“MAGIA POVESTILOR”

Activitate integrata pe o zi
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITATII INTEGRATE:
1. Activitati de dezvoltare personala
2. Activitati liber alese
3. DLC: Educarea limbajului
4. DOS:Activitate practica

[Link] Tudorita Elena

Gradinita cu Program Prelungit “Voinicelul”

Grupa mica “Fluturasi”
 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA PE O ZI

NIVEL I: Grupa Mica “Fluturasi”

PROFESOR: Avramescu Tudorita Elena
TEMA ANUALA DE STUDIU: CU CE SI CUM EXPRIMAM CEEA CE SIMTIM?
TEMA SAPTAMANII: “ Calatorie in lumea povestilor”
TEMA ACTIVITATII: ”Magia povestilor”
TIPUL ACTIVITATII: Transmitere si insusire de noi cunostinte
DOMENII EXPERIENTIALE: A.I .: “Magia povestilor”:
DLC: “Capra cu trei iezi” de Ion Creanga ( povestirea educatoarei)
DOS: “Masti fermecate”( aplicatie)
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrata pe o zi
Strategia de intergare:

- Armonizarea obiectivelor si a continuturilor intr-un tot unitar, asigurandu-se astfel logica desfasurarii activitatii;
- Parcurgerea intermediara a fragmentelor de continut specific ( ADP, ALA, ADE: DLC- Educarea limbajului si DOS- Activitate
practica)

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITATII INTEGRATE:

I. ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:

Intalnirea de dimineata: Salutul, Prezenta, Calendarul naturii, Noutatea zilei.
Rutine: micul dejun
Tranzitii: recitative ritmice; euritmii.

II. ACTIVITATI LIBER ALESE:

Joc de masa: “Povesti indragite” – puzzle
Arta: “Covrigei pentru masa lupului”- modelaj
Constructii: Casa iezisorilor”- constructii din piese lego/ cuburi lemn
III. ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE:
DLC: Educarea limbajului: “Capra cu trei iezi”- povestirea educatoarei
DOS: Activitate practica: “Masti magice”- rupere, mototolire si lipire

IV. JOC DISTRACTIV DE MISCARE:”Lupul si iezii”

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII:

1.1 Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare; 

2.3 Conceptul de sine; 
2.4 Autocontrol și expresivitate emoțională; 
3.1 Curiozitate, interes și inițiativă în învățare; 
3.2 Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (perseverență); 
4.1 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute; 
4.2 Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare; 

COMPORTAMENTE VIZATE:

1.1 Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi; 

1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă); 
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă); 
1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate; 
2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență și perseverență; 
2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă); 
2.2. Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți; 
3.1. Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale; 
4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.; 

SCOPUL ACTIVITATII: formarea deprinderii de a asculta cu atenţie o poveste şi a deprinderii de exprimare corectă sub aspect
lexical şi gramatical, stimularea vorbirii coerente expresive; dezvoltarea simţului estetic al copiilor, formarea şi consolidarea tehnicilor
de lipire.

OBIECTIVE:

O1. Să asculte cu atenţie povestea;

O2. Să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvintele noi din text;
 O3. Să se exprime în propoziţii simple şi dezvoltate corect construite gramatical;
O4. Să realizeze tema artistico-plastică aleasă;
O5. Să păstreze o poziţie corectă a corpului în timpul activităţii ;
O6. Să participe cu interes la activitate.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode și procedee: conversația, explicația, observația,demonstratia, povestirea educatoarei, joc de masa, jocul de constructii,
elemente de joc (surpriza,euritmia, miscarea), problematizarea.
Resurse materiale: Casuta surprizelor, fișe de lucru, boluri, piese lego, cuburi lemn, plastelina, plansete, Casuta iezilor, siluete iezi,
lipici, creioane colorate, pom-pom, planse model, sabloane masti, diplome.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.

BIBLIOGRAFIE:

“Curriculum pentru educație timpurie”-2019;

“Suport pentru explicitare și înțelegere curriculare pentru educație timpurie” 2019 
“Activitatea integrata din gradinita”-2008

SCENARIUL ZILEI

Asigur conditiile optime necesare desfasurarii activitatii: aerisirea salii de grupa, aranjarea meselor si a scaunelor, pregatirea
materialului didactic necesar desfasurarii activitatii.
Dupa ce toti copiii au venit la gradinita ne pregatim pentru activitati.

I. ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:

Activitatea didactica debuteaza cu Intalnirea de dimineata:

 1. Salutul zilei: ziua debuteaza cu salutul adresat de catre educatoare si continuat de copiii grupei
2. Prezenta copiilor
3. Calendarul naturii
4. Noutatea zilei

Rutine: Copiii se deplaseaza sa se spele pe maini pentru micul dejun, pe urmatoarea euritmie:” 1, 2, 3,/ Toti de graba ne-adunam,/ 4, 5,
6,/ Mainile ni le spalam”. Copiii revin de la masa si se aseaza pe scaunele.

Captez atentia si realizez coneziunea afectiva a copiilor la continutul activitatilor desfasurate cu ajutorul Casutei surprizelor, unde
sunt ascunse siluete cu persoanjele din povestea “Capra cu trei iezi”. Invit pe rand copiii sa descopere personajele, sa le recunoasca si sa le
descrie in cateva cuvinte.

Anunt tema activitatii si obiectivele propuse in termeni accesibili prescolarilor: “Activitatea noastra de astazi se numeste “Magia
povestilor”. Pe parcursul zilei vom face o calatorie prin povestea “Capra cu trei iezi”,vom realiza masti magice ale iezisorilor si ne vom
juca. Vreti?”

Tranzitia la urmatoarea secventa didactica se realizeaza prin recitativul ritmic:” Ca iezisorii noi zburdam,/ Si spre centre ne-
ndeptam!”

II. ACTIVITATI LIBER ALESE:

Copiii sunt orientate spre centrele de interes, pe care ii invit sa le viziteze: Biblioteca, Arta si Constructii.
La centrul Joc de masa, copiii vor primi cate un puzzle cu imagini din povestile indragite cu sarcina de a imbina piesele corect (anexa 1).
La centrul Arta, copiii au de modelat “Covrigei pentru masa lupului”, in timp ce la centrul Constructii vor avea de construit din piese lego si
din cuburi de lemn “Casuta iezisorilor”.
Pentru fiecare centru port discutii referitoare la ceea ce urmeaza sa faca/sa realizeze cu ajutorul materialelor puse la dispozitie.
Dupa epuizarea timpului destinat primului tur al activitatilor liber alese, copiii fac schimb de centre. Schimbul se realizeaza pe versurile :”
Acum locul sa-l schimbam/ Si din nou noi sa lucram.”
Pe tot parcursul activitatii, urmaresc modul in care copiii comunica pentru realizarea sarcinii si modul in care utilizeaza materialele puse la
[Link] sfarsit se fac scurte aprecieri si autoaprecieri, privind modul in care au colaborat cu colegii.

III. ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE:

DLC: Educarea limbajului

Reactualizarea cunostintelor acumulate anterior se realizeaza cu ajutorul mai multor intrebari cu privire la povestile cunoscute : “Cei
trei purcelusi”, “Scufita rosie” etc.( titlul povestii, autor, personaje).
Aceasta secventa didactica se desfasoara dupa etapele metodice specifice activitatii de povestire.
 In cadrul etapei de dirijarea invatarii, copiii sunt asezati pe scaunele in coltul destinat povestirii, unde descopera o multime de surprize
(siluete ale personajelor din povestea “Capra cu trei iezi”de Ion Creanga, casuta iezisorilor, padurea din apropierea casei).
Pentru a le capta atentia copiilor, pe tot parcursul activitatii de educarea limbajului, voi relata actiunea atat din rolul povestitorului, cat si
din rolul personajului mama capra.
Pe tot parcursul povestirii ii voi antrena pe copii in firul povestii prin intrebari ajutatoare ( ex.: “Oare ce s-a mai intamplat?”) sau formule
(ex.: “Sa vedem ce s-a mai intamplat?”). (anexa 2)

Tranzitia: “Cel mai mult, la gradi,/Noi am vrea sa ne jucam,/Dar trebuie sa si lucram,/La masute ne asezam.”, face trecerea catre
urmatoarea secventa didactica, activitatea practica.

DOS:Activitate practica

In continuare, copiii primesc, prin repartizare aleatorie, masti magice ale iezisorilor din povestea “Capra cu trei iezi”de Ion Creanga, pe
care vor lipi bilute de pom-pom.
Aceasta secventa didactica se desfasoara dupa etapele metodice specifice activitatii practice si anume: pregatirea copiilor pentru
activitate, secventa in care copiii executa miscarile de incalzire a muschilor mainii (“ Picura, Ploua, Tuna, A iesit soarele, Uraaaa”,
“Rotim pumnisorii”,”Batem palmele”), intuirea materialelor si a instrumentelor de lucru, explicatia si demonstratia, secventa in care
implic copiii intr-o scurta etapa de reactualizare a cunostintelor privind tehnica de rupere, mototolire si lipire, regulile privind pozitia
corpului, a mainilor, si regulile de igiena. Dupa parcurgerea acestor etape se trece la executarea propriu-zisa a lucrarilor.

Tranzitie:
“1,2,1,2,/ Cate doi in pas vioi,/Bratele le ridicam,/Mainile le fluturam", sprijina deplasarea in ordine a copiilor la baie pentru a se spala pe
maini.

Pentru secventa de obtinere a performantei, copiii se aseaza la scaune, iar in fata lor sunt asezate pe flip-chard imagini din povestea
“Capra cu trei iezi”, de Ion Creanga, si cu ajutorul acestora se realizeaza repovestirea.

IV. Joc distractiv de miscare: ”Lupul si iezii”

Se alege un lup și o capră, iar restul sunt iezii. Capra va trebui să atenționeze iezii, atunci când va observa că lupul se apropie de ei:
Iezișori, veniți la mama/Lupul e aici, luați seama!. Lupul aleargă după iezi, și pe cel care îl prinde, îl face lup. Jocul se repetă, până când
fiecare copil trece prin rolul fiecărui personaj.
Scenariul didactic respecta etapele metodice specifice acestui tip de activitate: enuntarea sarcinii, explicarea modului de desfasurare, jocul
model si desfasurarea propriu-zisa.
In final se fac aprecieri privind implicarea copiilor in activitatile desfasurate pe tot parcursul zilei si li se ofera recompense copiilor,
diploma pentru “Iezisorii mei cuminti” ( anexa 5)
 PROIECT DIDACTIC
Nr. Etapele Continut stiintific Strategii didactice Evaluare/
crt. activitatii Metode si Mijloace de Forme de Metode si
procedee invatamant organizare indicatori
1. Moment Asigur conditiile optime necesare desfasurarii Conversatia Observarea
organizatoric activitatii: aerisirea salii de grupa, aranjarea meselor comportamentului
si a scaunelor, pregatirea materialului didactic. verbal si non-
Dupa ce toti copiii au venit la gradinita ne pregatim verbal al copilului
pentru INTALNIREA DE DIMINEATA:
1. Salutul zilei: salutul este adresat de Frontal
educatoare si continuat de copiii grupei Calendarul Observarea
2. Prezenta copiilor naturii comportamentului
3. Calendarul naturii verbal si non-
4. Noutatea zilei Catalog verbal al copilului

Rutine: Condica de
Copiii se deplaseaza sa se spele pe maini pentru evidenta a
micul dejun, pe urmatoarea euritmie:” Elemente de activitatilor
joc- euritmia instructiv
1, 2, 3, Miscarea educative din Frontal
Toti de graba ne-adunam, gradinita
4, 5, 6,
Mainile ni le spalam”.
2.
Captarea Copiii revin de la masa si se aseaza pe scaunele. Casuta
atentiei Captez atentia si realizez conexiunea afectiva a Element surprizelor
copiilor la continutul activitatilor desfasurate cu surpriza Frontal Observarea
ajutorul Casutei surprizelor, unde sunt ascunse comportamentului
siluete cu persoanjele din povestea “Capra cu trei Siluete ale verbal si non-
iezi”, iar pe baza acestora voi purta o scurta discutie personajelor verbal al copilului
cu copiii. Conversatia din povestea “
Capra cu trei Individual
iezi”
3. Reactualizare Observarea
a Reactualizarea cunostintelor acumulate comportamentului
cunostintelor anterior se realizeaza cu ajutorul mai multor verbal si non-
Nr. Etapele Continut stiintific Strategii didactice Evaluare/
crt. activitatii Metode si Mijloace de Forme de Metode si
procedee invatamant organizare indicatori
intrebari cu privire la povestile cunoscute : “Cei trei Conversatia Frontal verbal al copilului
purcelusi”, “Scufita rosie” ( titlul povestii, autor,
personaje).
Individual

4. Anuntarea Observarea
temei si a Anunt tema activitatii si obiectivele propuse comportamentului
obiectivelor in termeni accesibili prescolarilor: “Activitatea Conversatia Siluete ale verbal si non-
noastra de astazi se numeste “Magia povestilor”. personajelor Frontal verbal al copilului
Pe parcursul zilei vom face o calatorie prin din povestea
povestea “Capra cu trei iezi”,vom realiza masti Elementul “Capra cu trei
magice ale iezisorilor si ne vom juca. Vreti?” surpriza iezi” Observarea
comportamentului
Tranzitia la urmatoarea secventa didactica Recitativul Frontal verbal si non-
se realizeaza prin recitativul ritmic:” ritmic verbal al copilului
Ca iezisorii noi zburdam, Elemente de
Si spre centre ne-ndeptam!” joc- miscarea

5. Prezentarea
noului ACTIVITATI LIBER ALESE: Observarea
continut si Conversatia comportamentului
dirijarea Copiii sunt indreptati spre centrele de interes pe care Frontal verbal si non-
invatarii ii invit sa le viziteze: Biblioteca, Arta, Constructii Element- verbal al copilului
surpriza
Joc de masa-“Povesti indragite”- puzzle
Explicatia Observarea
Copiii vor primi individual cate un puzzle ( anexa Demonstratia Puzzle comportamentului
1), cu sarcina de a rezolva corect imaginea din Pe grupe verbal si non-
poveste. verbal al copilului
Conversatia
Constructii: “Casuta iezisorilor”- Explicatia Piese lego
constructii piese lego/cuburi lemn Demonstratia Cuburi lemn Individual
Exercitiul
Copiii vor avea de construit din piese lego si din manual
Nr. Etapele Continut stiintific Strategii didactice Evaluare/
crt. activitatii Metode si Mijloace de Forme de Metode si
procedee invatamant organizare indicatori
cuburi de lemn casuta iezisorilor. Observarea
comportamentului
Arta: “Covrigei pentru masa lupului”- Conversatia Plastelina Pe grupe verbal si non-
modelaj Explicatia Plansete verbal al copilului
Copiii vor avea de modelat din plastelina covrigei Demonstratia
pentru masa lupului.
Dupa epuizarea timpului destinat primului tur al
activiatilor liber alese, copiii fac schimb de centre. Observarea
comportamentului
ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE verbal si non-
verbal al copilului
DLC: EDUCAREA LIMBAJULUI: “Capra cu trei
iezi”- povestirea educatoarei
Aceasta secventa didactica se desfasoara dupa Observarea
etapele metodice specifice activitatii de povestire. Frontal comportamentului
In cadrul etapei de dirijarea invatarii, copiii verbal si non-
sunt asezati pe scaunele in coltul destinat povestirii, verbal al copilului
unde descopera o multime de surprize (siluete ale Conversatia
personajelor din povestea “Capra cu trei iezi”de Ion Povestirea
Creanga, casuta iezisorilor, padurea din apropierea Educatoarei
casei). Observarea
Pentru a le capta atentia copiilor, pe tot parcursul Siluete ale Frontal comportamentului
activitatii de educarea limbajului, voi relata actiunea personajelor verbal si non-
atat din rolul povestitorului, cat si din rolul din povestea verbal al copilului
personajului mama capra. “Capra cu trei
Pe tot parcursul povestirii ii voi antrena pe copii iezi” (iedul
in firul povestii prin intrebari ajutatoare ( ex.: “Oare Conversatia mic, iedul
ce s-a mai intamplat?”) sau formule (ex.: “Sa vedem Explicatia mijlociu, iedul
ce s-a mai intamplat?”). (anexa 2) Problematizare mare, lupul).
a Casa iezirorilor
Tranzitia: Povestirea
educatoarei Copacii din Frontal
“Cel mai mult, la gradi, apropierea Observarea
Noi am vrea sa ne jucam, casei comportamentului
Dar trebuie sa si lucram, verbal si non-
Nr. Etapele Continut stiintific Strategii didactice Evaluare/
crt. activitatii Metode si Mijloace de Forme de Metode si
procedee invatamant organizare indicatori
La masute ne asezam.”, face trecerea catre verbal al copilului
urmatoarea secventa didactica, activitate practica.
DOS:Activitate practica
In continuare, copiii primesc, prin repartizare Frontal
aleatorie, masti magice ale iezisorilor din povestea Elemente de
“Capra cu trei iezi”de Ion Creanga, pe care vor lipi joc- miscarea
bilute de pom-pom.
Aceasta secventa didactica se desfasoara dupa Masti ale
etapele metodice specifice activitatii practice si iezisorilor Observarea
anume: Conversatia Pom-pom comportamentului
Explicatia Lipici Frontal verbal si non-
 Pregatirea copiilor pentru activitate: Demonstratia Boluri Individual verbal al copilului
Cer copiilor sa execute miscarile de incalzire a Exercitiul
muschilor mainii (“Ploua, Picura, Tuna, A iesit manual
soarele , Uraaaa”, “Srangem pumnisorii”, “Batem
palmele”)
 Intuirea materialelor:
Cer copiilor sa intuiasca instrumentele si materialele Explicatia Frontal Observarea
de lucru aflate pe masuta lor (masti ale iezisorilor Demonstratia comportamentului
pom-pom, lipici, boluri). Elemente de verbal si non-
miscare Individual verbal al copilului
 Explicatia si demonstratia tehnicii
utilizate:
Implic copiii intr-o scurta secventa de reactualizare a
cunostintelor privind tehnica ruperii, mototolirii si Observarea
lipirii, solicitandu-le sa puncteze, impreuna cu mine, comportamentului
regulile de baza: verbal si non-
- reguli privind pozitia corpului si a verbal al copilului
mainilor; Masti ale
- tehnica de lucru: se rup bilute de pom- iezisorilor
pom, se mototolesc in ambele maini si se Pom-pom
lipesc pe masca, pana se acopera intraga Demonstratia Lipici Frontal Observarea
suprafata. Conversatia Boluri comportamentului
- regulile de igiena: se utilizeaza servetele, Explicatia verbal si non-
se face curat pe masute, se arunca Individual verbal al copilului
Nr. Etapele Continut stiintific Strategii didactice Evaluare/
crt. activitatii Metode si Mijloace de Forme de Metode si
procedee invatamant organizare indicatori
resturile la cosul de gunoi, iar la sfarsitul
activitatii, urmeaza spalatul pe maini.
 Executarea lucrarilor:
Inainte de inceperea lucrului, arat prescolarilor
lucrarea model, pentru a se ghida in executarea
acestei.(anexa 3)
Copiii vor lipi pe masti bilute de pom-pom. Solicit
sa inceapa executarea lucrarilor si le ofer spijin,
unde solicita, le ofer informatii suplimentare, iar pe
tot parcursul activitatii le urmaresc tehnica de lucru.
TRANZITIE:
“1,2,1,2, Masti ale
Cate doi in pas vioi, Explicatia iezisorilor
Bratele le ridicam, Demonstratia Pom-pom
Mainile le fluturam", sprijina deplasarea in ordine a Conversatia Lipici Frontal
Boluri Observarea
copiilor la baie pentru a se spala pe maini comportamentului
Individual
verbal si non-
verbal al copilului

Explicatia Frontal Observarea

Elemente de comportamentului
joc- miscarea verbal si non-
verbal al copilului

Explicatia Imagini din Observarea

6. Obtinerea Pentru secventa de obtinere a performantei, Conversatia povestea Frontal comportamentului
performantei copiii se aseaza la scaune, iar in fata lor sunt asezate “Capra cu trei verbal si non-
pe flip-chard imagini din povestea “Capra cu trei iezi” verbal al copilului
iezi”, de Ion Creanga (anexa 4) Individual
Cu ajutorul mastilor realizate la activitatea practica,
copiii vor intra in rolul personajelor din povestea
invatata si ajutandu-se de imagini se realizeaza
repovestirea.
Nr. Etapele Continut stiintific Strategii didactice Evaluare/
crt. activitatii Metode si Mijloace de Forme de Metode si
procedee invatamant organizare indicatori
Observarea
7. Evaluarea In cadrul etapei de evaluare, impreuna cu copiii vom comportamentului
activitatii stabili clar titlul, autorul, personajele si ideea Conversatia Imagini Frontal verbal si non-
principal a povestii. verbal al copilului

Observarea
8. Incheierea Joc distractiv de miscare: ”Lupul si iezii” comportamentului
activitatii Se alege un lup și o capră, iar restul sunt iezii. Explicatia Frontal verbal si non-
Capra va trebui să atenționeze iezii, atunci când va Demonstratia verbal al copilului
observa că lupul se apropie de ei: Iezișori, veniți la Elemente de
mama/Lupul e aici, luați seama!. joc- miscarea
Lupul aleargă după iezi, și pe cel care îl prinde,
îl face lup. Jocul se repetă, până când fiecare copil
trece prin rolul fiecărui personaj. Individual
Scenariul didactic respecta etapele metodice
specifice acestui tip de activitate: enuntarea sarcinii,
explicarea modului de desfasurare, jocul model si
desfasurarea propriu-zisa. Observarea
In final se fac aprecieri privind implicarea comportamentului
copiilor in activitatile desfasurate pe tot parcursul Elementul verbal si non-
zilei si li se ofera recompense copiilor, diploma surpriza- Frontal verbal al copilului
pentru “Iezisorii mei cuminti”.( anexa 5) recompensa Diplome
Anexa 1 – Joc de masa – “Povesti indragite” - puzzle
Anexa 2- Povestea “Capra cu trei iezi” de Ion Creanga ( ADE:DLC: Educarea limbajului)

Capra cu trei iezi

de Ion Creangă

Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare şi cu cel mijlociu dau prin băţ de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic şi cuminte.
Vorba ceea : "Sunt cinci degete la o mână şi nu samănă toate unul cu altul".
Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice :
- Dragii mamei copilaşi ! Eu mă duc în pădure ca să mai duc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuieţi uşa după mine, ascultaţi unul de altul, şi să
nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi glasul meu. Când voiu veni eu, am să vă dau de ştire, ca să mă cunoaşteţi, şi am să vă spun aşa :
Trei iezi cucuieţi
Uşa mamei descuieţi !
Că mama v-aduce vouă :
Frunze-n buze,
Lapte-n ţâţe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieş
În călcăieş
Smoc de flori
Pe subsuori.
Auzit-aţi ce-am spus eu ?
- Da, mămucă, ziseră iezii.
- Pot să am nădejde în voi ?
- Să n-ai nici o grijă, mămucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi suntem odată băieţi, şi ce-am vorbit odată vorbit rămâne.
- Dacă-i aşa, apoi veniţi să vă sărute mama ! Dumnezeu să vă apere de cele rele, şi mai rămâneţi cu bine!
- Mergi sănătoasă, mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în ochi, şi Dumnezeu să-ţi ajute ca să te întoarne cu bine şi să ne-aduci demâncare.
Apoi capra iese şi se duce în treaba ei. Iar iezii închid uşa după dânsa şi trag zăvorul. Dar vorba veche : "Păreţii au urechi şi fereştile ochi". Un
duşman de lup - ş-apoi ştiţi care ? - chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele
din dosul casei, când vorbea capra cu dânşii.
"Bun ! zise el în gândul său. Ia, acum mi-e timpul... De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa, halal să-mi fie ! Ştiu că i-aş cărnoşi şi i-aş
jumuli !" Cum zice, şi vine la uşă; şi cum vine, şi începe :
Trei iezi cucuieţi
Uşa mamei descuieţi !
Că mama v-aduce vouă :
Frunze-n buze,
Lapte-n ţâţe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieş
În călcăieş
Smoc de flori
Pe subsuori.
- Hai ! deschideţi cu fuga, dragii mamei, cu fuga !
- Ia ! Băieţi, zise cel mai mare, săriţi şi deschideţi uşa, că vine mama cu demâncare.
- Săracuţul de mine ! zise cel mic. Să nu cumva să faceţi pozna să deschideţi, că-i vai de noi ! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas;
glasul ei nu-i aşa de gros şi de răguşit, că-i mai subţire şi mai frumos !
Lupul, auzind aceste, se duse la un ferar şi puse să-i ascute limba şi dinţii, pentru a-şi subţia glasul, ş-apoi, întorcându-se, începu iar :
Trei iezi cucuieţi
Uşa mamei descuieţi !...
- Ei, vedeţi, zise iarăşi cel mare; dacă mă potrivesc eu vouă ? Nu-i mămuca, nu-i mămuca !
D-apoi cine-i dacă nu-i ea ? Că doar şi eu am urechi ! Mă duc să-i deschid.
- Bădică ! bădică ! zise iarăşi cel mic. Ascultaţi-mă şi pe mine ! Poate mai de-apoi a veni cineva ş-a zice:
Deschideţi uşa,
Că vine mătuşa !
ş-atunci voi trebuie numaidecât să deschideţi ? D-apoi nu ştiţi că mătuşa-i moartă de când lupii albi şi s-a făcut oale şi ulcioare, sărmana ?
- Apoi, da ! nu spun eu bine ? zise cel mare. Ia, de-atunci e rău în lume, de când a ajuns coada să fie cap... Dacă te-i potrivi tu acestora, îi ţine
mult şi bine pe mămuca afară. Eu, unul, mă duc să deschid.
Atunci mezinul se vâră iute în horn şi, sprijinit cu picioarele de prichiciu şi cu nasul de funingine, tace ca peştele şi tremură ca varga de frică.
Dar frica-i din raiu, sărmana ! Asemene cel mijlociu, tuştiu ! iute sub un cherşin; se-nghemuieşte acolo cum poate, tace ca pământul şi-i
tremură carnea pe dânsul de frică : Fuga-i ruşinoasă, da-i sănătoasă !
... Însă cel mare se dă după uşă şi - să tragă, să nu tragă ? - în sfârşit, trage zăvorul... Când iaca !... ce să vadă ? ş-apoi mai are când vede ?...
căci lupului îi scăpărau ochii şi-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era. Şi, nici una, nici două, haţ ! pe ied de gât, îi răteză capul pe loc şi-l
mănâncă aşa de iute şi cu atâta poftă, de-ţi părea că nici pe-o măsea nu are ce pune. Apoi se linge frumuşel pe bot şi începe a se învârti prin
casă cu neastâmpăr, zicând :
- Nu ştiu, părerea m-a amăgit, ori am auzit mai multe glasuri ? Dar ce Dumnezeu ?! Parc-au intrat în pământ... Unde să fie ? Se iţeşte el pe
colo, se iţeşte pe dincolo, dar pace bună ! iezii nu-s nicăiri !
- Mă !... că mare minune-i asta !... dar nici acasă n-am de coasă... ia să mai odihnesc oleaca aste bătrâneţe !
Apoi se îndoaie de şele cam cu greu, şi se pune pe cherşin. şi când s-a pus pe cherşin, nu ştiu cum s-au făcut, că ori cherşinul a crăpat, ori
cumătrul a strănutat...
Atunci iedul de sub cherşin, să nu tacă ? - Îl păştea păcatul şi-l mânca spinarea, sărăcuţul !
- Să-ţi fie de bine, nănaşule !
- A !... ghidi ! ghidi ! ghiduşi ce eşti ! Aici mi-ai fost ? Ia vină-ncoace la nănăşelul, să te pupe el ! Apoi ridică cherşinul binişor, înşfăcă iedul
de urechi şi-l flocăieşte şi-l jumuleşte şi pe-acela de-i merg petecele !... Vorba ceea : "Că toată paserea pe limba ei piere".
Pe urmă se mai învârte prin casă, doar a mai găsi ceva, dar nu găseşte nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peştele în
borş la foc. Dacă vede lupul şi vede că nu mai găseşte nimic, îşi pune în gând una : aşază cele două capete cu dinţii rânjiţi în fereşti, de ţi se
părea că râdeau; pe urmă unge toţi păreţii cu sânge, ca să facă şi mai mult în ciuda caprei, ş-apoi iese şi-şi caută de drum. Cum a ieşit
duşmanul din casă, iedul cel mic se dă iute jos din horn şi încuie uşa bine. Apoi începe a se scărmăna de cap şi a plânge cu amar după frăţiorii
săi.
- Drăguţii mei frăţiori ! De nu s-ar fi înduplecat, lupul nu i-ar fi mâncat ! şi biata mamă nu ştie de astă mare urgie ce-a venit pe capul ei !
Şi boceşte el şi boceşte până îl apucă leşin ! Dar ce era să le facă ? Vina nu era a lui, ce au căutat pe nas le-a dat.
Când jălea el aşa, iacă şi capra venea cât putea, încărcată cu de-a mâncării şi gâfuind. Şi cum venea, cât de colo vede cele două capete, cu
dinţii rânjind, în fereşti.
- Dragii mămucuţei, dragi ! Cum aşteaptă ei cu bucurie şi-mi râd înainte când mă văd !
Băieţii mamei, băieţi,
Frumuşei şi cucuieţi !
Bucuria caprei nu era proastă. Dar când s-apropie bine, ce să vadă ? Un fior rece ca gheaţa îi trece prin vine, picioarele i se taie, un tremur o
cuprinde în tot trupul, şi ochii i se păinjinesc. şi ce era nu era a bine !... Ea însă tot merge pân' la uşă, cum poate, crezând că părerea o înşală...
şi cum ajunge, şi începe
Trei iezi cucuieţi
Uşa mamei descuieţi !
Că mama v-aduce vouă :
Frunze-n buze,
Lapte-n ţâţe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieş
În călcăieş
Smoc de flori
Pe subsuori.
Atunci iedul mezin - care acum era şi cel dintâi şi cel de pe urmă - sare iute şi-i deschide uşa. Apoi s-aruncă în braţele mâne-sa şi cu lacrimi
de sânge începe a-i spune :
- Mămucă, mămucă, uite ce am păţit noi ! Mare foc şi potop au căzut pe capul nostru !
Capra atunci, holbând ochii lung prin casă, o cuprinde spaima şi rămâne încremenită !... Dar mai pe urmă, îmbărbătându-se, şi-a mai venit
puţin în fire ş-a întrebat :
- Da' ce-a fost aici, copile ?
- Ce să fie, mămucă ? Ia, cum te-ai dus dumneata de-acasă, n-a trecut tocmai mult şi iacă cineva s-aude bătând la uşă şi spunând :
Trei iezi cucuieţi,
Mamei uşa descuieţi...
- Şi ?...
- Şi frate-meu cel mare, nătâng şi neastâmpărat cum îl ştii, fuga la uşă să deschidă.
- Ş-atunci ?...
- Atunci, eu m-am vârât iute în horn, şi frate-meu cel mijlociu în cherşin, iar cel mare, după cum îţi spun, se dă cu nepăsare după uşă şi trage
zăvorul !...
- Ş-atunci ?...
- Atunci, grozăvie mare ! Nănaşul nostru şi prietenul dumitale, cumătrul lup, se şi arată în prag !
- Cine ? Cumătrul meu ? El ? Care s-a jurat pe părul său că nu mi-a spărie copilaşii niciodată ?
- Apoi da, mamă ! Cum vezi, i-a umplut de spărieţi !
- Ei las', că l-oiu învăţa eu ! Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii, apoi trebuie să-şi bată joc de casa mea ? Şi pe voi să vă
puie la pastramă ? Nici o faptă fără plată... Ticălosul şi mangositul ! Încă se rânjea la mine câteodată şi-mi făcea cu măseaua... Apoi doar eu
nu-s de-acelea de care crede el : n-am sărit peste garduri niciodată de când sunt. Ei, taci, cumătre, că te-oiu dobzăla eu ! Cu mine ţi-ai pus boii
în plug ? Apoi, ţine minte că ai să-i scoţi fără coarne !
- Of, mămucă, of ! Mai bine taci şi lasă-l în plata lui Dumnezeu ! Că ştii că este o vorbă : "Nici pe dracul să-l vezi, da' nici cruce să-ţi faci !"
- Ba nu, dragul mamei ! "Că până la Dumnezeu, sfinţii îţi ieu sufletul." ş-apoi ţine tu minte, copile, ce-ţi spun eu : că de i-a mai da lui nasul să
mai miroase p-aici, apoi las' !... Numai tu, să nu cumva să te răsufli cuiva, ca să prindă el de veste.
Şi de-atunci căuta şi ea vreme cu prilej ca să facă pe obraz cumătru-său. Se pune ea şi stă în cumpene, cum să dreagă şi ce să-i facă ?
"Aha ! ia, acum i-am găsit leacul, zise ea în gândul său. Taci ! că i-oiu face eu cumătrului una de ş-a muşca labele !"
Aproape de casa ei era o groapă adâncă; acolo-i nădejdea caprei.
- La cadă cu dubală, cumătre lup, că nu-i de chip !... Ia, de-acu să-ncepe fapta : Hai la treabă, cumătriţă, că lupul ţi-a dat de lucru !"
Şi aşa zicând, pune poalele-n brâu, îşi suflecă mânicele, aţâţă focul şi s-apucă de făcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci,
face pască cu smântână şi cu ouă şi fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jăratic şi cu lemne putregăioase ca să ardă focul mocnit. După
asta aşază o leaşă de nuiele numai întinată şi nişte frunzări peste dânsa : peste frunzări toarnă ţărână şi peste ţărână aşterne o rogojină. Apoi
face un scăuieş de ceară anume pentru lup. Pe urmă lasă bucatele la foc să fearbă şi se duce prin pădure să caute pe cumătru-său şi să-l
poftească la praznic. Merge ea cât merge prin codru, până ce dă pe-o prăpastie grozavă şi întunecoasă şi pe-o tihăraie dă peste lup.
- Bună vreme, cumătro ! Da' ce vânt te-a abătut pe-aici ?
- Bună să-ţi fie inima, cumătre, cum ţi-i căutătura... apoi da, nu ştii dumneata că nevoia te duce pe unde nu ţi-i voia ? Ia, nu ştiu cine-a fost pe
la mine pe-acasă în lipsa mea, că ştiu că mi-a făcut-o bună !
- Ca ce fel, cumătriţă dragă ?
- Ia, a găsit iezii singurei, i-a ucis şi i-a crâmpoţit, de le-am plâns de milă ! Numai văduvă să nu mai fie cineva !
- Da' nu mai spune, cumătră !
- Apoi de-acum, ori să spun, ori să nu mai spun, că totuna mi-e. Ei, mititeii, s-au dus cătră Domnul, şi datoria ne face să le căutam de suflet.
De aceea am făcut şi eu un praznic, după puterea mea, şi am găsit de cuviinţă să te poftesc şi pe d-ta, cumătre; ca să mă mai mângâi...
- Bucuros, dragă cumătră, dar mai bucuros eram când m-ai fi chemat la nuntă.
- Te cred, cumătre, d-apoi, da, nu-i cum vrem noi, ci-i cum vre Cel-de-sus.
Apoi capra porneşte înainte plângând, şi lupul după dânsa, prefăcându-se că plânge.
- Doamne, cumătre, Doamne ! zise capra suspinând. De ce ţi-e mai drag în lume, de-aceea n-ai parte...
- Apoi da, cumătră, când ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi. Nu-ţi mai face şi dumneata atâta inimă rea, că odată avem să mergem cu
toţii acolo.
- Aşa este, cumătre, nu-i vorba. Dar sărmanii găgălici, de cruzi s-au mai dus !
- Apoi da, cumătră; se vede că şi lui Dumnezeu îi plac tot puişori de cei mai tineri.
- Apoi, dacă i-ar fi luat Dumnezeu, ce ţi-ar fi ? D-apoi aşa ?
- Doamne, cumătră, Doamne ! Oiu face şi eu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martin a dat pe la dumneata pe acasă ? Că mi-aduc aminte ca
acu că l-am întâlnit odată prin zmeuriş; şi mi-a spus că dacă-i vrea dumneata să-i dai un băiet, să-l înveţe cojocăria.
Şi din vorbă-n vorbă, din una-n alta, ajung pân-acasă la cumătră !
- Ia poftim, cumătre, zise ea luând scăuieşul şi punându-l deasupra groapei cu pricina, şezi cole şi să ospătezi oleacă din ceea ce ne-a dat
Dumnezeu !
Răstoarnă apoi sarmalele în strachină şi i le pune dinainte.
Atunci lupul nostru începe a mânca hâlpav; şi gogâlţ, gogâlţ, gogâlţ, îi mergeau sarmalele întregi pe gât.
- Dumnezeu să ierte pe cei răposaţi, cumătră, că bune sarmale ai mai făcut !
- Şi cum ospăta el, buf ! cade fără sine în groapa cu jăratic, căci scăuieşul de ceară s-a topit, şi leaşa de pe groapă nu era bine sprijinită : nici
mai bine, nici mai rău, ca pentru cumătru.
- Ei, ei ! Acum scoate, lupe, ce-ai mâncat ! Cu capra ţi-ai pus în cârd ? Capra ţi-a venit de hac !
- Văleu, cumătră, tălpele mele ! Mă rog, scoate-mă că-mi arde inima-n mine !
- Ba nu, cumătre; c-aşa mi-a ars şi mie inima după iezişorii mei ! Lui Dumnezeu îi plac pui de cei mai tineri; mie însă-mi plac şi de işti mai
bătrâni, numai să fie bine fripţi; ştii, cole, să treacă focul printr-înşii.
- Cumătră, mă pârlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa !
- Arzi, cumătre, mori, că nici viu nu eşti bun ! De-abie i-a mai trece băietului istuia de spărieţ, că mult păr îmi trebuia de la tine ca să-l afum.
Ţi-aduci aminte, dihanie răutăcioasă şi spurcată, când mi te-ai jurat pe părul tău ? şi bine mi-ai mâncat iezişorii !
- Mă ustură inima-n mine, cumătră ! mă rog, scoate-mă, şi nu-ţi mai face atâta osândă cu mine !
- Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură, că bine-o mai plesnişi dînioare cu cuvinte din scriptură !
După aceasta, capra şi cu iedul au luat o căpiţă de fân ş-au aruncat-o peste dânsul, în groapă, ca să se mai potolească focul. Apoi, la urma
urmelor, năpădiră asupra lui şi-i mai trântiră în cap cu bolovani şi cu ce-au apucat, până-l omorâră de tot. Şi aşa s-a păgubit sărmana capră şi
de cei doi iezi, da' şi de cumătru-său lupul păgubaşă a rămas, şi păgubaşă să fie.
Şi auzind caprele din vecinătate de una ca aceasta, tare le-au mai părut bine ! Şi s-au adunat cu toatele la priveghiu şi unde nu s-au aşternut pe
mâncate şi pe băute, veselindu-se împreună...
Şi eram şi eu acolo de faţă, şi-ndată după aceea am încălecat iute pe-o şea, ş-am venit de v-am spus povestea aşa, ş-am mai încălecat pe-o
roată şi v-am spus jitia toată; şi unde n-am mai încălecat pe-o capşună şi v-am spus, oameni buni, o mare şi gogonată minciună !

Anexa 3- “Masca magica” ( ADE:DOS: Activitate practica)

Anexa 4- Imagini povestea “Capra cu trei iezi” de Ion Creanga
Anexa 4.1- Imagini povestea “ Capra cu trei iezi” de Ion Creanga