Scribd
Încărcați
15 vizualizări16 pagini

12CAP12

Încărcat de

Bianca Denisa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
15 vizualizări16 pagini

12CAP12

Încărcat de

Bianca Denisa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
CAPITOLUL Angele reprezinta un fesut conjunctiv specializat, in ‘care celulele apar suspendate intr-o substanfa lichida. fextracelulara denumiti plasma. Propulsat in principal de contriile cardiace ritmice, volumul de aproximativ 51 de singe al unui adult se deplaseaz unidirectional in interiorul sistemului circulator. Asa-numitele elemente figurate care circula in plasma sunt reprezentate de eritrocite (globulele rosii, sau hematii), leucocite (globulele albe) si trombocite {(plachete sangvine). “Atunci cand singele paraseste sistemul circulator si ajunge in matricea extracelularé (MEC) ce inconjoara vasele sangvine sau in momental recoltriiintr-o eprubetd, proteinele plasmatice reacjioneazi unele cu celelalte, producind un trombus aleituit din elemente figurate si un lichid galben-citrin denumit ser. Serul confine factori de crestere gt alte proteine eliberate din ‘rombocite in timpul formaril trombusului, conferind acestuia proprietati biologice diferte de cele ale plasm ‘Singele recoltat pe medii anticoagulante (eg. heparina sau citrat) poate fi separat prin centrifugare in straturi ce reflect compozitia sa eterogeni (Fig. 12-1). Eritrocitele formeaza sedimentul, iar volumul acestuia, cu 0 valoare normal. de aproximativ 45% din volumul total de singe la adultul sinatos, se numeste hematocrit. Supernatantul citrin, translucid, ugor viscos ce reprezint restul de 55% din tubul de centrfugare este plasma. Stratul subjire alb-cenusiu dintre plasma si hematocrit, denumit strat leuco- trombocitar, de aproximativ 1% din volum, este reprezentat de leucocite gi trombocite, ambele mai putin dense deci ertrocitele. ‘Singele constituie un mediu de transport pentru O,, CO. metabolii, hormoni si alte substante, citre si de la celulele intregului’ corp. ©, se leagi in principal de hemoglobina din eritrocite, gi este mai abundent in singele arterial decat in cel venos (Fig. 12-2), in timp ce CO, este transportat i in solutie, sub forma de CO, sau HCO, , pe Langa fractia legata de hemoglobina. Substanfele nutritive sunt distribuite de alocul de sinteza sau absorbtie intestinal, in timp ce deyeurile metabolice sunt colectate de la toate celulele organismulut si eliminate din singe cu ajutorul organelor excretoare, Transportul hormonilor ‘in singe faciliteaza schimbul de informatie de natura chimici intre structurl aflate la distanta ce coordoneaza functionarea corganelor, Singele participa si la distribuirea cildurii, Ia tetmoreglare sila menginerea echilibruluiacido-bazic i osmotic. 234 Leucocitele au functii diverse si reprezintd unul dia principalele mecanisme de apirare impotriva infectllor. Aces ccelule sunt in general sferice gi inactive atat timp cit se afl in Singele circulant, dar atunci cind ajung la sediul unet infect sau inflamatii, traverseaz peretil venulelor, devin mobile si ‘migreaza in fesuturi, unde Ig exercita functile de aparare. > COMPOZITIA PLASMEI Plasma esteosolufie apoasi, cu un pH de7,4,ce confine substante cu greutate molecular mica sau mare ce alcituiesc aproximativ 7% din volumul si. Asa cum se observa in Tabelul 12-1, ractia CELULELE SANGVINE Celulelesangvine po studiate histologic pe frtiur preparate prin intinderea unei picituri de singe int-un strat subire pe uprafata une lame de microscop (Fig. 12-3). Int-o astiel de pelcul, celulele devin viibile cu clartate st sunt distnete Unle de celelalte, cea ce [Link] sia partculrtitior citoplasmatice, Frotiarile sangvine se Coloreaza in mod obignuit eu amestecuri speciale de colorant aciz (coring) si bazicl albasteu de metilen). Acesteamestecur Pot confine si colorant albastra de tip azur, care sunt mai Uti pentru [Link] citoplasmatice bogate in proteine fonizate gi proeoglcani. Granulele azurofile produc ‘© metacromazie in leacocitele coloate asemanétoare cu cea Sbservata la mastoctele din fesutal conjunciv. Une dintre fcestetipuri speciale de colorai, ca Giemsa sau Wright, poarta hnumele mediclor hematolog care a introdus tehnici de cra originale Eritrocitele Eritrocitele (hemait, globule rogit, sau RBC) sunt celule difereniate anucleate, ce contin majortar protein de transport 210, hemoglobina, Eritroctele sunt singurelecelulesangvine 2 eifor fancjonarem necesita prdsirea spafilu intravascular, : s i g : i ? 236 capo a2 = Single ‘Auming (~8% din proteinele plasmel) Globutine (~37% din proteinele plasme)) Frog (an prtiee plasma) Fete moar (-% cn pote plas ecole sod, potas, cel, cox. er, crtonat gl nirogon ‘cir rst aca eacaiort, ae! songs) Gaze esprator (eg oxigen >2% dlohatnpiasmd, 06% ot de herrelobine cn orzo; dei Go catvon,~1%cooNat Implasmd, -27% legate hemogobine ertrotars, 66% wansfomat NHCO,) Rezo (produ nal de retabole) (eg acd acte, Eee eee meh ererie ee _ cooant Reprezinta fluidul in care sunt suspendate elementele figurate $1 solventul in care sunt dizolvate proteinele si electro ‘Toate proteinele tamponeaza modificile de pH ‘Stabileste presiunea osmotic’ necesara mentineilichidelor in ‘spajul intravascular Contvuie fa vascozltatea sangelul Leaga gi transporta anumii ack grasi electri, hormoni gi mmedicamente ‘Globulinele transport lipide ¢1 anumi ini metalic! B-Globutinele transports ion de fier gi lpide -yGlobulinele sunt anticrpi cu diverse func imunitare Prticipd ls coagulare; precursor al fixinei Reprezentate de enzime, proenzime, hormoni si sisterul ‘complementulu Aluta la stabilrea gi mentinerea potentialulul membrana, 2 balanfel pHull, ¢regleaza osmoza (controlul procentajulul de _p8 gl sare din sange) urs de energie; precursor! pentru sintezaaltor molecule Onigenul este necesar pentru respirata aeroba a celulelor; loxidu de carbon este un produs rezidual al acestui proces celular Reziduurile de metabolism nu au nicio functie in plasma; sunt transportat la feat gl rnich unde pot f eliminate din sange Mongcte “Tombocte © seinespa dagetgise @)Seplaseaza opicsurs Cua akslamd se inte pestura — @ Pin vzualzaroaa micrcop, prolteezd ocantiaa mick de singe pe ama de ‘Se singe pe supatjepeme:lame, se oneniaza lrorile So edngo cu autor! mmerossop. ‘tained oe copa un stat fqurate ale singe nei merppete ‘hte de senge.| Ounce ngs ui. ey aplica colorantul, apoi se spali. Sedan Sree ‘Anemia este afectiunea cauzata de scdderea concentrate! eritrocitelor sub valorile normale. Numairul scazut de eritrocite pe miliitru de sange face ca fesuturlle $8 nu oat primi cantitatea necesara de O,, Simptomele ‘anemie! includ letargie, dispnee, oboseal, paloare si tahicardie. Anemia poate fi cauzata de sinteza insuficienta a eritroctelor, produsé de exemplu de carenta de fier, sau de hemoragia produsa de un ulcer gastric sau menstre excesive, Cresterea numsirulul de eritrocte (ertrocitozé sau policitemie) poate fl determinata de adaptarea fziologica, {de exemplu a indivizi care tralesc la alttudine mare, unde cantitatea de O,este sczzuta. O crestere a hematocritului duce la cresterea efortulul cardiac, iar daca este severa, poate impiedica circulatia normala in capilare. Broctdle umane suspendate int-un mediy_i2oton au forma unor discurt biconcave lexibile (ig, 12-4). Ele au dproximatv7.5 umn Glametru 2.6m grosimela marge, dar hima 0.75 um grosimela [Link] dlamerulu uniform {preenfel lor In majoritatea setunilr tule, eitrociele Sunt folosteadesca de citre histopatologi ca standard intern pentru etimarea dimensiunirallor celle su strutur. Forma biconcad confer un raport_suprafaS/volum [mare\si faciliteara schimburile de gaze, Concentratia normal a evtocitelr In singe este de aproximativ 89-55 miliane pe nicola (jl sau mm la femei, st de 4.1-60 miliosne/ a shai 237 Cove sangine Eritrocitele normale sunt destul de flexibile, ceea ce le permite si se pligze si si se adapteze la diametrul mic al -capilarelor si la traiectul sinuos al acestora. Observatiile in vivo arata ca la unghiul de bifurcatie a capilarelor, eritrocitele normale iat o forma de cupa. In vasele cu diametre mai mari, eritrocitele aderafrecvent una de ceallta, formand asa-numitele tulouri (Fig, 12-4c). ‘Membrana celulara a eritrocitului este cea mai cunoscuta membrani celulara, Contine aproximativ 40% lipide, 10% carbohidrati si 50% proteine. Majoritatea proteinelor sunt proteine integrale de membrana (vezi Cap. 2), care includ canale tonice, transportorul de anioni denumit proteina benzil 3 si glicoforina A. Domeniul extracelular glicozilat al ultimelor proteine includ situsuri antigenice care formeaza sistemul ‘ABO al singelui, Mai multe proteine periferice sunt asociate cu suprafata intern’ a membrane, inclusiv spectrina, dimer care formes o retea legata de filamentcle de actina subiacente, si ankirina, care ancorear reteaua Ia glicoforine si proteinele benzii 3. Aceasta refea stabilizeaz’ membrana, mentine forma celulet si comferd elasticitatea celulard necesard traversirit capilarelor. ritrocitara este ipsita de organite, dar este lina de tetramerici transportoare de O, responsabila de acidofilia uniformé a celule. Prin combinarea cu O, satr CO, hemoglobina formeaza oxihemoglobin’, sau respectiy, carbaminohemoglobini. Aceste combinatii au ccaracter reversbil, care sti la baza capacitati de transport gazos a hemoglobinei, Combinarea hemoglobinei cu. monoxidul de carbon (CO) este ieversbil, si reduce capacitatea celulara de transport a 0, Soctine wansvorsalé 5078 5m -26 ym cote een > -T8 ym Fulou —Enitocite (a) Imagine SEM coloraté a eritrocitelor normale, cu Ertrocitele sunt g foarte fexbile, gi se pot pia pontru a lambele feje concave. 11800. (b) Schema a unui eritrocit cu tevidentierea dimensiunilor. Forma biconcava conferé celulei un raport foarte mare suprafat/volum si plaseaza majorite hhemogiobinel in apropiere de suprafata colull, lar ambele propretat cresc Ia maxim capacttatea de transport a 0, traversa capiarele (c)n vasele mci, ertroctele se grupeaza Jn rufourl. Dmensiunile standard ale ertocitelor permit ‘estimarea gimensiuni vasului ca avand un dlametru de 115 pm, x250. H&E. WF 2s [Link] * Sing Diferentierea eritrocitelor (discutata in Cap. 13) include pierderea nucleului sia organitelor la scurt timp dup’. ce fu fost eliberate de miduva hematogend in circulatie. Lipsa mitoconériilor face ca ertrocitele si fie dependente de glicoliza angerobi pentru minimul de energie necesar. Absenta nucleilor face imposibil inlocuirea proteinelor dfecte Byte ‘Anomalile ereditare ale moleculeior de hemogiobina sunt responsabile pentru numeroase boll, de exemplu anemia faleiforma, Boala este cauzat’ de o mutatie intr-unul din nucleotidele (mutatie punctiforma) genet lanfului B al hemoglobinei. Consecintele acestei substitu! sunt majore, Atunci cand hemoglobina mocificata (Genumita HbS) este deoxigenata la nivelul capilarelor, polimerizeaza gi formeaza agregate rigide ce produc 0 forma caracteristica de secera (Fig. 12.5), Eritrcitele falciforme (cu forma de secera) sunt mai putin flexbile {1 mal fragile, avind 0 durata de via’ mal scurta, ceea Ge conduce Ia aparitia anemiei. Se produce cresterea vascozitii sangelui, ummata de lezarea perejlor vascular! care stimuleaza initlerea coagulail Celulele falciforme pot bloca capilarele, cu restrictia aportulultisular de O, gi Instalarea unor variate grade de Ischemie sau anoxle si afectare a organelor. Substitutia unui singur nucieotid in gena responsabild de sinteza hemaglobinei produce 0 versiune a proteinel ce polimerizeaza si formeaza agregate rgide, cu modifies majore de forma si cu flexiiltate redusa. IndWvzi hhomezigoti cu mutate genicd HBS pot avea vascoztate sangvina crescuta 1 tulburar de circulate microvascular, Aambele find trasétur ale anomie flciforme. x6500. Eritrocitele normale au o durati de viata in circulajie de aproximativ 120 de zie, In acest timp, refeaua citoscheletali a ‘membrane! sau sistem de transport al jonilor sufera modifica ‘i duc la aparitia unor balonizari sau alte anomalii de forms, precum si modificiri ale complexelor oligozaharidelor de Suprafata celulard, Eritrocitele bitrine sau uzate care prezint® asemenea modificati sunt indepartate din circulatie, majoritatea cu ajutorul macrofagelor splenice, hepatice satt din miduva hhematogens. Leucocitele Leucoctele (globulele albe sau WBC) parisese singele si migreaza in fesuturi, unde devin funetionale si indeplinesc diferite activity imunologice. In functie de tipul granulelor citoplasmatice si morfologia nucleara,leucocitele se impart in dloui grupurigranulocte si agranulocite (Tabe 12-2). Ambele tipuri sunt relatv sferice att timp cit se all in plasma sangying, dar devin amoeboidale si mobile dupa ce parasese vasele si invadeazd fesuturle. Dimensiunile lor estimative mentionate in continuare sunt cele observate in frotiurile sangvine, unde celulele apar usor mai mari decit sunt in circulatie Granulocitele contin doud tipurt majore de granule citoplasmatice:lizozomili(fzecvent denumiti granule azurofile in celulele sangvine) si granule specifice care leagi colorant nutri, barici sau aca au functi specifce. Granulocitele au nuclei polimorfi, cu doi saw mai mult si includ neutrofilele, 1 si Tabelul 12-2), (aproape distinct) lobi nucleari eozinofilele si bazofilele (vezi Fig. 1 Toate granulocitele ajung in final si fie celule diferente, cu © durati de viata de numai citeva zile. Complexele Golgi reticulul endoplasmic rugos sunt slab [Link] citeva mitocondrit 1 sunt dependente de glicolizA pentru necesarul lor scazut de energie. In mod normal, granulocitele mor prin apoptoz’ in {esutul conjunetv, iar la adultul normal zilnic mot miliarde de neutrofile prin apoptoza. Resturile elulare rezultate sunt indepartate de macrofage si ca in toate cazurile de apoptozi celular, nu genereaza un raspuns inflamator. ‘Agranulocitole nu au granule specific, dar contin granule azurofile (lizozomi), cw afinitate penteu coloratia bazici azur A. Nacletl este sferc sau indentat, dar nu lobat. Aceast cat include limfocitele si monocitele (veri Fig. 12-1 si Tabel 12-2). Valorile normale (valoarea procentuali a tuturor leucocitelor) pentra fiecare tip sunt prezentate in Tabelul 12-2. Toate leucocitele au un rol major in apararea impotriva microorganismelor si in repararea tesuturilor lezate: ele ppirasesc vasele mict $i actioneaza local Ja nivelul fesuturilor Tezate sau infectate, In tesuturile lezate se elibereaza citokine din numeroase surse, far acestea declanseazi slibirea punjilor stabilite intre celuele endoteliale ale venulelor postcapilare (Fig. 12-6), Simultan, P-selectina (proteind a adezivitajitcelulare) se exprima la suprafata acestor celule Iumenale,fiind produsi prin exocitoza de la nivelul corpilor Weibel-Palade, Neutrofilele sialte leucocite prezintd pe suprafati liganzi glicozilai pentru Peselectina, si interactioneaz cu ddeterminand incetinirea migciri prin venule, asemenea unei mingi de tenis de camp ce se rostogoleste pe un teren aderent. Alte citokine stimuleazd leucocitele care incep $4 se rostogoleasca incet si cotdolesarine 239 ee eee kik 35 lobi ‘Slab colorsie/ «87.67 14 alle ‘Omoar si fagociteara Pie PERE si 56 a Bilobat Rogii/roz inchis 13 412 saptamani ——Omoara hemini i alt parazts moduleaza ‘spunsulinflamator local Bilobat sau ‘Albastru inchis/mov 00.75 ‘Mai mute luni ‘Moduleaza raspunsul ‘in forma de S inflamator, ellbereazs histeming in alergi Fara 2533 De la cateva ore la Efector! gi regiaton: ‘mai mul ani ‘celular pentru a ____imunitatea adaptaths Indentat sau Fara De lacdteva ore la Precursor ai Informa de © ‘mal mui ani ‘macrofegelor sia ator Celule mononucleare 240 carrowuia2 * sereoe rT Lezunite sau procesulinfectios localizate la nivelulfesutului conjunctiv necesita migrarea rapida a dfertelorleucocite, pentru a initia eascadele celulare necesare repararitisulare 5 indepartani microorgan'[Link] $i proteinele de deziitate celular’ tintese diverse leucocite, dar sunt cel mal bine recunoscute de eatre neutrotile. Pe scut, etapele migr’ri ‘neutrofielor la locul infiamatel sunt urmatoarete: 'L, Macrofagele locale, activate de bacteri sau de leziunea tisulara,elivereaza eltokine proinflamatorit ca interleukina 4 (IL-1) sau fectorul de necroza tumoral (TNFa), c8 transmit semnale celulelar endoteliale ale ‘venulelor posteapilae din apropiere s& exprime selectine icoprotelce la suprafaja lumenala a celuleor. 2, Neutrofiele ain veoinatate, care au glcoproteinete de ‘Suprafata corespunzatosre, se leagi de selectine fapt ce duce la aderarea slaba a acestora la endoteliv $1 “rostogolirea” lor pe suprataja endotelial cexprime integrine gi ali factori de adezivitate, permitindu-le 0 atasare fermi la endoteliu (vezi Fig. 11-21d), Printr-un proces denumit diapedeza (Gr. dia, prin + pedesis, salt), leucocitele formeaza prelungiri prin spatile dintre celulele endoteliale, ies din venule in spafiul tisular inconjuritor si se deplaseazt la locul leziunii sau infectiei. Atragerea neutrofilelor de catre bacteril implica mediatori chimict in cadrul unui proces numit chemotactism, ce face ca leucocitele si se acumuleze rapid acolo unde sunt necesare functile lor de aparare, ‘Numérul leucocitelor in singe variazd in functie de vlrsti, sex si stareafiziologicA. La adultul sinatos, numarul este cuprins {ntre 4500 gi 11.000 de leucocite pe microlitru (ul) de singe. Neutrofilele (leucocitele polimorfonucleare) [Neutrofilele mature reprezints intre 54% si 62% din leucocitele circulante; formele circulante imature cresc aceste valori 5%, In frotiul sangvin, neutrofilele au un diametru de ets ecepto integrine (CAN-1) in esutulconjunctiv 3 Expunerea la aceste citokine, precum sila atele, termina exsrimarea unor itegrine noi pe leucccitele care se rostogolesc, gi a unui ligand de integrine ICAM- {T(molecula de adezhitate intecelularé-} pe celviele ‘endotelale. Complexelejonctionsle dnte celuele tendotelale se slabese select lrgind spafiul inte celle. 4 Integrinele 5 iganzi lor confer o adezivitate endotelialé {erma a neutrofielor la endoteli, $1 permit ievcocitelor $8 fie stimulate In continuare de citokinele locale. 5, Neutroflle devin mobile, tatoneazd endotelul cu ajutoru! pseudopodelor, 5 find atrase de afi facto lezional local, ‘Senumiti chemokine, migreaz@ tn final prin diapedeza pintre spafile celulace mate ale endoteliulul vascular al Yerulel, Mgrarea transendoteiaiérepid8 a neutrofielor poate f faciitat de nuclei segmentat, ingusta). ai Celuleor. Toate loucocitele devin functonale ined de la hivelul MEC, dupa transvazarea din crculaie prin acest proves. 12-15 jm, nuclei ce prezinta doi pind Ja cinci lobi legati printr-un filament subjire de cromatina (vezi Tabelul 12-2 Figura 12-7). La femei, cromozomul inactiv X apare sub forma, tunel prelungiri scurte (ca un bat de tobi) pe unul din lobii rnucleului (Fig. 12-7e), desl aceasta caracteristica nu este evident pentru fiecare neutrofil. Neutroilele sunt inactive si sferice in Circulafie, dar devin amoeboidale gi active in timpul diapedezei sicind adera a substraturi solide precum colagenul din MEC. Neutrofille sunt fagocite active pentru bacterii si alte particule mici, $1 in general sunt primele leucocite care ajung la Tocul infectiet, unde actioneaz’ asupra celulelor bacteriene prin ‘chemotactism. Granulele citoplasmatice ale neutrofilelor confer activititile functionale ale celulei gi sunt clasifcate in dowd tipuri (Fig 12-8). Granulele azurofile primare seamana cu lizozomii, au forma de vericule dense gi detin un rol major at fn distrugerea cit gin degradarea microorganismelor inglobate. Ele contin proteaze si proteine antibacteriene, printre care: cele sargine 244. Granulele secundare specifice sunt mai mict gi mat putin dense, se coloreaz’ in roz pal, si au diverse functi print care secreta unor enzime de degradare a MEC precam colagenazele, urnizarea unor proteine bactericde suplimentare cate fagolizozomi, 1 introducerea unor noi componente ‘membranare. Neutrofilele activate la locul leziunii sau infectiei au i alte roluri importante in rispunsul inflamator cu care incepe procesul de restabilire a microclimatului tisular normal. Ele clibereaza chemokine polipeptide care atrag alt leucocite, dar $i tokine care directioneaza actiunile acestora si ale celulelor Tocale. De asemenea, neutrofilele elibereaza mediator lipidici importanti ai inflamatie. Neutrofilele contin glicogen, care este scindat in molecule de glucozi pentru a furniza energie pe calea glcolitic, Cielul acidului citric este mai pufin important, aga cum era de asteptat avind in vedere prezenta minima a mitocondriilor in acestecelule, Abilitaea neutrofilelor de a supravifui in medi & anaerobe consttuie un avantaj major, deoarece pot distruge bacteii si pot ajuta la eliminarea detrtusurlor in medi slab ‘oxigenate, de exemplu in tesuturiIezate sau necrotice, unde microvascularizatia normalé este absent. {2) In frotit sangvin, neutrofele pot fi identiicate prin "Neutroflele au un timp de injuatatire de 6-8 ore in singe uclell muitlobat, cu obi conectai prin flamente Subtii. siodurati scurti de viata, de 1-4 le in fesutul conjunctiv, unde Datorté acest’ trésatur sunt denumite leucoclte in final aceste celule mor prin apoptoz polimorfonucteare, PMN sau polimorie Celulele sunt ‘inamice, ir forma nucteulul se modtficdfrecvent. x1500. BE Colorate Glemsa, Ponce (b) Neutroiele au un diametru de 12.15 pm, aproximativ Neutroflele localizeaza bacterile pe care le capteaza cu ‘dub fafa de ertrocitele din jur. Granulele citoplasmatice OSICEAT ESRI PSISGY lle ttarnabanacs i Vocus sunt relativ rare si au propreti de colorare eterogene, eitn genre ober sl corte 9 aopers mua numite fagozomi. Imediat, granulele specifice fuzioneazé $1 X1500. Coloraie Giemsa. ‘descarea continutul in fagozomi, care sunt acifat ulterior {6} Imagine microscopic ce arata un neutrofl uman cu ajutorul unor pompe de protoni. Granulele azurofile igi {persoand de sex femiin),n care este vail cromozomul descarca enzimele Tn aceste vericule acidifiate, distrugand Xeondensat sub forma unui ba de tobs la rivelul unui lob clear (sAgeata). x1500. Coloratie Wright, alae MEO eee ee in timpul fagocitozei 0 crestere brusca a consumulu de 0, duce la formarea de anioni superoxia (0.”) $i peroxid de hidrogen (H,0.). 0,” este un radical liber foarte reactiv, 1 Mieloperoxidaze (MPO), care produc hipoclort alti ct durat@ de via foarte scurta, care impreun cu MPO agengitoxici pentru bacteri $!cu halogen formeaza un sistem antibactrian foarte = Lizozim, care degradeaza componente ale peretelui puternio in intriorul neurotic. In afaré de capacitatea celular bacterian lzozimulul de a scinda peptidogicani peretelul celular = Defensine, proteine mici bogate in cisteini, care leagi si Pentru distruge anumite bactei,protena lactoferin& distrug membrana celulari a multortipuri de bacteri gi ‘169 cu eviitate fru, un element esenfial in nutri sicroorganisme. bacterilor a cdr lips& duce la moartea lor. O combinatie a acestor mecanisme poate distruge majortatea ‘microorganismelor, care sunt apoi digerate de enzimele lizezomale. Neutrofilele in apoptoza, bacterile distruse, ccna lata ‘materiile semidigerate ¢i lichidul tisular formeazé o colectie Exist unete tur de defecte ale neutoflelor,frecvent Veni vascoasd, de culoae galbend, numa purl cu etiologe genetic8, ce pot afectafunctia acestor celle, Au fost descrise numeroase dsfunci ereditare ale de exemplu prin sc&derea adezivitai la perei venulelor, neutrflelrIntruna din ee, un defect de polimerizare prin absenta granulelor specifice, sau prin deficite a actinei determina scéiderea mobilitatii neutrofilelor. In ale anumitr factor ai granulelor azurole. Indiv cu deficienja de NADPHoxidaz8, ru se poate produce HO, asemenea bol preznt infec bacteriene mai reevente si hipoclont, ceea ce scade capacitatea antibacterans : 51 mai persistente, desi macrofagele gi alte leucocite pot a celulel. Copii cu asemenea disfuncti dezvolt infect : Suplini anumite func ale neutrotilelor. bacteriene mai persistente : 202 —capmowii2 = sine ura neutrofilulu Eozinofilel Eozinofilele sunt mult mai pujin numeroase decit neutrofiele si reprezint& numai 1%-3% din leucocite. In frtiul sangvin, aceasta celula are aproximativ acceasi dimensiune cu neutrofilul, sau ugor mai mare, dar are un nucleu caracteristc bilobat (vezi Tabel, 12-2; Fig, 12:9), Particularitatea celulei consta in abundenta de granule specifice mari, acidofile,colorate roz sau rosu. La microscopul electronic, granulele eorinofilespecifice se prezinta sub forma ovalari cu centri cristaloizi aplatizati (Fig. 12-9c) ce contin proteine bazice majore (MBP), un factor bogat in arginin’, responsabil pentru acidofilia granulelor, s1 care reprezinta aproape 50% din totalul proteinelor granula ‘MBE, impreuna cu peroxidaza eozinofilici,alteenzime sl toxine, actioneaza pentru distrugerea viermilor sau helminjilor, Tot corinofilele moduleaza si rispunsul inflamator prin eliberarea chemokinelor, citokinelor gi a mediatorilor lipidici, cu un rol important in rispunsul inflamator declangat de aergii. Numarul, cozinofilelor circulante creste in timpul infectilor helmintice si al reactilor alergice. Aceste leucocite indepacteaza complexele antigen-anticorp din lichidul interstitial prin fagocitoza Eozinofiele sunt abundente mai ales in tesutul conjunctiv al mucoasel intestinale gia locul inflamatillor cronice, cum este tesutul pulmonar la pacientii cu astm brongic. Imagine TEM a unui neutrofil uman ‘sectionat, in care se observa cele ‘oud tpurl de granule citoplasmatice: granulele specie (8), mic, slab s1 divers colarate gi granulele azurotte, mai mari, electron-dense (A), Granuiele specfice sufera fenomenul de ‘exocitoz in timpul i dupa diapede eliberand numerosl factor cu actiuni diverse, printre care enzime care dligera componente ale MEC si factor Dbactericizi Granulele azurofile sunt lizozomi modifica! cu componente ccapabile sa distruga bacterile captate, Nucleul(N) este lobat, iar complexul Goel central (@) este mic. RE rugos: 1 mitocondrile nu sunt numeroase, Seoarece aceasta colula utlizeaza glcolizasI se afd in faza terminala de diferentiere. 25.000. Winch CCresterea numarulul eozinaflelor sangvine (eozinoflie) se asociaza cu reactilealergice gl infestatile parazitare helmintice. La paclentit cu aceste boli eozinofiele sunt prezente in tesutul conjunctiv subiacent epitelului brongic, gastrointestinal, uterin gi vaginal, precum si Jn jurul viermilor parazt. In plus, aveste celule produc substanfe care moduleaza réspunsul inflamator prin inactivates leucotrienelor 5 histamine! produse de alte calule, Corticosteroiait (hotmonil corticosuprarenalei) produc o sedidere rapida a numaruiui de eozinatile circulante, probabil prin interferenta cu mecanismul de eliberare al acestora din maduva hematogena in sénge. Bazofil Bazofilele au diametrul de 12-15 jim, dar reprezinta sub 1% din leucocitele sangvine, de aceea sunt greu de evidentiat in frotiul normal, Nucleul este divizat in doi lobi neregulay, dar granulele specifice mari suprapuse peste nucleu ii mascheaza forma. Granulele specifice (diametru de 0,5 ym) se coloreazi de obicei in violet cu colorantii de baz’ ai frotiulu, si sunt ma ‘pune, mai mari si mai neregulate ca forma fata de granulele ator granulocite (vezi Tabelul 12-2: Fig. 12-10). Bazofilia saccentuata granulelor se datoreaza prezentei heparine i aaltor flicozaminoglicanisulftati Granulele bazofile specific contin de asemenea o cantitate mare de histamina si alti mediatori Ai inflamatiei, ca PAF (factorul de activare plachetara), ECF (factorul chemotactic al eozinofilelor) si fosfolipaza enzimaticd A, ce catalizeazA etapa initiali a producerii de leucottiene, facior proinflamatoriderivat din lipide. Prin migraea in fesutul conjunctv,bazoflele completeaza fancta mastocitelo,descrise in Capitolu 5. Ati bazofilee cit i tocitele au granule metacromatice cu heparin si histamina, receptori de suprafata pentru imunoglobulina E (IgE) secret aceste componente granulare ca raspuns la anumite gene i alergeni Pea aude |anumit! indivi, 0 @ doua expunere la un alergen mic, precum 0 Tntepaturd de albind, poate produce un 18 advers sistemic intens. Bazoflele gi mastocitele pot degranula rapid si produc vasodllataie in multe , 0 Scddere brusca a tensiunil arteriale, precum ‘efecte care pot duce la o stare potential letala Uunit3 anaflaxle sau goc anafllactic. Cotdote saine 243 RA 12-9 Eozinofile Eozinofiele au aproape aceeas dimensiune ca neutoilele, dar au ‘nucelbilobaf) gi mai mutte granule eitoplasmatice rugoase. Citoplasma este freovent ocupata de granule specific intens eozinofie, dar contine si cateva granule azurolle, (2) Imagine de microscopie optics tun eozinol (E)alaturl de un reutrofil() gun imfost mic (4). 1500. Coloratie Wright. (b) Chiar acd granulele ocupa citoplasma, cel dot lobi nuclear! al eozinoielor sunt distinc. x1500. Colorajie Giemsa. (e) La microscopul electronic, un eozinol sectionat evidentiaza granulele specifice eozinofle (EQ), sub forma unot structurl ovale cu centre cristain, iscoldale, electronodense. Aceste granule, impreuna cu cdtivalizozomi 31 mitocondi (M), ocupa citopiasma Gin jurul nucteulu bilobat (N). 120.000, Bazofllele 51 mastocitele stau la baza hipersensibilitatt mediate sau tip 4. La anumitiinaiviz, ‘substante ca unele proteine din polen sau proteine alimentare sunt alergene, adica induc productia de anticorpi specific! Ig, care apoi se leaga de receptoril mastocitari $i al bazofllelor migrante. La 0 expunere ulterioard,alergenul se combing cu molecule IgE legate de receptor, ce face ca acestea sa se lege incrucigat 1.88 se agiutineze pe suprafata celulard, declansand ‘exocitoza rapida a granulelor citoplasmatice. Eliberarea mediatonilor infiamatiei i acest mod poate duce la ‘aparita unor afectiuni ca astm brongie, urticare,rinita, ‘conjunctivita sau gastroenterité alergica. Limfocitele ‘De departe cel mai numeros tip de agranulocite in frotiul sangvin, normal sau pe HG, limfocitele reprezintio familie de leucocite cu nuclelsferici (vezi Tabelul 12-2; Fig, 12-11). Limfocitele sunt «ele mai mici leucocite, dar sunt numeroase si reprezinta pana la © treime din aceste celule. Desi sunt asemanatoate morfologic, limfocitele pot fi subimpartite in grupuri functionale pe baza moleculelor de suprafati diferite (denumite complex de diferentiere” sau markeri CD) si pot fi identificate cu ajutorul, evo an10 e g & z 244 — carrrouis2 = sires ret (2-0) Bazoflcle au proximal aceeagi dimensiune ca ‘eutrofiele si eaznoflele, dar contin granule speciice mari, intens bazofle, care de obicel mascheaza aspectul nuceulu, format din doi lob| mar, neregulal. agi b: x1500. Coloratie ‘Wight; c: x1500. Colorate Giemsa, anticorpilor prin imunohistochimie sau prin citometrie de flux (engl. flow citometry). Clasele principale includ limfocitele B, limfocitele T helper si citotoxice (CD4+ si, respectiv, CD8+) si celulele natural killer (NK). Acestea, precum gi alte tipuri de limfocite, au diverse roluri in apararea imuni impotriva ‘mictoorganismelor s1 anumitor parazti sau celule anormal, iar aceste funcfl imunitare sunt discutate in Capitolul 14 (Sistemul immunitar). Desi in general sunt mici, limfocitele circulante au vvariabilitatea cea mai largi de dimensiunt fata de majoritatea leucocitelor, Multe au un diametru similar cu celal ertrocitelors limfocitele medi si mari au diametrul cuprins intre 9-18 yum, dlintre care cele mari reprezinté limfocitele activate sau celulele NK. Limfocitele mici se caracterizeazi prin nuclei sferici cu cromatind foarte condensati si doar © margine subsite de citoplasma insuficienta, aspect care le face uyor de deosebit fagd de granulocite. Limfocitele mari au nuclei mai mari, usor {(@) Imagine de microscopie electronica a unui bazof in Ssectiune ce evidentaz8 un nucieu unc, bilobat(N) gi granule specifice bazofe,electronodense (B). Bazofiele sunt implicate in numeroase activity care moduleazé réspunsul imun 9 nfiamator, 51 au multe asemanar functonale cu mastocitele, care Sunt celuleintnite tn mod obignut, pe termen lung, In fesutul conjunctv. 25.000. indentati, si mai multd citoplasma usor bazofili, cu citew granule azurofile (liozomi), mitocondrii, poliibozomt sale organite (Fig. 12-114), Limfocitele au durati de viata diferita, dependent de funetile specifice indeplinite; uncle triiese numal citeva zl altele pot supraviejui molt ani in singele circulant sau tesuturi Stee Datoritérolulu lor central in imunitate, limfoctele sunt evident importante in multe bol. Limfoamele reprezint Un grup de afectiuni caracterizate prin proliferarea rneoplazcd a limfocitelor sau incapacitatea acestora de 1 declanga apoptoza, Desi in general au evolute lent progresiva, toate limfoamele sunt considerate maligne, deoarece pot disemina foarte rapid in tot organismul rete Limfocitele sunt agranulocte, find lipsite de granulele speciice caracterstce granulocitelor. Limfocitele crculante {au diametrucuprins ine 6:15 um, gi uneor sunt casificate arbitra ca mici, medi g! mar. (a) Limfocitele mi’ iustrate aici sunt putin mai mari decdt ertzocitele din ju $i au doar {pelicula fins de citoplasma in jurul nucleulul steric. x1500. Coloratie Giemsa. (b) Limfocitele medi sunt semificativ mai Monocitele Monocitele sunt agranulocite precursoare ale twteoclastelor, microglilor i altor celule ale fagocit din fesutul conjunetiv (vezi Cap. 5). Toate celulele derivate din monocite sunt celule prezentatoare de antigen si au roluri importante in imunitatea tisulard ‘Monocitele circulante au diametrul cuprins intee 12 si 15 jum, dar macrofagele sunt putin mai mari, Nucleul monoeitelor este mare si distinct indentat sau in forma Iiterei C (Fig. 12-12). Gromatina este mai pufin condensatd decat in limfocite si se ‘oloeaz mai deschis decit cea din limfocitele mari Citoplasma monocitelor este bazofilé. si contine multi lizozomi mici sau granule azurofile, unele dintee ele fiind [a limita de rezolutie a microscopului optic. Aceste granule sont distribuite in intreaga citoplasma, ceea ce face confer’ Couice sarge 245, rs 6 g ‘ 2 i E i ‘mari decat entrctele, x1500. Coloratie Wright. (e) Limfoctele ‘mari, mult mai mari decatertrocitele, pot f celule activate care au revenit in circulate. x1500. Colortie Giemsa. (d) Untrastructural, un limfocit mediu este in mare parte ocupat de / ‘nucleul eueromatic(N), inconjurat de citoplasma care confine ‘mitocondrii(M), poliibozom gi cativa lzezomi, de culoare Inchis (granule azutole). x22.000. monocitelor o culoare albastri-cenusie in frotiul sangvin, Sunt prezente mitocondrii gi arii mici de RE rugos, impreuna cu ‘complexul Golgi implicat in formarea lizozomilor (Fig. 2-12e). Extravazarea sau acumularea monocitelor migratoare pare in fazainiialé a inflamatiel, dup o leziune tisular. Inflamatla acuta este in general de scurté durat, deoarece macrofagele intré in apoptoza sau parasesc Joculinflamatie. in schimb, inflamatia cronica implica de obicel recrutarea continua de monacite. Prezenta continua 1a macrofagelor poate duce la afectare tisulard excesiva, tipiea pentru inflamatia eronica, : | 246 eaPrrOLULa2 = Singeie Monacitele sunt celule agranulocite mari, cu diametrul cuprins Intre 12:20 um, $i reprezints precursor ai macrofagelor $i al altor celule din sistemul fagocitar mononuclear (24) Imagine microscopica a monocitelr,n care se observa ‘hucel distin, indentati informa iterei C sau reniformi. a 11500. Coloratie Giemsa; bd: x1500. Coloratie Wright. (©) Imagine de microscopie electronica: citoplasma Trombocitele lachetele sangvine (sau ) sunt fragmente celulare foarte mici, anucleate, delimitate de membrana, cu diametru dde 2-4 um (Fig. 12-13a). Aga cum este descris in Capitolul 13, plachetele provin prin separare din portiunea terminali a unor prelungiri citoplasmatice ce se extind din celule poliploide gigante ale miduvei hematogene, denumite Plachetele initiazi coagularea stngelui si contribuie la reparatea rupturilor sau defectelor minore din peretii vaselor sangvine mici, prevenind pierderea de singe la nivelul microvascularizatiei. Numarul normal de plachete sangyin ‘monocitulul contine complex Golgl(@),mitocondri (M) si 'izozomi sau granule azuroie (A). RE rugos este slab dezvotat 41 se observa ediva paliroazom’(R). 22.000. (Figura 12.126, cu permisune, din DF Bainton and 14.6. radi: perenne tots ey = Sn Francisco, CA) ccuprins intre 150,000-400,000/uL (mm). Plachetele circulate au o durati de viata de aproximativ 10 zl. In frotiul sangvin colorat, plachetele apar frecvent ia {grimezi, Fiecare trombocit individual este in general discoidal cu un halou periferic fin, deschis la culoate, Lg ‘© zona central. mai intunecata ce confine granule, num Un glicocalix rarefiat inconjoari plasmalema trombocitai si este implicat in adezivitatea si activarea trombocitulu ig timpul coagulirii. La microscopul electronic (Fig. 12-13b) observa un cle microtubuli si microfilaments care ajuti la menfinerea formei plachetel. De asemenea, in Pchetele sunt fragmente celular cu diametru de 2-4 um, esate din megacariocitele maduvei hematogene. Functia Jor primard este elberarea rapida a contnutului granular la fontactul cu colagenul (sau alt compus ain afara endotelilu, Pentru ainijia procesul de tomboza gi a reduce pierderile angvine la nivel vascular. (@) in otul sangvin,plachetele (sigeti) se gasesc frecvent Sub forma de grameri, Individual, au un halou perferic {eschis, hlalomerul, ce inconjoar’ o zona mai inchisa, ental, granulomerul, care contine granule delimitate de membrane, x1500. Coloratie Writ. Hinlomer se evidengiaz8 dova sisteme de canale membranare Un sistem canalicular deschis de vericue este conectat la Invagindrle membrane plasmatice,curolul de a facilitacaptarea de actor din plasma Un grup de vezicule tubulare mai putin tvidente care alcituiese sisteml tubular dens este derivat din BE si depociteaza joni de Ca Impreund, acestedoua sisteme rembranare faciliteazdexocitoza extrem de rapid’ a proteinelor din plachete(degranulare) in momentul aderri Ia colagen sau Jnalesubstraturi din afara endotelinlui vascular. Cobol sorgice 247 {(b) La microscopul electronic, un tromboctt prezinta un sistem {de microtubull gi flamente de actind aproape de perifene, ‘denumit fascteu! marginal (MB), format in momentul detagati tromboctulu! de megacariocit (Cap. 13), ce contribu la ‘mentinerea formel trombocitulul. Un sistem canalicular {eschis (08), format din vezicule membranare invaginate Continultate cu plasmalema, facilteaz’ degrenularea rapida in ‘momentul activa 1 ellberarea de Ca’. Regiunea granularé ‘centrala confine granule dense mici, deta (88), granule mari ‘mai riumeroase, alfa (2G) si glicogen (@). x40.000. (Figura 12-136, cu permisiunea Br. MLLG, Harrison, Midilesex Hospital and University Colege London, UK.) In afari de granulele specific, granulomerul central are si 0 populate redusé de mitocondri si glicogen (Fig. 12-138). Granulele delta (56), electrono-dense, cu diametru de 250- 300 nm, contin ADP, ATP si serotonina (5-hidroxitriptamina), ‘aptate din plasmé. Granulele alfa (aG) sunt mai mari (Giametru de 300-500 nm) sicontin factor de crestere derivat din plachete (PDGE), factor plachetar 4 si alte proteine plachetare Specifce. Majoritatea granulelor colorate observate in plachete prin microscopie optic sunt granule alfa in eee lofues OT a 248 —caprrouu.s2 = singoe Rolul plachetelor in combaterea pierderii de singe (hemoragiei) si in vindecarea pligilor poate fi rezumat ase: = Agregarea primara: lezarea si discontinuitii endoteliulu vascular, produse relativ Frecvent, permit slicocalixului plachetar si adere la colagen. Astfel, se formeaza in prima faz un dop plachetar pentru a opri hemoragia (Fig. 12-14). = Agregarea secundar&: plachetele din dopul plachetar clibereaza o glicoproteind de adezivitate specific si ADR, ce declanseazi agregare plachetara mai intensi si ‘resterea in dimensiuni a dopului plachetar. = Coagularea sangelui: in timpul agregirii plachetare, ‘fibrinogenul din plasma, factorul von Willebrand 4ialte proteine eliberate de endoteliul lezat alaturi de factorul 4 plachetar din granulele plachetare promoveaza interactiunea secventiala (casceda) proteinelor plasmatice, genernd un polimer de fibrina ce va forma o refea tridimensional de fibre. Aceasta refea de fibrind va incorpora eritrocite si mai multe plachete, formand un cheag de sénge sau trombus (Big, 12-14). Factorul 4 plachetar este o chemokina pentru monocite, neutrofilesifibroblast, iar proiferarea fibroblastilor este stimulata de PDGE, = Retractla cheagului: trombusul, care initial proemina in lumenul vascula, se contract ugor datorita interactitnii actinei si miozinei plachetare, = Dizolvarea cheagulul: protejat de trombus, endoteliul si stratul din jurul siu sunt inlocuite de fesut now, jar trombusul este indepirtat prin dizolvare de citre plasmind, o enzima proteolitici formata continu prin, actiunea locald a activatorilor de plasminogen ai cendoteliului asupra plasminogenulul plasmatic Steen Aspirina §/ alte antiinflamatoare nesteroidiene au un efect, Inhibitor asupra functil plachetare gi coagulait sangvine, ‘deoarece blocheaz’ sinteza prostaglandinelor locale, necesara agregaril plachetare, contractel $1 exocitozel la Jocu!leziunil. Tulburaile de coagulare apar din cauza ‘coagulsri sangvine anormal de lente. Un exemplu de bboald legatd direct de un defect plachetar este defleienta ‘icoproteinel Ib, afectiune autozomal-recesiva rara, caracterizat& prin defectul unul factor de la suprafata plachetara necesar aderaril la colagenul subendotelial Initiert cascade! coagulsri Lezarea minora a vaselor mic este frecvent intanit la indivi acti, $f este urmata de formarea unui trombus, ‘observat n imaginea SEM (a). La contactul cu colagenut din membrana bazala vascular, plachetele (P) se agreg’, se balonizeaza $1 elbereaza factor! ce deciangeazé formarea retele de fibrina (F) de care se prin entrocite () 51 alte plachete in faza de degranulare. Se observa plachete in diferitestadii de degranulare. Acest trombus ‘reste in dimensiun pana cénd pierderea sangyins se ‘opreste. Dupé repararea peretelu vascular, chesgul 4 fbrina este Indep&rtat prin proteoliza, mai ales prin actiunea primara a plasminei local, o proteaz’ nespecifid x'100. (b) Agregatul plachetar, la debutul formar trombusulul. Aceasta imagine evidentiaza plachetele inten dop plachetar care adera la colagen (C). Dupa ‘aderarea la colagen, plachetele se activeaza $i exociteaza granulele in sistemul canalicular, care ajut la eliberarea rapid a factorior implica! in coagulare. C&nd confinutul acestora este elberat complet, plachetele degranulate g1 balonizate (sageti) aman parte components a agregatulul pana la indepartarea trombusulul Numeroase alte proteine esentiale pentru coagulare sunt ellberate local din procesele celulelor endoteliale adiacente (EP) si din. plasma, Se observa o parte dntrun ertrocit in dreapta Jmaginl (E) x7500. eo) 1 Fratalichid & singel circulant este plasma, iar celuele si placheteleformeaza elementele figurat; in coagulare, anumite proteine sunt extrase din plasma, lar altle sunt eliberate de plachete, sate a nastere un nou ici denumit er, * Componentcle proteice importante ale plasmel includ albumin, diverse a sf B-globuline, proteinele complementului yi fibrinogen, toate find prodise in fia. dar imunoglobuline ' Globulele ros sau extrocitele, care formenza hematocrit (45%) unei probe de singe, sunt discul biconcave, anuclat cu diametru de 7.5 um, pline cu hemoglobin care prea, ‘transport i elbereazd ©, avo durati de vias de aproximativ 120aile " Globulele albe sa leucocitele sunt clasicate in granulocite (neutofile, cozinofle, bazofile) si agranulocite (limfocie, rmonocte) 1 Toate encocitele devin active in afara sistemului circulator, Pirisind microvasculriatia inten proces care implica Stokine, adeavtae selectva, modilicii endotlae i migrare transendotelal sas diapedes. ‘Toate granuloctele au lzozomt specalzati denumitt granule srarofile, precum si granule specifice mai mii, care contin proeine pentru diverse proces cellare specific. Covel sagine 249 Neatrofilele cel mal bine reprezentat tip de leucocie, au muelet polimorf, multilobati, «1 granule citopsimatice ror paid ce onfin muimeroi factor! necsari pentra distrugerea fagocitars ficient a bacterlor sindepartarea lor. Eorinofilele ss nuclei ilobat i granule ezinosice specfice care contin factor pentru distrugerea unorparaii(helmins pentra ‘modularearispunsulu nflamatoe Bazofiele, cel mai rar tip de leucocite circulante, au nuclei Iilobat, neregua, 91 se aseamina cu mastoctele, cu granule speciice intens bazafle, ce contin factor important In ales Limfocitele, agranulocite cur mumeroase fancti, clasfcate in subupunile T- si B- ale sistemului imunitar, au dimensiunt ce ‘varaz larg in functie de faza de activate In care se fla, i contin ‘ucle aprospe sferic cu citoplasmé reds i orgaite putin Monocitele sunt cele mai mart agranulocts, cu nuclei distinct Indentat sau in forma Iiterei C, si circulé ea precursor al _macrfagelor sailor clue din sistema fagocitar mononuclear Plachetele sangvine au trombocitele sunt mic fragment ceulare (24 jum) derivate din megacatioctale maduvel hematogene, previzute ci un fasciul marginal defilamente de atin’, granule alfa i granule delta, sun sistem canalicular deschs de vercule rmembranare; degranularea rapid la contactal cu colagenul declangeazi cascada coagulit T InioLldvd @ujASues ajainjay = 91%

S-ar putea să vă placă și