică omului
 răspândire universală
 > 30% manifestări atipice
 aspect general: maladie benignă
 indice de contagiozitate foarte ridicat
 confundată cu rujeola şi/ sau scarlatina
 1964 – epidemie extensivă şi severă în S.U.A. (> 100.000 gravide
afectate/ > 20.000 cu malformaţii congenitale)
 1969 – S.U.A. – program extins de vaccinare
 1970 – variate arii geografice – vaccinarea elevelor din ultima clasă
de liceu şi a studentelor
 1977 – S.U.A. – vaccinarea extensivă a copiilor ≥ 12 luni de viaţă
(incidenţa scade puternic)
  recomandări: certificate de căsătorie însoţite de investigaţii sero-
epidemiologice şi consiliere
 1978 – vaccin asociat anti-rujeolă-rubeolă
 1980-1985 – trivaccin: anti-rujeolă-rubeolă-parotidită
 România: media anuală 130 0/0000 loc. (cazuri raportate)
Caracteristici cu importanţă epidemiologică ale virusului rubeolei

 rezistenţa scăzută în mediul ambiental

 nu impune utilizarea decontaminării cu substanţe chimice
 sensibil la antivirale
 rezistent la antibiotice
 rezistă ani de zile la -700C
 nu are gazde extraumane
 cel mai teratogen agent biologic (1941: oftalmologul australian
Greeg)
 structură antigenică omogenă şi stabilă
 imunogenitate ridicată
 nu determină starea de purtător cronic

[Link] de agent patogen in rubeola

Surse de virus:

 omul bolnav - contagios toată perioada de boală (intens contagios: 7

zile înainte şi 14 zile după exantem) - forme clinice: tipice şi atipice (<
30%)
 omul purtător de virus:
 preinfecţios (7 zile)
 sănătos (1-3 zile)
 fost bolnav (convalescent – zile, săptămâni; rareori: 12-15 luni)
 nou-născutul cu RC elimină virusul şi după naştere (mai contagios
decât celelalte surse: 100-1000 ori) prin: - secreţii naso-faringiene
,urina ,fecale

- secreţii conjunctivale şi vaginale

 naşteri premature, avorturi, feţi morţi; pericol – virusul persistă în
ţesuturile fătului

[Link] epidemiologice si clinice ale rubeolei congenitale

 > 15% din femeile postpubertate sunt receptive;
 risc major: rubeola la gravida în trimestrul I (> 20-25%
malformaţii);
 complicaţiile postinfecţioase congenitale → tardive, 2 ani viaţă (în
epidemii = 50-80%);
 inserţie socială deficitară;
 triada principală: malformaţii:
 oculare (cataracta, microftalmia, glaucomul, corioretinita);
 cardiace (persistenţa conductului arterial, stenoza arterei pulmonare,
defecte septale);
 auriculare (surditatea).
 alte malformaţii ca: microcefalie, meningoencefalita, întârziere
mentală şi de creştere, tulburări osoase, splenice, trombocitopenia,
purpura etc.
 Prevenţie: generală; sigură = vaccinare

[Link] si cai de transmitere a virusului rubeolei

• modul direct:
 maladie cu transmitere în condiţii “de aglomeraţie”
 transplacentar – rubeola congenitală
• modul indirect: mai puţin ca la gripă

[Link] in rubeola :evaluare,semnificatii practica

Receptivitate

 generală
 protecţia maternă până la 6 luni de viaţă (proporţii ridicate)
 ridicată: preşcolari şi şcolari mici
 imunitatea postinfecţioasă: scade cu timpul; adolescenţii şi tinerii
adulţi, receptivi în proporţii ridicate (risc major: femeile la vârsta
procreării)
 reinfecţiile: posibile, benigne, periculoase pentru gravide
 fondul imunitar: evaluare prin RIH (≥ 1/64 nivel protectiv)
 protecţia postinfecţie şi postvaccinare: Ac-Fc, IH, N, IgA secr.
(căile respiratorii)
[Link] de manifestarre ale procesului epidemiologic in rubeola

Manifestările procesului epidemiologic

 sporadică: interepidemică, rezistenţă generală nespecifică bună,

vaccinări, cu semnificaţie diferită în raport cu vârsta
 endemică: nu este caracteristică, uneori: colectivităţi preşcolare şi
şcolari mici, colectivităţi asistenţi medico-sociali pentru copii
 epidemică: - 5-9 ani, mai rar restul;
 ciclizare multianuală: 6-7 ani;
 dependent de tulpina circulantă;
 1964 – S.U.A. (“tulpina americană”);
 epidemii în multe arii geografice
[Link] si combaterea in rubeola

PREVENŢIA

 măsuri generale educaţionale şi de supraveghere a gravidei;

 vaccinarea (mono, bi-vaccin, tri-vaccin);
 certificatele de căsătorie – consiliere – vaccinare (atenţie la vaccinul
cu virus viu atenuat)
COMBATEREA

 anchete epidemiologice;
 depistarea, izolarea şi tratamentul bolnavilor;
 atenţie la formele atipice;
 acţiuni speciale de protecţie a gravidelor cu întreruperea sarcinii în
caz de contact sigur cu un caz de rubeolă a gravidei în trimestrul I de
sarcină.