© UAUIM 2020

Prof. [Link]. Sergiu Nistor

NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

SECȚIUNEA I: EVOLUȚIA RELAȚIEI CIVILIZAȚIEI EUROPENE CU

OPERELE ARHITECTURALE ALE TRECUTULUI
DESPRE RELAȚIA CU OPERELE ARHITECTURALE ALE TRECUTULUI: UTILITATE, INTERES,
CUNOAȘTERE ȘI PROTEJARE (DE LA ANTICHITATE LA RENAȘTERE)

Antichitatea romana:

 Împăraţii Augustus şi Hadrian erau preocupaţi de păstrarea Ovidiu: "Natura se reînnoieşte

monumentelor antichităţii greceşti (“exemplaria Graeca” - în mod constant - a crea noul
din vechi este, de aceea, propriu
Horaţiu) omului"1
 Edict al împăratului Maioranus (458 AD): protejarea edificiilor
din respect faţă de "structura magnifică a vechilor edificii"
Evul mediu timpuriu:
„Teodoric vine la Roma în anul
 Teodoric (455-526), rege al Italiei 500 -526 500. Intrarea sa în cetate a fost
Preocupat de păstrarea măreţiei Romei şi de apărarea operelor asemănătoare cu triumful
de artă clasice greceşti şi romane; împăraţilor predecesori:
Sunt reparate apeducte, Colosseumul, Castel S. Angelo şi romanilor li se părea nu că un
zidurile aureliane străin venise în mijlocul lor, ci
mai degrabă că Traian (...)
Numeşte pe Cassiodorus - Custode al Monumentelor Romane reînviase.”2
(curator statuarum - însărcinat cu protejarea statuilor Romei)
 Papa Gregoriu cel Mare (590-604), preocupare de întreţinere a “este important să păstrezi cât
vestigiilor şi să creezi. Suntem într-adevăr
interesaţi a păstra zidurile
Romei în bună stare, şi de aceea
 Păstrarea construcţiilor este motivată utilitar, în funcţie de am ordonat portului Lucrino să
capacitatea clădirilor de a fi adaptate noilor nevoi sau din furnizeze 25.000 ţigle anual
imperative simbolice pentru acest scop. Vezi ca acest
lucru să se împlinească, găurile
Exemple: care au apărut prin căderea
Transformarea Panteonului (sec. I î.e.n.) în biserica "Sf. Maria pietrelor să fie acoperite de ţigle
Martira" (608) pentru a fi astfel protejate, încât
Curia Iulia a Senatului din Forul Roman devine biserica Sf. Adrian să merităm mulţumirile
(630) trecuţilor regi, a căror operă noi
le-am dat nemuritoare tinereţe.”
Teodoric câtre Sabinus3
 Carol cel Mare
“(…) toate construcţiile ruinate
Numeşte pe Eginhard - superintendent al construcţiilor
din Roma să fie reparate. În
publice Roma, binecuvantată între
Transferă statuia lui Teodoric precum şi alte piese de mozaic, oraşele lumii nu trebuie să se
marmură şi coloane de la Ravenna la Aachen. găsească nimic sordid sau
mediocru.”
Teodoric câtre Argolius4

1
Argument al lui Piranesi din Parer su l'Archittetura, 1765
2 Ferdinando Gregorovoius, STORIA DELLA CITTÀ DI ROMA NEL MEDIO EVO DAL SECOLO V AL XVI,
Giseppe Antonelli E L. Basadonna Edit., Venezia e Torino, 1866, pag. 3
3
Cevat Erder, Our Architectural Heritage: From Consciousness to Conservation, UNESCO, Museums and Monuments
XX, 1986, p.57.
4
Cevat Erder, [Link]., p.58

1
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Evul mediu: Relația cu monumentele antice

 1162- Senatul Romei declară Columna lui Traian obiect protejat 1119, Columna lui Marc Aureliu
(ca şi cea a lui Traian) erau
“astfel încât să nu fie nicicând distrusă sau mutilată, ci
concesionate pentru a fi folosite
păstrată pentru onoarea poporului Roman, atât timp cât ca puncte de belvedere de câtre
lumea va exista.”5(integra et incorrupta dum mundus durat) pelerini

 Frederic Barbarossa (Sec XIII) decide “restaurarea” palatului Colosseum: fortificaţie a fam.
Frangipani (mijl. sec. XIII)
carolingian de la Aachen (Gesta Friderici).
Mausoleul lui Hadrian - Castelul
San Angelo

Palatul Cavalerilor de Malta

foloseste Forul lui August drept
fundație;

Arcul lui Traian din Rimini -

poartă de fortificație;

Piața din Lucca este construită

peste amfiteatrul roman

Interesul pentru monumentele

Renaşterea: antice

 MONUMENTUL CA MODEL 1337, Petrarca - primul care

condamnă distrugerile
mărturiilor trecutului în Roma
 Monumentul este cercetat, descris, relevat, interpretat teoretic şi Giovanni Dondi - 1375, prima
artistic, dar nu este protejat cercetare a Romei
- Colosseum-ul devine cariera de piatra pentru palatele Romei6 Flavio Biondo - 1466 “Roma
- Teatrul lui Marcellus transformat în palat Instaurata”- descriere a Romei,
- Forul Nerva - bolţile Teatrului lui Marcellus - măcelarii introduce conceptul de Ev
- sticlarii ocupă Termele lui Agrippa Mediu, perioada de după
căderea Imperiului Roman
- vânzătorii de peşte ocupă porticul Octaviei
- tăbăcarii ocupă Statium Domitian Leon Battista Alberti, în De Re
- producătorii de var şi de funii ocupă Circus Flaminius Aedificatoria, vol. 10:
- lumânărarii ocupă Porticul lui Balbo "corectarea greşelilor": greşeli
mentale şi greşeli manuale
- Bazilica paleocrestina a Sf. Petru – demolata în 1506 de Papa îndreptăţesc a fi corectate, în
Iulius II scopul creării unui lucru nou şi
 Monumentul trebuie cunoscut nu atât pentru a fi protejat cât perfect
pentru a fi întrecut.7 San Francesco-Rimini,
 Antichitatea clasică greco-romană este singura perioada “perfecţionat”.([Link].)
considerată a fi produs valori (Antichităţi).
Bazilica-Vicenza, “una suave
 Rafael: plan al monumentelor antice din Roma în vederea
armonia” ([Link].)
cercetării lor arheologice.
Michelangelo, Sta. Maria degli
Angeli, Roma (termele lui

5
Decretul stabilea pedeapsa cu moartea pentru cei ce-l incalcau, precum si confiscarea de catre trezorierie a averilor lor
- [Link], History of the City of Rome in the Middle Ages, AMS Press, New York, 1967, vol IV, pp 685-6
6
Palazzo Barberini (Bernini) este ridicat cu piatră din Colosseum ("Quodnon fecerunt Barbari fecerunt Barberini").
7
Exceptie constituie restaurarea bisericilor din Ravenna, inlaturand efectul apelor freatice prin suprainaltare.

2
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Leon X îl numeşte pe Rafael inspector al monumentelor antice Diocleţian): păstrarea spaţiului

(“Commissario delle Antichita”) şi scrie despre activitatea sa : interior şi a orientării ne-
canonice
“a studiat ruinele minuţios şi le-a măsurat cu competenţă. A Rafael: „Prin conservarea
citit despre ele din autorii antici şi a comparat ce a citit cu ce exemplului anticilor,
a putut vedea rămas. Mare i-a fost durerea când a văzut Sanctitatea Voastră va încerca a
cadavrul acestui nobil oraş [Roma], care fusese cândva le egala şi a le depăşi(...)”
regina lumii, astăzi atât de desfigurat.” (...) Am îndrăzneală să spun că
această nouă Romă pe care noi
 Rafael despre vestigiile Romei Antice (Scrisoarea către Leon X): o contemplăm astăzi în toată
splendoarea şi frumuseţea ei, cu
„Căci, atunci când contemplez vestigiile (...) şi când examinez palatele, bisericile şi celelalte
raţiunea divină a anticilor, deseori îmi explic de ce multe edificii, este toată făcută cu
varul extras din marmurele
lucruri care lor le erau facile nouă ni se par imposibile.
antice.”
(...) am deprins o anumită cunoaştere a arhitecturii antice. Pe
de o parte acest lucru îmi provoacă o imensă plăcere prin „Dar de ce ne-am plânge noi de
cunoaşterea a atât de multe lucrări excelente, dar pe de altă Goţi şi de vandali ca şi de atâţi
alţi inamici tenece ai latinităţii,
parte încerc o imensă durere atunci când văd, asemeni unui
atunci când aceia care, ca nişte
cadavru, această nobilă cetate ce a fost regină a lumii şi care părinţi ori tutori ar fi trebuit să
este în mod lamentabil ruinată şi vandalizată.” protejeze aceste rămăşiţe lipsite
de apărare au contribuit în
 Rafael, despre motivele protecţiei monumentelor (Scrisoarea către schimb de mult la ruina şi
Leon X): distrugerea anticei Rome.”

Proiect de raport (scrisoare)

„Este o datorie pentru orişicine să îşi iubească patria şi către Leon X
părinţii, astfel încât mă simt dator să folosesc toate forţele mele
cele slabe pentru a conserva, atât cât este posibil, o formă de
viaţă imaginii sau mai degrabă umbrei acestui oraş care este
de fapt patria tuturor creştinilor, şi care a fost cândva atăt de
puternică încât oamenii începuseră să creadă că ea singură
fusese plasată sub înalturi deasupra soartei şi că, în contra
legilor naturii, ea a fost extrasă morţii şi promisă eternităţii.
Dar se pare că timpul, invidios în faţa gloriei umane, şi prea
puţin încrezător în propria sa putere s-a asociat cu soarta dar
mai ales cu barbarii ignoranţi pentru a distruge această
mândră cetate.”

 Papa Nicolae V(1447-55): proiecte ambiţioase de asanare şi Alberti propune o spină între
reconstruire a Romei Castel S. Angelo şi Vatican, cu
arcade, în stilul forurilor
 Sixtus al IV lea (1471-1484): fondatorul primului muzeu public, romane, despărţind Vaticanul de
M. Capitolin, şi al bibliotecii Vaticanului. Cetatea Romei

Plantarea de obeliscuri, statui şi

 Domenico Fontana şi Sixtus al V lea (1585-90): reorganizarea
fântâni la intersecţii şi în pieţe,
Romei8, (cca 20 puncte de veneraţie). lărgirea traseeor de pelerinaj

8
Proiect de refolosire a Colosseumului în manufactură de lână (parterul utilizat pentru prelucrarea lânii iar etajele
superioare folosite pentru cazarea muncitorilor.

3
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Primele iniţiative de protecţie: Ordonanţa 'de conservare' a

antichităţilor romane din
 1452: Edict privitor la amendarea (10 galbeni) celor care Nîmes, data de câtre Anne de
aruncă gunoi peste edificiile antice din Piaţa Navona Montmorency (15489)

 1462: Edictul Papei Pius al II lea CUM ALMAM NOSTRAM Consilium Tridentum (1545-63)
stabileşte măsuri împotriva
URBEM interzice toate formele de distrugere a vestigiilor
folosirii improprii a pieselor
antice, fie ele pe domeniul public sau privat, si sanctioneaza sacre din biserici odată cu
cu excomunicarea, inchisoarea, amenda si confiscarea averii refacerea sau renovarea lor şi
completarea lor "în stil".
 Între 1624 şi 1685, decrete papale interzicând exportul de
obiecte de artă şi săpăturile neautorizate.

9
"Trecând prin numitul oraş, am văzut mari edificii antice, faţă de care cunoscătorii resimt delectare şi profit pentru arta
arhitecturii, ornamente ale tărâmului Languedocului şi străluciri ale acestui regat, şi pentru ca nimeni din sus-numitul
oraş să nu ascundă, să ruineze şi să demoleze acele antichităţi, cerem ...tuturor posesorilor sus menţionatelor case antice
de a nu demola cele antichităţi şi nici o cladire nouă să nu poată să le acopere sau ascundă... fără ca în prealabil să vă
cheme ca, împreună cu oamenii regelui din zisul oraş, să faceţi vizita...", apud Jean-Pierre Babelon, Andre Chastel,
[Link]. p.135

4
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

EVOLUȚIA RELAȚIEI CIVILIZAȚIEI EUROPENE CU OPERELE ARHITECTURALE

ALE TRECUTULUI;
DESPRE APARIȚIA TERMENILOR MONUMENT / PATRIMONIU (SECOLUL LUMINILOR,
REVOLUȚIA FRANCEZĂ)

Secolul XVII - Apariţia termenului “monument”

 Colecţiile
Primele colecții, colecțiile papale:
SS Paul II (1464 -71) intemeiază colecția papală,
Prima colectie publică: colecția
SS Sixtus IV (1471-84) mută colecția în P. Conservatorilor – SS Iulius II, Belvedere, Vatican,
Capitol, 1506
SS Iulius II (1503-13) îl angajează pe Bramante să amenajeze aripa
Belvedere a palatului Vatican cu spații pentru colecție și nișe pentru Primul muzeu: Ashmolean,
sculpturi – începuturile muzeului Vaticanului Oxford, 1677

Primul muzeu pe teritoriul

Colecţiile private: Medici (Florenta), d’Este (Ferrara), Sforzesco României de azi: Brukenthal,
(Milano), Borghese, Barberini (Roma) Sibiu, 1817

Colecții regale: Francois I (sec. XVI), Louis XIV (sec. XVII) 1745, un edict al ducelui de
Milano stabilește că nici un
pictor sculptor sau arhitect, ori
 Profesionalizarea colecțiilor, de la colecții la muzee de altă profesie, universitar sau
Muzeu (ICOM): - instituția de cultură (…), care colecționează, nu, nu poate distruge sau retușa
picturi sau sculpturi antice sau
conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul moderne, aflate în proprietate
cunoașterii, educării și recreerii, mărturii materiale și spirituale ale publică, fără acordul Academiei,
existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului sub sancțiunea unei amenzi de
înconjurător; 20 scuzi.

 Descoperirile Interesul pentru ruine (colecție

 Marile descoperiri geografice au condus la îmbogăţirea în aer liber):
repertoriului artistic antic cu piese exotice și spargerea Giovanni Paolo Panini (cca
monopolului antic asupra valorilor culturale. 1730), veduta ideata (ansamblu
imaginar de ruine monumentale
 Descoperirea oraşului Herculanum – 1738, și reale),
Descoperirea oraşului Pompei – 1748 a condus la creșterea Piranesi (Della Magnificenza ed
interesului pentru studierea artei antice cu noi metode și Archittetura de Romani-176111)
mijloace
“Singura posibilitate pe care o
 Johann Joachim Winkelmann10 (1717-1768) avem pentru a atinge măreția
Bibliotecar al cardinalului Albani, se folosește de aceasta poziție inegalabila [a artei] este de
a-i imita pe Greci.”
pentru a vizita și studia descoperirile de la Herculanum și Pompei.
J.J. Winkelmann, Asupra
Considerat părintele arheologiei și întemeietorul disciplinei imitării operelor grecești în
științifice Istoria Artei, prin lucrări precum: pictură și sculptură

10
Winkelman i-a fost consilier lui Carlo Marchioni pentru proiectul Villa Albani a cardinalului Alessandro Albani.
Clement al XIII (1758-69) îl numeşte pe Winkelmann curator al antichităţilor Romei.
11
Trecutul ca argument polemic împotriva partidei elenistice

5
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

-”Asupra imitarii operelor grecesti in pictura si sculptura” - ”(…) descrierea unei statui
1755 trebuie să explice rațiunea
frumuseții sale și să descrie
-”Observatii asupra Arhitecturii Antice” - 1762 trăsăturile caracteristice ale
-”Istoria Artei Antice” - 1764 stilului său”
-”Monumente Antice Inedite” – 1767 J.J. Winkelmann, Istoria Artei
Antice
 Bartolomeo Cavaceppi
”(…) prin restaurare o serie de
Urmând teoria lui J.J. Winkelmann, își prezintă amănunțit
statui și-au schimbat
restaurările, începând cu descrierea operei antice, apoi consultările caracterul”
cu specialiști și, în baza cunoașterii amănunțite a piesei și a J.J. Winkelmann, Monumente
contextului creației, intervenția proprie: Antice Inedite

”Restaurarea nu constă în a face un braț, un cap sau un picior frumos, ”Ar fi ridicol dacă s-ar
ci în a ști cum trebuie imitată maniera și tehnica sculptorului antic în recompune un cap plecând de la
toate părțile completate (…)” existența doar a unui nas.(…)
Raccolta d'antiche statue, busti, teste cognite ed altre sculture Sunt de acord că o antichitate ar
putea fi descoperită într-o stare
antiche restaurate da Cav.[Bartolomeo Cavaceppi scultore romano, degradată, dar aș dori ca o
Roma, 1768-72 operă să conțină cel puțin 2/3
din [materialul] antic iar părțile
Recomandă necompletarea sculpturilor atunci când nu pot fi cele mai interesante să nu fie
determinate caracteristicile inițiale. moderne.”
Raccolta d'antiche statue, busti,
Își pune problema limitelor restaurării prin completare: teste cognite ed altre sculture
antiche restaurate da Cav.
”Un fragment de jumătate de cap, picior ori mână este cu mult mai Bartolomeo Cavaceppi scultore
interesant dacă e păstrat ca atare decât dacă este o parte dintr-o statuie romano, Roma, 1768-72
ce nu poate fi decât o impostură.”
(Raccolta ...)

 Enciclopedismul Titlul enciclopediilor :

”Enciclopedie, sau dicționar
cuprinderea și definirea în dicţionarele epocii a termenului explicat al științelor, artelor și
“Monument” meseriilor”
”Monument S. m. (Arte) numim monument orice lucrare de Etimologic: “Monumentum”
Arhitectură sau Sculptură, realizată pentru păstrarea memoriei provine din verbul moneo,
oamenilor iluștri sau a marilor evenimente, precum un mausoleu, o monere (lat.) = a aminti, a
piramidă, un arc de triumf ori altele asemenea. (…)” - 1765 avertiza.

Prin MONUMENTAL, complementar funcţiei memoriale a Folosit pentru prima data in

MONUMENTULUI se mai înţelege: dictionarele vremii, asociat cu
“vechime”, “prestigiu”
• dimensiunea amplă a construcţiei
• scara depăşind-o pe cea umană, ”(…) genealogia și filiația
• poziţionarea pe o direcţie de percepţie ascendentă, cunoștințelor noastre, cauzele
• caracterul impozant care au dus la nașterea lor și
caracterele care le sunt proprii;
într-un cuvânt, a găsi originea și
Rolul social al patrimoniului arhitectural, conform ideii că arhitecţii geneza ideilor (…)
pot, prin aprofundarea desenului antic să construiască "(…) pentru D’Alembert, Discurs preliminar,
mai bine şi prosperitate" Enciclopedie, ou dictionnaire
raisonne des sciences, des arts
et des metiers, Paris, 1751

6
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

 Revoluția Franceză 1789 - 1794 – cronologie

14. 07. 1789 – căderea Bastiliei - Paris

26. 08. 1789 – Declarația drepturilor omului și cetățeanului (Statul
fundamentat pe suveranitatea Națiunii, reprezentată de aleși)
2. 11. 1789 – naționalizarea bunurilor clerului și transformarea lui în
corp de funcționari (1790)
22. 12. 1789 – reorganizarea administrativ-teritorială (83
departamente)
21. 06. 1791 – tentativa de fuga a regelui
31. 10. 1791 – Decret ce permite naționalizarea bunurilor nobililor
plecați în exil
10. 08. 1792 – căderea monarhiei
21. 01. 1793 – executarea lui Louis XVI
27. 07.1794 – Căderea lui Robespierre, sfîrșitul perioadei Terorii
revoluționare

Perioada Revoluției Franceze este marcată de 2 procese: 1792- toate statuile, inscripţiile,
1/ distrugerile constructiilor nobilimii si bisericii basoreliefurile de bronz sunt
topite pentru a face tunuri.
“distrugerea tuturor monumentelor de orice fel care amintesc de Decret al Revoluţiei -1792
existenţa feudalismului şi interzicerea oricărui lucru capabil să
evoce memoria despotismului” “(...) o pradă bogată oferită
Decret al Adunării Naționale, 1792 învingătorilor, cele 40.000 de
Exemple: palate, hoteluri şi castele ale
Franţei.”
 Notre Dame, Paris Camille Desmoulins
Confundați cu regii Franței, statuile galeriei regilor sunt mutilate
 Catedrala Strassbourg "Monumentele şi operele de
200 de statui distruse arta au întotdeauna, în
vremurile tulburi, soarta
 Catedrala din Laon simbolurilor pe care le
70 de statui distruse vehiculează.“, J. P. Babelon, A.
2/ naţionalizarea și apoi utilizarea proprietăţilor nobiliare, regale și Chastel – La notion de
clericale (2 Nov.1789, bunurile clericale sunt naţionalizate) patrimoine, 1994

 Primele departajări între patrimoniul mobil şi imobiliar. ”Acestea sunt monumentele

prețioase pe care le-am
 Primele inventare ale patrimoniului desemnat a fi luate din calea
Aubin-Louis Millin, “Antiquitees Nationales ou Recueil des coasei distrugătoare a
Monuments pour servir a l'histoire générale et particulière de timpului”
A.-L. Millin, op. cit. 1790, p.2
l'empire français, 6 vol. 1790-9612
“Comisia Monumentelor” este
 1790 - Infiinţarea primului organism de gestiune a patrimoniului :
condamnată şi dizolvată
Comisia Monumentelor pentru”incivism” în 1793,
La propunerea lui Ch. M. de Talleyrand, pe 13.X.1790 Adunarea urmaşa ei, COMISIA
TEMPORARĂ A ARTELOR
Constituanta decide crearea unui Comitet special însărcinat să reuşeşte să salveze
studieze soarta “monumentelor ştiinţei şi artei” provenind din - Abaţia Saint-Denis,
bisericile şi abaţiile puse la dispoziţia Naţiunii.” - Porte Saint-Denis,
- Catedrala din Chartres,

12
În lucrările Adunării Generale din [Link].1793, Jean Baptiste Matthieu defineşte patrimoniul drept “tout ce qui donne
une sorte d’existence au passe” (“tot ceea ce dă o anume existenţă trecutului”), Le Patrimoine, [Link], p.17

7
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

 Edificiilor vechi (cu excepţia celor medievale, în general) le sunt - Catedrala din Amiens, etc.,
recunoscute: nu fără a pierde totuşi elemente
sau părţi ale construcţiei.13
valoarea cognitivă
valoarea educativă în mod explicit “(..) condamnând la distrugere
valoarea estetică monumentele ce amintesc
valoarea economică în mod implicit despotismul, este important a
păstra şi conserva onorabil
capodoperele artei, atât de
Declaraţia Adunării Constituante din [Link].1792 condamnând
demne de a recrea un popor
“monumentele ridicate orgoliului, prejudecatilor şi tiraniei”, liber”
exceptează “obiectele ce pot interesa arta”. Declaraţia Adunării
Constituante [Link].179214
”monumentele despotismului se prăbușesc în întregul regat, dar
trebuie ocrotite, păstrate monumentele prețioase pentru arte.” Se înființează:
J.J. Dussault, Adunarea Constituantă, 4.08.1792  Palatul Louvre și Tuileries –
Palat Național dedicat
Apariția conceptului de patrimoniu național științelor și artelor (1791)
 Musée des Monuments
”Toate monumentele (…) aparțin în general Națiunii. Va trebui (…) Français, Alex. Lenoir, 1795,
ca toți indivizii să ajungă să se bucure de ele (…) nimic nu va Couvent des Petits Augustins
contribui mai bine la aceasta decât plasarea câte unui depozit în  Musee National du Louvre,
fiecare din cele 83 de departamente din care se compune acum 1793 (Musee Republicain)
Franța. (…) muzee: iata numele care poate fi dat acestor depozite.”
”(…) monumentele importante
1790 – Adunarea Constituantă, Comisia depozitelor sunt patrimoniul tuturor, (…)
ele trebuie întreținute, mărite,
”Nu sunteți decât depozitarii unor bunuri pentru care marea familie înfrumusețate pe cheltuiala
[a națiunii] vă poate cere scoteală. (…) fiecare dintre voi să se poarte tuturor.”
ca și cum ar fi cu adevărat răspunzător pentru aceste comori pe care Consiliul Departamental Paris,
națiunea i le încredințează.” Discurs despre monumentele
publice, 15.12.1791
Instructions sur la maniere d’inventorier
Apariția termenului de ”vandalism”
Raport asupra vandalismului,
”Barbarii și sclavii detestă cunoașterea și distrug operele de artă; Abatele Gregoire, 1794
oamenii liberi le iubesc și le protejează”

13
Catedrala din Chartres stă fără acoperiş câţiva ani iar Notre Dame de Paris îşi pierde fleşa, precum Sainte Chappelle,
datorită prezenţei unei coroane pe acest element.
14
xxx, Le Patrimoine, [Link]. p.15. În aceeaşi lucrare este evocată intervenţia unui deputat care declară despre Porte Saint-
Denis următoarele : “Ea merită toată ura oamenilor liberi, dar această poartă este o capodoperă.” (idem, p.15)

8
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

SECȚIUNEA II : CONTRIBUȚIILE MAJORE LA TEORIA MONUMENTULUI

ISTORIC ȘI DOCTRINA RESTAURĂRII ÎN SEC. XIX ȘI XX

Impactul european al ideilor Revoluţiei Franceze

 Statul Papal
 Intre 1796 – 1814 sunt ”transplantate” măsurile introduse de
Revoluția franceză (Comisie a monumentelor, inventariere).
 1802 - Edictul Card. Doria-Pamphili: Edictul Card. Doria-Pamphili
”Aceste rămășițe prețioase ale Antichității dau Romei o valoare ce o Prevederi:
distinge între toate orașele faimoase ale Europei. Monumentele sunt de interes
public și sunt inventariate în
Ele dau subiecte importante de meditație învățaților, ca și valoroase proprietatea Statului
modele din care artiștii pot să se inspire cu privire la Frumusețe și Conservarea in situ a
Sublim. Ele atrag în oraș străini ce au plăcerea de a studia aceste monumentelor impreună cu toate
unice Rarități. Ele vor da de lucru multora dintre cei care se ocupă componentele lor
cu Artele Frumoase, pentru ca în final noile produse ce vor ieși din
mîinile lor vor promova activități comerciale și artizanale. Mai mult
decât orice altceva, acest ultim lucru va fi în beneficiul publicului și
al Statului.”
 1820 - Primele servicii descentralizate în oraşele Statului Papal:
 Decretul Cardinalului Pacca, prevăzând inventariere, conservare
şi administrare unitară
 Bavaria - 1826 - Decret al Ludovic I al Bavariei referitor la
interzicerea distrugerii fortificaţiilor medievale
 Hessa – 1818, Decret promulgat de Ducele de Hessa -
Darmstadt pentru realizarea inventarului construcţiilor
istorice din Ducatul Hessa
Înfiinţarea unui Înalt Colegiu al Construcţiilor, responsabil cu avizarea
modificărilor la imobilele istorice

 Prusia.
Îngrijirea monumentelor publice este în responsabilitatea centrală Principii pentru conservarea
a Koenigliche Ober-Bau-Deputation, serviciu care trebuia anunțat monumentelor și antichităților
cu privire la orice modificare substanțiala a cladirilor și din țara noastră, 1815
“patria noastră a pierdut o
monumentelor publice. imensă parte a celor mai
Circulare elaborate de OBD cu privire la conservarea (1819, 1823, frumoase bijuterii ale ei, lucru
1824, 1830) diferitelor tipuri de monumente pe care noi trebuie să-l
1835 – Ministerul Culturii își rezerva dreptul de a verifica orice regretăm, iar dacă măsuri
intervenție asupra unor clădiri ”de interes istoric, științific sau generale și radicale nu vor fi
aplicate pentru a inversa acest
tehnic”. curs vom rămâne în scurt timp
 Programul de conservare a monumentelor propus de Friedrich pierduți și goi precum o colonie
Schinkel - (1781-1841) Oberbaudirector Preusen într-un teritoriu pustiu.” *
- Monumentele aparţin publicului, prin urmare întreţinerea Friedrich Schinkel (1781-1841),
acestora este de interes public justificîndu-se folosirea membru (1810) și apoi (1830)
Director al OBD
bugetului de stat.

9
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

- Propune inființarea unei instituții responsabilă de clasarea Restaurarea castelului

și conservarea monumentelor, care să elaboreze un cavalerilor teutoni din
Marlborg/ Marienburg
inventar și să facă propuneri pentru măsurile de Supervizată de K. Fr. Schinkel
conservare (1817 - 1822).
- Propune clasarea nu doar a clădirilor individuale, ci și Lipsa unor repere istorico-
ansablurilor, și a monumentelor de for public arhitecturale similare face ca să
- Succesul unui program de conservare stă în existenţa unei fie ”ușor a ceda tentației
imaginației” – Schinkel.
instituţii specializate încadrate cu conservatori La Marienburg, Schinkel
profesionişti, stabilește 2 categorii de spații și
- Conservarea părţilor vechi, păstrarea materialului original de lucrări:
şi menţinerea la un minim necesar a intervenţilor. 1. Părți unde ”starea bună de
- Pledează pentru conservarea in situ, păstrarea obiectelor conservare și disponibilitatea de
informații permit reproducerea
și decorațiilor în monument și organizarea de muzee elementelor dispărute în forma
locale lor cea mai pură”,
2. Părți unde, urmare a dubiilor
cu privire la forma și utilizarea
spațiilor se impune o cercetare
aprofundată și o curățire de
elemente parazitare ”pentru a fi
în stare să fie completate cu
precizie elementele distruse sau
pierdute”.

SEC. XIX - PRIMELE RESTAURĂRI.

Roma:
Raffael Stern (1803): Arcul lui Constantin (315),
- Asanare a vecinătăţii Arcului cu expunerea pavimentului
la nivelul de calcare al antichității.
- Ancorarea cu elemente metalice a sculpturilor
antablamentului.

Raffael Stern (1806): Partea estică a Colosseum-ului15

- Prima propunere, a lui D. Schiavoni, ce implica o
demolare parțială, respinsă
- Stern realizează un contrafort de sprijin din cărămidă pe o
fundație de travertin, marcând explicit intervenția sa prin
diferența de material
- Păstrează degradările structurii antice

Giuseppe Valadier (1810): restaurarea Templului lui Hercule din

Forum Boarium
- folosit din Evul Mediu drept biserică cu hramul Sf.
Ștefan
- Indepărtarea zidăriei dintre coloanele peristilului
- Consolidarea coloanelor cellei

15
În 1675, Colosseumul este transformat în spaţiu religios utilizat pentru transpunerea calvarului iar arcadele exterioare
sunt zidite. Un cutremur din 1703 pune capăt acrestui proiect (Papa Clement V). Benedict al XIV transformă Colosseumul
într-un memorial al martiriului lui Hristos (1749), cu care prilej repară arcadele de vest.

10
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Giuseppe Valadier, restaurarea Arcului lui Titus (1819-21)

- Demolează și reconstituie Arcul cu un miez de cărămidă, Restaurarea Arcului lui Titus
este apreciată de Quatremere de
în prealabil extragând piesele antice, pe care le-a Quincy in Dicționarul de
inventariat cu atenție spre o corectă repoziționare arhitectură (1825-34) pentru că
- Reconstituie stilizat / simplificat părţilor lipsă (coloane, ”vizitatorul nu are dubii asupra
arhitravă). ce este autentic și ceea ce a fost
- Folosește o piatră (travertin) de nuanță diferită în adăugat numai pentru a da
senzația de întreg.
reconstituiri, pe care o fasonează spre a o distinge de
opera antică, din marmură.
Giuseppe Valadier (1820) Colooseum, partea de vest.
- Consolidare prin completare de arcade în retrageri pe
înalţime
Luigi Poletti (1833)
- reconstrucția S. Paolo Fuori le Mura 16(după incendiul
din 1823)
Grecia - Atena: Grecia
 Programul lui Leo van Klenze pentru restaurarea Acropolei 1834 - lege a protejării
Athenei (1834): monumentelor inspirată din
principiile lui K. Fr. Schinkel și
a. Desfiinţarea fortificaţiilor medievale fără valoare arheologică, elaborată în Bavaria (locul de
structurală sau picturală. Demolarea moscheii din Parthenon. baștină a regelui Otto I).
Sunt protejate prin lege ”toate
b. Restaurarea Parthenonului, cu o excavare de 20 de picioare de jur- obiectele antichității grecești, ca
împrejur produs al strămoșilor poporului
elen, și bun național comun al
c. Depozitarea sculpturilor în Tezeion şi utilizarea elementelor tuturor grecilor.”
arhitecturale descoperite la restaurare. Elementele care nu pot fi
folosite vor fi pastrate în sit pentru accentuarea caracterului pitoresc Leo van Klenze propune
al ruinelor. Guvernului Grec protejarea de
câtre stat a 12 situri antice, ce
d. Restaurarea Parthenonului va începe de la Nord, partea cea mai urmau să fie păzite de pensionari
vizibilă dinspre oraş şi palatul regal. Pentru coloane şi zidurile cellei şi invalizi de război şi inspectate
se va folosi materialul descoperit la faţa locului pentru anastiloza, cu regulat de inspectori provinciali
cordonaţi de un Inspector
posibilitatea completării cu unul sau doi tamburi din marmură, acolo General.
unde este cazul, fără însă a masca această operaţie. Propunerea fiind acceptată, 12
pensionari au fost desemnaţi să
e. Desfiinţarea scării în spirală aflate în capătul de vest al
păzească Acropola Atenei
Parthenonului (1834)
f. Eliberarea zonei de vest a Acropolei pentru edificarea unui muzeu.
1835-1836
Restaurarea Erechteionului şi a Propileelor. Restaurarea Templului
g. Aducerea terenului la nivelul original de călcare şi păstrarea unor Athenei Nike (Christian
Hansen, Gustav Schaubert,
construcţii medievale (Bastionul Veneţian, de ex.) pentru virtuţile lor Ludwig Ross) prin anastiloză, cu
de pitoresc. completări din marmură similară
h. Păstrarea centrului istoric „Plaka” dar marcate prin simplificare
(tamburi fară caneluri) ori prin
folosirea altui material (teracotă
în locul altoreliefurilor frizei
pierdute).

16
Reconstrucţie ordonată de Pius IX

11
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Franţa:
"În restaurare există o condiţie
 [Link] le Duc, Restaurarea St. Madelaine – Vezelay, 1840 esenţială care trebuie
- Consolidare (1840-1844): Demolarea şi reconstruirea întotdeauna să fie ţinută minte.
contraforţilor, arcelor dublouri si a bolţilor navei, Este cea conform căreia orice
reproiectarea şi reconstruirea arcelor butante (de sec. porţiune îndepărtată trebuie
XVII) înlocuită cu materiale mai bune,
mai puternice şi într-o manieră
- Propune şi realizează restaurarea in forma bolţilor fără greşeală. Ca rezultat al
romanice păstrate a trei bolţi gotice ale navei de la operaţiunii căreia i-a fost
extremitatea estica a acesteia.17 subiect, clădirea restaurată
- Reconstruirea bolţilor romanice, mai puţin ultimele 3 trebuie să capete o nouă
dinspre est speranţă de viaţă, mai mare
decât cea care tocmai s-a scurs.
- Deblochează ferestrele navei parţial obturate de înălţarea E.E. Viollet-le-Duc,
acoperişului colateralelor. Restaurarea,
Post 1850 Dictionnaire raisonné de
- Adaugă o balustradă, garguie şi un nou acoperiş turnului l'architecture française du
de SW (1857). XIe au XVIe siécle
- Inlocuieşte capitelurile nartex-ului cu copii. “Cunoştinţele noastre asupra
- Demolează intervenţiile baroce de pe faţada de S. stilurilor trecute face ca
- Întărirea faţadei de W cu trei contraforţi perioada în care trăim să ne
apară - prin excelenţă- cea mai
 [Link] le Duc, Lassus, 1843, Notre Dame de Paris potrivită pentru lucrările de
- Înlocuirea ferestrelor de [Link] cu unele de tip [Link] restaurare.”19
- Amplasarea de statui luate de la Bordeaux pe faţada de S
a transeptului
- Îndepărtarea decoraţiei clasiciste, Fleşa
 Paul Abadie - 1842, Catedrala Angouleme
- Încheierea subiectivă a părții superioare a fațadei pr.
 Constant Dufeux, Bis. Sf. Laurenţiu - Paris
- Demolarea înlocuirea faţadei renascentiste cu una gotică
Anglia:
 Sir George Gilbert Scott (1811-78), Chichester Cathedral
- Cercetare amănunţită şi reconstruire a turnului central
 Sir George Gilbert Scott, Ripon Cathedral (1862)
- Eliminarea mărturiilor de sec. XIV de pe faţada de V şi
turnuri şi înlocuirea cu elemente de sec. XIII
 Sir George Gilbert Scott, Westminster Abbey, 1849-6118
- Folosirea de centuri metalice şi de contravântuiri în arce
- Reconstruire a transeptului de N în stil.
17
“Dacă bolţile gotice ar fi oferit vreo capacitate de rezistenţă nu aş fi avut îndrăzneală, Domnule Ministru, de a vă
propune astfel de importante modificări a stării prezente a monumentului, dar luând în considerare că vom fi obligaţi să
reconstruim aceste bolţi, cred că în virtutea 1. solidităţii, 2. aspectului general al clădiri, 3. economiei, este preferabil să
le reconstruim în mai timpuriul stil romanic. Această frumoasă navă de secol XI va fi astfel completă şi în bubă
condiţie.”, din Raportul lui Viollet le Duc câtre Minister, 3 Iunie 1844, apud J. Jokilehto, History of Conservation. p.
228
18
Folosită la acel moment ca arhivă şi într-o stare deplorabilă
19
apud Machatschek Alois, History of the Restoration and Preservation of the Architectural Heritage, Curs la R.
Lemaire Centre for Conservation, K.U.L.

12
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

SEC. XIX - PRIMELE DOCTRINE DE RESTAURARE Situaţia sociala şi implicaţiile

asupra culturii
Restaurarea monarhiei (1815)
duce la manifestarea interesului
Franţa sec. XIX: pentru averile naţionalizate în
 1830 : Min. Francois Guizot, în raportul câtre Rege propune timpul Revoluţiei Franceze.
înfiinţarea unui post de Inspector General al Monumentelor23. Pentru prima dată în 1819,
Domeniul patrimonial restaurarea unor monumente
„Monumentele istorice de care solul Franţei este acoperit istorice face obiectul unui buget
(al Ministerului de Interne).
provoacă invidia Europei civilizate. Atât de numeroase şi
variate în comparaţie cu cele ale ţărilor vecine, ele nu Ministrul de Interne F. Guizot
aparţin doar unei anumite faze a istoriei, ci formează o serie (istoric de profesie) este
însărcinat de câtre Rege cu
completă şi fără lacune; începând cu epoca druizilor şi până întocmirea unui raport referitor
în zilele noastre, nu există vreo epocă memorabilă a artei şi la starea proprietăţilor
civilizaţie icare să nu ne fi lăsat monumente care să o explice Statului.20
şi să o exemplifice.”
Quatremere de Quincy, în
Dictionnaire, 1832 consideră că
Rolul inspectorului general, preliminariile ideii de clasare restaurarea reprezintă fie
„Inspectorul general al monumentelor istorice va pregăti în intervenţia pe o clădire existentă
urma turneului său comprehensiv un catalog exact şi complet fie ilustrarea formei iniţiale a
al edificiilor sau monumentelor izolate care trebuie să facă unui monument aflat în ruină.
obiectul unei atenţii serioase din partea guvernului; el va Restaurarea ca intervenţie
trebuie rezervată doar marilor
însoţi acest catalog, pe măsura posibilului cu desene şi cu valori arhitecturale, pentru a
planuri, şi le va transmite succesiv la Ministerul de Interne, constitui exemple pentrua ilustra
unde acestea vor fi clasate şi consultate la nevoie.” arta şi ştiinţa antichităţii.

Montalambert critica în 1845,

 Victor HUGO într-un discurs în camera
Insistă asupra necesităţii unei legi de protecţie a monumentelor Pairilor noile maniere de
“Sunt două lucruri într-un edificiu : folosinţa şi frumuseţea. amenajare a spaţiului urban în
jurul monumentelor : "Nu
Folosinţa aparţine proprietarului, frumuseţea - tuturor. A o trebuie făcut loc gol în jurul
distruge înseamnă deci o depăşire a drepturilor.” catedralelor noastre, de maniera
Guerre au Demolisseurs, 1832 - V. Hugo24 a îneca magnificile dimensiuni
cu care le-au înzestrat autorii
 1837 - Înfiinţarea Comisiei Monumentelor25 lor. Ele nu au
fost făcute pentru deşert precum
 1887 -Legea Monumentelor: piramidele Egiptului, ci pentru a

20
“Accesul la putere al lui Ludovic Filip îşi căuta o legitimitate pe care restauraţia o reclama de la perioada
anterevoluţionara. Regimul monarhiei constituţionale îşi constituie această legitimitate pornind de la o istorie nouă,
distinctă de cea a dinastiilor, şi care ţine cont de [rolul] burgheziei, clasa dominantă.” Op. cit. pag 32.
23
Primii numiți fiind mari oameni de cultură precum L. Vitet (1830-1834), P. Merimee (1834-1854), [Link]-le-
Duc (1854-1879).
24
« Une loi suffirait. Qu'on la fasse. Quels que soient les droits de la propriété, la destruction d'un édifice historique et
monumental ne doit pas être permise à d'ignobles spéculateurs que leur intérêt aveugle sur leur honneur ; misérables
hommes, et si imbéciles qu'ils ne comprennent même pas qu'ils sont des barbares ! Il y a deux choses dans un édifice :
son usage et sa beauté. Son usage appartient au propriétaire, sa beauté à tout le monde, à vous, à moi, à nous tous. Donc,
le détruire, c'est dépasser son droit".
25
Comisia stabileşte o lista de 1090 de monumente demne de interes, pentru ca foarte repede (1842) acveastă listă să
ajungă la 2420 şi la 2800 în 1848.

13
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

“Imobilele care aparţin unor persoane publice sau private a căror plana deasupra locuinţelor
conservare reprezintă din punctul de vedere al istoriei şi artei un îndesate şi a străzilor înguste ale
oraşelor noastre."21
interes naţional pot fi clasate [ca monumente storice].”26
 Ludovic Vitet, inspector general al monumentelor 1830-1834 "(…) în materie de restaurare
primul şi cel mai ferm principiu
1. insistă asupra necesităţii unui inventar cuprinzător, constă în a nu inova, chiar când
2. accentul trebuie pus pe întreţinerea monumentelor, am fi împinşi câtre aceasta de
3. întreţinerea substanţei originale, lăudabila intenţie de a completa
4. restaurarea trebuie să fie invizibilă, şi înfrumuseţa. E mai bine să
5. trebuie realizate de arhitecţi specializaţi. lăsăm necompletat şi imperfect
ceea ce se găseşte incomplet sau
 Rolul lui P. Merimée27 imperfect. Nu trebuie să ne
1. descoperă valorile artistice ale romanicului, artă până la el permitem de a corija
neregularităţile, nici de a
dispreţuită îndrepte deviaţiile, fiindcă
« timpul decadenţei şi tenebrelor ne-a transmis stilul său bastard şi deviaţile, neregularităţile,
degradat », Guizot, scrisoarea către Rege, 21.10.1830 defectele de simetrie sunt fapte
2. îl descoperă şi promovează pe [Link] le Duc, istorice pline de înteres, care
3. promovează principiul "primo non nocere"28 adesea ne furnizează criteriile
arheologice după care putem
determina o epocă, o şcoală, o
FRANȚA - DOCTRINA UNITĂŢII DE STIL idee simbolică. Nici o adăugire,
nici o înlăturare."
 Rolul lui Eugene Emmannuel Viollet-le-Duc (1814-1879) Circulara lui P. Merimee, 1837
fundamenteaza şi aplică ceea ce va purta numele de doctrina
INTERVENTIONISTĂ A UNITĂŢII DE STIL. Doctrina unităţii de stil
« In restaurare există o condiţie esenţială care trebuie “A restaura un edificiu
întotdeauna să fie ţinută minte. Este cea conform căreia orice înseamnă a-l restabili într-o
porţiune îndepartată trebuie înlocuită cu materiale mai bune, stare ce poate să nu fi existat
mai puternice şi într-o manieră fără greşeală. Ca rezultat al niciodată.”
operaţiunii căreia i-a fost subiect, clădirea restaurată trebuie
« Dacă europeanul a atins
să capete o nouă speranţă de viaţă, mai mare decât cea care aceasta fază în dezvoltarea
tocmai s-a scurs. » intelectului uman, aceasta
[Link]-le-Duc: Dictionnaire Raisonné de pentru că îndreptându-se cu
l’Architecture, Paris 1868-74 viteza dublă câtre destinaţiile
viitorului, şi poate tocmai
datorită acestei avansări foarte
introduce în practica restaurărilor spiritul modern, ştiinţific, în rapide, el a simţit nevoia de a
analiza construcţiei şi folosirea materialelor colecta tot ce aparţine trecutului
său, tot aşa cum strângem o

26
Cu toate acestea, clasarea bunurilor private nu se putea face decat cu acordul proprietarului. Abia legea din 1913 a
monumentelor istorice permite clasarea din oficiu a bunurilor imobile private.
27
Vorbind despre dificultăţile începutului, P. Merimée spune “Le rôle d’un Inspecteur général des Monuments
Historiques, c’est d’etre VOX CLAMANS IN DESERTO.” (“Rolul Inspectorului General al Monumentelor Istorice este
de a fi un Vox Clamans in Deserto.” Merimee este realist şi declară "Il y a bien longtemps que nous avons désespéré de
sauver tous les monuments menacés et notre ambition est de faire le meilleur choix possible parmi le petit nombre de
ceux que nous pouvons secourir". (« Am trecut deja de momentul de la care am încetat a spera să salvăm toate
monumentele ameninţate, iar ambiţia noastră este de a face cea mai bună alegere posibilă pentru numărul redus al celor
pe care le putem salva. »). Cu toate acestea, în 1836, P. Merimée, folosind argumente economice şi de utilitate socială a
Monumentelor Istorice (eliminarea somajului, ocuparea forţei de muncă în zone izolate), obţine buget anual pentru
acestea în cadrul bugetului Ministerului de Interne. [Link]. pag 37.
28
"Întâi să nu strici", conform căruia restauratorul trebuie să se oprească la limitele capacităţii profesionale sau informaţiei
pe care o deţine. "Prin restaurare înţelegem conservarea a ceea ce există, reproducerea a ceea ce a existat."
21
apud A. Chastel, op. cit. pag. 82

14
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

« Un principiu mult prea important poate fi observat în vastă bibliotecă pentru a pregăti
restaurare, şi care lucrări viitoare;(…) »
nu poate fi îndepărtat cu nici un pretext, este acela al atenţiei [Link]-le-Duc:
ce trebuie acordată oricărui vestigiu care indică o anumită Dictionnaire Raisonné
dispoziţie arhitecturală. Arhitectul nu trebuie să fie satisfăcut de l’Architecture, Paris
pe deplin, (…) până când nu a descoperit explicaţia care este 1868-74
în acordul cel mai bun şi simplu cu vestigiile lucrării stravechi:
a decide o dispunere în mod aprioric, fără a aduna toată
informaţia care îl determină înseamnă a cadea în ipoteză; iar « În ce-l priveşte pe Viollet-le-
Duc, mi se pare că este o
în activitatea de restaurare nimic nu este mai periculos decât
personalitate bine construită şi
ipoteza.” cu dreptate. El ştie să raţioneze,
ceea ce este un mare avantaj în
”În construcţia medievală fiece porţiune a lucrării arhitectură, căcidat fiind că
îndeplineşte o funcţiune şi suportă o acţiune. Arhitectul trebuie scopul acestei arte este
esenţialmente utilitatea, nu am
să urmărească să determine valoarea celor două [funcţiunea
putea săvârşi o greşeală de
şi acţiunea] înainte de a-şi începe sarcina. El trebuie să raţionament fără a greşi faţă de
procedeze ca un chirurg îndemânatic şi experimentat care nu artă.. Viollet-le-Duc este printre
atinge un organ până când nu a acumulat cunoştinţe complete primii care a susţinut această
despre funcţia sa şi şi-a definit consecinţele imediate şi doctrină, atât de puţin urmată
astăzi, de a construi edificiile
îndepărtate ale operaţiei. Mai degrabă decât procedând la
pentru utilitatea lor şi nu pentru
întâmplare el trebuie să nu o îndeplinească. Mai degrabă aparenţa lor exterioară.
trebuie să lase pacientul să moară decât să-l ucidă.” Doctrina sa este aceea că
[Link]-le-Duc: Dictionnaire Raisonné de dispoziţia unei construcţii este
l’Architecture, Paris 1868-74 cerută de utilizare sa.
Ornamentaţia, căreia astăzi i se
Exemple: restaurările de la sacrifică tot, nu vine decât după
 Bis. Saint Sernin- Toulouse aceea şi ea trebuie, precum
compoziţia, să-şi tragă
 Catedrala S-te Madelaine, Vezelay caracterul din utilitatea sa. »
 Catedrala Notre-Dame, Paris P. Merimee câtre
 Castelul Pierrefonds. Sainte-Beuve, 1864
 Carcassonne
“Artistul trebuie să se şteargă în
Defineşte restaurarea ca un termen modern: întregime, să-şi uite gusturile,
„Termenul restaurare precum şi aceasta în sine sunt instinctele pentru a studia
subiectul [restaurării], pentru a
amândouă moderne. A restaura o cladire nu înseamnă a o
găsi şi urmări gândirea ce a
conserva, a o repara sau a o reconstrui; este a o restabili într- prezidat execuţia operei pe care
o integralitate care poate să nu fi existat niciodata. (…) Epoca vrea să o restaureze; căci nu este
noastră a adoptat faţă de trecut o atitudine singulară printre vorba de a face artă, ci doar de
toate celelalte epoci. Ea şi-a propus să analizeze trecutul, să-i a se supune artei unei epoci
dispărute.”22
compare şi să-i clasifice fenomenele şi să-i construiască istoria
Lassus, despre restaurarea
sa veritabilă urmărindu-i pas cu pas traseul, dezvoltarea şi Catedralei Notre Dame - Paris
fazele succesisive ale umanităţii. Acest fapt nu este o modă, un
capriciu sau o slăbiciune, precum un gânditor superficial ar
putea crede, ci un fenomen complex. »
[Link]-le-Duc: Dictionnaire Raisonné de
l’Architecture, Paris 1868-74

22
xxx, Le Patrimoine, [Link]., pag.44

15
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

ANGLIA - DOCTRINA ANTIINTERVENTIONISTA

J. Ruskin Situatia socială a Angliei după
razboaiele Napoleoniene si
 J. Ruskin (1819-1900), filosof, critic de artă, autor, printre altele : implicatiile sale asupra culturii
”The Stones of Venice” – 1851-1853 Dupa aprox. o generaţie, spaţiul
“The Seven Lamps of Architecture”-184829 (cu precădere de European este din nou accesibil.
interes cap. VI: Lampa Memoriei, de unde e citat mai jos) Spectrul extinderii ideologiei
Rev. Franceze determină
1. Rolul arhitecturii guvernanţii să propună un vast
“Putem trăi fără arhitectură, să adorăm pe Dumnezeu fără ea, program de lucrări publice
având drept temă construirea de
dar fără ea nu ne putem aduce aminte”. biserici30 şi drept scop ocuparea
într-o activitate
“(…) există două datorii ale arhitecturii naţionale care nu pot nerevoluţionară31 a celor
fi ocolite: să facă astfel ca arhitectura prezentului să demobilizaţi urmare a încheierii
dăinuiască la scara istoriei, şi să o păstreze, ca o bijuterie de razboaielor.
nepreţuit pe cea a epocilor trecute” Victoria asupra Franţei pune
problema expresiei stilistice în
“(...) şi prin urmare, atunci când construim, să o facem ca şi plan constructiv a noului statut
cum am face-o pentru eternitate. Să o facem nu numai pentru al Angliei.
deliciul şi nici doar pentru folosinţa prezentului; să fie o operă
Urmarea unor aprinse dezbateri
pentru care descendenţii noştri ne vor mulţumi, şi să ne se convine asupra Stilului Gotic
gandim, atunci când aşezăm piatră peste piatră, că va veni o ca expresie naţională.
vreme când aceste pietre vor fi venerate pentru că mâinile
noastre le-au atins, iar oamenii vor spune uitându-se la ele:
Uitaţi-vă, aceste lucruri au fost făcute de părinţii noştri pentru “Aveţi grijă de monumentele
noi.(…) Căci într-adevar, cea mai mare glorie a unei cladiri voastre şi nu veţi avea nevoie să
nu stă nici în pietrele sale şi nici în aurul său. Gloria sa stă în le restauraţi. Doar câteva table
de plumb aşezate la timp pe
vârsta sa şi în puterea sa evocatoare (…)contrastul lor tăcut acoperiş, câteva frunze şi crengi
cu caracterul tranzitoriu al celorlalte lucruri...” moarte îndepărtate la timp din
calea unei scurgeri de apă vor
2. Doctrina antiintervenționistă salva atât acoperişul cât şi
pereţii de la ruinare. Urmariţi
“ Nu este o problemă de pragmatism sau de simţământ dacă construcţiile vechi cu grijă,
trebuie să păstrăm construcţiile vremurilor trecute sau nu. Nu păstraţi-le cât puteţi mai bine, cu
avem nici un drept în a le atinge. Ele nu sunt ale noastre. Ele orice preţ feriţi-le de orice
aparţin în parte celor care le-au construit şi în parte tuturor modificare sau distrugere.”
J. Ruskin, referitor la
generaţiilor care ne vor urma. (..) Ceea ce noi construim avem “restaurarea” St. Alban’s
libertatea de a şi demola; dar dreptul altora asupra ceea ce au Cathedral
realizat dându-şi puterile şi averile şi viaţa nu a dispărut odată
cu moartea lor(...)”
“[Restaurarea] este distrugerea totală pe care o construcţie o
poate suporta; o distrugere urmare căreia nu pot fi regăsite

29
Printre cele 7 lămpi (principii) sunt: Sacrificiul, respectiv implicarea efortului artistic, Adevărul, respectiv expresia
sinceră a materialelor, sistemului tehnologic şi constructiv, Puterea, respectiv controlul raportului dintre masă şi lumină,
Memoria şi Obedienţa, respectiv respectul pentru formele trecutului.
30
Între 1818 şi 1835 sunt construite 214 biserici din care 174 în stil neogotic
31
"Clasele de jos din oraşe au devenit periculos de nemulţumite, şi este în principiu datoria bisericii naţionale de a-i
întoarce spre stări de spirit mai convenabile. Pentru succesul acestei operaţii, săracii oraşelor trebuie să meargă la
biserică.", apud Martin Shaw Briggs, Goths and Vandals, A Study of the Destruction, Neglect and Preservation of
Historical Buildings in England, London, Constable, pp.149-50

16
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

nici un fel de urme, o distrugere acompaniată de o falsă

descriere a obiectului distrus.(...) Să nu ne lăsăm amăgiţi în
acest important subiect, este imposibil, aşa cum este imposibil Rolul lui William Morris
reînvia morţii, să restaurezi ce a fost frumuseţe sau măreţie în
arhitectură.” Împreună cu John Ruskin pune
bazele Societăţii pentru Protecţia
Monumentul poate fi:consolidat, întreţinut, dar de o manieră Construcţiilor Istorice- S.P.A.B.
(The Society for the Protection
“invizibilă” of Ancient Building), 1877
« Să nu mai vorbim despre restaurare. Totul nu este decât o
“Pledăm deci pentru toate
minciună de la un capăt la altul. (…) Aveti grija de construcţiile, apaţinând tuturor
monumentele voastre şi nu veţi avea nevoie să le restauraţi.” perioadelor şi stilurilor, şi
chemăm pe cei implicaţi în
3. Este primul (susținut de W. Morris) care include în existenţa lor să pună Protecţia
conceptul de patrimoniu construcţiile istoric fără deosebire de lor în locul Restaurării; să
scară, dimensiune și decorație opulentă curme ruinarea prin îngrijire
zilnică, să propteasca zidul ce se
“Ideea că o casă trebuie să fie mare pentru a putea spune că înclină şi să repare acoperişul
este bine construită este de sorginte modernă, aşa cum şi care curge cu mijloacele cele
ideea că nici o pictură nu poate fi istorică dacă nu zugrăveşte mai potrivite acestor scopuri; să
refuze modificarea structurii sau
personaje la scară mai mare decât cea naturală.”
a ornamenticii existente; dacă
“Este de preferat lucrarea cea mai rudimentară care [construcţia] a devenit
povesteşte o istorie sau mărturiseşte un fapt bogăţiei [de nepotrivită folosirii prezente să
ridice o alta mai degrabă decât
decoraţie] fără sens. Nu trebuie să existe nici un singur să o modifice sau mărească pe
ornament care să îmbogăţească faţada unei clădiri publice şi cea veche; în sfârşit, să trateze
care să nu aibă un înţeles.” construcţiile istorice drept
monumente ale unei arte trecute,
4. Exprimă responsabilitatea faţă de viitor, într-o formă foarte create de meşteri dispăruţi, pe
apropiată de definirea contemporana a dezvoltării durabile: care arta modernă nu poate
interveni fără a distruge. Atunci,
“Dumnezeu ne-a împrumutat pământul pe durata vieţii şi doar atunci vom scăpa
noastre: este o mare oportunitate. Ea aparţine atât nouă cât şi reproşurilor că învăţătura
noastră se întoarce asupră-ne
celor care vor veni după noi, şi ale căror nume sunt deja scrise într-o batjocură; aşa şi doar aşa
în Cartea Creaţiei. Şi nu avem nici un drept, prin ce facem sau ne vom putea proteja
neglijăm, ca să-i penalizam sau să-i privăm de vreun drept pe construcţiile vechi pentru a le
care ar fi putut să-l aibă moştenire din partea noastră. Şi înmâna venerabile şi instructive
aceasta cu atât mai mult cu cât una din condiţiile trudei celor ce ne vor urma.”
W. Morris, “Manifesto” -
omeneşti stă în acea proporţie dintre timpul sădirii şi cel al S.P.A.B., 1877
culesului, în care stă bogaţia roditoare a fructului; şi în
general cu cât plasăm mai departe ţelurile noastre şi dorim „Ruskin militează pentru o etică
mai puţin să fim noi înşine martorii rezultatelor trudei noastre, şi caută să impună concepţia sa
cu atât mai mare şi mai bogată va fi măsura succesului nostru. morală asupra monumentului
Profitul celor de lângă noi nu poate fi egalat de beneficiul unei societăţi pe care propriile
celor care ne vor urma, şi dintre toate amvoanele de la care tendinţe o antrenează în sens
invers(...)”
mesajul oamenilor este trimis viitorului, nici unul nu trimite
mai departe decât o face mormântul.” [Link],
Alegoria patrimoniului
5. Postulează universalitatea valorii monumentului istoric,
implicând universalitatea protecţiei sale, și militează pentru
constituirea unui organism european de protecţie.

17
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

ITALIA - RESTAURAREA FILOLOGICĂ Exemple:

- Castel Sforzesco, Milano, Luca
Beltrami
Restaurarea și refacerea unor monumente prestigioase a oferit - Palazzo del Podesta, Bologna
procesului unificarii Italiei (Risorgimento, 1860-71), apoi existenței - Alfonso Rubbiani
tânărului stat național simbolurile de care au avut nevoie. - St. Maria del Fiore, Firenze,
Emilio de Fabris
- Palazzo Madama, Turin,
Alfredo D’Andrade

Definirea restaurării ca disciplină istorică: Camillo BOITO “Conservare o Restaurare32” -

1893
 Camillo Boito (1835-1914) “este mai bine să consolidezi
Fundamentează restaurarea monumentelor istorice ca decât să repari, este preferabil să
repari decât să restaurezi.”
disciplină ştiinţifică, bazată pe noţiunea de autenticitate.
„Noi putem spune, vorbind în general, că „Monumentele istorice trebuie
monumentul se compune din diverse straturi, după să-şi păstreze
modelul crustei terestre şi că ele toate au, de la cea Aspectul lor venerabil şi
pitoresc;
mai profundă la cea mai superficială o valoare
Dacă completări ori reconstruiri
proprie pe care trebuie să o respectăm.” Se dovedesc a fi indispensabile,
Conservare o Restaurare - 1893 Le-aş face astfel încât să se vadă
Că aceste lucrări sunt opera
Principii ale restaurării expuse în Conservare o restaurare: contemporaneităţii.”
 păstrarea patinei (mărturiei) istorice Despre restaurarea San Marco:
 păstrarea intervenţiilor realizate asupra monumentului în „Scheletul a fost consolidat,
decursul timpului. lăsând pielea intactă, cu carnea
 refuzul tipologiei stilistice în formula propusă de Viollet- şi muşchii săi; pielea bronzată de
soare, ridată de intemperii,
le-Duc.
crustată ici şi colo, plină de
 supremaţia prezentului asupra trecutului înţeleasă ca sursă cicatrici, şi cu toate acestea mai
a legitimităţii restaurării monumentelor (în contradicţie cu seducătoare decît pilelea fină şi
teoria antiintervenţionistă a lui Ruskin şi Morris). roză a unei domnişoare.”
„Ori, arta restauratorului seamănă cu cea a unui
chirurg. Ar fi preferabil, cine n-ar dori-o, ca fragilul C. Boito, 8 procedee de a
nostru corp omenesc să nu aibă nevoie nici de sonde, marca interventia
nici de bisturiu ori scalpel; dar rari sunt cei care contemporană:
gândesc că este preferabil să-i moară părintele sau 1. diferenţierea stilului
un prieten mai degrabă decât să-l vadă cu un deget în 2. diferenţierea materialului
3. eliminarea figurilor sau
minus sau cu un picior de lemn.” ornamenticii
 complementaritatea dintre operaţiile de conservare şi cele 4. expunerea părţilor vechi
de restaurare. suprimate într-un loc deschis
 marcarea ostentativă a intervenţiilor.(chiar prin publicului aparţinând
monumentului (Ex.: Palatul
inscripţionare). dogilor, Veneţia)
“…eu prefer restaurările ratate celor reuşite. 5. înscrierea pe fiecare element
Restaurările ratate, prin graţia unei fericite reîntregit a datei restaurări sau a
ignoranţe imi permit să disting clar partea istorică de unui semn convenţional
cea contemporană, pe când restaurările reuşite, 6. epigrafii descriptive pe
monument

32
Titlul complet este: "I nostri vecchi monumenti: conservare o restaurare?", Nuova Antologia, Nr. 87, 1886, pp.480-
506. I nostri vecchi monumenti:Conservare o restaurare” este scris in 1886, ca o serie de articole, culese apoi în lucrarea
“Questioni pratiche di belle arti: restauri, concorsi, legislazione, professione, insegnamento” (Milan, 1893)

18
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

făcând noul să pară istoric prin virtuţile unei ştiinţe 7. descrierea fotografică şi scrisă
şi a unei tehnici admirabile, imi paralizează judecata a intervenţiilor, a fazelor
succesive ale lucrărilor, păstrată
şi mă aduc la perplexitate, astfel încît plăcerea de a în formă imprimată la monument
admira monumental dispare, transformând studiul sau într-un loc vecin aparţinând
acestuia într-o provă extreme de fastidioasă.” acestuia.
 descrierea operaţiilor de restaurare, inscripţionarea pe 8. notorietatea (ex.: faţada Santa
construcţie sau publicarea. Maria del Fiore, Emilio de
Fabris, sec 19.)
 ierarhizarea profunzimii şi complexităţii intervenţiilor în
funcţie de perioada istorică asupra căreia se intervine (3 Camillo Boito, cele trei tipuri
tipuri de intervenţii de restaurare). de restaurare (1883):
Restauro archeologico: pentru
monumentele antice, realizată
„(...) indic faptul că în monumentele arhitecturale prin anastiloză şi clară distincţie
prevalează când unul când altul din următoarele trei între nou şi vechi
calităţi: importanţa arheologică, aspectul pitoresc,
Restauro pittorico: pentru
frumuseţea arhitecturală. Este deci permis a împărţi construcţiile evului mediu,
arta restaurării în: realizată printr-o restaurare
restaurare arheologică (Antichitatea) discretă, cu un minim necesar de
restaurarea pitorescă (Evul mediu) completări
restaurarea arhitecturală (Renaştere, etc.)” Restauro architettonico: pentru
construcţiile renascentiste şi
ulterioare, realizată prin
înlocuirea părţilor lipsă prin
completări marcate distinctiv.
Norme propuse de Camillo Boito și adoptate prin
Rezoluția celui de-al III-lea Congres al inginerilor și
arhitecților, Roma, 1883
considerată drept
Prima cartă a restaurărilor din Italia
Considerând că monumentele arhitecturale ale trecutului nu
sunt doar destinate studiului arhitecturii (…) ci trebuie
respectate cu scrupulozitate religioasă drept documente, a
căror modificare, fie ea minoră, afectează opera originală și
poate conduce la înțelegeri greșite,
(…)
Se recomandă următoarele:
1. Atunci când se demonstrează necesitatea de neocolit a
intervenției, monumentele trebuie mai degrabă consolidate
decât reparate, mai curând reparate decât restaurate,
evitându-se pe cât posibil completările și renovările. „(...) nu este nici un dubiu că
2. Atunci când completări sau renovări sunt absolut exagerez dacă pentru a salva
indispensabile, pentru rezistență sau pentru alte cauze ce nu adevărul arheologic uit că arta
are şi ea drepturile sale.
pot fi altfel rezolvate, și când ele privesc părți ce nu au Volumul, conturul, aspectul de
existat sau părți dispărute pentru care nu mai există ansamblu al părţilor care
informații sigure despre forma lor inițială, intervenția completează monumentul nu
trebuie să fie diferită de stilul monumentului, având însă trebuie să contrazică
grijă ca aspectul său artistic să nu sufere. monumentul; diferenţele trebuie
să stea în detaliu.”
3. Atunci când trebuie intervenit în locuri distruse sau din
care s-au pierdut părți din opera inițială, și când există
modele pentru reproducerea cu precizie a părții lipsă,

19
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

monumentele se vor reîntregi prin forme asemănătoare cu

forma inițială însă din materiale evident diferite, sau purtând
un semn ori data restaurării (…) În cazul monumentelor
antichității (…) părțile de completare, indispensabile
solidității ori conservării, vor prezenta suprafețe simple cu
trăsături geometrice schițate în mare, fără a continua
ornamentica istorică.
4. La monumentele ce-și trag frumusețea, singularitatea,
poezia aspectului din varietatea pietrelor, a mozaicurilor,
picturilor sau nuanțelor vechimii lor, ori din ambientul
pitoresc în care se află, ori din starea de ruină, intervențiile
de consolidare, reduse la minimul necesar, nu trebuie să
afecteze motivele intrinseci sau extrinseci ale perceperii
aspectului artistic.
5. Vor fi considerate drept monumente și tratate ca atare
acele adăugiri sau modificări care în diverse momente s-au „Adăugirile (completările) nu
adăugat edificiului inițial; în situația în care acestea sunt de trebuie privite ca veritabile
restaurări, ci ca părţi noi de
o importanță artistică și istorică în mod evident minoră, și edificiu, în care expresia
alterează sau maschează părți importante din monument se veritabilă a artei contemporane
recomandă extragerea și distrugerea lor. Atunci când este nu numai că nu strică (...)
fezabil aceste părți vor fi păstrate în părțile lor esențiale și, autenticităţii arheologice a
în măsura posibilului, în vecinătatea monumentului. monumentului, dar serveşte a
ilustra arta epocii noastre”
6. Trebuie executate fotografii înainte de începerea
lucrărilor de reparații sau restaurare, pe timpul Exemplul restaurării bisericii
principalelor faze și la încheierea lor , Aceste fotografii vor Santa Trinita din Florenţa:
fi însoțite de desene, planuri, relevee și detalii, precum și de „(...) toate eliminările,
memorii care vor explica rațiunile măsurilor și lucrărilor inevitabile oricărei restaurări,
trebuie să se limiteze la ceea ce
întreprinse. este lipsit de orice interes, şi
7. O placă pozată pe edificiu va evoca data si principalele poate fi considerat ca profanare
intervenții de restaurare. artistică.”

MONUMENT - IDENTITATE ŞI PERCEPERE SOCIALĂ;

MONUMENTUL ISTORIC, VALORILE MONUMENTALE Alois RIEGL, “Der Moderne
Denkmalkultus, sein Wessen
Alois RIEGL und seine Entstehung” – 1903

“Prin monument, (…), întelegem

Alois Riegl (1858 – 1905) este numit în 1902 Conservator General o operă creată de mâna omului şi
(Președintele) Comisiei Centrale (a Monumentelor Istorice) și edificată în scopul precis de a
însărcinat să elaboreze o nouă lege pentru protejarea monumentelor. conserva pentru totdeauna
prezent şi viu în conştiinţa
“Der Moderne Denkmalkultus, sein Wessen und seine Entstehung” generaţiilor viitoare memoria
– 1903 este fundamentarea sa teoretică la aceasta lege unei anume acţiuni sau a unui
anume destin (sau o combinaţie
Definirea monumentului şi a monumentului istoric între cele două).(…) Edificarea şi
întreţinerea unor astfel de
- Monument - obiect apriori incarcat cu semnificatie
monumente, "intenţionale", a
- Monument Istoric- obiect incarcat cu semnificatie a posteriori căror urmă se regăseşte până în
epocile cele mai depărtate ale

20
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

culturii umane, nu a încetat nici

“Prin opoziţie faţă de de “monumentele intenţionale” în zilele noastre.”
monumentele istorice sunt “neintenţionale”.
„Dat fiind faptul cá producátorii
Valorile monumentului istoric operelor care ne apar astăzi ca
I.- Valori de rememorare (esenţiale pentru a putea vorbi despre monumente istorice căutau în
un monument istoric) mod esenţial să-şi satisfacă
 valoarea de vechime: propriile lor nevoi practice şi
exigenţele lor spre un ideal, cel al
“Valoarea de vechime a unui monument se manifestă la prima contemporanilor lor sau chiar al
vedere prin aspectul său ne-modern. (…) Maniera în care moştenitorilor lor direcţi; şi cum,
valoarea de vechime se opune valorilor de contemporaneitate în general, nu s-au gândit nici pe
rezidă mai degrabă în imperfecţiunea operelor, în lipsa lor de departe să transmită generaţiilor
integritate, în tendinţa de disoluţie a formelor şi culorilor lor, viitoare mărturia activităţii lor
artistice şi culturale, denumirea
adică în trăsăturile în mod riguros opuse caracteristicilor de "monument" nu poate fi
operelor moderne, strălucitor de noi.” acoperitá de un sens obiectiv, ci
numai subiectiv.(…) Fie că sunt
 valoarea istorică intenţionale sau nu, monumentele
“Valoarea istorică a unui monument rezidă în faptul ca el prezintă o valoare de
reprezintă pentru noi stadiul particular, într-un anumit fel rememorare, şi de aceea, în
unic, în care s-a dezvoltat într-un anumit domeniu creaţia ambele cazuri, vorbim de
"monumente".”
umana. Din acest punct de vedere, ceea ce ne interesează la
un monument nu este marca forţelor distructive ale naturii, “Majoritatea monumentelor
aşa cum se vor fi exercitat ele din momentul naşterii sale, ci răspund, printre altele, la
stadiul său iniţial avut ca operă a omului” aşteptările simţurilor şi spiritului
pe care creaţiile noi şi moderne
 valoarea de rememorare intenţională le-ar putea satisface la fel de
“Funcţia valorii de rememorare intenţională ţine de bine”.
edificarea însăşi a monumentului: ea împiedică cvasi definitiv “(…)un monument nu prezintă
ca acel moment să se scufunde în trecut, şi îl păstrează pentru privirii noastre o valoare
totdeauna viu în conştiinţa generaţiilor viitoare. artistică decât în măsura în care
Această a treia clasă de valori de rememorare constituie astfel satisface aşteptarea voinţei
tranziţia spre valorile actuale.” artistice moderne.”

II.- valori de contemporaneitate: “(…) ruptura operată de câtre

“În loc a considera monumentul ca atare, valoarea de voinţa artistică modernă în
raport cu expresiile [artistice]
contemporaneitate va tinde să-l echivaleze cu o creaţie anterioare, se referă la
similiară modernă, recentă şi a aşteaptă ca de asemenea specificitatea monumentului în
monumentul (vechi) să prezinte acele aspecte caracteristice raport cu concepţia, forma şi
oricărei opere umane odată cu apariţia sa: altfel spus, să dea culoare sa.”
impresia unei perfecte integrităţi, neantamate de câtre
“(…) orice operá de artă
acţiunea distructivă a naturii.” modernă trebuie, prin însăşi
modernitatea sa, să se prezinte
 Valoarea de utilizare sub un aspect desăvârşit, cu
forme şi culori care să nu
 Valoarea artistică: - valoarea [artistică] de noutate: prezinte nici un fel de urme ale
- valoarea de artă relativă vreunei degradări”

21
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

“Conservarea [monumentelor
Receptarea monumentului istoric istorice] nu este o problema de
Alois Riegl este primul care arată că monumentul istoric are nu gust.”
doar o dimensiune tehnică, una istorică și artistică, dar este și un “Katechismus der
subiect al receptării sociale şi filozofice. Denkmalpflege”, 1916, Max
Dworak
“Nu destinarea lor iniţialá conferă acestor opere semnificaţia Conservator General al
de monument; noi, subiecţi contemporani le-o atribuim. “ Imperiului Austro-Ungar
Relaţia dintre consistenţa valorică a monumentelor istorice şi
strategiile de conservare
Conflict relativ şi complementaritate dintre cerinţele diferitelor
tipuri de valori monumentale:
“În timp ce valoarea de vechime este fondatá eclusiv pe
degradare, în timp ce valoarea istorică doreşte stoparea
“Opera lui Boito, şi, mai amplu,
oricărei degradări din clipa intervenţiei sale, dar pierde cea a lui Riegl, arată că la
raţiunea sa de a fi în raport cu degradări anterioare, valoarea cumpăna secolelor XIX şi XX
de rememorare intenţională nu revendică nimic mai puţin de conservarea monumentelor
la monument decât imortalitatea, prezentul etern, perenitatea istorice dobândise statutul de
disciplină pe care numai punerea
în starea originară”
în discuţie a conceptelor şi
 Val. de vechime şi val. istorică procedeelor sale putea să i-l
confere.
“(…) în toate cazurile în care valoarea istoricá
Această abordare critică încheia
("documentará") a monumentului este minimá, valoarea de o delimitare a câmpului spaţio-
vechime se va afirma cu atât mai mult şi exclusiv, iar temporal al monumentelor
tratamentul monumentului va trebui să raspundă şi el istorice care, începând cu
exigenţelor valorii de vechime.” sfârşitul anilor 1860, prezenta,
cel puţin în teorie şi virtual,
 Val. de vechime şi val de utilizare aproape aceleaşi contururi ca şi
astăzi”
 Val de vechime şi val. rememorare
Françoise CHOAY, Alegoria
Relaţia dintre materializarea valorilor de rememorare şi de patrimoniului, Seuil, Paris 1992
contemporaneitate impune soluţiile de conservare

MONUMENTUL ISTORIC ȘI PROFESIA DE ARHITECT

Congresul Internaţional al Arhitecţilor, Madrid, 1904
Paul Clemen33,: autorul
Definirea monumentelor: conceptului de conservare
creativă:
1. vii - continuă a servi scopurilor pentru care au fost construite. "Ideea, valoarea spirituală,
2. moarte – inutile, nu mai servesc unui scop sau destinaţiei iniţiale semnificaţia unui monument sunt
importante, şi abia după aceea
În funcţie de această clasificare, monumentele trebuie consolidate urmează forma tradiţională,
(cele moarte), fie restaurate (cele vii). îmbrăcămintea. Îmbrăcămintea
poate să fie schimbată, poate
Restaurarea trebuie realizată astfel încât să păstreze unitatea de stil, ornamentată din nou, atâta timp
porţiunile de edificiu construite în alt stil decât cel originar urmând căt ideea este păstrată."34
a fi păstrate doar dacă nu afectează echilibrul estetic general.

33
conservator al Landului Renania
34
P. Clemen îl citează pe Rodin: "O artă care are vitalitate nu restaurează operele trecutului ci le continuă."

22
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Conservarea şi Restaurarea sunt operaţiuni ce trebuiesc executate

exclusiv de câtre arhitecţi diplomaţi ai Statului sau autorizati şi
acţionând sub controlul tehnic, estetic şi arheologic al statului.
Recomandă constituirea de asociaţii de prezervare a monumentelor
istorice şi artistice în fiecare ţară.

Congresul C.I.A.M. – Atena 1933 Mișcarea modernă acceptă filiația

(Congresul Internaţional de Arhitectură Modernă) istorică a formei urbane, dar
consideră determinante pentru
Promovează o concepţie “statistică” asupra conservarii orașul modern aspectele
funcționale (locuirea, loisirul,
patrimoniului: munca și circulația) și
-”trecutul nu poate supravieţui în totalitate, trebuie ales deci cu imperativele sanitare (soare, aer,
grijă ceea ce trebuie păstrat”. spațiu), ca și scara determinată de
-”dacă avem de-a face cu o serie mare de obiecte similare, unele viteza transportul vehicular.
pot fi păstrate, altele - demolate.”
”Arhitectura este responsabilă
Pune pentru prima dată, deşi doar implicit, problema concilierii pentru bunăstarea și frumusețea
orașului” iar în atingerea
dintre dezvoltare şi conservare: destinului meritat de oraș
-”dacă existenţa în continuare a unor obiecte semnificative ale ”Arhitectura este cheia tuturor
unei epoci trecute se dovedeşte împotriva intereselor oraşului [proceselor].”
trebuie căutată o soluţie de reconciliere.”
-”in unele cazuri poate fi păstrată partea memorială [ suportul Conflictul dintre păstrarea
trecutului și modernizarea
material al valorii memoriale sau istorice ], în timp ce restul orașului trebuie tranșat în
poate fi alterat.” favoarea acestuia din urmă,
atunci când criteriile funcționale
Proclamă și imperativele sanitare o impun,
-”cultul valorilor trecutului nu trece peste criteriile justiţiei indiferent de valoarea istorică,
sociale”. arhitecturală ori peisageră a
- asanarea construcţiilor dărăpănate din jurul monumentelor patrimoniului.
istorice şi folosirea zonei drept spaţiu verde.
- împotriva pastişei stilistice.

RESTAURAREA ȘTIINȚIFICĂ
Gustavo Giovannoni
MONUMENT, RESTAURARE, PATRIMONIU URBAN

Gustavo Giovannoni (1873 – 1947) ”Arhitectul restaurator trebuie să

Inginer, architect, restaurator, critic de arhitectură și urbanist fie un istoric, un constructor și un
artist, toate împreună.”
G. Giovannoni, 1903
Restaurarea
”Intenția de a restaura monumentele, atât în ce privește consolidarea G. Giovannoni a clasificat
lor reparând rănile trecerii timpului, cât și prin redarea unei funcțiuni intervențíile de restaurare în 4
noi viabile, este un concept cu totul modern, ce acompaniază clase :
1. Restaurare prin consolidare
atitudinea filozofiei și culturii care văd drept un subiect de respect și 2. Restaurare prin reconstituire
grijă în mărturiile constructive și artistice ale trecutului, indiferent de (anastiloză)
perioada căreia îi aparțin.” 3. Restaurare de eliberare,
G. Giovannoni, pentru Enciclopedia italiana, XXIX, 1936, p. 127 4. Restaurare prin completare
sau renovare/inovare

23
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Ministero della Educazione Nazionale, 1932

Norme per il restauro dei monumenti / Norme pentru
restaurarea monumentelor (cunoscută drept Carta Italiană a
Restaurărilor – 1932)
- Elaborate de Consiliul superior al antichităților și artelor
frumoase, sub inspirația lui G. Giovannoni

1. Maximă importanță acordată intreținerii și consolidării

2. Reconstituirea, atunci când este motivată de rațiuni ale artei și
În perioada 1922-1939, stimulate
unității arhitecturale, trebuie asociată și cu criteriile istorice, și de interesele politice ale
realizată pe baza unor informații absolut sigure furnizate de regimului fascist mussolinian,
monumentul destinat reconstituirii, și nu de ipoteze sunt angajate importante lucrări
de cercetare arheologică, menite
3. Singura anastiloza poate fi luată în considerare în cazul a scoate la lumină splendorile
monumentelor aparținând civilizațiilor antice, cărora trebuie să le epocii imperiale antice romane.
excludem posibilitatea unor completări
”Roma este punctul nostru de
4. Pentru a evita modificări majore ale edificiului, monumentelor plecare și de referință; este
așa zis vii trebuie să le găsim utilizări cât mai apropiate e simbolul nostru și, dacă vreți,
funcțiunea lor inițială mitul nostru. Visăm o Italie
romană, adică una înțeleaptă și
5. Trebuiesc conservate toate elementele având o valoare artistică puternică, disciplinată și
sau istorică recunoscută, indiferent de perioada căreia îi aparțin, imperială.”
fără ca dezideratul obținerii unei unități stilistice și al întoarcerii la B. Mussolini, 1922
forma inițială să excludă niciun element în favoarea altuia, putând
fi eliminate doar acele părți care nu au importanță și semnificație ; In aceeași perioadă se inființează
judecata asupra acestor valori relative și eliminarea trebuie atent la Roma prima Facultate de
cântărite și nu poate sta exclusiv în răspunderea personală a Arhitectură, sub coordonarea lui
autorului proiectului de restaurare G. Giovannoni.

6. Grija pentru monument și pentru fazele existenței sale primează În 1939 se adoptă Legea
asupra condițiilor ambientale, care nu pot fi alterate de izolări bunurilor culturale și se
inoportune, de construcții noi care distorsionează prin masă, colorit, înființează Institutul Central
pentru Restaurare, sub
stil conducerea lui Cesare Brandi.
7. La completările care se demonstrează a fi necesare, pe motive de
consolidare, pentru o reîntregire totală sau parțială, ori pentru
utilizarea monumentului, criteriul esențial de urmat este cel al
simplității și respectului schemei constructive ; pot fi adoptate
expresii stilistice similare doar în cazul în care traseele existente
sunt continuate prin expresii geometrice lipsite de individualitate
decorativă
8. Pentru a evita o falsificare a unui document istoric, completările
trebuiesc marcate precis și evidențiate (…) în folosul cercetătorilor
9. Pentru ranforsarea materialului monumental pot fi folosite toate
mijloacele moderne, rod al cercetării științifice, atunci când
aplicarea tehnicii tradiționale nu își atinge scopul (…)
10. În cazul săpăturilor care scot la lumină opere antice, lucrările de
eliberare trebuiesc metodic și imediat urmate de sistematizarea

24
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

ruinelor și de protecția stabilă a lor și a operelor descoperite ce

urmează a fi conservate in situ
11. Atât în cazul săpăturilor, cât și în situația restaurării
monumentelor există o condiție esențială și obligatorie, aceea a
elaborării unei documentații precise, scrise și desenate, ilustrată
fotografic, a lucrării

Conferinţa de la Atena (1931) – organizată de Institutul de

Cooperare Intelectuală a Societăţii Naţiunilor și Consiliul
(prilejuita de încheierea lucrărilor
Mondial al Muzeelor de anastiloză la Acropola Atenei
- ing. Nicolaos Balanos)35
Concluzii generale ale Conferinței
I. Doctrine. Principii generale
-recomandă o acţiune continuă de îngrijire a monumentelor pentru
evitarea restaurărilor.
-atunci când restaurarea in totto este de neevitat, este recomandată
păstrarea influenţelor tuturor perioadelor istorice şi stilistice.
-recomandă utilizarea monumentelor în conformitate cu specificul
lor pentru o continuă întreţinere a acestora.
II. Măsuri administrative și legislative privitoare la
monumentele istorice
-recunoaşte proeminenţa dreptului comunităţii în faţa celui privat
asupra conservării monumentelor.
III. Valorizarea estetică a monumentelor
-respectarea caracterului ambientului monumentelor istorice în
lucrările din apropierea acestora.
IV. Restaurarea monumentelor
-recomandă folosirea tehnicii moderne de consolidare (betonul
armat, în special) şi păstrarea elementelor originale decorative şi de
caracter.
- intervențiile de consolidare trebuie ascunse ori de câte ori
este posibil
V. Deteriorările monumentelor istorice
-este constatată agresiunea tot mai accentuată a poluării
atmosferice.
V. Deteriorările monumentelor istorice
-conferința recomandă colaborarea științifică multidisciplinară
pentru contracararea amenințărilor și colaborarea internațională în
acest domeniu
-trebuie evitată extragerea pieselor sculpturale din monumentele
pentru care au fost create, și folosirea copiilor în locul originalelor
acolo unde păstrarea în sit se dovedește imposibilă.

35
Ca punct final al unei preocupări pentru restaurarea Acropolei Atenei ce are ca momente definitorii următoarele:
1896 aprobarea măsurilor de conservare a Parthenonului, 1902-9 Erechteionul, 1905-17 Propylee, 1921 propunerea
anastilozei colonadei de N. a Parthenonului (continuarea programului din 1834 a lui Leo von Klenze), lucrare începută în
1922

25
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

VI. Tehnicile de conservare

- Consensul asupra modului de conservare a ruinelor și
folosirea anastilozei cu marcarea evidentă a completărilor.
- consens asupra necesității colaborării dintre arhitect și
arheolog
VII. Colaborarea internațională in conservarea monumentelor
-responsabilitatea comunității internaționale în protejarea
mărturiilor civilizației

RESTAURAREA CRITICĂ
Cesare Brandi (1906 – 1988)
Istoric și critic de artă, filosof, director al Institutului central de
restaurare din Roma (1939-1959)

C. Brandi
Teoria restaurării / Teoria del Restauro, 1963

Definirea restaurării ca act metodologic

Restaurarea - intervenţie umană
“În mod obişnuit se înţelege prin restaurare orice intervenţie menită
să repună în eficienţa sa un produs al activităţii umane.(…)”36
Opera de artă
“(…) acel produs special al activităţii umane denumit operă de artă
se afirmă ca atare prin actul unei singulare recunoşteri care are loc în
conştiinţă (…) Produsul uman care este astfel recunoscut se găseşte
acolo, în faţa ochilor noştri, şi poate fi clasificat generic printre
produsele obişnuite ale activităţii umane, până când recunoaşterea sa
ca operă de artă, recunoştere pe care o operează conştiinţa, îl
exceptează în mod definitiv din comunitatea celorlalte produse.”37
Relaţia restaurare - operă de artă
“(…) orice comportament faţă de opera de artă, implicit şi intervenţia
de restaurare, depinde de o efectuată sau neefectuată recunoştere a
operei de artă ca operă de artă. (…) Este necesară, astfel, definirea
restaurării pe baza conceptului operei de artă de la care îşi
dobândeşte calificarea şi nu a procedeelor practice ce caracterizează
restaurarea propriu-zisă.”38
Definirea metodologică a restaurării după C. Brandi
Definirea principiilor
“Considerarea restaurării în raport direct cu recunoşterea operei de restaurării:
artă ca atare ne permite acum să o definim: restaurarea constituie

36
C. Brandi, Conceptul de restaurare, în Cesare Brandi, Teoria del restauro, Giulio Einaudi Editore s.p.a. Torino 1977,
traducedre de Ruxandra Balaci, Teoria restaurării, Editura Meridiane, Bucureşti 1996, pag. 33
37
C. Brandi, op. cit. pag. 34
38
C. Brandi, op. cit. pag. 35-36

26
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

momentul metodologic al recunoşterii operei de artă, în consistenţa “(…) prima axiomă: « se

sa fizică şi în dubla sa polaritate estetică şi istorică, în vederea restaurează numai materia operei
transmiterii ei câtre viitor.39” de artă »46”
“(…) al doilea principiu al
Opera de arta: integralitate şi totalitate restaurării: « restaurarea trebuie
să vizeze restabilirea unităţii
“(...) opera de artă, nefiind alcătuită din părţi, dacă este sfărâmată potenţiale a operei de artă, în
fizic, va continua în mod necesar să subziste potenţial ca un întreg măsura în care acest lucru este
prin fiecare din fragmentele sale şi aceasta potentialitate va fi posibil, fără a comite un fals
importantă într-o măsură direct proporţională cu rămăşiţele materiale artistic sau un fals istoric şi fără a
care au supravieţuit, prin fiecare fragment, dezagregării materiei. înlătura urmele trecerii operei de
artă print timp.47”
(...)daca ‘forma” unei opere de artă este indivizibilă, atunci când, din
punct de vedere material, opera de artă ne apare fragmentată, va “cel de-al treilea principiu are în
trebui încercată dezvoltarea potenţialei unităţi originare conţinute de vedere viitorul: adică prevede că
orice intervenţie de restaurare să
fiecare dintre fragmente, proporţional cu gradul de supravieţuire nu impiedice, ci dimpotrivă, să
formală încă prezent în ele40” înlesnească viitoare
intervenţii.48”
Restaurarea operei de artă: Analogia
“(...) se respinge posibilitatea intervenţiei prin analogie (...) deoarece
procedura prin analogie presupune ca principiu echivalarea unităţii
intuitive a operei de artă cu unitatea logică în care gândim realitatea
existenţială. (...)apare drept normă faptul ca intervenţia declanşată în
vederea redobândirii unităţii originare (...) trebuie să se limiteze la
folosirea sugestiilor cuprinse în fragmentele respective sau
reperabile în mărturii autentice ale starii originare.41”
Restaurarea operei de artă: integrarea
“(...)apare drept normă faptul ca intervenţia declanşată în vederea
redobândirii unităţii originare (...) trebuie să se limiteze la folosirea
sugestiilor cuprinse în fragmentele respective sau reperabile în
mărturii autentice ale starii originare.42”
1. “Deci integrarea va trebui să fie insesizabilă ca atare de la
distanţa de la care trebuie privită operă de artă, dar imediat
reperabilă, fără a fi necesare mijloace speciale în acest scop, la o
vizualizare de aproape.”,
2. “(...) materia din care rezulta imaginea, care este de neînlocuit
doar atunci când contribuie nemijlocit la figuratismul imaginii,
adică în măsura în care este aspect şi doar parţial structura. De
aici decurge, dar tot în acord cu instanţa istorică, o sporită
libertate de acţiune în privinţa suporturilor, a structurilor
portante, şi asa mai departe.”

39
C. Brandi, op. cit. pag. 36-37
40 C. Brandi, op. cit. pag. 49
41 C. Brandi, op. cit. pag. 49
42 C. Brandi, op. cit. pag. 49
46
C. Brandi, op. cit. pag. 38
47
C. Brandi, op. cit. pag. 39
48 C. Brandi, op. cit. pag. 50

27
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Restaurarea ruinelor, mărturia istorică

“(...) conceptul de operă de artă-ruină presupune deprecierea
vestigiilor estetice şi preeminenţa valorilor istorice. De aceea, în
măsura în care se adresează ruinei, restaurarea nu poate fi decât
consolidare şi conservare a unui status-quo.43”

“(...) nu pot fundamenta legitimitatea conservării altfel decât pe

valoarea mărturiei istorice; pentru că dacă lucrurile ar sta aşa, ar
trebui respectate necondiţionat atât intervenţia barbară a vandalului,
cât şi integrarea de artă şi nu de restaurare pe care opera le-a suportat
de-a lungul secolelor. În aceeaşi măsură nu este exclusă respectarea
ambelor.
Dar, cum opera de artă se prezintă cu bipolaritatea istorico-estetică,
păstrarea şi înlăturarea nu se vor putea îndeplini nici in detrimentul
uneia, nici cu neglijarea celeilalte.44”
Adăugirile operei de artă
“Din punct de vedere istoric, adăugirea dobândită de o operă de artă
nu este decât o nouă dovadă a acţiunii umane şi deci a istoriei; sub
acest aspect adăugirea nu diferă de originalul pe care s-a grefat şi
are drepturi de a fi păstrată identică cu acesta.
În schimb înlăturarea, chiar dacă este de asemenea rezultatul unei
acţiuni umane şi deci de asemenea se insereaza în istorie, de fapt
distruge un document şi nu se documentează pe sine, însemnând că
duce la negarea şi distrugerea unui interval istoric şi la falsificarea
unui dat.
De aici se poate deduce că din punct de vedere istoric doar păstrarea
adăugirii se justifica necondiţionat, în timp ce înlăturarea trebuie
întotdeauna justificată şi, oricum, trebuie realizată de asa manieră
încât să păstreze măcar amprenta adăugirii asupra operei.
Decurge de aici că păstrarea adăugirii trebuie considerata regula şi
înlăturarea, excepţia, exact contrariul a ceea ce propunea în domeniul
restaurării empirismul secolului al XIX-lea.”45

43 C. Brandi, op. cit. pag. 63

44 C. Brandi, op. cit. pag. 67
45 C. Brandi, op. cit. pag. 67-68

28
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

SECȚIUNEA III: DOCTRINA CONTEMPORANĂ A RESTAURĂRII

MONUMENTELOR ȘI SITURILOR

CARTA INTRENAȚIONALĂ A CONSERVĂRII ŞI RESTAURĂRII MONUMENTELOR

ISTORICE (CARTA DE LA VENEŢIA, 1964)

Preambul

“(...) Popoarele devin din ce in ce mai conştiente asupra unităţii

valorilor umane şi privesc monumentele istoriei ca pe un patrimoniu
comun. Este recunoscută responsabilitatea comună în păstrarea lor
pentru generaţiile viitoare.(...) Adoptată la cel de-al II-lea
Congres internaţional al
arhitecţilor şi tehnicienilor
Este esenţial ca principiile ce ghidează protejarea şi restaurarea monumentelor istorice, Veneţia,
clădirilor istorice să fie stabilite şi agreate pe plan internaţional, 25-31 Mai 196449
fiecare ţară fiind responsabilă de aplicarea acestora în contextul
propriei culturi şi tradiţii.”

Definiţii

Articolul 1.
Conceptul de monument istoric acoperă nu numai opera Monument istoric:
Mărturie, operă de artă şi obiect
arhitecturală izolată dar şi ansamblul rural sau urban în care se găseşte cu semnificaţii culturale
mărturia unei civilizaţii particulare, a unei dezvoltări semnificative
sau a unui eveniment istoric.
Aceasta este valabilă nu numai operelor majore de artă dar şi
lucrărilor mai modeste ale trecutului ce au acumulat semnificaţie
culturală odată cu trecerea timpului.
Articolul 2.
Conservarea şi restaurarea monumentelor trebuie să facă recurs Aportul ştiinţei şi tehnicii
la toată ştiinţa şi tehnica ce poate contribui la studiul şi protejarea contemporane la protejarea
patrimoniului architectural. monumentelor.

Scopuri

Articolul 3 Dualitatea monumentelor

Scopul conservării şi restaurării monumentelor este de a le istoric: dimensiunea simultan
artistică şi istorică
proteja atât ca opere de artă cât şi ca mărturii istorice.

49
Primul Congres Internaţional având loc în 1957 la Paris ( a se vedea şi H. Teodoru, Congresul Internaţional al
arhitecţilor şi tehnicienilor de la Paris, Arhitectura R.P.R. nr. 8, 1957, pag. 46)

29
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Conservarea

Articolul 4.
Pentru conservarea monumentelor este esenţial ca ele să fie 'Stăviliţi ruinarea prin
întreţinere zilnică.' Orice
întreţinute permanent. program de conservare trebuie
sa aibă înscris un program de
Articolul 5. întreţinere care să asigure că
Conservarea monumentelor este întotdeauna facilitată de câtre nevoia de conservare la scara în
alocarea lor unor utilizări sociale. O astfel de utilizare este de aceea care există ea astăzi nu se va mai
de dorit dar ea nu trebuie să modifice dispunerea şi decoraţia clădirii. repeta."
Doar în aceste limite modificările cerute de schimbarea de Şerban Cantacuzino
funcţiune trebuie considerate şi permise.
Articolul 6.
Conservarea unui monument presupune conservarea scării Principiu ce conduce la
cadrului [său]. Când cadrul tradiţional există el trebuie păstrat. Nici o instituirea „zonelor de protecţie”
construcţie nouă, demolare sau modificare care ar altera relaţiile de şi la obligativitatea obţinerii unui
masă şi culoare nu trebuie permisă. aviz pentru orice intervenţie în
cadrul acestora.
Articolul 7
Exemple de strămutări legitime:
Monumentul este inseparabil de istoria căreia îi este mărturie şi  Templul de la Abu-Simbel
de amplasamentul în care se află.
Strămutarea în întregime sau în parte a unui monument nu poate Exemple de strămutări abuzive:
fi acceptată decât în cazul în care salvgardarea monumentului o cere  Bis. Mihai-Vodă, Bucureşti
sau când este justificată de un interes naţional sau internaţional de  Schitul Maicilor, Bucureşti
importanţă covârşitoare.
Exemple de extrageri de piese
Articolul 8. decorative în scopul protejării:
 Caii de la San Marco,
Obiectele sculpturale, picturile sau decoraţia care formeaza parte Veneţia
integrantă din monument pot fi extrase din acesta doar dacă aceasta  Cariatidele Erechteionului,
este singura modalitate de a le asigura protecţia. Acropola Atena
 Biserica şi Sinagoga,
Catedrala din Strasbourg
Restaurarea
“În timp ce conservarea materiei
Articolul 9. unui monument încearcă, atât
Procesul restaurării este o operaţie extrem de specializată [având cât este necesar să stabilizeze
tehnic zone din acesta şi să
un carater excepțional50]. elimine cauzele care-l ameninţă
Scopul ei este de a păstra şi revela valoarea estetică şi istorică a direct, restaurarea este
monumentului şi se bazează pe respectul materialului original şi a preocupată de mărturia istorică
documentelor autentice. şi artistică a monumentului în
Ea trebuie să se oprească acolo unde începe ipoteza, iar în acest întregime. (…) o restaurare
adaugă elemente noi fără a-i
caz orice lucrare suplimentară ce este indispensabilă trebuie să se diminua materia originală.”
distingă de compoziţia arhitecturală şi trebuie să poarte amprenta Michael Petzet,
contemporaneităţii. preşedintele ICOMOS
Restaurarea trebuie precedată şi urmată în toate cazurile de câtre
studii arheologice şi istorice ale monumentului.

50
În textul original în limba franceză (N.A.)

30
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Articolul 10. Art. 11 stă la baza procedurilor

Acolo unde tehnicile tradiţionale se dovedesc inadecvate, de consultare şi avizare a
lucrărilor de restaurare,
consolidarea unui monument poate fi realizată prin folosirea oricărei îndeplinite în România în cadrul
tehnici moderne de conservare şi construcţie a cărei eficacitate a fost Comisiei Naţionale a
demonstrată ştiinţific şi probată de experienţă. Monumentelor Istorice, cf.
L.422-2001, Art. 35 alin.(1)
Articolul 11. lit.h.
Trebuie respectată contribuţia valoroasă a tuturor perioadelor ce
au contribuit la edificarea monumentului, unitatea de stil nefiind un
“Înlocuirea nu trebuire să
scop al restaurării. creeze un contrast puternic,
Atunci când o construcţie include opera suprapusă a diferite care nu ar face decât să
perioade, revelarea unei stări ascunse poate fi justificată în impieteze asupra aspectului
circumstanţe excepţionale şi atunci când ceea ce este îndepărtat este general al operei.(…) Dacă este
de mic interes iar materialul adus la lumină este de mare interes din întregit un element puternic
deteriorat ce nu mai poate fi
punct de vedere istoric, arheologic sau estetic, iar starea sa de reparat, sau un profil întrerupt
conservare este suficient de bună pentru a justifica o astfel de acţiune. (…) ori o piesă lipsă a unui
Evaluarea importanţei elementelor implicate precum şi decizia tavan simetric, atunci o copiere
asupra a ceea ce trebuie îndepărtat nu poate sta exclusiv în sarcina a originalului este necesară.
individului însărcinat cu lucrarea [în cauză]. (…)51”
Michael Petzet
Articolul 12.
Înlocuirea [re-întregirea] părţilor lipsă trebuie să se integreze
armonios cu întregul, dar în acelaşi timp trebuie să fie deosebită de
original, astfel încât restaurarea să nu falsifice mărturia istorică.
Articolul 13.
Completările nu pot fi admise decât în măsura în care ele nu
împietează asupra părţilor de interes ale clădirii, asupra cadrului său
tradiţional, echilibrului compoziţiei sale şi a relaţiei cu vecinătăţile.
Articolul 14.
Ambientul monumentelor trebuie să facă obiectul unei griji
speciale pentru salvgardarea integrităţii şi purităţii sale şi asigurarea
unei prezentări potrivite.
Lucrările de conservare şi restaurare realizate în astfel de locuri
trebuie să se inspire din principiile cuprinse în articolele precedente.

Săpături arheologice
„(...)
Articolul 15. 9. Fiecare Stat trebuie să ia în
Săpăturile [arheologice] trebuie realizate în conformitate cu considerare păstrarea neatinsă,
parţială sau totală, a unui număr
standardele ştiinţifice şi recomandările definind principiile de situri arheologice din diferite
internaţionale de aplicat în aceste cazuri şi adoptate de câtre perioade pentru ca cercetarea
UNESCO în 1956. acestora să poată beneficia de
Ruinele trebuiesc păstrate şi trebuiesc adoptate măsuri pentru viitoare tehnici îmbunătăţite. În
conservarea şi protecţia permanentă a caracteristicilor lor cadrul fiecărui sit arheologic
excavat, acolo unde natura
arhitecturale precum şi a obiectelor [ce au fost descoperite].
51
“Cu toate acestea, dacă însă nu se ştie precis cum arăta piesa - ce poate să fi lipsit de foarte mult timp - fie reîntregirea
nu trebuie realizată, fie trebuie făcută într-o manieră neutră (…)”. Michael Petzet, Principles of Restoration, în
[Link] sau Revista Monumentelor Istorice nr. 1-2/2000, paq.79-139

31
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

În plus, trebuiesc luate toate măsurile pentru a facilita întelegerea terenului o permite, se vor lăsa
monumentului şi pentru prezentarea sa fără însă a-i distorsiona zone martor bine determinate în
scopul permiterii unor verificări
semnificaţia. ulterioare asupra stratigrafiei şi
Orice lucrare de reconstituire trebuie respinsă a priori. compoziţiei arheologice a
Este permisă doar anastiloza, adică reasamblarea părţilor existente sitului.”
dar dezmembrate. Recomandările UNESCO
Materialul utilizat pentru integrare [în anastiloză] trebuie sa fie asupra principiilor
internaţionale aplicabile
întotdeauna recognoscibil iar folosirea sa trebuie să se reducă la săpăturilor arheologice
minimul necesar conservării monumentului şi reconstituirii formei
sale.

Publicare

Articolul 16.
În orice lucrare de protecţie, restaurare sau cercetare arheologică
trebuie să se realizeze o documentaţie precisă sub forma unei
cercetări analitice şi critice, ilustrată cu desene şi fotografii.
Fiecare etapă a lucrărilor de eliberare, consolidare, reconstituire şi
integrare, precum şi caracteristicile tehnice şi formale identificate pe
parcursul lucrărilor trebuiesc incluse [în documentaţie].
Aceasta documentaţie trebuie depusă în arhivele instituţiilor
publice şi trebuie pusă la dispoziţia cercetătorilor. Este recomandată
publicarea cercetărilor.

32
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

DOCTRINA CONTEMPORANĂ A RESTAURĂRII MONUMENTELOR ȘI

SITURILOR (II)

CARTE SI DOCUMENTE DOCTRINARE ICOMOS

Carta oraşelor istorice (Toledo 1986, Washington 1987)

Principii şi obiective
1. Pentru a fi eficace, conservarea oraşelor istorice şi a zonelor
istorice urbane trebuie să fie parte integrantă şi coerentă a
politicilor de dezvoltare economică şi socială şi a celor de Preambul şi definiţii (…)
urbanism şi amenajarea teritoriului la toate nivelurile. 2: Această cartă se referă la
areale urbane, fie ele mari
2. Calităţile care sunt de conservat includ caracterul istoric al sau restrânse, inclusiv oraşe
oraşului sau zonei urbane împreună cu toate caracteristicile sau centre ori cartiere
materiale care exprimă acest caracter, şi în mod special: istorice, împreună cu
ambientul lor natural şi
a) textura urbană definită prin parcele şi străzi artificial. Dincolo de
valoarea lor documentară,
b) relaţia dintre construcţii şi saţiul liber şi plantat aceste areale sunt
c) aspectul construcţiilor, interior şi exterior, definit prin materializarea valorilor
tradiţionale ale culturii
scară, stil, tip structural, materiale, culoare şi decoraţie urbane. (…)”
d) relaţia dintre oraşul sau zona istorică şi ambientul său,
fie el natural sau artificial, şi
e) diferitele tipuri de funcţiuni pe care le-a avut oraşul în
decursul istoriei sale.
Oricare dintre aceste calităţi, ameninţate fiind, ar compromite
autenticitatea oraşului sau zonei istorice.”

Carta grădinilor istorice (Florenţa, 1982)

„(...)
Art.3. Drept monument, grădinile istorice trebuie conservate în
spiritul Cartei de la Veneţia. Cu toate acestea, de vreme ce este un Definiţii şi obiective
monument viu, conservarea sa trebuie guvernată de reguli specifice Art..1 O grădină istorică
ce fac subiectul prezentei carte. este o compoziţie
arhitecturală şi horticolă de
Art.4. Compoziţua arhitecturală a grădinii istorice include: interes public din punctul de
a. Planul şi topografia sa vedere al artei sau istoriei, şi
ca atere trebuie să fie
b. Vegetaţia, incluzând în aceasta speciile, proporţiile, schemele considerată drept un
coloristice, spaţierea şi înălţimea monument.”

c. Trăsăturile structurale şi decorative

d. Apa, fie ea stătătoare sau curgătoare, cu reflectarea cerului”

33
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Carta protecţiei şi gestiunii patrimoniului arheologic (1990)

“(…) „Art. 1. Definiţii şi
introducere
Art.5. Investigaţie Patrimoniul arheologic
(…) Trebuie să constituie un principiu general acela că strângerea este parte a patrimoniului
material pentru care
de informaţii despre patrimonial arheologic nu trebuie să distrugă mai cercetarea arheologică
multe mărturii decât este necesar pentru scopurile ştiinţifice sau de produce informaţia de bază.
protejare ale cercetării. Tehnicile nedistructive, cercetările aeriene şi El cuprinde toate vestigiile
terestre, prelevarea de probetrebuie încurajate în detrimental existenţei umane şi constă în
excavărilor la scară mare. locuri referitoare la toate
manifestările umane, în
Întrucât excavarea implică întotdeauna necesitatea alegerii structuri abandonate, în
mărturiilor de documentat şi păstrat, cu costul pierderii altor mărturii de toate naturile
informaţii şi chiar al distrugerii totale a monumentului, decizia de (inclusiv situri subterane şi
subacvatice) împreună cu
excavare trebuie luată după o analiză detaliată. toate mărturiile materiale
Excavările trebuie realizate în situri sau monumente ameninţate mobile asociate cu acestea.
de proiecte de dezvoltare, schimbări de utilizare a terenurilor, Art. 2. Politici integrate de
vandalism sau deteriorare naturală. protecţie

În cazuri excepţionale, situri neameninţate pot fi excavate pentru Patrimoniul arheologic

este o resursă fragilă şi
elucidarea unor probleme ştinţifice. (..) În astfel de cazuri săpăturile neregenerabilă. De aceea
trebuie precedate de o evaluare complexă a semnificaţiilor ştiinţifice folosinţa terenurilor trebuie
ale sitului. controlată şi dezvoltată astfel
încât să minimizeze
(…) distrugerea patrimoniului
arheologic.
Art.6. Întreţinere şi conservare
Politicile de protecţie a
(…) Orice transfer a unor elemente patrimoniale spre noi patrimoniului arheologic
amplasări reprezintă o violare a principiului păstrării patrimoniului în trebuie să constituie o
contextual său original. (…) componentă integrală a
politicilor relative la
Acelaşi principiu cere ca patrimonial arheologic să nu fie expus amenajarea teritoriului,
prin excavare sau lăsat expus după excavare dacă nu au fost luate şi dezvoltare şi planning,
garantate măsurile necesare pentru întreţinerea şi gestiunea sa. precum şi a celor culturale,
educaţionale şi de protecţie a
(…) mediului. (…)”
Art.7 Prezentare, informare şi reconstituiri
(…) reconstrucţiile nu trebuiesc realizate direct deasupra
mărturiilor arheologice şi trebuiesc a fi marcate ca atare.”

Carta protecţiei şi gestiunii patrimoniului subacvatic (1996)

„Prin însăşi natura sa, patrimoniul arheologic subacvatic este o
resursă internaţională.”
Preambul

34
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Carta patrimoniului vernacular (1999)

“Principii de conservare „1. Exemple ale
vernacularului se găsesc
(…) [Link] este rareori reprezentat de structuri individuale, prin:
şi este conservat cel mai bine prin întreţinerea şi conservarea  maniera de construcţie
ansamblurilor şi aşezărilor de caracter reprezentativ, regiune cu împărtaşită de
regiune. comunitate,

4. Vernacularul construit este parte integrantă a peisajului cultural  un caracter local sau
(…) regional adecvat
ambientului
5. Vernacularul ia nu numai forma fizică a construcţiilor, structurilor  coerenţă a stilului, a
şi spaţiilor, dar şi a felului în care acestea sunt folosite şi înţelese, formei şi imaginii, sau
precum şi a tradiţiilor şi semnificaţiilor ce le sunt associate. prin utilizarea tipurilor
constructive stabilite prin
Recomandări de lucru tradiţie
(…) 3. Tehnici tradiţionale de construcţie  transmiterea informală a
competenţei de concepere
Continuitatea tehnicilor tradiţionale de construcţie şi a meseriilor şi construire
associate cu vernacularul este fundamentală pentru expresia acestuia,
şi fundamentală pentru repararea şi restaurarea acestor structuri.  un răspuns eficient dat
constrângerilor
Astfel de meşteşuguri trebuiesc păstrate, inventariate şi trecute noilor funcţionale, sociale şi
generaţii de meşteşugari şi constructori prin formare şi perfecţionare ambientale
(…) 6. Modificări şi perioade în restaurare  o aplicare eficientă a
metodelor şi meseriilor
Modificările întreprinse de-a lungul timpului trebuie înţelese şi tradiţionale de
appreciate ca aspecte importante ale vernacularului. Aducerea tuturor construcţie.”
părţilor edificiului la expresia unei singure perioade nu trebuie să fie
obiectiviul intervenţiei asupra structurilor vernaculare”

Carta internaţională a turismului cultural (1999)

Gestiunea turismului în locuri de semnificaţie patrimonială
(Managing Tourism at Places of Heritage Significance) Introducere

Principii: (...) Un obiectiv primordial

al gestiunii patrimoniului
Principiul 1: este acela de a comunica
De vreme ce turismul este unul din mijloacele cele mai importante de semnificaţiile sale precum şi
nevoia de protecţie
schimb cultural, conservarea patrimoniului trebuie sa permită colectivităţilor şi
cunoaşterea şi înţelegerea patrimoniului şi a culturii vii a vizitatorilor.
colectivităţilor, de către membrii acesteia şi de câtre vizitatori.
(Valorile patrimoniale trebuie să fie făcute accesibile marelui public, Obiectivele Cartei:
 Sa favorizeze şi sa-i
dpdv fizic, intelectual şi afectiv) încurajeze pe cei implicaţi
în administrarea
Principiul 2: patrimoniului sa faca
Relaţia dintre Patrimoniu şi Turism este dinamică şi poate implica cunoscute valorile sale s
conflict, de aceea trebuie gestionată de o manieră durabilă astfel încît nevoia de protejare
de rezultate să se poată bucura şi viitoarele generaţii. comunitatilor şi
(Păstrarea autenticităţii, dezvoltarea turistică trebuie să dea întâietate vizitatorilor;
stilurilor şi materialelor tradiţionale locale, iar programele de

35
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

promovare turistica a patrimoniului trebuie adaptate limitelor în care  Sa faciliteze şi să

trăsăturile şi valorile acestuia rămân în cadrul integrităţii şi încurajeze reprezentanţii
industriei turistice în a
autenticităţii) promova şi gestiona un
turism care să protejeze şi
Principiul 3: să pună în valoare
Planningul dezvoltării turistice a siturilor patrimoniale trebuie sa patrimoniul cultural şi
asigure vizitatorului comfort, satisfacţie şi plăcere cultura vie a comunităţilor;

Principiul 4:  Sa faciliteze şi să
încurajeze dialogul dintre
Comunitatea locală trebuie implicată în planificarea conservării şi administratorii protecţiei
turismului [în siturile patrimoniale] patrimoniului şi
reprezentanţii industriei
Principiul 5: turistice (în sensul
De beneficiile conservării şi turismului în siturile patrimoniale dezvoltării durabile a
trebuie să se bucure şi comunitatea locală. acestuia din urmă);

Principiul 6:  Să încurajeze
Promovarea turistică trebuie să contribuie la protejarea şi punerea în planurile şi politicile menite
valoare a patrimoniului natural şi cultural. să dezvolte strategii şi
obiective menite să prezinte
şi să interpreteze
patrimoniul în condiţile
protejării şi conservării
Principiile conservării structurilor istorice de lemn (1999) sale.
(...) Intervenţii
5. Orice intervenţie propusă trebuie
Materiale şi tehnici
a. să folosească mijloace tradiţionale; contemporane

b. să fie reversibilă, dacă acest lucru este tehnic posibil; sau 13. Materialele
contemporane, precum
c. să nu aducă prejudicii sau să nu impiedice viitoare operaţiuni răşinile epoxidice, sau
de conservare atunci când ele vor fi necesare, şi tehnicile moderne, precum
armarea cu bare de oţel,
d. să nu impiedice accesul ulterior la mărturii incorporate în trebuie alese şi folosite cu
structură. mare precauţie, şi numai în
cazurile în care durabilitatea
6. Minimul de intervenţie în materialul structurii de lemn este ideal În şi comportamentul structural
anumite circumstanţe, minima intervenţie în vederea conservării şi al acestora a fost demonstrat
protejării poate să însemne şi demontarea şi remontarea parţială sau pe o perioadă suficient de
mare de timp. (...)
totală în scopul reparării structurii de lemn.
7. (...) Dacă este necesar de a se renova sau reface finisajele, atunci
atât materialele cât şi tehnicile sau texturile tradiţionale trebuiesc
folosite cu precădere.
(...)
Reparare şi înlocuire
9.(...) Piesele noi sau părţile ce înlocuiesc trebuie realizate din aceleaşi
esenţe, şi dacă este posibil în aceeaşi fibră ca cele înlocuite. (...)
Prelucrarea şi tehnologia de punere în operă, inclusiv sculele utilizate
trebuie, pe cât posibil să corespundă cu cele originale. Cuiele şi

36
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

materalele ajutătoare trebuie, atunci când este cazul, să reproducă

originalele.
Dacă o parte a unei piese este înlocuită, atunci trebuie utilizate
îmbinările tadiţionale între partea nouă şi cea veche.
10. Este de preferat ca părţile noi să se distingă de cele vechi. A copia
deformaţiile sau degradările pieselor originale nu este de dorit. (...)
11. Noile piese sau părţi trebuie în mod discret marcate prin
scrijelituri sau pirogravare astfel încât să poate fi identificate mai
târziu.
(...)

Principii pentru analiza, conservarea şi restaurarea structurală

a patrimoniului arhitectural (ICOMOS 2003)
Principii
Preambul
1. Criterii generale:
Sistemele structurale ale
(...) monumentelor istorice, prin
natura şi istoria lor, prezintă
1.3 Valoarea patrimoniului arhitectural stă nu numai în aspectul său, un număr de caracteristici în
dar şi în integritatea tuturor componentelor sale ca mărturii istorice diagnoză şi restaurare ce
ale unei tehnologii constructive specifice. În particular, înlocuirea limitează aplicarea codurilor
structurii interioare şi păstrarea doar a faţadei nu răspunde criteriilor sau standardelor
contemporane în consolidare.
conservării.
(...)
1.5 Restaurarea structurală nu este un scop în sine, ea trebuie să
servească construcţia ca un întreg.
2. Cercetare şi diagnostic
(...)
2.5 Diagnoza se bazează pe demersuri istorice, cantitative si calitative
(...)
3. Remedii şi control
(...)
3.3 Expertiza structurală şi intelegerea semnificaţiei structurii trebuie
să stea la baza conservării şi măsurilor de consolidare.
3.4 Nici o măsură nu trebuie luată decât dacă este indispensabilă.
3.5 Orice intervenţie trebuie să fie proporţională cu necesitatea
asigurări siguranţei edificiului, astfel încât intervenţia trebuie
menţinută la un minim necesar siguranţei şi durabilităţii fără a aduce
atingere valorilor patrimoniului.
(...)

37
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

3.7 Alegerea dintre metodele tradiţionale şi cele inovative trebuie

făcută pe baza criteriului celei mai non-invazive şi compatibile
metode (...)
3.8 Acolo unde este dificil de a determina pragurile de siguranţă şi
durabilitate este de aplicat o soluţie incrementală care să plece de la o
intervenţie minimală căreia, în baza observaţiilor să i se aducă
îmbunătăţiri succesive ori corective.
3.9 Preferinţă trebuie dată intervenţiilor reversibile (...) sau, în absenţa
lor, celor care permit şi alte intervenţii ulterioare.
(...) 3.11 Calităţile structurii originale sau fazelor timpurii trebuie
conservate.
3.12 Intervenţiile trebuie să respecte cât mai mult posibil conceptul,
tehnicile sau valorile istorice originale sau ale etapelor istorice de la
care trebuie să lase mărturii recognoscibile pe viitor.
(...) 3.15 Structura deteriorată trebuie ori de căte ori este posibil
reparată şi nu înlocuită.
3.16 Imperfecţiunile ori modificările structurii trebuiesc păstrae atât
timp cât ele nu pun în pericol existenţa edificiului.
3.17 Demontarea şi reasamblarea trebuie realizate doar în cazul în
care alte metode sunt imposibil de adoptat.
(...) 3.20 Măsuri care nu pot fi controlate în timpul execuţiei sunt
inacceptabile.

Principii pentru protejarea, conservarea şi restaurarea picturilor

murale (ICOMOS 2003)
(...)
Art. 5 Tatamente de conservare şi restaurare
Picturile murale sunt parte integranta a construcţiei. De aceea Introducere şi definiţii
conservarea lor trebuie sa ia în considerare construcţia şi ambientul
(...)Picturile murale sunt
ei. (...) Toate intervenţiile trebuie să fie menţinute la minimul necesar parte integrantă a
astfel încât să nu fie redusă autenticitatea materialului ori a picturii. monumentelor şi trebuiesc
(...) conservate in situ. Multe
dintre problemele picturilor
Scopul restaurări este acela de a îmbunătăţii lizbilitatea şi îţelegerea murale sunt cauzate de starea
formei şi a conţinutului picturii murale, ân respectul originii şi istoriei improprie a construcţiei (...)
sale. Reintegrarea contribuie la minimizarea efectului deteriorărilor şi
trebuie realizată în principal pe suport altul decât cel original.
Retuşarea şi reconstituirile trebuie făcute astfel încât să fie deosebite
de original. Adăugirile trebuie să poată fi îndepărtate iar supra-
pictarea evitată.
Art. 6 Măsuri de urgenţă

38
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

(...) Detaşarea şi transferul sunt măsuri periculoase, drastice, deseori

ireversibile (...) justificate doar de situaţii în care conservarea in situ
nu este posibilă.
(...) Aplicarea unui strat de protecţie peste pictura murală este
condiţionată doar de situaţii excepţionale şi de posibilitatre
indepărtării ulterioare.

39
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

TIPOLOGIA INTERVENŢIILOR ASUPRA MONUMENTELOR ISTORICE

CERCETAREA MONUMENTELOR ISTORICE: STUDIUL ISTORIC
Circumstantele in care
Scopul studiului istoric: Fundamentarea deciziilor cercetarea şi înregistrarea
(relevarea stării) devine
necesară :
1. lucrări implicând demolarea
 Studiul istoric este parte a documentaţiei tehnice referitoare totală sau parţială a unor
la o clădire monument istoric (la nivel de studiu de construcţii de interes istoric,
fezabilitate) arhitectural sau ingineresc;
2. lucrări implicând
Obiectivele studiului istoric distrugerea sau ascunderea
mărturiilor despre starea
originală sau evoluţia
 Evaluarea situaţiei existente – stabilirea valorilor istorice edificiului;
3. lucrări presupunând
 Evidenţierea obligaţiilor, restricţiilor şi permisivităţilor de distrugerea/ alterarea/
intervenţie modificarea decoraţiei
istorice;
4. reparaţii majore de orice fel;
Fazele studiului istoric 5. lucrări implicând
dezvăluirea temporară a
 Investigaţii de specialitate unor mărturii istorice, în
mod normal ascunse;
 Sinteza cercetărilor – stabilirea etapelor de construcţie 6. lucrări ce presupun
intervenţii în timp;
7. lucrări ce implică noi
echipamente/ instalaţii şi a
căror amplasare trebuie
hotărâtă şi înregistrată;
8. incendii sau alte distrugeri
accidentale;
9. abandonarea construcţiei şi
ca urmare posibilele ei
degradări;
10. lucrări de curăţire şi de
prelucrare a detaliilor în
care există riscul
deteriorării;
11. dispersarea părţilor
componente ale unei
construcţii;
12. cazuri în care îngrijirea
construcţiei se bazează pe
înţelegerea (cunoaşterea
istorică) a acesteia.
Tipuri de investigaţii:

Cercetări documentare, bibliografice şi de arhivă

 Studiul bibliografiei existente: În cazul altor documente

istorice decât cele primare
evaluarea informaţiilor din
 Descrieri ale clădirii sau zonei lucrări trebuie făcută cu

40
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

prudenţă şi coroborată cu alte

 Lucrări de referinţă (tratate de istoria arhitecturii, etc.) repere.

 Studii publicate în reviste de specialitate, Cuvintelor din documente

trebuie sa li se atribuie sensul si
 Documente istorice publicate sau existente în arhive semnificatiile pe care le aveau
la momentul redactării.
 Literature de epocă sau memorialistică. Erori existente într-un document
pot fi preluate de câtre altele.

Cercetări cartografice

 Studiul hărţilor vechi ale oraşului sau a unor planuri (ridicări) Cadastrul localităţii:
documentul de maximă
parţiale
credibilitate.

 Prin compararea planurilor la diverse momente se poate Ghidul urban: valoare

identifica evoluţia clădirii, a parcelei sau a strâzilor. informativă asupra denumirilor
străzilor şi a numerotărilor
 Planurile cadastrale poştale în anumite perioade.

 Ghidurile localităţilor

Cercetări juridice şi de evoluţia proprietăţii

 Au ca support documentele de Carte Funciară sau Registrul

de transmisiuni imobiliare

Cercetări iconografice
 Stampele şi gravurile Redau imaginile edificiilor
dintr-o anumită epocă, aşa cum
Cabinetele de stampe ale muzeelor şi Academiei Române
au fost ele observate de autor.
 Fotografiile şi ilustratele de epocă
Surse de mare interes pentru
Colecţii, biblioteci, anticariate obiectivitatea [Link] obicei nu
prezintă detalii ci doar iamgini
 Relevee arhitecturale de ansamblu.
Arhivele DMI, UAUIM, instituţiilor de administrare a
Grad maxim de obiectivitate,
fondului imobiliar, administraţii financiare grad mare de credibilitate
 Autorizaţiile de construire
Sursă excelentă de datare
Arhivate la primării Trebuie verificate asupra
gradului de respectare în
execuţie

41
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Cercetări arheologice
Urmăresc stabilirea: În majoritatea cazurilor pot fi
întreprinse doar după aprobarea
 Etapelor de construcţie anterioare fazei vizibile
proiectului şi deschiderea
 Existenţei mărturiilor altor construcţii pe acelaşi şantierului.
amplasament
 Datarea arheologică a perioadelor constructive
 Nivelului original de călcare la data construcţiei primare

Cercetări de arhitectură

Cercetarea de arhitectură este una din sursele esenţiale de informaţii Cercetarea arhitecturală se
despre: realizează prin:

 Observare şi
 Etapele de realizare a clădirii interpretare directă

 Valorile istorice materializate în construcţie  Realizarea şi

interpretarea releveului
 Starea de conservare a valorilor istorce şi artistice identificate
 Metode de analiză
 Stabilirea tipurilor de intervenţii distructivă (cu ajutorul
specialiştilor în domeniul fizicii
şi chimiei materialelor de
Cercetarea de arhitectură verifică datele obţinute din cercetarea construcţii)
documentară sau arheologică:
 Metode de analiză
 Inscripţiile pot să se refere la o fază de renovare a nedistructivă (cu ajutorul
construcţiei; specialiştilor în domeniul fizicii
şi chimiei materialelor de
construcţii)
 Decoraţia poate să fie o reproducere târzie a stilului altei
epoci;

 Documentele pot să vorbească despre:

o anul dobândirii titlului de proprietate şi nu despre anul

construirii,

o despre alte construcţii de pe terenul cu pricina,

o despre proprietari sau rezidenţi fictivi sau legendari,

o despre doar o parte a construcţiei sau ansamblului,

o sau chiar să fie fabulaţii sau falsuri.

42
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Obiectivele cercetarii arhitecturale: Este de remarcat că una şi

aceeaşi caracteristică poate
avea mai multe explicaţii iar pe
1. Stabilirea ordinii relative a construirii. Identificarea etapelor de altă parte, o anumită
constructive prin interpretarea în spiritul logicii constructive a explicare a unei trăsături într-un
părţilor clădirii. caz anume poate să nu fie
aplicabilă în alt caz similar ca
2. Explicarea particularităţilor structurale (deschideri blocate, manifestare.
schimbări de zidării, goluri în zidărie).
Un perete mai gros sau o rupere
3. Distincţia dintre ceea ce este tipic şi atipic structurii clădirii de ritm a structurii sarpantei
(monumentului) istoric, dintre caracteristicile redundante şi cele poate reprezenta o marturie a
semnificative. unei perioade timpurii a
edificiului sau doar o greseala
4. Caracterizarea materialelor folosite precum şi a motivului de executie
utilizării lor.
In acest caz trebuiesc gasite
5. Descoperirea acelor marturii care dovedesc existenta unor marturii care sa confirme
constructii sau parti de construcţie disparute. ipoteza
6. Descoperirea şi marcarea acelor caracteristici structurale care nu
Important mai ales când locul de
pot fi explicate altfel decât ca aparţinând unei faze anterioare de provenienţă este aceeaşi
construcţie, ulterior demolată. construcţie sau o alta demolată
ce a existat pe acelaşi loc
7. Distinctia dintre decoratia initiala si cele ulterioare.
8. Descoperirea materialelor refolosite şi a locurilor din care ele
provin.
9. Descoperirea logicii funcţionale la momentul iniţial, pentru
proprietarii iniţiali, precum şi în etapele ulterioare ale existenţei
clădirii.
10. Descoperirea ierarhiei spaţiale a clădirii (prin intermediul
interpretării decoraţiei, mărimii, scării sau dispunerii încăperilor
sau circulaţiilor).
11. Identificarea spaţiilor prin raportare la tipologia programului
arhitectural.
12. Identificarea mărturiilor ce pot conduce la datarea precisă.
13. Identificarea elementelor ce trebuiesc cercetate cu mijloace
speciale.
Observarea şi interpretarea directă

Dovezi ale diverselor perioade de construcţie: pot indica totuşi doar o reparaţie
curentă sau folosirea ulterioară
 Diferenţe de material a unui material de construcţie
superior;
 Intreruperi ale zidăriei trebuie notată forma acesteia :
continuă sau intreruptă, dreaptă
sau în trepte;
alinierea cu partiţionări
interioare ale clădirii;
profunzimea rostului (pe
întreaga grosime sau parţial)

43
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

 Alăturarea a două părţi de clădire independente structural una de nu intotdeauna sunt datorate
alta; etapelor diferite de construcţie,
asemenea diferenţe se pot datora
 Diferenţe în alinierea zidurilor; cerinţelor funcţionale (o
structura mai grea ce trebuie
susţinută, o deschidere
superioară sau încorporarea
 Diferenţe de grosime a zidurilor: hornului în cadrul zidariei);

pentru ca decoraţia poate fi

inşelatoare, aceasta interpretare
 Diferenţe stilistice în arhitectura şi decoraţia clădirii: trebuie combinată cu cea
referitoare la alterările
structurale ale clădirii;
 Diferenţe de tehnici de construcţie;
Sunt de obicei evidenţiate de
câtre :

Dovezi ale demolărilor parţiale ale clădirii (fără a fi însă înlocuite  neregularităţile colţurilor
de alte construcţii); zidăriei;

 neregularităţile rosturilor;
Dovezi ale prezenţei unor deschideri (uşi, ferestre, arcade, etc.),
 sprijiniri neobişnuite ale
esenţiale pentru descifrarea imaginii originale a clădirii grinzilor;

 Modificări indicate de analiza zidăriei :  goluri de încastrare vide;

o schimbari de material;
o discontinuitati in rosturi;  rezolvări structurale atipice
la colţuri;
o prezenta rosturilor verticale;
o ruperi in continuitatea plintelor;  anomalii de plan;
o prezenta in situ a urmelor supraluminii sau a arcelor
de deasupra deschiderilor  deschideri blocate ce nu pot
 Modificari indicate de structuri de lemn : fi explicate;
o prin prezenta unor goluri ce încastrau cadrul
Atentie! In construcţia de zidărie
ferestrelor sau al uşilor; se pot întâlni “arce de
o discontinuitatea traseului grinzilor sau a montanţilor descarcare” deasupra golurilor
şi a poziţiilor de sprijinirea lor în dreptul fostelor fără ca prezenţa lor să ateste
deschideri; neaparat înălţimea şi lăţimea
o prezenţa uzurii grinzilor ce au servit drept prag; reala a acestuia
o îmbinarea imperfectă a montanţilor cu pragurile
superior şi inferior în dreptul fostelor deschideri

Dovezi ale apariţiei ulterioare a unor deschideri în construcţiile

de zidărie.

 Indicii în structurile din zidarie :

o lipsa de finisare a montanţilor;
o absenţa legăturii dintre zidarie şi montanţi;
o lipsa de legatură a rostului zidăriei cu montantul
deschiderii.

44
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

 Indicii în structurile de lemn :

o îmbinarea imperfectă a montanţilor cu pragurile
superior şi inferior în dreptul deschiderilor;
o lipsa coincidenţei între poziţia montanţilor şi
contravântuirile de deasupra acestora.
 Indicii în decoraţie :
o ferestrele şi uşile nou introduse sunt decorate de
obicei în stilul perioadei în care s-a petrecut
modificarea;

Dovezi ale modificarii planimetrice:

 Modificarea compartimentării : Atentie ! Deseori

o întreruperea decoraţiei pereţilor sau plafoanelor; ancadramentele pot fi
o urme în textura pereţilor portanţi în dreptul foştilor reamplasate
pereţi de compartimentare;
o urme de încastrare a montanţilor pereţilor de
compartimentare în grinzile principale;
o prezenţa deschiderilor recente sugerând apariţia unor
compartimentări.

 Mărturia unor foste sau adăugate deschideri:

o dispunerea golurilor este in directa legatura cu
conformarea planimetrica. Orice nepotrivire poate
indica o modificare a planului.

 Mărturii de foste hornuri, sobe sau şeminee:

o prezenţa într-o încăpere a mai mult decât 1 coş (horn, Atenţie ! Stilurile diferite
decorând şemineele nu conduc
loc de sobă, şemineu) nu înseamnă neaparat ca ea a automat la concluzii privitoare
fost obţinută prin desfiinţarea unui zid de la datare deorece aceste obiecte
compartimentare dintre două încăperi; sunt adesea supuse schimbării
o această concluzie este mai probabilă dacă cele 2 sau gusturilor.
mai multe coşuri (horn, loc de sobă, şeminee) sunt de
tehnici, decoraţie, scară diferite
o execuţii de date diferite semnifică deseori o încăpere
întâi compartimentată şi mai apoi readusă la
dimensiunea ei iniţială).

 Mărturia prezenţei scărilor ;

o prezenţa jugurilor golului scărilor de lemn Absenţa unei astfel de dispoziţii
o amprenta încastrării treptelor de piatră sau lemn în a ferestrelor nu infirmă prezenţa
pereţii casei scării. unei scări, deorece de multe ori
o prezenţa unor ferestre în şir ascendent sugerează aceasta traversa aleatoriu
nivelul golurilor de fereastră
existenţa unei scări ;
o scara pivniţei este de obicei cel mai puţin sau cel mai
târziu modificată; poate da indicaţii preţioase asupra
dispoziţiei planimetrice iniţiale.

45
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

 Modificări ale decoraţiei :

o Decoraţia este însă un indiciu preţios pentru Decoraţia nu constituie un reper
unic pentru judecarea
stabilirea statutului, utilizării unei încăperi, clădiri. modificărilor suferite de clădire.
o Mărturia unor lucrări ample de redecorare
semnalează probabilitatea unor modificări
planimetrice datând din aceeaşi perioadă.

Exemplu: bucătaria, scara, etc

 Modificări ale funcţiunii încăperilor :
o poziţia unor funcţiuni se modifică mai greu decât
poziţia altora.

Metode de analiză distructivă

 Problema calitativă
Scopul investigaţiilor: stabilirea stării de stabilitate a construcţiilor Statuie vs. faţadă cu elemente
(constrângeri, toleranţe, insuficienţe şi dezechilibre) repetitive (distructivitatea
metodei este şi funcţie de
Tipuri: obiectul investigat)
 Sondajul  Problema cantitativă
Relaţia dintre cantitatea
 Carotajul investigată şi necesară de
înlocuit şi criteriul autenticităţii
 Prelevarea  Circumstanţelor
Gravitatea sondajului distructiv
Sondajul, carotajul şi prelevarea folosesc practic aceeaşi metodă dar în raport cu posibilitatea salvării
variază scara de acţiune edificiului
 Securitate şi accesibilitate
Limitele analizei destructive sunt date în principal de trăsăturile In funcţie de înălţimea sau
obiectului. precaritatea echilibrului
construcţiei

Investigaţii fizice nedistructive

1. Metode externe
A. Constatarea dezordinilor structurale
 Analize vizuale
 Fotografia rectificată
 Stereofotogrametria
B. Metode de apreciere a dezordinilor structurale: starea
activă sau pasivă
Se face prin investigarea fisurilor produse de:
 Punerea în operă a construcţiei (iniţiale, de regulă pasive,
stabilizate)
 Urmare a defectelor sau accidentelor de stabilitate (active)
C. Decelarea existenţei unei mişcări active

46
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

 Martor de ipsos
 Martor de sticlă sau riglă de plastic
D. Sensibilitate şi măsurare
 Extensiometrie
a) Extensiometrie acustică (coardă vibratoare)
Bazată pe variaţia frecvenţei vibraţiei în funcţie de tensiunea
din coardă (0,4 mm la 0,2 m distanţă), sensibilitate 1μ
b) Extensiometrie cu bilă
Deformarea măsurată cu ajutorul unui micrometru (2 bile
6mm la 0,2m distanţă), sensibilitate 1μ
c) Extensiometrie digitală
Captatori electronici
d) Convergenţă
Fir INVAR + extensiometru digital. Măsoară deplasările
relative ale unor elemente depărtate (pereţi, arce, bolţi)
Inclinometerie (măsurarea verticalităţii unor elemente
structurale)
e) Tub de 2m. dotat cu un pendul a cărui apropiere de pereţii
tubului este măsurată capacitiv, sensibilitate de 1U/m

2. Investigaţii asupra machetelor sau modelelor

 Preţioase pentru reconstituirea efectelor externe
construcţiilor (ex.: vânt, Cat. Beauvais)
3. Investigaţii interne
A. Cercetarea omogenităţii-eterogenităţii
 Frecvenţa sunetului (ultrasunete): utilă în decelarea
prealabilă a diferenţelor de omogenitate ale structurilor
compacte, bazată pe principiul perturbării propagării
sunetului la întâlnirea unor zone mai puţin dense.
 Termografie: determinarea eterogenităţii prin variaţia
termică detectată de camere infraroşu. Trebuie eliminate
orice elemente perturbatoare (efectul iluminării solare
sau încălzirii artificiale a pereţilor)
 Permeabilitatea externă: determinarea porozităţii unui
perete prin cantitatea de apă absorbită într-un interval de
timp
 Permeabilitatea internă: determinarea porozităţii unei
zidării prin timpul scurs pentru absorbirea unei colane de

47
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

apă de 1,00m într-un foraj vertical de 10 cm diametru. CONCLUZIE:

Permite măsurarea eficacităţii injecţiilor în zidării.
Astăzi se pot constata nu numai
 Endoscopie: endoscop (7mm diam.) + cameră foto sau deformările dar şi variaţia lor
observator, introdus în orificii forate de min. 10 mm în timp.
(preferabil 14 mm. min.). Reclamă o bună capacitate de Sensibilitatea măsurătorilor
interpretare a imaginilor. depinde de punerea în operă a
instrumentelor şi de condiţiile
 Tensiunea internă: măsurarea tensiunilor interne prin externe în care se fac
practicarea unei tăieturi şi introducerea unor prese plate măsurătorile (temperatură,
(200 x 5 mm), măsurarea presiunii la care distanţa dintre umiditate, vânt, ciclu diurn,
circulaţie automobilă, variaţia
feţele tăieturii revin în poziţia iniţială. apei freatice, etc.).
B. Prezenţa umidităţii Observaţiile globalizante pot
conduce la concluzia unor
 Umidimetrie [Link]: măsurarea umidităţii prin deplasări care converg spre o
măsurarea constantei dielectrice a materialului (citire stare de echilibru sau
digitală). Nu este valabilă decât pentru măsurarea dimpotrivă spre agravarea
directă a umidităţii suprafeţelor. dezordinilor structurale.

 Pirometrie: apropiată de termografie

 Umidimetrie AH:

48
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

AUTENTICITATE : ORIGINA ŞI EVOLUŢIA TERMENULUI

AUTENTICITATE
“Autenticitatea va fi cuvântul
 definita prin opozitia dintre adevarat si fals, dintre real si forte al Sec. XXI. Ce este
autentic? Orice nu este gândit şi
contrafacut, dintre original si copie, dintre cinstit si corupt, dintre
structurat pentru a aduce un
sacru si profan. profit. Orice există prin sine
însuşi, ce îşi asumă propria sa
 deriva din latina si greaca, din AUTORITATIV (provenind de la formă. Dar… în lumea modernă
o autoritate, o instanta superioara) si din ORIGINAL (adica nu este permis nimănui să-şi
initial, de la momentul nasterii, crearii, etc.). afişeze propria sa formă. Lumea
modernă este echivalentul unei
Autoritatea si originalitatea au fost in trecut (evul mediu european) grădini pe plan prestabilit, unde
suprema calitate a unui obiect: totul este plantat şi dispus pentru
(...) sfintele moaste materializau trecutul ca o forta vie a prezentului. Ce efect. Unde nimic nu este virgin,
nimic nu este autentic. Şi atunci,
facea in evul mediu relicvele sa fie autentice statea in ceea ce ele ce este cel mai autentic dintre
facusera, si inca mai erau in stare sa faca. O relicva ce nu mai producea toate? (…) Trecutul. Trecutul
[miracole] isi pierdea credibilitatea. este in mod de netăgăduit
autentic. Trecutul este o lume ce
Perioada Victoriana a schimbat paradigma: nimic din ce se intamplase a existat… Trecutul este real.
in trecut nu era pierdut, el se gasea depozitat in roci, in oceane, in aer, Este autentic. Şi acest lucru face
iar pe masura trecerii timpului tot trecutul urma sa fie revelat. Aceasta trecutul atractiv. Oamenii doresc
capacitate de recuperare totala a trecutului inducea o imensa să viziteze nu alte locuri, ci alte
responsabilitate. vremi.(…) ei nu doresc ca
David Lowenthal, CRM Journal acestea să fie falsificate, ori
înfrumuseţate, ori curăţate. Ei
doresc doar ca ele sa fie
Autenticitatea este ataşată fidelităţii în faţa: autentice.
 materialului,
 contextului, şi Michael Crichton, Timeline
 mesajului original (1999)
autenticitatea e perceputa atat in raport de obiectul supus analizei cat si de
locul unde se gaseste acesta

AUTENTICITATE ŞI RESTAURARE
„Nava cu care Tezeu a
G. Dehio întreprins voiajul şi cu care s-a
„Ce este arhitectul ?” întors cu bine,(...) a fost păstrată
„arhitectura este o arta pe cand conservarea, o stiinta” de Atenieni (...) chiar dacă puţin
câte puţin, părţile deteriorate au
fost înlocuite cu altele, mai
despre reconstituirea castelului Heidelberg: rezistente, ce au fost îmbinate cu
„Vom pierde autenticul si vom castiga o imitatie. Vom pierde ce a devenit restul. În acest mod nava a dat
istoric si vom castiga ce este arbitrar si fara de data; vom pierde ruinele, filozofilor un viu exemplu pentru
atat de vii inca pentru noi prin patina lor, si vom obtine un lucru care nu dilema dacă lucrurile, în
este nici nou nici vechi, o abstractie teoretica rece.” creşterea lor, sunt aceleaşi sau
se schimbă. Unii susţineau că
REZOLUTIA CELUI DE-AL III-LEA CONGRES AL nava este aceeaşi, alţii,
INGINERILOR SI ARHITECTILOR, ROMA 1883 dimpotrivă, că ea a devenit o
(Camillo Boito, Questioni pratiche di belle arti, restauro, concorsi, alta.”
legislazione, professione, insegniamento, Hoepli, Milano,1893)
Plutarh. Vieţi paralele, Tezeu şi
„Luând în considerare că monumentele arhitecturale ale trecutului nu Romulus, XIII
sunt doar importante pentru studiul arhitecturii, dar şi contribuie de o

49
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

maniera esenţială ca documente ce explica şi ilustrează faţetele istoriei “Garanţia autenticităţii unei
diverselor popoare de-alungul vremii, trebuie de aceea respectate cu opere de artă creată pentru
scrupulozitate şi religiozitate ca documente asupra cărora orice alterare, devoţiune religioasă nu se referă
oricât de mică, daca se confunda cu originalul, poate să înşele şi să doar la conservarea materialului
său, dar şi la disponibilitatea sa
conducă la concluzii eronate.
pentru ritualul sacru.”
(…)
5. Orice alterare sau adaugare structurii initiale in diverse perioade din Carlo Chenis, Secretar al
existenta acesteia va fi considerata drept monument si tratata ca atare Comisiei Pontificale pentru
(...)” patrimoniul bisericii (Catolice)

„Autenticitatea unui lucru

integrează tot ceea ce acesta
comporta drept transmisibil
începând de la originea sa şi
durata sa materială, pînă la
mărturia existenţei sale ce rezidă
în materialitatea sa. Ea
(autenticitatea) se vede pusă în
discuţie cu prilejul
reproducerilor, unde toată
materialitatea (obiectului iniţial)
este pierdută. Fără îndoială
singură marturia existenţei
(cândva) a obiectului este atinsă,
dar este pierdută autoritatea
obiectului.”

Walter Benjamin, în „Opera de

artă în epoca reproductibilităţii
sale tehnice”, 1936

Carta de la Veneţia, preambul

“Este de datoria noastră de a le
înmâna [generaţiilor viitoare] în
bogaţia integrală a autenticităţii
lor.”

Autenticitatea
monumentului istoric
(Operational Guidelines,
WHC, art. 82)
• Forma si design
• Materie si substanta
• Folosinta si functiune
• Tradiţii, tehnici si sisteme
de administrare
• Amplasament şi ambient
• Dialect şi alte forme de
patrimoniu imaterial
• Spiritualitate şi
sentimente
• Alţi factori interni sau
externi

50
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

DOCTRINA CONTEMPORANĂ A RESTAURĂRII - SINTEZĂ:

MONUMENTE ISTORICE, VALORI CONSTITUTIVE, ARIE DE MANIFESTARE

Consistenţa valorică Se materializează prin:

A. Valoarea de mărturie istorică  conceptul funcţional, modul de
utilizare al terenului,
Constă în informaţia istorică ce este transmisă prin existenţa  evoluţia în timp, în legătură cu
construcţiei marcând: evenimente sau procese
istorice,
1. un eveniment precis  elementele de echipare şi
mobilare
2. evoluţie istorică semnificativă  inscripţii, documente şi
3. prezenţa unui personaj istoric iconografie (construire,
utilizare, schimbare de
4. civilizaţia din zona respectivă proprietate, accidente şi
modificări, etc.)

B. Valoarea de arta Se materializează prin:

Constă în :  Partiul arhitectural ilustrând

compoziţia arhitecturală
1. Unitatea compoziţională generală

2. Integritatea compoziţională  Compoziţia plasticii

arhitecturale (decoraţii,
3. Coerenţa şi lizibilitatea mesajului artistic profilatură, piese de artă
ataşate imobilului)

C. Valoarea ştiinţifică, tehnică, etnologică Se materializează prin:

Constă în:  Caracteristicile modului de
construire (parcelare, ocupare
1. Informaţia ştiinţifică sau tehnică exprimată de edificiu a lotului, etc.)
2. Epresia construită a valorilor şi ierarhiilor unei colectivităţi  Trăsăturile sistemului
particulare constructiv (materiale, tehnici
de construcţie, adaptări)
 Caracteristicile tehnice ale
proceselor de producţie
desfăşurate în clădire
 Trăsăturile tehnologiilor de
punere în operă (tehnici
tradiţionale)
D. Valoarea memorial-afectivă
Se materializează prin:
Constă în:  Cadrul material de desfăşurare
1. Semnificaţii ale edificiului asociate cu evenimente, tradiţii, sau în interiorul sau vecinătatea
edificiului a unor manifestări
activităţi importante tradiţionale (târguri,
2. Semnificaţii asociate edificiului prin legătura sa cu viaţa unor festivaluri, şcoli sau ateliere
populare de meşteri, etc.)
personalităţi
 Cadrul material (încăperi sau
edificiul în întregime) asociat

51
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

vieţii şi operei unei

personalităţi
 Cadrul fizic în care sau în
vecinătatea căruia a avut loc
un eveniment deosebit de
important
 Poziţia edificiului în locul celui
original

Se materializează prin:
E. Valoarea de identitate şi reper social
 Destinrea edificiului unor
Constă în: activităţi umane de puternică
coeziune socială (cult, adunări
1. Capacitatea edificiului şi a poziţiei sale urbane de a marca publice, sprijin social, etc.)
(simboliza, reprezenta) locul
 Relaţia edificiului cu textura
2. Capacitatea edificiului de a fi un simbol al colectivităţii umane urbană înconjurătoare
permiţând şi facilitând
3. Capacitatea edificiului de a polariza viaţa socială în interiorul sau perceperea acestuia
în preajma acestuia
 Relaţia edificiului cu textura
urbană înconjurătoare
facilitând folosirea sa publică
extinsă

Patrimoniul arhitectural

a) la începutul Sec. XX b) la sfârșitul sec. XX

Aria tipologică: Aria tipologică:

de la arhitectura “majoră” la cea “minoră” şi de la arhitectura “majoră”, cea “minoră” şi
ţesutul urban ţesutul urban, la patrimoniul mixt, cuprinzînd
creațiile omului și valorile mediului natural
Aria cronologică:
de la monumentele antichităţii la cele dinaintea Aria cronologică:
revoluţiei industriale de la monumentele antichităţii până la cele ale
mijl. sec. XX
Aria de difuzare:
de la spaţiul european la cel mondial, prin Aria de difuzare:
intermediul coloniilor şi a cercetărilor arheologice spaţiul mondial, prin intermediul înțelegerii și
din noile teritorii valorizării culturilor indigene

Aria de interes şi competenţă: Aria de interes şi competenţă:

istorici, istorici de artă, la filozofi, arhitecţi, Experți (istorici, istorici de artă, la filozofi,
ingineri, urbanişti, arheologi, oameni politici şi arhitecţi, ingineri, urbanişti, arheologi), oameni
scriitori de cultură, politcieni, societatea civilă

52
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

DOCTRINA CONTEMPORANĂ A RESTAURĂRII - SINTEZĂ (II)

PRINCIPIILE INTERVENȚIILOR ASUPRA MONUMENTELOR ISTORICE

A. Principiul prudenţei :"primo non nocere"

Prin care se cere:

 O cercetare prealabilă pentru identificarea problemelor
 Recursul la specialişti
 Recursul la tehnici verificate prin experienţă
 Limitarea intervenţiei la cele care nu pun în pericol edificiul
istoric
B. Principiul acţiunii minime necesare
Exemple:
Prin care se cere:  zone de conservare
 zone de asanare
 Limitarea intervenţiei la locurile a căror stare impune o  zone de reabilitare
acţiune contemporană (modificare)
 zone de reconstrucţie
 Limitarea intervenţiilor la tipurile de acţiuni care conservă
materialul şi structura istorică în defavoarea celor care Exemple:
presupun înlocuirea acestora  Rostuirea zidăriei
 Reîntregirea şarpantelor
 Limitarea intervenţiei la tehnicile de intervenţie care  Taselarea pietrei
afectează în cel mai mic grad materialul istoric  Completarea tencuielilor
C. Principiul utilizării materialelor şi tehnicilor
tradiţionale

Prin care se cere:

 Respectarea şi conservarea prioritară a pieselor şi
elementelor de construcţie realizate cu materiale în tehnici
tradiţionale
 Utilizarea materialelor în tehnici tradiţionale ori de câte ori
este vorba de reîntregirea elementelor constructive ale
monumentului istoric
D. Principiul reversibilităţii intervenţiei

Prin care se cere ca:

 Intervenţiile contemporane de consolidare, reparare,
reîntregire, completare să fie executate cu astfel de materiale
şi în tehnici care să permită eventuale reveniri.

53
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

E. Principiul marcării intervenţiei

Prin care se cere ca:

 Intervenţiile contemporane să fie marcate ori de câte ori ele
înlocuiesc, întregesc sau completează materialul istoric cu
unul nou.
 Marcarea intervenţiei trebuie să nu împieteze totuşi asupra
unităţii edificiului ca operă de artă.
F. Principiul conservării

Prin care se cere ca:

 Intervenţia contemporană asupra structurii istorice are drept
prioritate asigurarea conservării materialului original.
 Nici o intervenţie asupra unui monument istoric nu trebuie să
subordoneze conservarea sa reabilitării funcţionale sau
eventualelor completări aduse în vederea folosirii
contemporane a acestuia.
G. Criteriul autenticităţii
Se concretizează prin:
A. Autenticitatea materialului  păstrarea materialelor
istorice găsite în operă sau,
Constă în persistenţa materialelor originale de construcţie sau, în după caz, înlocuirea lor fie
cazurile în care acestea au fost înlocuite în decursul timpului, de cu materiale identice
menţinerea tipului original tradiţional de material. recuperate din alte părţi ale
clădirii sau din altele
asemănătoare, ori
 folosirea unor materiale nou
prelucrate dar obţinute din
locurile sau prin tehnologiile
tradiţionale.
B. Autenticitatea concepţiei
Constă în păstrarea în timp a concepţiei originale şi a celor care au Se concretizează prin:
 decelarea diferitelor etape de
marcat existenţa istorică a edificiului. construire, şi prin
conservarea lor scrupuloasă
prin respectarea principiilor
ştiinţifice de intervenţie.
C. Autenticitatea execuţiei
Se concretizează prin:
Constă în conservarea materială a edificiului sau a părţilor sale în  folosirea doar a tehnicilor
tehnica originală de execuţie a construcţiei sau prin tehnicile tradiţionale şi, în cazuri
tradiţionale folosite în decursul timpului pentru diversele adaptări sau excepţionale, a unor tehnici
contemporane probate
modificări ale construcţiei.
Se concretizează prin:
D. Autenticitatea amplasamentului, (cadrului,  păstrarea cadrului tradiţional
şi a raportului de volum,
ambientului) culoare şi masă dintre
Constă în păstrarea locului pentru care a fost creat edificiul şi a construcţia istorică şi noile
construcţii.
cadrului tradiţional în care această creaţie s-a desăvârşit.

54
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

SECȚIUNEA IV:
ROMÂNIA - CONTRIBUȚII LA TEORIA ȘI PRACTICA RESTAURĂRII;
LEGISLAȚIE ȘI NORME ÎN PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL
RESTAURĂRILE ÎN ROMÂNIA
SEC. XIX: ÎNCEPUTURILE
Mijl. Sec. XIX: Intervenţii de factură romantică

Johann Schlatter:
- Tismana (adăugiri de factură neogotică în incintă),
- Bistriţa (reconstruită total după 1840)
- Arnota (idem, +1856)
- Antim (rozasă neogotică)
- Radu Vodă (lucrări la parament, supraînălţare cornişă şi
fronton neo-gotic)
- Curtea Veche (turlă, ferestre şi anexe neogotice)

Xavier Villacrosse: Turnul Bis. Sf. Gheorghe (1851-1855)

Refacerea neogotică a bis. Sf. Spiridon Nou
(1852-1858)
Imre Steindl: Galerie şi scară neogotică la C. Huniazilor
(1870-74)
Anton Kagerbauer: Goticizarea bastionului renascentist de NV la
Castelul Bonţida (1855)
Turn neogotic la bis. Sf. Mihail, Cluj-Napoca
(1834 – 1863)

Racordarea la curentele doctrinare europene:

A. Lecomte du Nouy şi K.A. Romstorfer

“Păstrând într-o oarecare

A. Lecomte du Nouy (primele lucrări în 1875-1914) măsură proporţiile, Lecomte du
Nouy a făcut la Târgovişte şi
 Sf. Dumitru, Craiova: demolare + reconstruire arbitrară Craiova ceea ce a făcut
(1889 – 1893) Bramante la Roma cu patru sute
de ani în urmă (…)”
 Vechea Mitropolie, Târgovişte: demolare + reconstruire Gr. Ionescu
arbitrară (1890 - )
“Multe zidiri mari au fost făcute
 Sf. Trei Ierarhi, Iaşi (1882): modificări la turle în deosebite timpuri şi nu este
(supraînălţare), modificare a contraforturilor, reconstruire a nici o raţiune ca restaurându-se
bolţilor pridvorului la o cotă inferioară, demolare să se suprime părţile mai nouă.”
(clopotniţa) şi reconstruire arbitrară a casei egumeneşti (sala Mihail Kogălniceanu despre
restaurarea Bis. Sf. Nicolae-
gotică) Iaşi
 Sf. Nicolae-Domnesc (Iaşi): demolare + reconstruire
“A restaura un monument
arbitrară (1890 – 1904) degradat este a păstra din acest
 Mân. Argeşului: demolarea clădirilor de incintă şi edificarea monument tot ce se poate păstra,
fără a ne atinge de părţi
palatului Episcopal în stil neo-romanic, înlocuirea

55
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

ancadramentelor originale şi a pietrei de parament, (…)restaurarea nu este permisă

extragerea frescei şi modificarea părţii superioare a turlelor decât în cazul când avem
documente sigure…”
prin adăugarea unui coronament metalic (1875 – 1880) G. Sterian, Bucureşti, 1890,
Comitetul de rezistenţă pentru
K.A. Romstorfer apărarea de la distrugere a
monumentelor istorice
 Putna (1902): introducerea suplimentară a unui tambur de
turlă
 Bis. Mân. Sf. Ioan – Suceava (1898 – 1910): reconstituire a
acoperişului şi acoperire cu ţigle smălţuite, introducere de
antepridvor pe N., noi profile decorative în interior (de tipul
celor de la Dragomirna) curățarea picturii interioare de fum
și reîmprospătarea sa de către pictorul vienez Johann
Viertelberger (1906-1909), înlocuirea ramelor ferestrelor și a
portalului pridvorului, retencuirea fațadei.

 Mirăuţi – Suceava: reconstrucție integrală cu reluarea

formelor de sec. XVII (1898 – 1903)

De la întemeierea Comisiunii Monumentelor Istorice la

restaurarea istorică: primii restauratori români
Stavropoleos (1904), prima
Comisiunea Onorifică a Monumentelor Publice (1890), devenită restaurare realizată de un arhitect
român: Ion Mincu
Comisiunea Monumentelor Istorice (1900)
Legea pentru conservarea şi restaurarea monumentelor publice
(1892) “Să conservăm şi noi unicele
manifestaţiuni ale culturii
noastre artistice din trecut şi
Alexandru Băicoianu care ne dovedesc că nu suntem
Adept al restaurării stilistice şi al inovaţiei de tip A. Lecomte du născuţi de ieri şi că suntem
Nouy: datori a continua tradiţia şi a
 Sf. Gheorghe - Hârlău – înlăturarea tencuielii zugrăvite, augmenta patrimonial pe care ni
l-au lăsat strămoşii noştri.”
înlocuirea paramentului original cu materiale noi (piatra de râu Expunerea de motive pentru
înlocuită cu piatră făţuită) adoptarea Legii pentru
 Sf. Nicolae - Popăuţi conservarea şi restaurarea
monumentelor publice
Grigore Cerkez
 Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Argeş (1919-20):
Domenico Rupollo
 Palatul Mogoşoaia
ridicarea înălţimii etajului, crearea unei cornişe lombarde, coşuri
veneţiene (înlocuind formele neogotice), modificarea formei
golurilor de la arc în mâner de paner la trilobat, introduce 2 balcoane
stânga-dreapta loggiei de vest, completare cu un corp pe latura de
nord.
Gheorghe Lupu

56
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

 Mîn. Cetăţuia – Iaşi: modificări de caracter muntenesc la

arhondaric şi chilii
 Bis. Sf. Anton – Curtea Veche: reconstituire prin analogie a turlei
Nicolae Ghika-Budeşti
 Mân. Cozia: eliberarea paramentului iniţial de tencuiala
clasicizantă, așezarea învelitorii direct pe extradosul bolților,
exprimarea bolţii pronaosului prin coborârea înălţimii pridvorului
şi păstrarea ancadramentelor brâncoveneşti (1715).
 Biserica Domnească, Târgovişte

MIJLOCUL SEC. XX: CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA TEORIEI ŞI PRACTICII

Problematica reîntregirilor în restaurările din România:

acoperişuri şi turle
Horia Teodoru

Probota (deschiderea exonartexului, păstrarea formei acoperişului,

consolidarea stratului suport al picturii exterioare)

Sf. Ioan Botezătorul – Suceava (acoperiş şi turnul cloptniţă)

Ştefan Balş

Sf. Ioan din Piatra (îndepărtarea vestibulului şi refacerea acoperişului

înalt, conservarea şi prezentarea in situ a portalului dintre naos şi
pronaos)

Bis. Mân. Snagov : reconstituirea prin analogie istorică a turlelor

Bis. Kreţulescu : reconstituirea prin analogie istorică a turlelor

Refacrea turlei paraclisului şi supraînălțarea turnului clopotniţă al

Patriarhiei din Bucureşti

Rodica Mănciulescu

Reconstituirea turlei Bis. Mărcuţa, Bucureşti

Mihai Opreanu

Reconstituirea Turla Bis. Mân. Plătăreşti

57
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Problematica consolidărilor în restaurările din România:

tehnicile contemporane şi păstrarea materialului istoric

Bis. Sf. Mihail, Cluj-Napoca (arh. R. Mănciulescu)

Cadru triangulat orizontal din B.A. de suspendare a bolţilor
şi centurare a pereţilor corului.
Bis. fortificată din Prejmer (arh. M. Angelescu)
Ancoraj din B.A. pentru zidul exterior de incintă;
Suspendarea bolţarilor de o structură în arc de B.A.
Consolidarea pilaştrilor de susţinere a turnului lanternou
prin folosirea armăturilor de Ol.
Cetatea Câlnic, Alba (arh. Şt. Balş)
Consolidarea exprimată vizibil prin structura aparentă de
B.A. la exteriorul curtinei şi în interiorul donjonului
Siegfried
Bis. Mirăuţi, Suceava (arh. V. Polizu, ing. A. Cişmigiu)
Model spaţial de consolidare ce răspunde caracterului
spaţial de avariere, conducând la un sistem structural
compozit.
Bis. Mân. Berca (ing. M. Crişan)
Carcasa spaţială Carcasa spaţială este compusă
din:
Bis. Mân. Snagov (ing. C. Pavelescu)  cadru-diafragmă de
Carcasa spaţială şi consolidare cu B.A. a stâlpilor pod,
pridvorului  un complex structural
de fundare,
Bis. Mân. Sinaia (arh. C. Hoinărescu)  elemente verticale
Carcasă spaţială. lamelare,
 centură deasupra
ferestrelor
Turnul şi casa egumenească Apostolache (arh. C. Hoinărescu, B.
Mouton, ing. Zoltan)
Consolidare cu tiranţi de OL în canale forate şi umplute cu
grout.

Problematica eliberărilor şi a restaurării paramentului

Horia Teodoru
Sf. Treime – Siret : eliberarea de tencuială a paramentului aparent
Sf. Ilie – Sântilie: restaurarea paramentului cu prezentarea celor 3
straturi (aparent, zugrăvit cu cărămizi, frescă)
Sf. Nicolae – Bălineşti : restaurarea paramentului
Bis. Sf. Anton – Curtea Veche, Bucurteşti : eliberarea exteriorului de
adaosurile neogotice şi reîntregirea paramentului

58
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

Grigore Cerkez
Bis. Sf. Nicolae Domnesc: degajarea de tencuială, păstrarea
ancadramentelor brâncoveneşti
Ştefan Balş
Bis. Înălţării a Mân. Neamţ: degajarea de stratul de tencuială (I),
demontarea frontonului neogotic (II)
Bis. Mân. Radu Vodă – Buc.: demontarea şi expunerea frontonului
neogotic
Bis. Războieni: degajarea de stratul de tencuială
P.E. Miclescu
Catedrala Mitropolitană: degajarea extradosului bolţilor pridvorului
şi a bazelor turlelor de pe pronaos, reîntregirea decorului prin discuri
smălţuite
H. Fabini
Casa Altenberger, Sibiu: restaurarea decorului pictat pe tencuială
(asize de piatră)
Biserica Sf. Margareta, Mediaş: restaurarea decorului pictat pe
tencuială (asize de piatră) şi a coloritului bolţarilor.

59
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

REGLEMENTAREA PROTECŢIEI PATRIMONIULUI ARHITECTURAL

CONVENŢII INTERNAŢIONALE LA CARE ROMÂNIA ESTE PARTE
Documente internaţionale: convenţii, recomandări, rezoluţii şi
carte
Convenţiile (O.N.U sau ale
Convenţii O.N.U.-U.N.E.S.C.O.
Consiliului Europei.) sunt
documente juridice ale acestor
 Convenţia referitoare la protecţia patrimoniului cultural in eventualitatea organizaţii internaţionale în
unui conflict armat (Convenţia de la Haga) – 1954 care sunt reprezentate statele
membre, prin delegaţi ai puterii
Exprimă pentru prima dată în cadrul unui document oficial teza legislative şi executive.
contribuţiei fiecărui popor şi a civilizaţiei sale la patrimoniul cultural Adunarea Generală ONU sau
internaţional: Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei adoptă
“(...)[inaltele părţi contractante] fiind convinse că distrugerea bunurilor Convenţiile cu majoritate de
culturale aparţinând oricărui popor înseamnă o distrugere a voturi (2/3 în cazul Adunării
patrimoniului cultural al umanităţii, de vreme ce fiecare popor îşi aduce Generale ONU).Convenţiile sunt
contribuţia la cultura umanităţii;” Preambul, par 2 supuse ratificării statelor
membre.
În consecinţă formulează teza protecţiei internaţionale a patrimoniului Convenţiile , odată ratificate,
cultural: obligă statele membre să ia toate
măsurile legislative şi
“(...) considerând protecţia patrimoniului cultural deosebit de administrative astfel încât ,în
importantă pentru toate popoarele lumii şi că este important ca acest conformitate cu practica
patrimoniu să primească o protecţie internaţională;” Preambul, par.3 constituţională din fiecare stat,
obiectivele convenţiei să fie puse
Subiectul Convenţiei îl constituie (Art. 1): în practică.

(a) “bunurile mobile sau imobile de mare importanţă pentru patrimoniul Recomandările O.N.U. (sau ale
cultural al fiecarui popor precum: Consiliului Europei) sunt
documente ale Adunării
o monumentele de arhitectură, arta şi istorie, fie ele religioase sau Generale (sau ale Adunării
laice ; Parlamentare a Consiliului
Europei), adoptate de câtre
o siturile arheologice; acestea cu majoritate simplă şi
nu sunt supuse regimului
o ansamblurile de clădiri ce sunt împreună importante din punct ratificării.
de vedere istoric sau artistic; (…); Recomandările nu crează
obligaţii directe ci sunt menite să
(b)- “construcţii ale caror scopuri sunt acelea de a adăposti sau expune ghideze activitatea legislativă şi
bunurile culturale mobile definite în par.(a) precum muzee, mari administrativă a statelor în
biblioteci şi arhive precum şi adăposturile acestora amenajate pentru vederea realizării obiectivelor
cazurile de conflict armat.” acestora.52

(c) “centre conţinând un mare numar de bunuri culturale de felul celor Rezoluţiile reprezintă “moţiuni
definite în par.(a) şi (b), definite drept “centre conţinând monumente”. adoptate de câtre o adunare
deliberantă, ce constituie fie un
Scopul convenţiei este acela de a proteja bunurile culturale - subiecte ale
convenţiei de distrugere, jaf sau vandalism în cazul unui conflict armat

52
Art. IV, par.4 al Constituţiei O.N.U.: “fiece stat membru trebuie să supună autorităţilor sale competente
recomandările şi convenţiile [chiar dacă statul în cauză a votat sau nu, a ratificat sau nu documentele] în termen de un
an de la adoptarea acestora de câtre Adunarea Generală.”
Cap. VI, art.16, par.1 (Norme de procedură).: “Statele membre transmit Adunării Generale rapoarte speciale asupra
felului în care actionează pentru a da viaţă conţinutului convenţiilor şi recomandărilor.”

60
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

prin intermediul înscrierii lor în “Registrul Internaţional al Bunurilor simplu deziderat, fie o dispoziţie,
Culturale supuse unei Protecţii Speciale” şi al următoarelor măsuri o reglementare internă.”53
(Capitolul II, Articolul 8, par.6): Rezoluţiile sunt adoptate prin
procedura şi cu majoritatea
o abţinerea de la folosirea bunurilor culturale sau a vecinătăţilor stabilită de forul care le emite.
acestora în aşa fel încât să le expună riscului de distrugere în cazul unui
conflict armat. Cartele sunt rezoluţii adoptate
prin consens de câtre forul care
o abţinerea de a achiziţiona asemenea bunuri din teritoriile le emite. De aceea o cartă
ocupate şi luarea măsurilor necesare pentru interzicerea, prevenirea sau cuprinde numărul maxim de
stoparea furtului, însuşirii sau vandalizării patrimoniului cultural situat prevederi asupra cărora pot
pe teritoriul uneia dintre părţile contractante. conveni fără rezerve mai mulţi
reprezentanţi, specialişti,
o abţinerea de la acte de represalii săvârşite asupra patrimoniului experţi, etc.
cultural.

o marcarea distinctivă a bunurilor culturale - subiecte ale

convenţiei.

o neamplasarea în imediata apropiere a bunurilor de patrimoniu

a unor obiective militarea sau civile de interes strategic sau viceversa.

o abţinerea de la acte de ostilitate directe asupra bunurilor

culturale protejate.

o numirea de câtre orice înaltă parte contractantă (în caz de

conflict armat) a unui Comisar General însărcinat cu supravegherea
respectării Convenţiei

 Convenţia referitoare la mijloacele de prevenire şi interzicere a

transferului, importului şi exportului ilicit de bunuri culturale - 1970; Art. 1: “(...) termenul de bun
cultural defineşte bunul fie laic
Convenţia defineşte în sensul jurisdicţiei sale categoriile de bunuri ce sunt fie religios care este în mod
parte a patrimoniului naţional al statelor (Art. 4): expres considerat de câtre
fiecare Stat drept important din
(a) Bunurile culturale create de câtre geniul individual sau colectiv al punct de vedere arheologic, al
cetăţenilor statului respectiv, cât şi bunurile culturale importante pentru preistoriei, istoriei, literaturii,
statul respectiv şi care au fost create pe teritoriul acestuia de câtre artei şi ştiinţei şi care aparţin
cetăţeni străini; uneia dintre următoarele
categorii :(...)
(b) bunurile culturale descoperite pe teritoriul naţional;
(c) produse ale săpăturilor
(c) bunuri culturale obţinute prin intermediul misiunilor de cercetare arheologice (atât legale cât şi
arheologică, etnografică sau biologică organizate cu consimţământul clandestine) sau ale oricăror
organismelor competente ale statului de origină a unor asemenea bunuri; alte descoperiri arheologice;

(d) bunuri culturale ce au făcut subiectul unui schimb liber consimţit; (d) elemente ale monumentelor
istorice sau artistice precum şi
(e) bunuri obţinute drept cadou sau cumpărate legal cu acceptul ale siturilor arheologice ce au
organismelor competente din ţările de achiziţie.” fost dezmembrate din acestea;

53
Petit Larousse Illustre, pag. 889, Librairie Larousse, Paris 1975

61
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

 Convenţia referitoare la protecţia patrimoniului cultural şi natural (e) antichităţi mai vechi de 100
mondial.- 1972. de ani precum inscripţii,
monede sau sigilii;
Formuleaza 2 principii : “Fiecare Stat parte a acestei
Convenţii recunoaste că datoria
1. Datoria fiecărui stat de a proteja bunurile aparţinând Patrimoniului de a asigura identificarea,
Mondial aflate pe teritoriul naţional (Art. 4): protecţia, conservarea,
prezentarea şi transmiterea
2. Datoria comunităţii internaţionale de a coopera în asigurarea câtre generaţiile viitoare a
conservării patrimoniului mondial (Preambul, par.7): bunurilor naturale şi culturale
definite prin art.1 al Convenţiei
“Considerand că (...) incumbă asupra comunităţii internaţionale ca care se află pe teritoriul naţional
întreg să participe la protecţia patrimoniului cultural şi natural de îi revine (...)”
deosebită valoare universală prin oferirea de asistenţă colectivă ce, fără
a înlocui acţiunea statului direct interesat, contribuie în mod efectiv la Art.6, par.1 “(...) respectând
completarea eforturilor acestuia(...)” suveranitatea statelor (...); fără
a aduce prejudicii dreptului de
Defineşte subiectul Convenţiei, categoria de bun al patrimoniului cultural proprietate consacrat de
mondial (Art. 1) legislaţiile naţionale, Statele
părţi ale Convenţiei recunosc că
“Pentru scopurile acestei Convenţii, următoarele vor fi considerate este de datoria comunităţii
‘patrimoniu cultural’ : internaţionale de a coopera în
protectia patrimoniului
Monumente: opere de arhitectură, de sculptură sau pictură monumentală, considerat drept patrimoniu
elemente sau structuri cu caracter arheologic, inscripţii, peşteri şi grupe mondial.”
de elemente ce au valoare universală din punct de vedere al istoriei, artei
şi ştiinţei; Convenţia instituie:
o Comitetul Patrimoniului
Ansambluri: grupuri de construcţii izolate sau grupate care datorită Mondial,
arhitecturii lor, unităţii şi integrării lor în peisaj au o valoare universală o Lista patrimoniului mondial
de excepţie din punct de vedere al istoriei, artei sau ştiinţei; cultural şi natural
o Lista patrimoniului mondial
Situri: zone topografice, opere comune om-natură care au o valoare în pericol
universală din punct de vedere al istoriei, esteticii, etnografiei sau o Fondul patrimoniului
antropologiei.” mondial

Obiectivele din România incluse

în Lista Patrimoniului Mondial
Convenţii ale Consiliului Europei UNESCO:
[Link]
 Convenţia referitoare la protecţia patrimoniului arhitectural european e-istorice/lista-patrimoniului-
(Convenţia de la Granada - 1985) mondial-unesco

Axioma conservării integrate potrivit căreia:

Teza (Preambul, par.2.)
“este important de a transmite un sistem de referinţe culturale “patrimoniului arhitectural ca o
generaţiilor viitoare, de a ameliora cadrul urban sau rural de viaţă şi de expresie de neînlocuit a bogăţiei
a favoriza simultan dezvoltarea economică, socială şi culturală a Statelor şi diversităţii patrimoniului
regiunii(...)” cultural al Europei, o mărturie
inestimabilă a trecutului şi un
Stipulează responsabilităţile în plan legislativ şi instituţional pe care bun comun pentru toţi
statele semnatare şi le asumă în vederea protejării şi punerii în valoare a europenii”.
patrimoniului arhitectural european definit in conformitate cu Art. 1 al
Convenţiei. Art. 1:
“Monumente: clădiri şi
Principalele obligaţii pe care le au statele semnatare ale Convenţiei: structuri remarcabile prin
trasaturi istorice, arheologice,

62
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

artistice, ştiinţifice, sociale şi

 Să ia toate măsurile necesare inventarierii şi protecţiei patrimoniului tehnice;
arhitectural. Ansambluri: grupuri omogene
de construcţii urbane sau rurale
 Să implementeze un sistem de autorizare care să protejeze patrimoniul cu trăsături remarcabile din
prin: (Art. 4, par. 2) punct de vedere istoric,
arheologic, artistic, ştiinţific,
a. obligativitatea autorizării de câtre autorităţi competente a social şi tehnic, suficient de
oricarei lucrări de demolare sau alterare a monumentelor sau a coerente pentru a forma o
ambientului acestora. unitate definibilă topografic;

b. obligativitatea autorizării oricărei propuneri afectând un Situri: opera combinată a

ansamblu sau un sit şi care implică : omului şi a naturii în areale
parţial construite, cu trăsături
- demolarea unor cladiri remarcabile din punct de vedere
istoric, arheologic, artistic,
- construirea de noi cladiri ştiinţific, social şi tehnic,
suficient de coerente pentru a
- modificări substanţiale care ar impieta asupra caracterului forma o unitate definibilă
sitului topografic.”

c. capacitatea organismelor abilitate de a obliga proprietarul unui “Să prevadă mijloacele

bun de patrimoniu de a realiza lucrări de conservare sau de a fi abilitate financiare necesare
să realizeze astfel de lucrări în cazul în care proprietarul este în autorităţilor publice pentru
imposibilitate de a le realiza.” întreţinerea şi restaurarea
patrimoniului, ţinând cont de
d. posibilitatea exproprierii bunurilor de patrimoniu.” competenţele naţionale,
regionale şi locale ale acestora
şi de posibilităţile bugetare.”
 Să găsească facilităţile fiscale care să încurajeze conservarea
(Art. 6, par. 1)
patrimoniului şi să încurajeze iniţiativele private în această direcţie.

 “Să adopte o politică de conservare integrată care (Art. 10): Art. 13 “În vederea
implementării acestor politici,
a. să includă protecţia patrimoniului arhitectural ca un obiectiv major părţile se angajează să
al dezvoltării urbane şi amenajării teritoriului; (...) promoveze asemenea structuri
administrative care să
b. să promoveze programe de întreţinere şi restaurare; înlesnească colaborarea la toate
nivelurile între activităţile
c. să facă din conservarea, promovarea şi punerea în valoare a culturale, ambientale, de
patrimoniului arhitectural un obiectiv major al politicilor din planificare teritorială şi
domeniul culturii, ambientului, amenajării teritoriului şi conservare.”
urbanismului. (...)”

 Convenţia referitoare la protecţia patrimoniului arheologic -revizuită,

(Convenţia de la La Valetta - 1992)

o Punerea accentului pe investigaţiile nedistructive premergătoare

oricărui alt procedeu,

o Săpătura rămâne un principal instrument de cercetare dar nu singurul:

o completează prospecţiunea geofizică, satelitară, etc.

o Obligativitatea existenţei prealabile săpăturilor a unui plan de

protecţie şi gestiune a eventualelor descoperiri.

63
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

o Asigurarea integrării cercetării şi descoperirilor ştinţifice în viaţa

comunităţii umane prin conservarea ‘in situ’ şi difuziunea
informaţiilor referitoare la cercetările arheologice.

 Convenţia europeană a peisajului (Florenţa - 2000)

Defineşte termenii de peisaj,

politică a peisajului, “exprimarea de principii, strategii şi orientări de

câtre autorităţile publice în vederea protecţiei, gestiunii şi amenajării
teritoriului peisager” Peisaj înseamnă un areal al
cărui character, aşa cum este el
obiective ale calităţii peisajului, “exprimarea de câtre autoritatea perceput de câtre oameni, este
publică a aspiraţiilor publicului faţă de un peisaj anume” rezultatul acţiunii şi
interacţiunii factorilor naturali
protecţia peisajului, “acţiuni spre conservarea şi menţinerea şi / sau umani;
caracteristicilor importante ale peisajului ce motivată de valoarea sa
patrimonială” Art.5. Părţile se angajează să:

gestiunea peisajului, “întreţinerea peisajului din perspective dezvoltării a. recunoască prin lege
durabile, dirijarea şi armonizarea schimbărilor cerute de procesele peisajul ca o componentă
sociale, economice şi de mediu” esenţială a ambientului uman,
om expresie a diversităţii
planificarea peisajului, “previzionarea acţiunilor de punere în valoare, patrimoniului lor cultural şi
restaurare şi creare de peisaj” natural comun, şi ca pe un
fundament al identităţii,

b. stabilească şi să pună
în practică politici ale peisajului
care să conducă la protecţia,
gestiunea şi planificarea
acestuia(…)

Recomandări UNESCO pentru protecţia patrimoniului arhitectural

1. Recomandări privitoare la principiile internaţionale aplicabile cercetărilor

arheologice-1956.

2. Recomandări referitoare la salvgardarea frumuseţii şi caracterului peisajelor şi

siturilor - 1962.

3. Recomandări referitoare la protejarea bunurilor culturale periclitate de lucrări

publice sau private - 1968.

4. Recomandări referitoare la protecţia la nivel naţional a patrimoniului cultural

şi natural - 1972.

5. Recomandări privind protejarea şi rolul contemporan al zonelor istorice - 1976.

64
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

LEGISLAŢIE ROMÂNEASCĂ

Baza constituţională şi organică

Constituţia

Art. 44
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Proprietatea
Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.
(2) (...).
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, Exproprierea
stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) (…).
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul Interesul general
oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul
pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi
pentru alte daune imputabile autorităţii
(6) (…)
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia Exercitarea dreptului de
mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte proprietate
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Codul Penal
Art. 25354. - Distrugerea
Distrugerea
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a
unui bun aparţinând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de
conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea
măsurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu
Distrugerea de bunuri culturale
amendă.
(3) În cazul în care bunul are deosebită valoare artistică, ştiinţifică,
istorică, arhivistică sau o altă asemenea valoare, pedeapsa este
închisoarea de la unu la 5 ani.
(…)
(5) Dispoziţiile prevăzute în alin., 3 şi 4 se aplică chiar dacă bunul aparţine
făptuitorului.

Legislaţia specială

Legea privind protejarea monumentelor istorice (Legea 422-200155)

Art. 3. - Conform prezentei legi se stabilesc următoarele categorii de Art. 8. - (1) Monumentele
monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran sau istorice se clasează astfel:
subacvatic:
a) în grupa A - monumentele
a) monument - construcţie sau parte de construcţie, împreună cu istorice de valoare naţională şi
instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau universală;
exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice
comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent b) în grupa B - monumentele
delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice istorice reprezentative pentru
patrimoniul cultural local.

54
Art. 217 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996.
55
L. nr. 422 din 18 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.407 din 24 iulie 2001

65
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic,

(2) Clasarea monumentelor
etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;
istorice în grupe se face prin
ordin al ministrului culturii şi
b) ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric,
cultelor, la propunerea Comisiei
arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale care
Naţionale a Monumentelor
împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce
Istorice, conform procedurii de
constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere
clasare prevăzute de prezenta
arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios,
lege.
social, ştiinţific sau tehnic;
Art. 8. - (1) Pentru fiecare
c) sit - teren delimitat topografic cuprinzând acele creaţii umane în cadru
monument istoric se instituie
natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de
zona sa de protecţie, prin care
vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic,
se asigură conservarea
religios, social, ştiinţific, tehnic sau al peisajului cultural.
integrată a monumentului
istoric şi a cadrului său
(...)
construit sau natural.
Art. 10. - (1) Orice intervenţie asupra monumentelor istorice şi asupra (2) Delimitarea şi instituirea
imobilelor din zona lor de protecţie, precum şi orice modificare a situaţiei zonei de protecţie se realizează
juridice a monumentelor istorice se fac numai în condiţiile stabilite prin
simultan cu clasarea bunului
prezenta lege.
imobil ca monument istoric, în
condiţiile legii.
(2) Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi
degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează (3) În zona de protecţie pot fi
conform legii. instituite servituţi de utilitate
publică şi reglementări speciale
Art. 11. - (1) Evidenţa monumentelor istorice rezultă din procedura de de construire prin planurile şi
alcătuire a fişei fiecărui monument, în care sunt consemnate informaţiile regulamentele de urbanism
tehnice şi ştiinţifice, toate intervenţiile umane, precum şi modificările aprobate şi avizate conform
naturale survenite în decursul timpului. legii.
(2) Clasarea este procedura prin care se conferă regim de monument (...)
istoric unui bun imobil conform art. 7. Art. 17. - (1) Monumentele
istorice şi zonele lor de protecţie
(...) sunt evidenţiate în planurile
urbanistice generale şi în toate
Art. 22. - (1) Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe celelalte documentaţii de
baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor; fac urbanism şi, respectiv, de
excepţie intervenţiile determinate de forţă majoră, cu condiţia ca amenajare a teritoriului.
modificările să fie reversibile. (…)
Art. 24. - (1) Toate intervenţiile
(2) În sensul prezentei legi, intervenţiile ce se efectuează asupra care se efectuează asupra
monumentelor istorice sunt: monumentelor istorice, altele
decât cele de schimbare a
a) toate lucrările de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, destinaţiei, de întreţinere sau de
conservare, restaurare, amenajări peisagistice, precum şi orice alte lucrări reparaţii curente, indiferent de
care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv sursa lor de finanţare şi de
reparaţiile curente, lucrările de întreţinere şi iluminarea interioară şi regimul de proprietate al
exterioară de siguranţă şi decorativă; imobilului, se fac sub inspecţia
şi controlul propriu ale
b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; Ministerului Culturii şi Cultelor,
respectiv ale direcţiilor pentru
c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de cultură, culte şi patrimoniul
protecţie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau cultural naţional judeţene,
orice fel de însemne pe şi în monumente istorice; respectiv a municipiului
Bucureşti, cu personal atestat şi
agreat, în condiţiile legii

66
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

d) schimbări ale destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările

temporare;

e) strămutarea monumentelor istorice;

f) amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe,

indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice.

(3) Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi

autorizaţiile referitoare la intervenţiile prevăzute la alin. (2) sunt eliberate
numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi
Cultelor şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

(...)
Ordonanţa guvernului privitoare la protejarea patrimoniului arheologic şi
declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional (OG 43-2000,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 378 din 2001)

Ordonanţa guvernului privind stabilirea unor măsuri de protecţie a

monumentelor istorice care fac parte din lista patrimoniul mondial (OG 47-
2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 564 din 2001)

Legislaţia specifică construcţiilor, urbanismului şi amenajării teritoriului

Lege privind exproprierea pe cauză de utilitate publică (Legea nr. 33-1994) Art. 1 - Exproprierea de imobile,
în tot sau în parte, se poate face
Art.6 - Sunt de utilitate publică lucrările privind: (…) salvarea, protejarea numai pentru cauză de utilitate
şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, publică, după o dreaptă şi
precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi monumentelor prealabilă despăgubire, prin
naturii (…) hotărâre judecătorească.

Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a III-a - zone protejate (Legea nr. 5-2000)
Art. 2. - Legea evidenţiază
Art. 5. - (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naţional sunt zonele naturale protejate de
prevăzute în anexa nr. III la prezenta lege. interes naţional şi identifică
valorile de patrimoniu cultural
(2) Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul autorităţilor naţional, care necesită
publice centrale cu atribuţii în domeniu, vor delimita, în baza unor studii instituirea de zone protejate
de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a pentru asigurarea protecţiei
prezentei legi, zonele de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, acestor valori.
prevăzute în anexa nr. III.

(3) În vederea instituirii zonelor protejate autorităţile administraţiei

publice locale vor întocmi documentaţiile de urbanism şi regulamentele
aferente, elaborate şi aprobate potrivit legii, care vor cuprinde măsurile
necesare de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural Art. 46. - (1) Planul urbanistic
naţional din zonă. general are caracter director şi
de reglementare operaţională.
Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (Legea nr. 350-2001)
Fiecare localitate trebuie să
întocmească Planul urbanistic
Art. 46. - (…)
general, să îl actualizeze la 5-10
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la
ani şi să îl aprobe, acesta
nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
constituind baza legală pentru
(…)

67
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice; realizarea programelor şi

(…) acţiunilor de dezvoltare.
Art. 47. - (…)
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare Art. 47. - (…) (3) Elaborarea
la: Planului urbanistic zonal este
(…) obligatorie în cazul:
f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale
a) zonelor centrale ale
acestora.
localităţilor;
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind b) zonelor protejate şi de
autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru protecţie a monumentelor, a
realizarea locuinţelor (Legea nr. 453-2001) complexelor de odihnă şi
agrement, a parcurilor
Articolul 3
industriale, a parcelărilor;
(1) Construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea
instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel
sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației
de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și
executarea construcțiilor, pentru:
a) (…) ;
b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare,
protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent
de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de
monumente istorice prevăzute de lege - monumente, ansambluri, situri -
inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil - teren și/sau
construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor
și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu
valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de
urbanism aprobate;
(…)
Articolul 10
Autorizațiile de construire/desfiintare în vederea executării lucrărilor de
construcții în zonele asupra cărora este instituit un anumit regim de
protecție prevăzut în documentațiile de amenajare a teritoriului sau
documentațiile de urbanism aprobate sau stabilite prin acte normative se
emit numai cu condiția obținerii în prealabil a avizelor și acordurilor
specifice din partea autorităților care au instituit respectivele restricții,
după cum urmează:
a) pentru lucrări de construcții care se execută la toate categoriile de
monumente istorice prevăzute de Legea nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, (…) conform Listei monumentelor istorice
actualizată, inclusiv la anexele acestora identificate în acelasi imobil –
teren și / sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a
monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la
construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin
documentații de urbanism aprobate, autorizațiile de construire /
desființare se emit cu avizul conform al autorității administrației publice
centrale ori judetene, după caz, competentă în domeniul protejării
patrimoniului cultural;
Articolul 24
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an
sau cu amendă următoarele fapte:
a) executarea fără autorizație de construire sau de desființare ori cu
nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1)
lit. b), c), e) si g), cu exceptiile prevazute de lege;

68
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. xxx, Alexandru Cişmigiu – Monografie, Bucureşti 2002, ISBN 973-0-02760-9

2. xxx, Le Patrimoine, La Documentation Francaise, Paris 1992
3. BABELON, Jean – Pierre, CHASTEL, Andre La notion de patrimoine, Liana Levi, Paris,
1994, ISBN 2-86746-119-7
4. BRANDI, Cesare, Teoria restaurării, Bucureşti, Ed. Meridiane 1995, ISBN 973-33-0330-5
5. CANTACUZINO, Sherban, Using and re-using buildings, Concerning Buildings, Studies in
honour of Sir Bernard Feilden,Stephen Marks ed., Bath,The Architectural Press, 1996, pp.
158-190, ISBN 0-7506-2350-0 (Butterworth-Heinemann)
6. CHOAY, Francoise, L’Invention du patrimoine Urbain. Quel Patrimoine aujourd’hui ?,
Revista Cientifica ICOMOS, : CNS/ICOMOS, 1993, pp266-277
7. CHOAY, Francoise, L’allegorie du patrimoine, Paris : Seuil 1996, ISBN 2-02-030023-0
8. CUNNINGTON, Pamela, Care for Old Houses, Londra: A&C Black, 1991, ISBN 0-7136-
3318-2
9. CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Centrele istorice ale oraşelor, Bucuresti, Ed. Tehnica,
1967
10. CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Restaurarea monumentelor istorice, Bucuresti, Ed.
Tehnica 1968
11. CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Arhitectura. Urbanism. Restaurare. Bucuresti : Ed.
Tehnica 1996
12. ERDER, Cevat, Our Architectural Heritage: From Consciousness to Conservation,
UNESCO, Museums and Monuments XX, 1986
13. FITCH, James Marston - Historic Preservation, Curatorial Management of the Built World,
University Press of Virginia, Charlottesville 1992;
FEILDEN, Bernard M. - Conservation of Historic Buildings, Butterworth-Heinemann,
1994;
14. IONESCU, Grigore, Carta internaţională de la Veneţia privind conservarea şi restaurarea
monumentelor istorice, BCMI Nr.3-4/1990, Bucuresti 1991
15. LEMAIRE, Raymond, Theorie actuelle de la conservation du patrimoine [Link],
KUL, LCCHTB 1994
16. MACHATSCHEK, Alois, Conservation of Architectural Heritage : Theory and History.
History of the Restoration and Preservation of the Architectural [Link], KUL,
LCCHTB,1994
17. MĂRGINEANU-CÂRSTOIU, Monica, Romantismul în arhitectură, Editura Meridiane,
Bucureşti 1990, ISBN 973-33-0080-2
18. MOUTON, Benjamin, Methodes d’analyse destructives et non-destructives pour les
structures historiques. Avantages et limites. Paris, Ecole de Chaillot, note de curs
19. NISTOR, Sergiu, Protecţia patrimoniului cultural în România, Culegere de acte normative,
Bucureşti, Ed. Universitară Ion Mincu, 2002
20. OPRIS, Ioan, Comisiunea Monumentelor Istorice, Bucureşti : Ed. Enciclopedică 1994,
ISBN 973-45-0077-5
21. PEARCE, David, Conservation Today, Routledge London 1989
22. RIEGL, Alois, Cultul modern al monumentelor, esenţa şi geneza sa, Bucureşti, Ed.
IMPRESS, 1999
23. ROMAN, Andras, The International Charter of Historic Towns, Revista Cientifica
ICOMOS, : CNS/ICOMOS, 1993, pp.179-183

69
 Prof. [Link]. Sergiu Nistor
NOTE DE CURS PROTECȚIA PATRIMONIULUI AN IV, U.A.U.I.M.©

WEBOGRAFIE SELECTIVĂ

24. [Link]
25. [Link]
26. BOITO, Camillo, Carta del Restauro
[Link]
1883-ital.-u.-engl..pdf
27. GIOVANNONI, G., Restauro di monumenti, Bollettino d'Arte, 1-2, 1913
[Link]
1344509031124_02-Gustavo_Giovannoni_p._1.pdf
28. ICOMOS, International Charters for Conservation and Restoration
[Link]
29. JOKILEHTO, Jukka, A History of Architectural Conservation, ICCROM, 1986
[Link]
30. LE DUC, Eugene Emmanuel Viollet,
[Link]
Duc__Dictionnaire_raisonn%C3%A9_de_l%E2%80%99architecture_fran%C3%A7aise_du
_XIe_au_XVIe_si%C3%A8cle,_1854-1868,_tome_8.djvu
31. RUSKIN, John, The Seven Lamps of Architecture, 1849
[Link]
[Link]
32. Obiectivele din România incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:
[Link]

70