ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

MODELARE ECONOMICA
-
PROIECT DE DISCIPLINĂ

Stundent: Damian George Nicolae

Grupa:153
Seria A
Individualizare = 284

București
 2018

1. Situaţia tehnico-economică şi de producţie a firmei "PROMODEC"

(individualizată pe student)

Firma PROMODEC operează pe piaţa unui bun de consum de folosință curentă şi

realizează, de 2 ani, două tipuri de produse Snikers şi Lion cu următoarele caracteristici:
 Volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta, cu toate că aceste produse au
câştigat poziţii importante pe piaţă;
 Pregătirea producţiei pentru cele două produse Snikers şi Lion în lunile următoare
(octombrie, noiembrie, decembrie), necesită cunoaşterea în avans de către S.C.
PROMODEC S.A. a cererii viitoare pentru cele două produse ale sale;
 Produsul Fanta este în concurenţă cu alte trei produse similare Mars, Bounty si Twix
realizate de firme concurente, astfel că variaţia cererii pentru produsul Lion este cauzată de
evoluţia ponderii pe piaţă a produselor concurenţiale Mars, Bounty si Twix.
 Produsul Snikers nu are concurenţă semnificativă pe piaţă, dar cererea pentru acest
produs variază în funcţie de conjunctura economică: rata inflaţiei, creşterea preţurilor unor
produse de consum curent, etc.
 În evidenţa contabilă şi statistică a S.C. PROMODEC S.A. există informaţii privind
costul și profitul unitar (Tabelul 1), şi despre vânzările din produsul B (Tabelul 2).

Tabelul 1.
Produsul Costul unitar de Profitul unitar
producţie

Lion 20 u.m./u.f. 5 u.m./u.f.

Snikers 10 u.m./u.f. 3 u.m./u.f.

Tabelul 2.
[Link]. Luna Vânzări din produsul Snikers
(unităţi fizice)

1 Octombrie (anul 1400 + 284 = 1684

precedent)

2 Noiembrie (anul 1500 + 284 = 1784

 precedent)

3 Decembrie (anul 1200 + 284 = 1484

precedent)

4 Ianuarie (anul curent) 1300 + 284 = 1584

5 Februarie (anul curent) 1100 + 284 = 1384

6 Martie (anul curent) 1350 + 284 = 1634

7 Aprilie (anul curent) 1450 + 284 = 1734

8 Mai (anul curent) 1150 + 284 = 1434

9 Iunie (anul curent) 1200 + 284 = 1484

10 Iulie (anul curent) 1100 + 284 = 1384

11 August (anul curent) 1310 + 284 = 1594

12 Septembrie (anul curent) 1250 + 284 = 1534

2. Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.

o Estimarea vânzării produselor Snikers și Lion în funcţie de evoluţia lor pe piaţă şi

situaţia produselor concurenţiale;
o Stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de incertitudine şi risc:.
o Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în
care se va lansa pe piaţă băutura carbogazoasă Fanta cu aromă de pepene roșu D.
o Programarea activităţilor proiectului pentru introducerea în fabricaţie a produsului
Fanta cu aromă de pepene roșu D în cazul duratelor deterministe şi analiza cost –
durată.

MODULUL I: Estimarea vânzărilor produsului Snikers

Societatea Comercială PROMODEC S.A. are contracte ferme pentru produsul Snikers,
numai în lunile noiembrie şi decembrie a.c. Pentru estimarea volumului vânzărilor produsului
Snikers în luna octombrie a.c., conducerea firmei a hotărât să utilizeze datele din lunile anterioare
(Tabelul 2), care în reprezentare grafică sunt redate în Figura 1.
 1700
1650
1600
1550
1500
1450
1400
1350
1300
1250
1200
1150
1100
1050
1000
ie
ie
ie

ie

ie

lie

ie
rie

tie

st
ai

ni
br

br

gu
ril
br

br
r

Iu
ar
ua

ua

Iu
iem

Ap
m

em
Au
M
Ian
ce

br
to

pt
No

De

Fe
Oc

Se
Date reale Media

Din grafic se observă că nu există trend şi variaţii sezoniere.

Analiza economică a rezultatelor

Raportul managerial în care se analizează rezultatele obţinute pentru datele

individualizate cu valoarea c  0 va include următoarele informaţii:

1. Reprezentarea grafică a datelor reale, a mediei vânzărilor şi a estimaţiilor vânzărilor

pentru constantele de nivelare: α = 0,2, α = 0,9 şi, respectiv α optim în raport cu
eroarea medie pătratică;
2. Analiza comparativă a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare;
Pentru constanta de nivelare 0.2 previziunea este 1541,736 uf.

Pentru constanta de nivelare 0.9 previziunea este 1537,998 uf.

Pentru constanta de nivelare 0.27 previziunea este 1530,031 uf.

3. Volumul vânzărilor recomandat să fie luat în considerare pentru producţia din luna
octombrie anul curent. Justificarea recomandării.
Volumul vânzarilor luat în considerare este cel pentru α = 0.27, respectiv 1530,031 pentru
că are eroarea medie patratică (MSE) cea mai mică 161,259, față de previziunea pentru α = 0.2
care are eroarea medie patratică 162,588 sau α = 0.9 care are eroare medie patratică 194,138.

4. Recomandări generale pentru alegerea constantei de nivelare α.

 Constanta de nivelare 0    1; este aleasă de decident în funcție de forma seriei de
date.

Alegerea valorii lui alpha (α) influenţează ajustarea oscilațiilor din seria de date reale și
calitatea previziunii.

Alegerea constantei de nivelare 0    1:

a) pe baza minimizării indicatorilor erorilor de previziune (et = Yt - Ft )

 Media erorilor la pătrat (mean square error) MSE

 Media erorilor absolute (mean absolute deviation) MAD
 Media procentuală a erorilor absolute MAPE
 Suma erorilor de previziune (cumulative forecast error) CFE
 Semnal de urmarire (Tracking Signal) TS
b) din analiza modelului Ft+1 = Yt +(1-)Ft, rezultă următoarele concluzii:

  tinde spre 1 => Ft+1  Yt => previziunile urmăresc oscilaţiile valorilor reale/ efective;
  mult mai mic decat 1 => Ft  Ft-1 => previziunile tinde să se niveleze spre media
valorilor efective.
c) din analiza modelului Ft+1 = Ft+ (Yt – Ft ) rezultă următoarele:

 Dacă diferenţele | Yt - Ft | sunt mari, atunci se recomandă alegerea unui  mic (spre 0)
pentru a nu permite transferarea fluctuaţiilor mari în previziune.
 Dacă Diferenţele | Yt - Ft | sunt mici, atunci se recomandă alegerea unui  mare (care
tinde spre 1) pentru a permite previziunii să reacţioneze rapid la eventualele schimbări.
d) prin simulare (testari succesive) pe baza unui criteriu (indicator de eroare) specificat de
decident.

MODULUL II: Estimarea cererii produsului Lion în condiţii de concurenţă

La începutul lunii septembrie a.c., S.C. PROMODEC S.A. a organizat o anchetă asupra unui
eşantion reprezentativ de (1000 + 284 = 1284) consumatori, cu scopul de a determina numărul
utilizatorilor produsului Lion, cât şi al utilizatorilor produselor concurente Mars, Bounty si Twix s-
au înregistrat următoarele rezultate:

(400+284=684) cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului Lion;

 220 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului Mars;

230 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului Bounty;

150 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului Twix.

În luna septembrie a.c., S.C. PROMODEC S.A. a lansat o campanie de publicitate pentru
produsul Fanta. La începutul lunii octombrie s-a efectuat o nouă anchetă asupra aceluiaşi
eşantion reprezentativ de cumpărători şi s-au obţinut următoarele rezultate:

- dintre utilizatorii produsului Lion (la începutul lunii septembrie a.c.):

80% au rămas fideli produsului Lion;

10% s-au orientat către produsul Mars;

5% s-au orientat către produsul Bounty;

5% s-au orientat către produsul Twix;

- dintre utilizatorii produsului Mars (la începutul lunii septembrie a.c.):

60% au rămas fideli produsului Mars;

20% s-au orientat către produsul mars;

10% s-au orientat către produsul Bounty;

10% s-au orientat către produsul Twix;

- dintre utilizatorii produsului Bounty (la începutul lunii septembrie a.c.):

50% au rămas fideli produsului Bounty;

25% s-au orientat către produsul Lion;

10% s-au orientat către produsul Mars;

15% s-au orientat către produsul Twix;

- dintre utilizatorii produsului Twix (la începutul lunii septembrie a.c.):

40% au rămas fideli produsului Twix;

30% s-au orientat către produsul Lion;

20% s-au orientat către produsul Mars;

 10% s-au orientat către produsul Bounty.

Se fac următoarele ipoteze:

 Alegerea unuia dintre produsele Lion, Mars, Bounty, Twix în luna următoare depinde
numai de alegerea din luna curentă;

 Se consideră că matricea reorientărilor rămâne neschimbată pentru fiecare din

următoarele 3 luni;

 Fiecare consumator cumpără un singur tip de produs, iar cantităţile cumpărate rămân
neschimbate în următoarele trei luni.

Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezultă:

c=284

400+c 220 230 150

S 0= ( 1000+ c 1000+c 1000+c 1000+c )
= (0,532; 0,171; 0,18; 0,116) vectorul
stării iniţiale sau al cotelor iniţiale de piaţă şi matricea probabilitătilor de tranziţie:

0 , 80 0 , 10 0 , 05 0 , 05

P=
( 0 , 20
0 , 25
0 , 30
0 , 60
0 , 10
0 , 20
0 ,10
0 ,50
0 ,10
0 ,10
0 ,15
0 , 40
) .
1. Reprezentarea grafică şi analiza evoluţiei ponderilor pe piaţă a celor 4 produse
concurenţiale. Precizarea şi comentarea stadiului pe curba "vieţii" în care se află
fiecare produs la momentul iniţial.
   Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Steady state

Lion 0.532 0.5396 0.5425 0.5434 0.5435

Mars 0.171 0.197 0.2101 0.2165 0.2195

Bounty 0.18 0.1453 0.131 0.1252 0.1228

Twix 0.116 0.1171 0.1153 0.1139 0.1132

În luna septembrie anul curent Lion se află la începutul perioadei de creştere. Tot în aceiași lună
Mars, ce este în concurență cu Lion a înregistrat o creștere, în timp ce în aceiași perioadă
Bounty înregistrează o scădere ce se menține pe întreaga perioadă studiată. Despre Twix, de
asemenea concurent al Lion putem observa faptul că nu înregistrează variații, menținându-se
aproape constant pe întreaga perioadă analizată.

2. Analiza influenţei campaniei de publicitate asupra vânzărilor Lion.

Campania de publicitate a avut un efect maxim în luna octombrie, când Lion a câştigat
3,83% pe piaţă. In lunile următoare, influenţa campaniei de publicitate scade: 2,02% în noiembrie
şi 1,04% în decembrie.
 3. Ponderea limită pe piaţă la care poate ajunge Lion dacă matricea de tranziţie rămâne
neschimbată un număr mare de perioade.
Dacă matricea de tranziţie rămâne mult timp neschimbată de la o lună la alta, ponderea
limită la care poate ajunge produsul Lion pe piaţă este 54,34%. De aceea se recomandă
schimbarea tipului de campanie de publicitate sau altă politică managerială pentru consolidarea
poziţiei firmei pe piaţă.

4. Evoluţia pe piaţă în raport cu luna septembrie a fidelităţii faţă de Lion a reorientărilor

către produsele concurenţiale.

Evoluţia fidelităţii faţă de Lion şi a reorientărilor de la Lion la celelalte produse în raport

cu luna septembrie anul curent este reprezentată grafic în figura de mai jos.

2. Volumul vânzărilor Lion în lunile octombrie, noiembrie, decembrie, pentru situaţia în

care volumul total al vânzărilor celor patru produse este de 6000 u.f. în fiecare lună.
Plecând de la estimările obţinute rezultă următorul volum al vânzărilor produsului Lion:

0.5396* 6000 = 3237 u.f. în octombrie a.c.,

0.5425* 6000 = 3255 u.f. în noiembrie a.c.,

0.5434* 6000 = 3260 u.f. în decembrie a.c.

 3. Evoluţia profitului asociat Lion.
3237 u.f. * 5 = 16185 u.f. în octombrie a.c.,

3255 u.f. * 5 = 16275 u.f. în noiembrie a.c.,

3260 u.f. * 5 = 16300 u.f. în decembrie a.c.

Evoluția profitului Lion

15955

15645

Axis Title
15040

Octombrie Noiembrie Decembrie

4. Politica managerială privind Lion.

Se observă o evoluție crescătoare a cotei de piață, fapt datorat influenței pozitive a

campaniei de publicitate lansată la începutul lunii octombrie anul curent. Această campanie a
determinat creșterea volumului vânzărilor și totodată a profitului obț[Link] recomandă scăderea
costurilor de producție și adoptarea unei campanii publicitare eficiente.

MODULUL III: Decizia managerială privind stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de

incertitudine şi risc

PROMODEC realizează în principal două produse, Lion şi Snikers. Pentru produsele Lion
şi Snikers, volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta, iar conducerea firmei este
interesată în planificarea programului de producţie pe ultimul trimestru a.c. astfel ca oferta să
se apropie cât mai mult de cererea manifestată pe piaţă.

Ajustarea nivelului producţiilor pentru produsele Lion şi Snikers este estimată în funcţie
de volumul previzionat al vânzărilor corelat cu vânzările reale din produsele concurente
existente pe piaţă (produsele Mars, Bounty, Twix pentru produsul Lion şi produsele substitut
pentru produsul Snikers a cărui cerere fluctuează în funcţie de conjunctura economică). Sunt
evidenţiate următoarele situaţii obiective de evoluţie a vânzărilor:

- Starea naturii SN1: situaţie favorabilă societăţii PROMODEC (condiţii slabe de concurenţă)
- cererea pentru produsul Lion se estimează astfel:
 cota de participare pe piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna
octombrie = 0.5396* 6000 =3.237,6 u.f.
 1,10 * cota de piaţă (din modelul Markov)* 6000 u.f. în luna noiembrie = 1,10 *
0.5425* 6000 =3.580,5 u.f.
 1,15 * cota de piaţă (din modelul Markov)* 6000 u.f. în luna decembrie = 1,15 *
0.5434* 6000 = 3.749,4 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN1, cererea pentru produsul Lion se situează la nivelul:
3.237,6 u.f. + 3.580,5 u.f. + 3.749,4 u.f. = 10.567,5 u.f.

- cererea pentru produsul Snikers să fie în luna octombrie la nivelul de 1537.998 u.f.
prognozat prin modelul Brown pentru α = 0,9, apoi în luna noiembrie la nivelul de 1684 u.f. şi în
decembrie la 2774 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN1, cererea pentru produsul Snikers se situează la
nivelul: 1537.998 + 1684 + 2774 = 5.995,998 u.f.

- Starea naturii SN2: condiţii medii de concurenţă pe piaţa produselor Lion şi Snikers
- cererea pentru produsul Lion se estimează astfel:

 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna octombrie = 0.5396*
6000 = 3.237,6 u.f.
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna noiembrie = 0.5425
* 6000 =3.255 u.f.
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna decembrie =
0.5434* 6000 = 3.260,4 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN2, cererea pentru produsul Lion se situează la nivelul:
3.237,6 + 3.255 + 3.260,4 = 9.753 u.f.

- cererea pentru produsul Snikers să fie în luna octombrie la nivelul de 1.541,736 u.f.
prognozat prin modelul Brown pentru α =0,2, apoi în luna noiembrie la nivelul 1200 u.f. şi în
decembrie la 3200 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN2, cererea pentru produsul Snikers se situează la
nivelul: 1.541,736 + 1200 + 3200 = 5.941,736 u.f.
- Starea naturii SN3: situaţie nefavorabilă pentru SC. PROMODEC (concurenţă agresivă a
celorlalte produse)
- cererea din produsul Lion se situează la nivelul:

 cota de participare pe piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna
octombrie = 0.5396* 6000 =3.237,6 u.f.
 0,95 * cota de piaţă (din modelul Markov) * 6000 u.f. în luna noiembrie = 0,95 *
0.5425 * 6000 = 3.107,64 u.f.
 0,90 * cota de piaţă (din modelul Markov) * 6000 u.f. în luna decembrie = 0,90 *
0.5434* 6000 = 2.934,36 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN3, cererea pentru produsul Fanta se situează la nivelul:
3.237,6 + 3.107,64 + 2.934,36 = 9.279,6 u.f.

- cererea pentru produsul Snikers să fie în luna octombrie la nivelul de 1530,031 u.f.
prognozat prin modelul Brown pentru α optim, apoi în luna noiembrie la nivelul 1000 u.f. şi în
decembrie la 3200 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN3, cererea pentru produsul Snikers se situează la
nivelul: 1530,031 + 1000 + 3200 = 5.730,031 u.f.

Sunt luate în considerare următoarele variante decizionale referitoare la oferta de

producţie pentru următoarele trei luni:

V1 – oferta pentru produsul Lion să fie egală cu cererea totală estimată pe baza cotelor de
piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu modelul Markov = 3.237,6 +
3.107,64 + 2.934,36 = 9.279,6 u.f., iar oferta pentru produsul Snikers să fie egală cu [(cererea
pentru luna octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f.
pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 1530,031 + 1000 +
3200 = 5.730,031 u.f.

V2 – oferta pentru produsul Lion să fie cu 5% mai mare faţă de cererea totală estimată pe
baza cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu modelul Markov =
1,05 * 9.279,6 = 9.743,58 u.f., iar oferta pentru produsul Snikers să fie cu 5% mai mică decât
[(cererea pentru luna octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de
1000 u.f. pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] =
0,95*5.730,031 = 5.443,529 u.f.

V3 - oferta pentru produsul Lion să fie cu 5% mai mică faţă de cererea totală estimată pe
baza cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu modelul Markov =
0,95 * 9.279,6 = 8.815,62 u.f., iar oferta pentru produsul Snikers să fie cu 5% mai mare decât
[(cererea pentru luna octombrie estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de
1000 u.f. pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] =
1,05*5.730,031 = 6.016,532 u.f.
 Compararea diferitelor posibilităţi de desfăşurare a producţiei se face prin prisma unor
consecinţe de tip profit calculat pentru fiecare variantă decizională V i, i = 1, 2, 3 şi stare a naturii
SNj, j = 1, 2, 3.

Din Tabelul 1: profitul unitar Lion = 5 u.m./u.f.; profitul unitar Snikers = 3 u.m./u.f.;

costul unitar producţie Lion = 20 u.m./u.f.; costul unitar producţie Snikers = 10

u.m./u.f.

Conducerea societăţii doreşte ierarhizarea variantelor decizionale în funcţie de profitul

care ar putea fi obţinut atât în condiţii de incertitudine, cât şi în situaţia în care, din experienţa
anterioară se estimează că probabilităţile pj asociate stărilor naturii sunt:

p1 = 0,4 pentru SN1, p2 = 0,4 pentru SN2 şi p3 = 0,2 pentru SN3

Structurarea situaţiei decizionale sub forma unui set finit de variante de acţiune, a mai
multor stări ale naturii şi posibilitatea de a calcula consecinţele economice asociate fiecărei
combinaţii variantă decizională – stare a naturii permite formularea unui model de decizie sub
formă matriceală prezentată în Tabelul 3.1.

Tabelul 3.1
Starea naturii SN1 Starea naturii SN2 Starea naturii SN3

(p1 = 0,4) (p2 = 0,4) (p3 = 0,2)

Varianta
67.206,792 65.089,149 53.959,243
decizională V1

Varianta
67.736,939 56.491,145 45.478,29
decizională V2

Varianta
66.476,595 63.571,583 59,770,295
decizională V3
 Pentru individualizarea c = 284 se obţin datele din Tabelul 3.2
Tabelul 3.2

Stările naturii
SN1 (p1 = 0,4) SN2 (p2 = 0,4) SN3 (p3 = 0,2)
Cererea Lion = 10.567,5 u.f. Cererea Lion = 9.753 u.f. Cererea Lion = 9.279,6 u.f.
Cererea Snikers= 5.995,998 Cererea Snikers = 5.941,736 Cererea Snikers =
u.f. u.f. 5.730,031 u.f.
Varianta decizională V1
Oferta Lion = 9.279,6
u.f.
67.206,792 u.m. 65.089,149 u.m. 53.959,243 u.m.
Oferta Snikers =
5.730,031 u.f.
Varianta decizională V2
Oferta Lion =9.743,58
u.f.
56.491,145 u.m. 45.478,29 u.m.
Oferta Snikers = 67.736,939 u.m.
5.443,529 u.f.
Varianta decizională V3
Oferta Lion = 8.815,62
u.f.
66.476,595 u.m. 63.571,583 u.m. 59,770,295 u.m.
Oferta Snikers =
6.016,532 u.f.

Consecinţa asociată variantei V1 dacă se manifestă starea SN1 a naturii va fi:

Profit (V1, SN1) = 5*MIN{9.279,6, 10.567,5} + 3*MIN{5.730,031, 5.995,998 } –

20*MAX{0, (9.279,6 - 10.567,5)} – 10*MAX{0, (5.730,031 - 5.995,998 )} = 5*9.923,55 +
3*5.863,014– 0 – 0 = 49.617,75 + 17.589,042= 67.206,792 u.m.

Profit (V1, SN2) = 5*MIN{9.279,6, 9.753} + 3*MIN{5.730,031, 5.941,736} – 20*MAX{0,

(9.279,6- 9.753)} – 10*MAX{0, (5.730,031- 5.941,736)} = 5*9.516,3+ 3*5.835,883– 0 – 0
=47.581,5 + 17.507,64= 65.089,149 u.m.

Profit (V1, SN3) = 5*MIN{9.279,6, 9.279,6 } + 3*MIN{5.730,031, 5.730,031 } – 20*MAX{0,

(9.279,6- 9.279,6)} – 10*MAX{0, (5.730,031 - 5.730,031)} = 5*9.279,6+ 3*5.730,031– 20*475,59
–10*11,705 = 46.398+17.190,093 - 9.511,8 - 117,05 = 53.959,243 u.m.
 Profit(V2,SN1)=5*MIN{9.743,58,10.567,5}+3*MIN{5.443,529,5.995,998}-20*MAX{0,
( 9.743,58-10.567,5)}–10*MAX{0,(5.443,529-5.995,998)} = 5*10.115,53+ 3*5719,763 – 0 – 0 =
50.577,65+17.159,289= 67.736,939 u.m.

Profit (V2, SN2) = 5*MIN{9.743,58, 9.753 } + 3*MIN{5.443,529, 5.941,736 } – 20*MAX{0,

(9.743,58-9.753)}–10*MAX{0,( 5.443,529 - 5.941,736)} = 5*9.748,29 + 3*5.692,632 – 20*466,41
- 0 =48.741,45+ 17.077,896– 9.328,2 = 56.491,145 u.m.

Profit (V2, SN3) = 5*MIN{9.743,58,9.279,6} + 3*MIN{5.443,529,5.730,031} – 20*MAX{0,

(9.743,58-9.279,6)}–10*MAX{0,( 5.443,529- 5.730,031)} = 5*9.511,59+ 3*5.586,78 – 20*942 - 0
=47.557,95+ 16.760,34 – 18.840 = 45.478,29 u.m.

Profit (V3, SN1) = 5*MIN{8.815,62, 10.567,5} + 3*MIN{6.016,532, 5.995,998} –

20*MAX{0, (8.815,62-10.567,5)}–10*MAX{0,(6.016,532-5.995,998)}=5*9.691,56+ 3*6.006,265–
0 - 0 = 48.457,8 + 18.018,795= 66.476,595 u.m.

Profit (V3, SN2) = 5*MIN{8.815,62, 9.753 } + 3*MIN{6.016,532, 5.941,736 } – 20*MAX{0,

(8.815,62- 9.753)}–10*MAX{0,( 6.016,532-5.941,736)} = 5*9.284,31+ 3*5.979,134 – 0 –
10*78,7368 =46.421,55 + 17.937,402 – 787,368= 63.571,583 u.m.

Profit (V3, SN3) = 5*MIN{8.815,62, 9.279,6 } + 3*MIN{6.016,532, 5.730,031 } –

20*MAX{0, (8.815,62 - 9.279,6)}–10*MAX{0,( 6.016,532- 5.730,031)} =5*9.047,61+
3*5.873,421– 20*9,18 – 10*290,4418 = 45.238,05 + 17.620,263 -183,6– 2.904,418= 59,770,295
u.m.

După construirea matricei consecinţelor de tip profit se vor aplica criteriile de decizie pentru
ierarhizarea variantelor decizionale.
Cea mai potrivită regulă de decizie este criteriul Hurwicz pentru că aceasta analizează atât cel
mai bun, cât și cel mai slab rezultat al variantei de decizie.
1. Estimarea costului maxim pentru achiziţionarea unor informaţii complete asupra stărilor
naturii;
Costul maxim pentru achiziționarea unor informații complete asupra stărilor naturii este 916,71.

2. Recomandări de alegere a valorii coeficientului de optimism  pentru regula/ criteriul

Hurwicz şi surclasarea variantelor decizionale pentru valorile coeficientului de optimism
  [0, 1].

Prin utilizarea programului informatic QM for Windows și analiza rezultatelor obținute în

tabelul Hurwicz Table: se poate observa între ce valori ale lui  o anumită variantă se situează
pe locul întâi, care este pe locul doi și care pe locul trei, etc.

Se aplică formula de calcul a lui Hurwicz pentru cele 3 variante considerând  necunoscută;
se egalează doua câte doua variantele și se obțin 3 valori ale lui . În acest fel se identifică patru
subintervale de valori pentru . Se alege arbitrar câte o valoare pentru  în fiecare subinterval,
se rulează problema în QM for Windows/Decision Analysis pentru fiecare valoare aleasă și se
analizează care este ordinea de preferință a variantelor pe fiecare interval.

1. Surclasarea variantelor decizionale pe baza rezultatelor din tabelul „Hurwicz Table”

Pentru intervalul [0, 0,81) ordinea variantelor este V3/V1/V2;

Pentru intervalul [0,82, 0.84) ordinea variantelor este V1/V3/V2;

Pentru intervalul [0.85, 0.87) ordinea variantelor este V1/V2/V3;

Pentru intervalul [0,88, 1) ordinea variantelor este V2/V1/V3.

2. Surclasarea variantelor decizionale pe baza calcului intervalelor de variaţie ale lui alpha:

Criterul lui Hurwicz implica =[0,1]:

Se alege max hi=*maxj cij+(1-)*minj cij ; cij- consecinta economica in cazul alegerii
variantei decizionale i si a manifestarii starii j a naturii.

V1 : h1=  * 65089,14 + (1-) * 53959,24= 12051,92  + 53959,24

V2 : h2= * 67736.93+ (1-) * 45478.29= 23562  + 45478.29

V3 : h3= * 66476.59+ (1-) * 59770.29= 4032.24  + 59770.29

Se egaleaza relatiile:
 h1=h2: 12051,92  + 53959,24 = 23562  + 45478.29=> -11513,04 = -10014,22 =>  = 0,87
aparține [0,1]

h2=h3: 23562  + 45478.29= 4032.24  + 59770.29=> 19552,40  = 16561,06 =>  = 0,84

h1=h3: 12051,92  + 53959,24 = 4032.24  + 59770.29=> 8041,63  = 6542,44 =>  = 0.81

Se realizează intervalele : [0, 0,81) ; [0,82, 0,84) ; [0,85, 0,87) : [0,88, 1).

Se realizează surclasarea variantelor decizionale

Pentru a evidenția mai bine respectarea ordinii în intervalul [0, 0,81) calculăm pentru =0,30.

V3/V1/V2

Pentru intervalul [0,82, 0,84) : =0.83

 V1/V3/V2

Pentru intervalul (0,85, 0,87) : =0,86

V1/V2/V3

Pentru intervalul [0,88, 1) : =0,95.

 Decizia în condiţii de risc.

Cea mai buna decizie in conditii de risc este 63973,33.

MODULUL IV: Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în
care se va lansa pe piaţă produsul D

Departamentul de cercetare producţie al S.C. PROMODEC S.A. a creat un nou produs Lion cu
aromă de pepene roșu care a fost testat pe piaţă şi care este acceptat de către utilizatori. Pentru
realizarea produsului conducerea S.C. PROMODEC S.A. are în vedere mai multe variante.
Alegerea variantei convenabile depinde în principal de evoluţia vânzărilor produsului peste 2 ani,
acesta fiind timpul de amortizare a utilajelor. După primul an se vor lua noi decizii în funcţie de
situaţia vânzărilor. Datele privind variantele şi stările naturii pentru cele 2 momente de decizie
sunt prezentate în Tabelul 4.1. Conducerea [Link] S.A. doreşte să cunoască acţiunea
pe care trebuie să o întreprindă în prima şi, respectiv, a doua etapă pentru a obţine maximum de
profit.
Modelul economico - matematic
Procesul decizional în două etape poate fi modelat cu ajutorul arborelui decizional.
Tabelul 4.1
Anul t Anul t+1
Variantel Stările naturii Variantele Stările naturii Profitul
e estimat

Instalarea Conjuctură favorabilă Instalarea unui nou utilaj Cerere mare (probabilitatea 800+284=1.
unui utilaj =0.3) 084
(probabilitatea=0.7) (cost (20+284=304) u.m.)
nou
Cerere medie (probabilitatea 600+284=88
(cost =0.6) 4
(20+284=
500+284=78
304)u.m) Cerere mică (probabilitatea=0.1)
4

Ore suplimentare de lucru Cerere mare 600+284=88

(probabilitatea=0.3) 4
(cost (2+284=286) u.m.)
Cerere medie 500+284=78
(probabilitatea=0.6) 4

400+284=68
Cerere mica (probabilitatea=0.1)
4

Conjuctură Utilizarea capacităţii Cerere mare 500+284=78

nefavorabilă existente (probabilitatea=0.3) 4

(probabilitatea=0.3) Cerere medie 400+284=68

(probabilitatea=0.6) 4

200+284=48
Cerere mică (probabilitatea=0.1)
4

Ore Conjuctură favorabilă Instalarea unui utilaj nou Cerere mare 600+284=88
suplimenta (probabilitatea=0.3) 4
re de lucru (probabilitatea=0.7) (cost (20+284=304) u.m.)
Cerere medie 500+284=78
(cost (probabilitatea=0.6) 4
(2+284=
Cerere mică (probabilitatea=0.1) 200+284=48
286)u.m.)
4
 Instalarea unui utilaj nou şi Cerere mare 500+284=78
(probabilitatea=0.3) 4
ore suplimentare de lucru
Cerere medie 400+284=28
(cost (22+2*284=590) u.m.) (probabilitatea=0.6) 4

200+284=48
Cerere mică (probabilitatea=0.1)
4

Conjuctură Ore suplimentare de lucru Cerere mare 400+284=68

nefavorabilă (probabilitatea=0.3) 4
(cost (2+284=286) u.m.)
(probabilitatea=0.3) Cerere medie 400+284=68
(probabilitatea=0.6) 4

200+284=48
Cerere mică (probabilitatea=0.1)
4