PROIECT DIDACTIC
ŞCOALA: Colegiul Naţional „A. Mureşanu”, Bistriţa
PROFESOR: Irina Vlas
DATA: 18.10.2007
CLASA: a XII-a H, profil filologie
OBIECTUL: Literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Poezia interbelică
SUBIECTUL: Modernismul. Tudor Arghezi, Testament
TIPUL LECŢIEI: De consolidare a cunoştinţelor
COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 Aplicarea achiziţiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora
în reliefarea mesajului;
1.2 Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu acent pe aspecte normative, cu explicarea rolului acestora în
reliefarea mesajului;
1.3 Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog, în vederea realizării unei
comunicări eficiente şi personalizate;
1.4 Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare în vederea realizării unei comunicări eficiente şi
personalizate;
2.1 Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi
interpretării personalizate;
2.2 Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană
sau despre artă reflectate în textele studiate;
2.3 Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici şi
istorici literari;
3.1 Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta;
3.2 Integrarea cunoştinţelor privind limba şi literatura română într-o viziune coerentă asupra culturii
româneşti;
3.3 Analiza unor conexiuni între literatura română şi cea universală;
3.4 Selectarea unor tehnici adecvate de documentare şi cercetare a unei teme;
4.1 Adecvarea tehnicilor şi strategiilor argumentative la situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale);
4.2 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unele judecăţi proprii.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- COGNITIVE:
- Să cunoască şi să recunoască trăsăturile curentului modernist;
- Să încadreze poezia în tematica liricii argheziene;
- Să comenteze ideile poetice
- Să argumenteze că poezia Testament este artă poetică;
- PSIHO-MOTORII:
- Să demonstreze originalitatea actului poetic;
- AFECTIVE:
- Să conştientizeze valoarea cărţii ca moştenire spirituală;
- Să realizezeze că poezia poate fi un proces purificator.
STRATEGIA DIDACTICĂ
1. METODE ŞI PROCEDEE:
conversaţia catehetică
conversaţia euristică
analiza structurală
activitatea pe grupe
învăţarea prin descoperire
problematizarea
schema
2. MIJLOACE DIDACTICE:
textul literar (Testament, de Tudor Arghezi)
fişe de lucru (întocmite de profesor)
tabla
3. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII
activitate individuală (tema pentru acasă pe care elevii au avut-o de efectuat)
activitate pe grupe
activitate frontală
4. RESURSE
capacităţile normale ale elevilor
sala de clasă
timp de lucru: o oră didactică (50 de minute)
5. BIBLIOGRAFIE
T. Argezi, Arte poetice, Editura Albatros, Bucureşti, 1987
N. Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, Bucureşti, 1979
G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Editura
Minerva, Bucureşti, 1982
C. Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Manual de limba şi literatura română, Ed. Art, coordonator A. Costache
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. MOMENT ORGANIZATORIC (2 minute)
- asigurarea cu cele necesare orei: fişele de lucru, textul, tabla
- notarea absenţelor
2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR (15 minute)
- prin activitate frontală se actualizează caracteristicile curentului modernist, activitatea literară a lui T.
Arghezi, precum şi marile teme abordate de poet;
3. CAPTAREA ATENŢIEI (3 minute)
- profesorul subliniază că pe baza temei efectuate acasă, se vor descifra sensurile uneia dintre cele mai
reprezentative creaţii lirice argheziene, o creaţie de valoare a literaturii române;
- se enunţă obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul orei;
4. CONDUCEREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE (25 minute)
- elevii au avut ca temă de răspuns la următoarele întrebări:
Ce este cartea/poezia, în termenii formulaţi de T. Arghezi în Testament?
Care sunt sursele poeziei?
Cum este creată poezia?
Care este rolul poeziei?
- în funcţie de răspunsurile elevilor, cu ajutorul profesorului se alcătuieşte următoarea schemă pe tablă,
respectiv în caietele elevilor:
treaptă hrisovul Dumnezeu hotar înalt
cel dintâi de piatră
experienţa înaintaşilor
(„sudoarea muncii printr-un proces istovitor de
sutelor de ani”) purificare şi transfigurare
(„frământate mii de săptămâni
ESTE Le-am prefăcut în versuri şi-n
icoane”)
suferinţa şi umilinţa
(„pe brânci”)
(„durerea surdă şi
prin îmbinarea
amară”) CARTEA
SURSE CREATĂ inspiraţiei (”slova de
foc”) cu meşteşugul
POEZIA („slova făurită”)
limbajul comun
(„graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite”)
ARE ROL cu condei şi călimară
prin transformarea
urâtul „sapei” şi a „brazdei”
(„bube, mucegaiuri şi
noroi”)
trudă, suferinţă
justiţiar,
ca expresie de sine a poporului
(„Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
Şi izbăveşte-ncet, pedepsitor,
Odrasla vie-a crimei tuturor”)
Ideea care se desprinde din text este aceea că se poate stabili o identitate între carte şi sudoarea muncii
realizată prin metafore antitetice:
graiuri cu-ndemnuri pentru vite – cuvinte potrivite
zdrenţe – muguri şi icoane
venin – miere
cenuşa morţilor din vatră – Dumnezeu de piatră
bube, mucegaiuri şi noroi – frumuseţi şi preţuri noi
slova de foc – slova făurită
rob – Domn
Se observă două registre lexicale: cel al „cuvintelor bolnave” pe de o parte, şi cel al „cuvintelor
poetice” pe de altă parte. Prima categorie semantică devine sursă stilistică, geneză, pentru a doua. Între
cele două registre se află travaliul poetic, munca istovitoare asupra cuvântului „şlefuit”, „potrivit” prin
demers creator. Acesta este ilustrat prin verbe la perfect compus (timp al acţiunilor trecute şi încheiate
definitiv): „am ivit”, „am prefăcut”, „am preschimbat”, „am luat”, „iscat-am”.
Ce este poezia? – citate din mărturisirile lui Arghezi.
5. ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI – se face pe parcursul întregii ore („Da!”, „Bine!”, „Mai
departe!”, „Sigur!”, „Continuă!” etc.)
6. OBŢINEREA PERFORMANŢELOR:
- Se concluzionează, enunţându-se ideile ce se desprind din poezia Testament:
Orice carte instituie un cult al strămoşilor, fiind forma cea mai înaltă şi mai rezistentă de oglindire
a vieţii şi spiritualităţii unui popor
Poezia este un proces de purificare a cuvintelor şi de modelare în noua lor substanţă a unui
univers de frumuseţe care să exprime şi să Ţrăzbune” realitatea;
Urâtul poate deveni obiect estetic, frumuseţea având adeseori, în mod paradoxal, rădăcini urâte,
aşa cum unele flori cresc dim mucegai;
Poezia nu e doar inspiraţie („slova de foc”), ci şi meşteşug („slova făurită”), nu numai talent , ci
şi efort intens şi migălos.
7. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI (5 minute)
- se dă tema pentru acasă: demonstraţia într-un eseu de 2-4 pagini că poezia Testament, de Tudor
Arghezi, este artă poetică.
- se notează elevii care au avut o contribuţie considerabilă la desfăşurarea orei;
- se dă ca temă de meditaţie: „De ce credeţi că volumului de poezii din 1927 T. Arghezi i-a dat titlul
Cuvinte potrivite şi nu Potrivire de cuvinte? Există vreo diferenţă între cele două sintagme?
FIŞĂ DE LUCRU
ESTE
CARTEA
SURSE CREATĂ
POEZIA
ARE ROL