SISTEMUL LIMFATIC , LIMFA
Limfa este un component al mediului intern, are compoziție asemănătoare plasmei
sanguine, nu conține proteine cu moleculă mare, circulă într-un sistem închis de vase
limfatice și, in final, este colectată de vase limfatice mari care se deschid în venele cave.
Sistemul limfatic este format din:
a) vase limfatice care confluează și formează vase colectoare mari: 1. Canalul toracic - se
deschide în vema subclaviculară stângă și 2. Canalul limfatic(vena limfatică dreaptă) – se
deschide în vena subclaviculară dreaptă;
b) organe limfatice centrale : măduva hematogenă, timusul
c) organe limfatice periferice: ganglioni limfatici și splina
Splina este un organ abdominal nepereche, produce limfocite, distruge hematiile
îmbătrânite, intervine în metobolismul fierului și este un organ care depozitează sânge.
Ganglionii limfatici(fig 1) sunt formațiuni mici, ovoide, situați pe traiectul unor vase
limfatice, grupați în zona inghinală, axilară și a gâtului. Strunctura unui ganglion limfatic:
capsulă fibroasă, zona corticală, zona medulară.
Rolul circulației limfatice: 1. de drenaj al lichidului interstițial, evitând reținerea lui în
țesuturi( edemul, 2. imunitar – transportă la și de la ganglionii limfatici limfocitele T si B 3. în
transportul hormonilor și chilomicronilor( corelați datele prezentate cu imunitatea specifiă
și absorbția lipidelor)
[Link] unui ganglion limfatic, cu vase aferente prin care intră limfa în ganglion și vase
eferente prin care părăsește ganglionul.
2. Sistemul limfatic: în verde vase limfatice și ganglionii de pe traiectul lor, în grena, organe
limfatice, cu exceptia inimii
Modificări fiziologice ale aparatului cardiovascular
- modificări ale EKG ului
- modificări ale frecvenței cardiace( aritmii) – tahicardie și bradicardie
- modificări ale zgomotelor cardiace( sufluri)
- hipertrofierea cordului
- anghină pectorală
- infarct miocardic
- stenoză mitrală
- modificări ale tensiunii arteriale – hiper și hipotensiune
- accident vascular cerebral(ACV)
- ateroscleroză
- varice
Factori de risc: malformații ale cordului, vârsta, sedentarismul, fumatul, excesul alimentar cu
grăsimi animale, eforturi fizice îndelungate și necontrolate, factori emoționali: steresul,
supărările, enervările, , ortostatismul îndelungat în anumite profesii( frizer, bucătar, medic
stomatolog), obezitatea.
Concluzii:
Sstemul cardiovascular este format din inima și vase de sânge
Inima este un organ musculos tetracavitar
Este formată din perete și patru cavități – două atrii și două ventricule
Miocardul este muschiul inimii și este constituit din țesut muscular striat de tip
cardiac și tesutul nodal, embrionar sau excitocanductor – care asigura automatismul
cardiac
Activitatea inimii constă într-o succesiune de contracții – sistole – și relaxări – diastole
– o sistolă urmată de o diastolă reprezintă ciclul cardia sau revoluția cardiacă cu o
durată de 0,8 secunde la un ritm cardiac de 70 contractii pe minut
Vasele de șânge sunt: artere, vene, caplare
Sângele parcurge doua circuite: circulația sistemică sau marea circulație – inimă –
corp inimă și circulația pilmonară sau mica circulație – inimă – plămâni - inimă
Sistemul limfatic este format din vase limfatice și organe limfatice – cu rol în circulația
limfei
Inima și vasele de sânge prezintă modificări fiziologice de adaptare la necesitățile
energetice ale organismului, dar și modificări care duc la apariția bolilor
cardiovasculare.
Evaluare:
1) Mediul intern – a)tabel sintetic cu componentele după modelul
Denumirea Caracteristici morfo - Rol
componentelor structurale
Ex. Eritrocite(hematii Descrierea formei, - Transportul gazelor
nucleului, structură respiratorii
b) câte cinci probleme(pe care la formulați dvs.) referitoare la
calcularea componetelor sângelui(plasmei, apei din plasmă, elementelor figurare) și
transfuzii de sânge, tinând cont de compatibilitatea de grupă și Rh(după modelul de la
testarea inițială)
2. Sistemul cardiovascular – verificări orale și probleme pentru calcularea debitului cardiac
în diferite circumstanțe; aplicații practice – măsurarea tensiunii arteriale pe voluntari( de
preferat cu tensiometrul clasic) și a pulsului în condiții de repaus și efort fizic
3. Pentru cei pasionati – descrieți traseul unei hematii, având ca punct de plecare vena
subclaviculară dreaptă pâna la nivelul arterei plantare digitale a membrului inferior stâng;
desene schematice cu componenetele mediului intern si sistemului circulator, scheme cu
compatibilitate grupelor de sânge, marea și mica circulație etc
RESPIRAȚIA
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul erespirator este constituit din:
- căi aeriene extrapulmonare
- plămâni
Căile aeriene extrapulmonare, cu rol în purificarea, umezirea și încălzirea aerului, dar și alte
funcții) sunt:
- fose nazale – sunt căptușite cu mucoaza nazală este umedă, vascularizată, are rol
respirator și olfactiv – mucoasa olfactivă
- faringele – organ comun pentru calea digestivă și respiratorie
- laringele – tub cartilaginos cu fibre musculare, prezinta doua perechi de corzi vocale ;
rol: respirator și în vorbire
- traheea – are 10 – 12 cm, are inele cartilaginoase incomplete spre esofag, unde
prezintă o lamă musculară( rxplicați rolul acestei lame musculare)
- bronhiile(dreaptă- și stângă) rezultă din ramificarea traheei, sunt formate din inele
cartilaginoase complete și patrund în plămăni
Plămânii – sunt localizati în cavitatea toracică; sunt acoperitți la exterior de doua foițe
numite pleure, între care se află lichidul pleural
Structura
Arbore bronșic, rezultă din ramificarea bronhiilor Țesutul pulmonar propriu-zis
- bronhii lobare pătrund în - lobii pulmonari
- bronhii segmentare ------------------------------------ - segmentele pulmonare
- bronhii lobulare ----------------------------------------- - lobulii pulmonari
- bronhiole respiratorii ----------------------------------- - acinii pulmonari
- bronhiole terminale ------------------------------------- - alveole pulmonare
Din punct de vedere strunctural și funcțional, plșmânii prezintă:
- un sistem de conducte – arborele bronșic prin care circulă gazele respiratorii
- o suprafaăa de schimb reprezentata de alveolele pulmonare, la nivelul cărora se fac
schimburile de gaze dintre sânge și plămâni
1. Sistemul respirator
[Link] pulmonar su saci alveolari
3.
[Link] alveolei pulmonare , de la interior spre exterior: epileliu alveolar, membrana
bazala, în strânsă legătură cu capilarul sanguin - epiteliu capilar, membrana bazală a
capilarului; peretele alveolar și peretele capilarului formează membrana alveolo – capilară,
la nivelul căreria au loc schimburile de gaze dintre sânge și plămâni.