Colegiul Național de Comerț al ASEM

REFERAT
la informatică
tema: Imprimantele

Sîrbu Daniela

Intalnim 3 mari tipuri de imprimante:

 1. Imprimantele matriciale folosesc ace subtiri care bat intr-o panglica impregnata cu cerneala
pentru a tipari imaginea pe hartie. Daca aveti o imprimanta cu ace, rezultatele vor fi mediocre.  Ele folosesc
de fapt, principiul de la masina de scris care foloseste si ea banda tusata. Aceste imprimante sunt ieftine si
usor de folosit. Imprimantele cu 9 ace nu sunt destul de bune pentru Windows. Cele cu 24 de ace fac fata
cu succes tiparirii sub Windows. Marele dezavantaj  este ca  sunt  foarte zgomotoase.

2. Imprimantele cu jet de cerneala arunca mici picaturi de cerneala pe hartie si compun imaginea

de tiparit. Ele tiparesc mai bine decat cele cu ace, nu sunt mult mai scumpe si sunt silentioase.
Imprimantele cu jet de cerneala color sunt doar cu putin mai scumpe decat cele alb-negru, dar culoarea
poate fi punctul forte al lucrarii dumneavoastra. Fotografiile color vor fi tiparite acceptabil, dar nu la
standardul revistelor. Merita sa folositi culoarea acolo unde credeti ca va arata bine, adica in cazul unor
fragmente mici de text sau pentru evidentierea textului, si, mai ales, pentru o fotografie. Anumite modele
nu neaparat de varf pot tipari, folosind hartie speciala si poze la un nivel cu cele din reviste.

3. Imprimantele cu laser realizeaza tiparituri de cea mai buna calitate, dar sunt mult mai scumpe.
Cele mai multe imprimante laser tiparesc doar alb-negru, dar exista si modele mult mai scumpe (de peste
10 milioane lei) care pot tipari color.

PARAMETRII IMPRIMANTEI

Cei mai importanti parametri ai imprimantelor, indiferent de tipul lor constructiv sunt in numar de
2:

1. DPI-ul reprezinta calitatea tipariturii. Cu cat DPI-ul este mai mare cu atat calitatea atat a
textului cat si a pozelor este mai bun.

2. Paginile pe minut (ppm) reprezinta viteza de imprimare. Cu cat viteza este mai mare, cu atat
avem certitudinea ca imprimanta este mai de calitate deoarece vitezele mai mari inseamna mecanica mai
performanta.

3. Tipul hartiei folosite. Pe piata gasim o multitudine de medii de tiparire, hartie normala, hartie
pentru imprimantele cu jet de cerneala (ex. LC-301), hartie de inalta rezolutie pt. realizarea fotografiilor,
etc.

4. Grosimea hartiei folosite. De la 64 la 105 g/m 2 sau hartie speciala de 270 g/m 2 precum si
multe altele in functie de imprimanta.

5. Marimea hartiei folosite: A4, B5, A5, Letter, Legal, 4' x 6', 5' x 7' precum si marimi alese de
utilizator.

6. Sursa de curent: adaptoare sau direct la sursa de curent (110V sau 220V).

7. Consumul in standby si in timpul imprimarii

 8. Temperatura si umiditatea de functionare. Este bine sa o respectam pentru buna
functionare a imprimantei si realizarea unui document de calitate.

9. Nivelul de zgomot

10. Dimensiunile imprimantei

11. Greutatea

12. Limbajul de tiparire (in cazul imprimantelor laser).

13. Memoria imprimantei, etc.

FUNCTIONAREA IMPRIMANTEI

Datorita disparitiei lor in mare parte de pe piata nu vom mai face descrierea imprimantelor matriciale.

Ne vom ocupa in continuare de celelalte 2 mari categorii:

1. Imprimantele cu jet de cerneala

2. Imprimantele laser

Imprimantele cu jet de cerneala

Inca de la introducerea lor in a II-a jumatate a anului 1980, imprimantele cu jet de cerneala au
crescut rapid in popularitate si performanta odata cu scaderi semnificative ale pretului. O imprimanta cu
jet de cerneala arunca extrem de mici picaturi de cerneala pe care ii plaseaza extrem de precis pe coala
de hartie pentru a crea o imagine.

Este bine de stiut ca:

       Picaturile de cerneala (dot) sunt extrem de mici (de obicei intre 50 si 60 microni in diametru),
deci sunt chiar mai mici decat diametrul firului de par uman (70 microni)

       Picaturile de cerneala (dot) sunt pozitionate foarte precis, la rezolutiile mai mari de 1440x720
dots per inch (dpi).

       Picaturile de cerneala (dot) au diferite culori combinate impreuna pentru a crea o imagine de
calitate fotografica.

Intai sa ne aruncam o privire asupra componentelor mecanice ale imprimantei cu jet de cerneala:

Ansamblul capului de imprimare

Capul de imprimare – inima unei imprimante cu jet de cerneala, capul de imprimare contine mici orificii
prin care se imprastie cerneala pe coala de hartie.
Cartusul de cerneala – In functie de firma producatoare si de modelul imprimantei, cartusele de
cerneala vin in variate combinatii, cum ar fi cartuse separate de negru si culoare, culori si negru intr-un
singur cartus sau chiar cate un cartus pentru fiecare culoare. Unele modele de cartuse pot contine capul
de imprimare montat chiar pe cartus.

Motorul pentru miscarea capului de imprimare - Motorul muta ansamblul capului de imprimare
(capul de imprimare si cartusele de cerneala) inapoi si inainte de-alungul hartiei. Anumite imprimante
dispun de un alt motor care ajuta la parcarea ansamblului capului de imprimare cand acesta nu este
folosit.

Cureaua – cureaua este folosita pentru atasarea ansamblului capului de imprimare de motor

Stabilizatorul - ansamblului capului de imprimare de motor foloseste un stabilizator pentru a fi sigur ca

miscarea este precisa si controlata.

Ansamblul de incarcare a hartiei

Tava/ghidajul hartiei – Cele mai multe imprimante cu jet de cerneala dispun de o tavita in care se pot
incarca mai multe coli de hartie. Totodata imprimantele mai dispun si de un ghidaj al hartiei prin care se
face o directionare precisa a foii de hartie.

Rolere - Un set de rolere trag hartia din tavita prin ghidaj si o fac sa inainteze in timp ce ansamblul
capului de imprimare lucreaza la scrierea documentului.

Motorul pentru incarcarea hartiei – Acest motor ajuta rolele sa miste hartia exact cat este nevoie
(rand cu rand).

Alimentatorul – In timp ce imprimantele mai vechi dispuneau de un alimentator extern, marea

majoritatea a imprimantelor vandute in ziua de azi folosesc un circuit de alimentare standard care este
incorporat in interiorul imprimantei.

Circuitele de control – Un mic dar sofisticat ansamblu de circuite electronice este construit in
imprimanta pentru controlul tuturor aspectelor mecanice ale operatiunii de tiparire, precum si pentru
decodarea informatiei trimise catre imprimanta de la computer.

Porturile de conectare la computer – Portul paralel este inca folosit de multe imprimante, dar marea
majoritate a imprimantelor noi folosesc portul USB. Doar cateva imprimante se conecteaza pe port serial
sau pe port SCSI.

Caldura contra vibratii

Diferitele tipuri de imprimante cu jet de cerneala isi formeaza picaturile foarte fine de cerneala in diferite
moduri. Exista doua mari tehnologii folosite in mod curent la fabricarea imprimantelor.

Tehnologia termica – Folosita de fabricanti ca Canon si Hewlett Packard, aceasta metoda este
denumita generic ca bubble jet. In interiorul unei imprimante cu jet de cerneala termica, mici rezistori
creaza caldura, si aceasta caldura vaporizeaza cerneala sub forma unor mici picaturi. Aceste picaturi sunt
aruncate cu putere pe coala de hartie. O imprimanta de acest gen arunca simultan prin capul de
imprimare intre 300 si 600 picaturi de cerneala.
Tehnologia piezoelectrica - Patentata de Epson, aceasta tehnologie foloseste cristale piezo-
electrice. Un cristal este localizat in spatele rezervorului de cerneala. Cristalul receptioneaza o mica
incarcare electrica care cauzeaza  sa vibreze. Cand cristalul vibreaza, o mica parte din cerneala este
fortata sa iasa afara prin orificiului capului de imprimare.

Sa mergem de-alungul procesului de tiparire si sa vedem ce se intampla:

In momentul cand se da  comanda de imprimare au loc urmatoarele operatiuni:

1. Aplicatia software care este folosita (ex. Word, Wordpad, Notepad,etc.) trimite datele de tiparire
catre driverul imprimantei.

2. Driverul transforma datele intr-un format pe care imprimanta il poate intelege si verifica sa vada
daca imprimanta este online si capabila de imprimare.

3. Datele sunt trimise catre driver de la calculator catre imprimanta prin interfata de conectare (USB,
portul paralel, etc.)

4. Imprimanta receptioneaza datele de la computer. Ea stocheaza o parte din date intr-un  buffer
(memorie de stocare a datelor). Acest buffer poate avea valori de la 512 KB RAM pana la 16 MB
RAM, in functie de model. Bufferul este folositor deoarece permite computerului sa termine imprimarea
mai repede. Un buffer mai mare poate retine un document mai complex sau mai multe documente
simple.

5. Daca imprimanta nu a lucrat pentru o perioada de timp, ea va recurge in mod normal la o scurta
curatare pentru a fi sigura ca capul (capetele) de imprimare este curat(e). Odata ce operatiunea de
curatare este facuta imprimanta este capabila de imprimarea documentului.

6. Circuitele de control activeaza motorul de tragere a hartiei. Acesta va actiona rolele, ceea ce va
conduce la tragerea unei foi din tavita imprimante in interiorul imprimantei. Un mic mecanism simte daca
exista foi pentru imprimare. Daca s-a terminat hartia ne apare mesajul de eroare “Out of paper” si se
trimite o avertizare catre calculator.

7. Odata ce hartia este trasa in imprimanta si pozitionata la inceputul paginii, motorul ansamblului
capului de imprimare foloseste cureaua pentru a misca ansamblul capului de imprimare de-alungul
paginii. Motorul ia o mica pauza de o fractiune de secunda de fiecare data in care capul de imprimare
stropeste hartia cu cerneala si pe urma se misca putin inainte de a se opri din nou. Aceasta pauza se
intampla atat de rapid incat ni se pare ca avem o miscare continua.

8. Cartusul color se foloseste de culorile de baza (CMYK) pentru a forma orice culoare pe care ne-o
putem imagina.

9. La sfarsitul la fiecare din acesti pasi, motorul de actionare a hartiei avanseaza hartia cu o fractiune
dintr-un inch. Depinde de modelul imprimantei cu jet de cerneala, capul de imprimare este resetat ca la
inceputul paginii, sau in multe cazuri, simplu isi schimba directia si incepe sa se miste de-alungul paginii
pe care a tiparit-o.

10. Acest proces continua pana cand toata pagina este tiparita. Timpul pe care ti-l ia ca sa tiparesti o
pagina poate varia de la o imprimanta la alta. La fel de bine poate varia si in functie de complexitatea
paginii si de marimea la orice imagine continut in document. De examplu, o imprimanta poate fi
capabila  sa tipareasca 16 pagini pe minut (PPM) de text negru dar ii poate lua mai multe minute daca
are de tiparit o pagina cu o imagine full color.

11. Odata ce tiparirea este completa, capul de imprimare este parcat. Motorul care actioneaza hartia
invarte rolele pentru a termina de impins complet hartia in afara imprimantei. Multe imprimante din ziua
de azi folosesc cerneluri care se usuca extrem de repede,  ca sa putem ridica imediat documentul tiparit.

Reincarcarea cartuselor
Datorita faptului ca cartusele de cerneala costa destul de mult, o afacere uriasa a crescut in jurul
ideii de reancarcare a lor. Pentru multa lume, ideea de  reancarcare reprezinta o idee buna totusi sunt
cateva lucruri care ar trebui sa fim foarte atenti:

Trebuie sa fim foarte siguri ca kitul de reancarcare este pentru modelul de imprimanta pe care il
avem. Asa cum am am scris in sectiunea trecuta, diversele imprimante folosesc diferite tehnologii pentru
punerea de cerneala pe hartie. Daca se foloseste cerneala gresita, se poate degrada iesirea (capul de
imprimare) si este posibil sa defectam inclusiv imprimanta. In timp ce anumite imprimante cu jet de
cerneala comerciale folosesc cerneala pe baza de ulei , virtual toate imprimantele de birou cu jet de
cerneala pentru acasa sau birou au cerneala pe baza de apa. Compozitia exacta a tusului variaza puternic
intre diversele tipuri de imprimante. Spre examplu, imprimantele cu jet de cerneala termice au nevoie de
cerneala care sa fie stabila la temperaturile inalte fata de imprimantele piezoelectrice.

Cei mai multi producatori cer folosirea numai cernelurilor aprobate de ei. Kiturile de reancarcare
normal ca vor duce la pierderea unei imprimari de calitate.

Daca folositi in mod curent reancarcarea cartuselor, fiti foarte atenti la cartusele care au capul de
imprimare construit pe cartus. Nu este bine sa reancarcam pe acestea de mai mult de 2 sau 3 ori, sau
capul de imprimare va incepe sa se deterioreze si poate defecta imprimanta noastra.

La tiparirea unui document de calitate trebuie sa mai tinem seama si de calitatea hartiei. Sunt doi
mari factori care afecteaza calitatea imprimarii:

1. Luminozitatea

2. Absorbtia

Luminozitatea hartiei este normal determinata de cat de fina este suprfata hartiei.

O alta cheie la o tiparire de calitate este absorbtia. Cerneala nu trebuie a fi absorbita prea mult in

hartie, deoarece nu ne formeaza litere de calitate

Imprimantele laser

Fara a detalia atat de mult ca la imprimantele cu jet de cerneala datorita pe de o parte

complexitatii ceva mai mici a mecanismelor unei imprimante laser, cat si datorita unei folosiri pe scara
mult mai mica fata de imprimantele cu jet. Deci fara a patrunde prea adanc in tehnologiile care stau la
baza imprimantelor laser monocrom, vom puncta totusi cateva caracteristici importante.

- Rezolutia. Dupa cum stim rezolutia reprezinta numarul de puncte care pot fi tiparite pe o unitate
de suprafata si se exprima in puncte pe inchi (dpi – dot per inch). Evident, cu cat rezolutia este mai
mare, cu atat calitatea imaginii tiparite va fi mai buna. In mod normal, rezolutia folosita in cazul unei
imprimante laser monocrom este 600 dpi, insa pot exista anumite documente care sa necesite 1200 dpi.

- Limbajele de tiparire. Cel mai raspandit limbaj in momentul de fata este PCL (Printer Control

Language), acesta fiind folosit initial in cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de larga raspandire
a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple, iar PCL4 a adus o imbunatatire
a suportului pentru tiparirea graficelor. PCL5 ofera facilitati precum scalarea fonturilor si suportul
formatelor vectoriale. De asemenea, PCL5 foloseste diferite tipuri de compresie astfel incat se obtinea o
crestere considerabila a vitezei de tiparire. PCL5e a adus odata cu el comunicatia bidirectionala, pentru
raportarea informatiilor de stare ale imprimantei, insa nu a adus imbunatatirea calitatii de tiparire. PCL6 a
fost introdus in anul 1996 si este un limbaj complet rescris. Apartinand companiei Adobe Systems,
limbajul PostScript a fost introdus in anul 1985. Limbajul PostScript realizeaza o descriere a paginilor in
mod vectorial, apoi trimite datele catre imprimanta pentru a fi resterizate. PostScript 1 este un limbaj
folosit de editurile mari datorita faptului ca putem transforma imagini de 300 dpi in imagini de 2400 dpi,
folosite de masinile de tiparit.

PostScript 2 a fost o compresie superioara, conducand la cresterea vitezei de tiparire a imbunatatit

algoritmii de halftoning si modul de administrare a memoriei.

PostScript 3 include imbunatatiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru

afectand in mod direct si pozitiv calitatea, siguranta, eficienta si productivitatea.

GDI (Graphical Device Interface) reprezinta o alternativa in fata imprimantelor care folosesc

PostScript sau PCL. Limbajul foloseste resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrarile asupra
documentului ce urmeaza a fi tiparit sub mediul Windows, trimitand apoi informatia direct in format
bitmap pentru a fi tiparita.

- Viteza de tiparire. Spre deosebire de modelele cu jet de cerneala, in cazul imprimantelor laser
viteza de tiparire reala se poate apropia foarte mult de cea specificata de producator. In unele cazuri,
viteza specifica reprezinta viteza mecanismului de tractare a hartiei, respectiv numarul de pagini goale pe
care imprimanta este capabila sa le transporte intr-un minut din tava de alimentare in tava de colectare.
De asemenea unii producatori specifica viteza de tiparire in format Letter si nu A4, lungimea unei coli de
format Letter fiind mai mica si implicit viteza mai mare.

- Mecanismul de manipulare a hartiei. Alaturi de formatul maxim suportat, un alt element

important este constituit si de varietatea tipurilor de media suportate de imprimanta (transparente, calc,
plicuri, carton). Capacitatea de alimentare este un alt element important, fiind recomandabila o corelare a
acesteia cu nevoile reale.

- Interfata. Calea de comunicare dintre PC si imprimanta reprezinta un element extrem de

important atunci cand timpul de asteptare este pretios. Posibilitatea de conectare in retea devine
obligatorie atunci cand echipamentul urmeaza sa fie folosit de mai multi utilizatori. Pentru cei care vor
folosi imprimanta acasa sau intr-un birou de 2-3 persoane conectarea USB este suficienta, cu conditia ca
in cazul partajarii, sistemul pe care aceasta este instalata sa fie pornit in permanenta.

- Memoria. Asa cum spuneam modelele care folosesc limbajul GDI nu necesita prea multa
memorie, toata prelucrarea cazand in sarcina PC-ului. Celelalte modele, mai ales cele de retea, folosite in
paralel de mai multi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativa de memorie instalata pentru a
putea duce la bun sfarsit toate sarcinile primite.

- Consumabile. Este bine cunoscut faptul ca, in cazul imprimantelor de orice fel, pretul de
achizitie este mai putin important decat costurile de exploatare ulterioare. Foarte important este costul pe
pagina pe care va trebui sa si-l calculeze fiecare utilizator in parte. Acesta trebuie includa pretul tonerului,
pretul hartiei folosite si, in unele cazuri, pretul unitatii fotoconductoare. Exista modele la care unitatea
fotoconductoare este inclusa in cartusul de toner, astfel incat schimbarea cartusului implica si schimbarea
acesteia. Alte modele, folosesc unitate fotoconductoare separata, aceasta trebuind sa fie schimbata dupa
un numar mai mare de pagini, dar implicand totusi un cost suplimentar.

INSTALAREA IMPRIMANTEI

In continuare vom descrie toti pasii pentru o instalare corecta a unei imprimante cu jet de cerneala
care se conecteaza la computer prin cablu USB:

I. Pregatirea imprimantei

1. Amplarea imprimantei pe o suprafata plana.

2. Se indeparteaza banda de fixare de pe imprimanta.

3. Se ataseaza suportul pentru hartie la dispozitivul de alimentare cu hartie.

4. Se ataseaza tava de iesire.

II. Conectarea imprimantei la computer

1. Se scoate imprimanta din priza si ne asiguram ca am oprit computerul.

2. Se conecteaza cablul USB intre calculator si imprimanta.

III. Instalarea cartusului

1. Se porneste imprimanta, dar nu si computerul

2. Se deschide capacul frontal iar suportul cartusului se deplaseaza automat spre centru.

3. Se despacheteaza cartusul.

4. Se indeparteaza capacul protector si banda de fixare de pe cartus