CURS 1
• Consideratii generale privind justitia si sistemul judiciar in statul de drept.
Conceptul de justitie
Justitia poate avea mai multe conotatii in functie de contextul utilizat. Viata sociala si
ordinea juridica a unui stat fac din acesta o personificare a colectivitatii,o lume a
actiunilor.
Justitia poate prezenta mai multe acceptiuni in functie de contextul in care este
utilizata. Perceptia conceptului de justitie din partea profanilor in drept poate fi total
opusa sau partial inteleasa fata de cea a juristilor sau a practicienilor in drept. De
aceea putem afirma ca justitia reprezinta ceea ce este idealmente just si conform
exigentelor de echitate in raport cu un motiv si un interes. In acest sens, justitia
exprima un sentiment, o virtute, un ideal sau o valoare. In sensul tehnicii juridice
notiunea de justitie poate fi definita ca fiind ansamblul institutiilor insarcinate cu
solutionarea(dupa parcurgerea unei proceduri echitabile) , a litigiilor care pot opune
persoanele intre ele sau impotriva autoritatilor dar si autoritatile impotriva
persoanelor.
Scopul justitiei e consacrat in Art 124aln 1 in sensul ca justitia se infaptuieste in
numele legii iar aln2 al textului amintit invoca faptul ca justitia este unica, impartiala si
egala pentru toti.
Intre notiunea de drept si cea de justitie exista o corelatie naturala fara de care una
fara cealalta nu poate subzista.
In momentul de fata, singura activitate care se bucura de atributele unei jurisdictii
care intra in competenta autoritatii desemnate sa transeze un litigiu si care se bucura
de jurisdictio si imperium este instanta de judecata. Jurisdictio reprezinta puterea de
a judeca iar imperium puterea de a ordona si a impune prin hotaratea pronuntata.
Singura activitate care excede acestui principiu o reprezinta procedura arbitrala.
Procedura artbitrala este caracterizata prin desemnarea de catre parti a unor simpli
particulari denumiti arbitrii care nu sunt investiti de lege cu autoritatea functiei statale
identice cu cea de magistrat intrucat le este recunoscuta competenta de jurisdictio.
Scurta prezentare a sistemului judiciar din Romania si a partenerilor acestuia.
Serviciul public al justitiei in Romania este administrat prin intermediul Ministerului
Justitiei sub responsabilitatea ministrului justiei iar garantul independentei
justitiei(potrivit art133 aln1 din Constitutie) este consilierul superior al magistraturii.
Importanta puterii judecatoresti este data de constitutia Romaniei( art 126) scoate in
evidenta faptul ca justitia se realizeaza prin "Inalta curte de casatie si justitie" si prin
celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Astfel putem afirma ca activitatea
serviciului public al justitiei ( sau sistemul judiciar) din Romania este compus din:
I. Puterea judecatoreasca.
A. Sistemul judecatoresc,care are atributii de judecata si care cuprinde urmatoarele
categoriide instante:
a. Inalta curte de casatie si justitie( repr instanta suprema cu competenta materiala si
teritoriala generala)
b. Curtile de apel( in numar de 16, din care una militara) ce cuprind in raza lor
teritoriala 2 sau mai multe judete.
c. Tribunalele(42) cate unul pentru fiecare judet(cu tribunalul judetului Ilfov constituit
de curand) ; la care se adauga 5 tribunale specializate, respectiv cel pentri minori
Brasov, comercial Cluj, comercial Vrancea, comercial Mureș si comercial Arges.
Acestora pot fi adaugate si cele 4 tribunale militare: Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi.
d. Judecatoriile( aprox 188, 2 sau mai multe in fiecare judet)
B. Parchetele de pe langa Instante. Pe langa fiecare curte de apel , tribunal ,
judecatorie, instante militare dar si pe langa inalta curte de casatie si justitie
functioneaza cate un parchet. Sediul parchetelor se afla in localitatile in care se afla
instantele judecatoresti pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie
teritoriala cu acestea. Parchetele militare sunt constituite pe aceleasi principii pe
langa instantele militare.
C. Consiliul superior al magistraturii
Rolul acestuia este recunoscut in constitutie dar si in legea 304/2004 privind
organizarea judiciara in Romania. Atributiile consiliului superior al magistraturii( CSM)
sunt mentionate in art 134 din Constitutia Romaniei dar si in prevederi mai largi
statuate in dispozitiile legii 317/2004, privind CSM , republicate.
Pt seminar:legea 303/2004 republicata privind statului magistratilor, legea 305/2004
privind organizarea sistemului judiciar in Romania republicata, legea 317/2004
republicata privind consiliul superior al magistraturii , legea 51/1995 privind
organizarea si functionarea calitatii de avocat republicata, legea 36/1995 republicata
privind activitatea notariala, legea 188/2000 privind executorii judecatoresti
D. Ministerul public.
In activitatea judiciara , acesta reprezinta interesele generale ale societatii si apara
ordinea de drept , precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
Ministerul public isi exercita atributiile prin procurori , constituiti in parchete, in
conditiile legii. Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si
supravegheaza activitatea de cercetate penala a politiei judiciare , in conditiile legii.
E. Ministerul justitiei reprezinta organul de specialitate , cu personalitate juridica
aflata in subordinea guvernului,care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea
strategiei si programului de guvernare in vederea unei bune functionari a justitiei.
In continutul HG nr 652 din 29 iunie 2009 modificata, privind organizarea si
functionarea ministerului justitiei sunt mentionate cele mai importante dispozitii
privind rolul acestuia in sistemul judiciar din Romania.
II. Autoritatile partenere ale sistemului judiciar din Romania pot fi:
A. Ministerul afacerilor interne. Acestia prin reprezentantii sai au atributii de ordine si
siguranta publica ce cuptind activitati desfasurate prin structuri specializate potrivit
competentei
B. Uniunea nationala a executorilor judecatoresti(UNEJR) Potrivit legii 188/2000
privind executorii judecatoresti republicata si actualizata , sunt investiti sa
indeplineasca un serviciu de interes public . Acestia pun in executare hotarari
judecatoresti si acte carora legea le recunoaste un caracter executoriu dar
indeplinesc si alte activitati cu caracter judiciar sau extrajudiciar.
C. Uniunea nationala a barourilor din Romania( UNBR). Ocupa un loc important iar
activitatea exercitata de ei e considerata o garantie a dreptului la aparare, recunoscut
cetatenilor din Romania potrivit art 24. In Romania rolul avocatului este esential
deoarece acesta pe langa faptul ca aduce o garantie a dreptului la aparare
cetatenilor din Romania, poate exercita diferite actiuni, atributii care sa vina in
sprijinul justitiabililor.
D. Uniunea nationala a notarilor publici din Romania. Rolul ca partener a sistemului
judiciar rezida din dispozitiile legii 36/ 1995 a notarilor publici si a activitatii modificate
si republicate.
E. Alte institutii sau specialisti care au activitati incidente cu activitatea serviciului
public al justitiei ca si parteneri ai sistemului judiciar din Romania:
-Institutul national de expertiza criminalistiva
-Institului de Medicina Legala
-Experti judiciari
- Traducatori
FUNCTIILE JUSTITIEI
Aplicarea corecta a principiului separatiei puterii in stat face ca raporturile dintre cele
3 functii legislativa, executiva si judecatoreasca sa nu creeze divergente de ordin
constitutional. Dintotdeauna functiile justitiei au coincis cu activitatea menita sa apere
interesele generale si ordinea de drept a unei societati. Aceasta activitate este cea
mai importanta functie a justitiei si reprezinta activitatea jurisdictionala. De aceea
functiile justitiei pot viza urmatoarele:
a. Functia justitiei ca activitate statala
b. Functia justitiei ca activitate independenta si impartiala
c. Functia justitiei ca serviciu public
A. Functia justitiei ca activitate statala ii atribuie acesteia un monopol de stat in acest
domeniu. Prezenta functie implica 3 consecinte esentiale:
a. Nicio alta autoritate decat instantele judecatoresti legal instituite nu pot infaptui
justitia, prin pronuntarea unei hotarari care se bucura de autoritatea lucrului judecat
si forta executorie.
b. Justitia este un monopol al statului,iar statul este obligat sa imparta atunci cand se
solicita acest lucru.
c. Executarea silita ca serviciu de interes public se indeplineste numai prin agentii
investiti de stat cu asemenea atributii
B. Functia justitiei ca activitatea independenta si impartiala. Aceasta functie rezida
din statului pe care il au categoria de organe statale cu atributii in indeplinirea ei. In
consitutie se consacra in mod expres independenta judecatorilor, dar din normele
care compun statulul acestora (art 37, 124, 125) se deduce si impartialitatea lor.
Daca judecatorii sunt independenti si impartiali atunci si instantele pot fi la fel. Pe de
alta parte independenta justitiei este afirmata si in art 133 aln1 din Constitutiei dar si
152 aln 1 care stabileste limitele, iar impartialitatea ei se gaseste in art 124 aln2 din
Constitutie.
C. Functia justitiei ca serviciului public.
-in sens de organizare , serviciul public al justitiei este compus dintr o serie de
autoritati care au atributii diferite si care formeaza prin reprezentantii sai un corp
specializat al sistemului din Romania
-in sens de activitate serviciul public al justitiei are ca scop constituirea unor garantii
procesuale si procedurale , justitiabililor , asigurandu le acestora solutionarea
cauzelor fara partinire.
CURS 2
• Principiile sistemului judiciar specific unui stat democratic au in vedere, in spatiul
comunitar european crearea unui spatiu de libertate, securitate si justitie.
Pentru o mai buna functionare a unui sistem judiciar, corespunzator unui stat
democratic trebuie avute in vedere reguli fundamentale care releva importanta
serviciului public al justitiei in interesul cetatenilor.
De aceea putem avea in vedere pe de o parte principii de organizare a unui sistem
judiciar iar pe de alta parte principii de functionare ale acestuia.
Definim principiile de organizare a justitiei, putem retine ca acestea reprezinta
principii care au incidenta asupra organizarii sistemului jurisdictionar intern si care
confera puterii judecatoresti prerogativele constitutionale intr un stat de drept.
•Principiile de functionare ale justitiei sunt acele principii necesare solutionarii litigiilor
ori a cererilor unor persoane fizice sau juridice de drept public sau privat de catre
instantele de judecata prin intermediul carora statul le ofera garantia desfasurarii unui
proces echitabil.
A. PRINCIPII DE ORGANIZARE
1. Principiul autonomiei instantelor judecatoresti. Ca si putere publica, autoritatea
judecatoreasca trebuie sa fie autonoma pentru a oferi justitiabililor garantia unei bune
justitii dar si pentru indeplinirea functiei sale jurisdictionare intr un stat de drept
Sistemul judecatoresc din Romania, asa cum am amintit este compus dintr un numar
determinat de instante judecatoresti a caror activitate este recunoscuta prin
dispozitiile art 126 aln 1 din Constitutie si in mod semnificativ in continutul legii
304/2004 privind Organizarea sistemului judiciar in Romania.
In cadrul acestor instante, functioneaza numai magistratii dar si personalul auxiliar
(grefier, arhivali) . Insa conceptul de autonomie se refera in special la activitatea
magistratilor care functioneaza in cadrul instantelor de judecata.
De asemenea un alt aspect al autonomiei are in vedere autonomia financiara a
instantelor judecatoresti . Parte din aceasta autonomie este asigurata prin dispozitiile
legii 304/2004.
Principiu= regula de baza pe care te bazezi ,ill ti la baza unei afirmatii
Jurisdictia [Link] larg puterea de a solutiona anumite conflicte
[Link] restrans se ref la insantele jud
Autonomia(=libertate) trb privita d p d v al resurselor umane (grefieri ) ,vizeaza
magistratul trb sa dea o sol potriv propriei convingeri
D p dv al resurselor financiare
D p dv al jurisdictiei, competentei
2 . Principiul descentralizarii instantelor judecatoresti. Cu exceptia Inaltei Curti de
Casatie si Justitie care isi are sediul in Bucuresti, celelalte sunt repartizate pe intreg
teritoriul tarii.
Principiul vizeaza faptul ca instantele de judecata functioneaza in localitatea
determinata prin lege intr un sediu public si stabil prin care i se recunoaste o
autonomie jurisdictionara individuala.
3. Principiul independentei,impartialitatii si inamoviabilitatii. Independenta si
impartialitatea se realizeaza prin reducerea cat mai mult posibil a influentei factorului
politic.
Independenta puterii judecatoresti este reprezentanta de Inalta Curte de Casatie si
Justitie si celelalte instante judecatoresti. Rolul consiliului superior al magistraturii
este unul esential in asigurarea independentei si impartialitatii judecatorului.
Impartialitatea judecatorului reprezinta modul in care acesta respecta egalitatea de
sanse a partilor in baza probelor administrate cu ocazia desfasurarii activitatii
jurisdictionare si care este fundamentul solutiei asupra litigiului intervenit intre
acestea, fara nicio imixtiune exterioara.
Aceasta independenta si impartialitate este garantata prin inamovibilitatea
judecatorilor dar si printr o rigurioasa delimitare a atributiilor celorlalte puteri existente
intr un stat de drept .
*inamovibilitatea= principiul potrivit caruia un magistrat nu poate fi detasat,promovat
sau transferat fara acordul dau. Acest principiu se regaseste in continului legii
303/2004
4. Principiului dublului grad de jurisdictie. Sistemul judecatoresc din Romania are
stabilita o structura ierarhica sub forma piramidala. La baza ei in functie de obiectul
material al litigiului identificam jurisdictiile primei instante, instantele de apel sau dupa
caz cele de recurs.
Principiul dublului grad de jurisdictie creeaza un sistem de control judiciar prin care
hotararile instantelor inferioare sunt supuse controlului judecatoresc de catre
instantele superioare.
5. Principiul colegialitatii jurisdictiilor. O hotarare poate fi pronuntata de un singur
judecator sau de majoritatea unui complet de judecatori.
In Romania functioneaza colegialitatea jurisdictiilor atunci cand completul de
judecata e format din 2 sau mai multi judecatori.
Colegialitatea reprezinta o garantie a indeplinirii unei bune justitii in sensul ca asigura
independenta judecatorilor in fata justitiabililor. Hotararea pronuntata reprezinta o
opinie colectiva care ar putea elibera un singur magistrat de anumite consecinte.
In Romania functioneaza sistemul judecatorului liber in cazul in care sunt solutionate
litigiile in prima instanta. Principiul colegialitatii este intalnit in cazul in care sunt
solutionate apelurile deoarece complexul va fi format din 2 judecatori iar recursul din
3 judecatori cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
6. Principiul specializarii instantelor de judecata. Acest principiu este unul
controversat deoarece daca ar fi respectat in Romania ar trebui sa existe instante
specializate. Principiul se regaseste prin intermediul sectiilor specializate din
interiorul instantelor de judecata. Existenta acestor sectii la inalta curte de casatie si
justitie, la curtile de apel si la tribunale poate fi considerata o respectare partiala a
principiului specializarii instantelor.
O instanta are in componenta urmatoarele sectii:
-Sectia 1 civila si de propriatate intelectuala
-Sectia 2 civila
-Sectia penala
-Sectia de contengios administrativ si fiscal.
In cadrul inaltei curti de casatie si justitie vom mai identifica suplimentar si sectiile
unite.
B. PRINCIPII DE FUNCTIONARE
1. Principiul liberului acces la justitie reprezinta fundamentul organizarii orcarui
sistem judiciar democratic, liberul acces la justitie are o valoare constitutionala in
dreptul intern. Potrivit art 21 aln 1 principiul liberului acces la justitie este garantat de
stat oricarui justitiabil care sesizeaza instantele nationale.
2. Principiul gratuitatii justitiei. Serviciul public al justitiei comporta costuri de
functionare atat pentru personalul acestuia cat si pentru logistica necesara
desfasurarii acestei activitati . In materie civila principiul gratuitatii justitiei este
reglementat prin dispozitiile ordinantei 51/2008 privind ajutorul judiciar. Potrivit
acestui act normativ, persoanele care nu pot sustine un proces civil pot beneficia de
ajutor judiciar pentru plata onorariului avocatului, executorului judecatoresc,taxe de
timbru etc.
In materie penala, dreptul la aparare al fiecarui inculpat este garantat. Potrivit
principiului gratuitatii justitiei atat in materie civila cat si penala statul asigura unei
persoane liberul acces la justitie iar pe de alta parte dreptul la aparare.
3. Principiul disponibilitatii in cadrul procesului civil confera partilor dreptul ca
instantele sa se pronunte in limitele in care au fost investite prin cererea catre
chemarea in judecata si prin eventualele cereri reconventionale sau de intervente a
partilor implicate intr un proces civil.
In cadrul procesului penal este incident principiul oficialitatii potrivit caruia actele
necesare desfasurarii acesui proces se indeplinesc din oficiu iar principiul este
specific procesului civil ca si mijloc sau mecanism judiciar recunoscut partilor de a
sesiza o instanta de judecata. Acest principiu are o valoare consacrata in continului
art 24aln 1 si 2 . Potrivit acestui text continutul juridic al dreptului la aparare se
infatiseaza sub doua acceptiuni, una materiala si cealalta formala.
In sens material mai larg dreptul la aparare cuprinde intregul complex de drepturi si
garantii procesuale care sunt instituite de lege pentru a da posibilitate partilor sa si
apere interesele .
In sens formal dreptul la aparare inseamna dreptul partilor de a si angajaa un
aparator.
4. Principiul dreptului la aparare are o valoare universala dar numai in materie
penala. Dreptul la aparare poate fi asigurat doar prin solicitarea ajutorului judiciar
5. Principiul egalitatii. Din momentul in care un justitiabil a recurs la sesizarea unei
instante de judecata cu actiune acesta trebuie sa beneficieze in timpul derurarii
procesului de toate garantiile fundamentale de procedura. Egalitatea sau echitatea
ofera partilor unui proces posibilitatea de a si apara drepturile fara nicio diferentiere
intree acestea.
Acest principiu se aplica atat in faza de judecata cat si de executare silita a unei
hotarari judecatoresti.
Potrivit jurisprudentei putem retine o serie de subprincipii corespunzatoare acestui
principiu:
a. Limba in care se desf procesul
b. Egalitarea armelor- acest subprincipiu aplicabil cu precadere cauzelor scoate in
evidenta faptul ca o parte sa aiba posibilitatea de a expune cauza sa in conditii
rezonabile care sa nu o poate dezavantaja intr o maniera apreciabila in raport cu
partea adversa.
c. Principiul contradictionalitatii- ingaduie partilor din proces sa participe in mod activ
si egal la prezentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii
procesului.
Acest subprincipiu ofera partilor posibilitatea sa combata sustinerile facute de fiecare
dintre ele si sa si exprime opinia asupra intiativelor instantei de judecata in scopul
stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarari egale si temeince.
d. Obligatia instantei de a motiva hotararea judecatoreasca- acesta obligatie incumba
judecatorului din 2 arg esentiale:
1. Prezentarea motivelor care au stat la baza pronuntarii hotararii respective va
permite justitiabililor verificarea faptului ca judecatorul a examinat in mod temeinic
pretentiile si mijloacele procedurale invocate de ei.
2. Ofera posibilitatea partii interesate sa exercite o cale legala superioara de atac
impotriva solutiei pronuntate de instanta.
6. Principuiul publicitatii presupune informarea persoanelor de rezultatul dezbaterilor
judiciare care intra inn competenta organelor si permite partilor( in procesul civil)
posibilitatea de a face cunostinta cu materrialele din dosar.
7. Principiul celeritatii permite partilor sa cunoasca daca au beneficiat de o justitie
promta si eficienta. Acest principiu rezulta din art 6 paragraf 1 din DUDO si are in
vedere notiunea de termen rezonabil. Judecarea procesului intr un termen rezonabil
dar si executarea silita a unui titlu executoriu reprezinta elementele substantiale ale
procesului echitabil.
CURS 3
• Jurisdictia. Notiune si continut
Doctrina actuala atribuie jurisdictiei 2 sensuri:
1. Jurisdictia desemneaza in prim sens puterea de a decide asupra
conflictelor ivite/nascute intre diferite subiecte de drept( persoane fizice
sau juridice) prin aplicarea legii.
2. Jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin care statul distribuie
justitia
In consecinta prin notiunea de jurisdictie putem retine activitatea
jurisdictionara in sens de imperium (puterea de a impune legea cu
ajutorul organelor de coercitie statala), realizata numai de catre
instantele de judecata si este aplicabila , incidenta solutionarii litigiilor de
orice natura.
Jurisdictia in esenta si in finalitate reprezinta o activitate ampla a
instantelor judecatoresti intrucat in functie de materia supusa judecatii
poate fi civila, penala sau administrativa.
• Continutul jurisdictiei se concretizeaza prin hotararea judecatoreasca
pronuntata de instanta de judecata. Reprezinta actul cel mai important
iar continutul sau reflecta evolutia activitatii de jurisdictie a instantei care
a pronuntat o.
Fiind cel mai important act al instantei, hotararea judecatoreasca este:
- actul care lamureste litigiul dintre parti
- actul care se bucura de forta executorie
- dobandeste autoritate de lucru judecat
• Definitia jurisdictiei.
Justitia civila reprezinta acea activitate jurisdictionara prin intermediul
careia se solutioneaza de catre instanta competenta, actiunea care
priveste unui sau mai multe raporturi de drept privat si care poate fi
introdusa de catre unul sau mai multi reclamanti.
Sistemul organelor judecatoresti
1. Compunerea si conducerea instantelor judecatoresti.
Prin instante judecatoresti intelegem acea organizare judecatoreasca ,
verigile care constituie sistemul unitar al organelor judecatoresti asa cum
sunt dispuse de la varf si pana la unitatile de baza.
A. Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica in circumscriptia
carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate.
B. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul
fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti si de regula au sediul in
municipiul resedinta de judet.
C. Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica organizate in
judete si in Buucuresti unde functioneaza cate una in fiecare sector.
In cadrul curtilor de apel si a tribunalelor functioneaza sectii sau dupa
caz complete specializate pentru cauze civile sau penale ori cu caracter
contencios administrativ si fiscal.
Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si instantelor din
circumscriptia acestora se infiinteaza la propunerea colegilor de
conducere ale fiecarei instante prin hotararea a CSM. Prin componenta
sectiile si completelor specializate se stabileste de colegiul de conducere
al instantei in raport cu volumul de activitate. Fiecare instanta este
condusa de un presedinte care exercita atributiile manageriale in scopul
organizarii acesteia, presedintii de curti de apel si de tribunale, exercita si
atributii de coordonare si control al administrarii instantei unde
functioneaza precum si ale instantelor din circumscriptie.
In functie de vol de activitate si complexitatea cauzelor la curtile de apel,
tribunale, presedintele poate fi ajutat de la 1-2 vicepresedinti iar la
judecatorii presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.
Exceptie: curtea de apel Buc si tribunalul Buc( presedintele va fi ajutat de
1-3 vicepresedinti)
Controlul si subordonarea nu au nici semnificatia nici continutul relatiei
ierarhice administrative. Presedintele unei instante nu poate stabili
judecatorilor decat atributii care se refera la chestiuni organizatorice si
nicidecum la modul in care au pronuntat o solutie intr o hotarare
judecatoreasca.
Sectiile intantelor judecatoresti sunt conduse de un presedinte de sectie.
In cadrul instantelor functioneaza un colegiu de conducere care
hotaraste cu privire la problemele generale ale instantei, indeplineste
atributiile prevazute de dispozitiile legii 304/2004 si in toate cazurile sunt
formate dintr un nr impar de membrii.
Colegiile au urmatoarea competenta: se pronunta prin hotarare asupra
problemelor generale ale instantelor -pot sesiza inalta curte de casatie si
justitie cu problema de practica neunitara a instantelor de judecata etc.
Colegiile sunt compuse din:
- la curtile de apel si tribunale avem presedintele si 6 judecatori
- la tribunalele specializate si judecatorii , presedintele si 2 sau 4
judecatori
- la sedintele colegilor de conducere pot participa si presedintii de sectii
ai instantelor
Adunarile generale ale judecatorilor se pot convoca si de plenul
consiliului general al magistraturii.
Adunarile generale au urmatoarele atributii:
- dezbat activitatea anuala desfasurata de instante
- aleg in conditiile legii membrii consiliului superior al magistraturii
- dezbat probleme de drept
- formuleaza puncte de vedere
- aleg si revoca membrii colegiilor de conducere ale instantelor
Completele de judecata
La inceputul fiecarui an, colegiile de conducere stabilesc compunerea
completelor de judecata, urmarind asigurarea continuitatii completului.
Completul este prezidat prin rotatie de unul dintre membrii acestuia.
Pentru a asigura judecata obiectiva a cazurilor repartizarea cauzelor pe
complete de judecata se face in mod aleatoriu in sistem informatizat.
Inalta curte de casatie si justitie
In Romania functioneaza o singura instanta suprema numita ICCJ cu
personalitate juridica si cu sediul la Bucuresti. ICCJ este singura care are
un statut constitutional statuat in continutul art 126 aln 1 din Constitutie.
ICCJ asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte
instante judecatoresti potrivit competentei sale. De asemenea aceasta
instanta are si atributii de judecata in prima instanta si in recurs
recunoscute de catre lege. ICCJ se compune din: presedinte , un
vicepresedinte si 4 presedinti de sectii precum si din judecatori. Ea este
organizata pe 4 sectii si anume:
-sectia civila si de proprietate intelectuala
-sectia penala
-sectia 1 civila
-sectia de contencios administrativ si fiscal
In cadrul ICCJ functioneaza si completul de 5 judecatori. In cadrul ICCJ
functioneaza magistrati- asistenti stabiliti prin statul de functii. In structura
sa, ICCJ cuprinde cancelaria, directii, servicii si birouri cu personalul
stabilit prin statul de functii.
La sf fiecarui an , ICCJ , in sectii unite stabileste cazurile in care este
necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei.
Conducerea se exercita de presedinte , vicepresedinte si colegiul de
conducere. Presedintele reprezinta ICCJ in relatiile interne si
internationale. Colegiul de conducere al ICCJ este compus din
presedinte, vicepresedinte si 5 judecatori alesi de adunarea generala a
judecatorilor.
Colegiul de conducere are urm atributii:
- aproba Regulamentul precum si statele de functii ale ICCJ
- aproba completele de 5 judecatori precum si celelalte complete
corespunzatoare fiecarei sectii
- sesizeaza ICCJ cu cereri de recurs in interesul legii
- primeste candidaturile judecatorilor ICCJ pentru functia de membru a
consiliului superior al magistraturii
Colegiul de conducere al ICCJ este prezidat de catre presedinte iar in
lipsa acestuia de catre vicepresedinte. Se intruneste trimestrial sau ori de
cate ori este necesar la convocarea presedintelor ICCJ sau la cel putin
solicitarea a 3 membrii din componenta sa.
Adunarea generala a judecatorilor ICCJ se intruneste pentru:
-aprobarea raportului anual de activitate care se da publicitatii
-aprobarea bugetului ICCJ
-alegerea celor 2 membrii pentru consiliul superior al magistraturii etc
Compartimentele auxiliare de specialitate
Instantele judecatoresti si parchetele au in structura urmatoarele
compartimente auxiliare de specialitate:
- registratura
- greva
- arhiva
- biroul de informare si relatii publice
- biblioteca
In cadrul instantelor si parchetelor functioneaza grefierii. Corpul
grefierilor este compus din grefieri cu studii superioare si grefieri cu studii
medii.
Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic conducerii
instantelor sau parchetelor unde functioneaza.
Repartizarea personalului se face de presedintele instantei sau de
procurorul general sau dupa caz de prim procurorul parchetului.
Grefierii provin de regula din scoala nationala de grefieri. La sedintele de
judecata grefierii sunt obligati sa poarte tinuta vestimentara
corespunzatoare instantei unde functioneaza.
Concursul de admitere in scoala de grefieri. Se organizeaz anual la nivel
national de catre scoala nationala de grefieri sub coordonarea consiliului
superior al magistraturii. Nr de locuri de stabileste in functie de necesarul
de personal calificat al instantelor judecatoresti si al parchetelor.
Instantele militare sunt organizate potrivit legii 304/2004 . Este sunt :
-tribunalele militare
-tribunale militare teritoriale Bucuresti
-curtea militata de apel Bucuresti
-instantele militare au statut de unitate militara cu indicativ propriu
De regula ele judeca la sediul acestora insa pentru motive temeinice
instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare intr un alt loc.
Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un
vicepresedinte. Daca inculpatul e militar activ, presedintele completului
de judecata precum si procurorul care participa la judecarea cauzei
trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.
Tribunalele militare functioneaza in Bucuresti, Cluj Napoca, Iasi si
Timisoara iar in muunicipiul Bucuresti functioneaza tribunalul militar
teritorial Bucuresti. E condus de un presedinte ajutat de un
vicepresedinte iar colegiul de conducere e format dintr un presedinte.
Curtea militara de apel functioneaza ca instanta unica cu personalitate
juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de un vicepresedinte iar
colegiul de conducere e condus din presedinte si vicepresedinte.
Judecatorii si procurorii sunt obligati sa poarta uniforma militara
Organizarea inspectiei jud si a inspectelor judiciari
Daca pana la modif legii 317 pe 2004 prin legea pe langa plenul
consiliului suprem al magistraturii condusa de un inspector sef, pe langa
aceasta structura se bucura de pers juridica si functioneaza in cadrul
CSM . Inspectia jud e condusa de un inspector sef ajutat de un inspector
sef asjunct ambii numiti prin concursul CSM. Aceasta structura
actioneaza potriv principiului independetei indeplinind prin inspectori
Ptr realizarea atributii;or sale inspectia jud dispune de un aparat propriu
org in birouri sectii. In cadrul aparatului propriu al