Universitatea Dunarea de Jos Galați

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice

Specializarea Drept

Analiza orașului Cluj-Napoca

Disciplina: Elemente de Urbanism și amenjararea teritoriului

Întocmit de: Voicu Alexandru - Roșu George-Daniel

Specializare:Drept Zi

Anul: II
 CUPRINS

[Link] I: Repere geografice și administrative

generale.............................................................3

   1.1 Cadru
Geografic................................................................................................................................3

   1.2 Marimea
Demografică.............................................................................................................3

   1.3 Încadrarea administrativă......................................................................................4

   1.4 Regiunea de
dezvoltare....................................................................................................................4

2. Capitolul II: Scurt istoric al

orașului............................................................................................5

[Link] III: Încadrarea în tipologia urbană............................................................................7

[Link] IV: Zonarea funcțională............................................................................................9

[Link] V: Analiză
SWOT......................................................................................................16

[Link] VI: Bibliografie și webografie..................................................................................18

2
 Capitolul I: Repere geografice și administrative generale

1.1 Cadrul Geografic

Orașul Cluj-Napoca, sau Cluj in limbajul cotidian, este situat în zona centrală a Transilvaniei,
la confluența dintre trei mari unitați de relief: Munții Apuseni, Câmpia Transilvaniei și Podișul
Someșan. Acesta este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe
văile râurilor Someșului Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale
Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de
pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi
între 500 și 825 m. La sud orașul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m,
în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la
nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul
Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi
dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) ș.a.

1.2 Mărimea Demografică

Considerat a fi unul dintre cele mai mari orase ale tarii, reședință a jud. Cluj, orașul Cluj-
Napoca, conform recensământului efectuat în 2011, populația sa se ridica la  324.576
de locuitori din care 145.728 bărbați și 163.408 femei, în creștere față de recensământul anterior
din 2002, când se inregistraseră 317.953 de locuitori, acesta fiind situat la ora actuală pe locul
doi în țară după București. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%), iar principalele
minorități sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație nu este
cunoscută apartenența etnică. Devenind un magnet al investițiile străine și alegerea unor anumiți
specialiști în câmpul muncii, acestia fiind atrași de salarii mai mari și de un trai de viață mai
ridicat, cu un centru universitar secundar la nivel național, creșterea demografică se datorează
acestor factori, Clujul bucurându-se din plin de fenomenul migratiei interne. Nu în ultimul rând,
Clujul înregistrează anual mai multe nașteri decât decese, având un spor natural pozitiv la activ.

3
1.3 Încadrarea administrativă

Din punct de vedere administrativ, județul Cluj este organizat in 5 municipii, un oraș, 76 de
comune și 356 de sate. Cluj-Napoca este cel mai mare oraș al județului Cluj, cu o suprafață de
179,5 km², situat pe valea râului Someșul Mic, este considerat și capitala neoficială sau
inima regiunii istorice Transilvania. Orașul este situat la distanțe aproximativ egale de București
(458 kilometri), Budapesta (460 km) și Belgrad (464 km). Având o populație de peste 200.000
de locuitori, face parte din așezările urbane de rang 1 și poartă statutul administrativ de oraș-
municipiu reședintă de județ.
Această încadrare a fost determinată, pe lângă populație, și de alți indicatori cantitativi și
calitativi minimali conform legii nr. 100/2007 și anume existența celor 10 universități cu peste
50.000 de studenți, accesibilitatea la transportul public modern (autobuze electrice) dar și cel
aerian (aeroportul fiind la doar 9 km distanță de oraș) , cât și prezența unor spitale de rang I și II.

1.4 Regiune de dezvoltare

Cluj-Napoca deține una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele atuuri,
din punct de vedere economic, pe care le deține Clujul, sunt forța de muncă specializată,
infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă și ofertă de servicii sunt în
extindere), vocația multiculturală a orașului, potențialul turistic, mediul de afaceri dinamic și rata
scăzută a șomajului, care se situează sub 3%. Structura economică diversificată are la bază
investitori privați, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai
dezvoltate sunt industria alimentară, extractivă, metalurgică, constructoare de mașini,
farmaceutică și cosmetică. Forța de muncă relativ ieftină și înalt calificată face din Cluj-Napoca
o țintă pentru investitorii străini. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria,
Luxemburg, Italia și Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri industriale – Tetarom I,
II și III – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală
administrată este de peste 2,8 milioane m².

Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de cererea

solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai

4
multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de învățământ superior – aleg să
se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele
care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani. Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate
pieței în orașul Cluj-Napoca în 2016, în creștere cu aproape 50% față de 2015. Cele mai multe

dintre proiectele rezidențiale noi se adresează segmentelor mass și middle market, fiind
amplasate în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.
În ultimii patru ani, Cluj a avut o creștere a PIB de 62% - cea mai mare din țară. Salariile
mari și dezvoltarea economică a municipiului reședință de județ sunt doar două din motivele care
au generat această majorare. 10.972 euro/locuitor a fost PIB-ul la finele anului 2016, preconizând
pe viitor o creștere și mai mare.
Orașul Cluj – Napoca a fost gazda celui mai mare festival din România – Untold Festival în
ultimii patru ani de zile, acest lucru aducând un aport economic considerabil orașului dar și
primariei locale. Încă de la prima ediție a festivalului, cifrele declarate de administrația locală
erau undeva in jurul a câtorva zeci de milioane de euro, iar peste 330.000 de turiști din țară și din
toate colțurile lumii au vizitat orașul, gazda acestui eveniment cultural.
La începutul anului 2018, primăria Cluj-Napoca anunța că va aloca suma de 3 milioane de lei
pentru a începe studiile de fezabilitate în ceea ce privește construcția unei linii de metrou de
ultimă generație, primăria locală argumentând faptul că în următorii 20 de ani, numărul
locuitorilor va crește la peste un milion, orașul având necesitatea un mijloc de transport mult mai
modern și mai rapid. Proiectul este momentan în faza incipientă, studiul de fezabilitate aducănd
cea mai optima soluție, reducănd costurile elevate de contrucție a acestei linii de transport.
Primaria a mai adaugat și faptul că acest proiect poate avea un proces lung, preconizănd
finalizarea acestuia în decurs de 15-20 de ani, iar acest lucru se va datora și procesului de
dezvoltare a orașului în viitorul apropiat.

Capitolul II: Scurt Istoric

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia
oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc.
Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară
orașul.
Orașul Cluj Napoca este atestat documentar în anul 124 e.n ( în 1974 s-au sărbătorit 1850 de

5
ani) când devine municipium, însă urme de locuire dovedesc existența unei populații autohtone
încă din paleoliticul superior. În perioada dacică așezarea a cunoscut o civilizație infloritoare,
purtând numele de Napoca. După cucerirea sa de către romani, orașul se dezvoltă ajungând
colonia în anul 174. În ciuda numeroaselor vicisitudini (nenorociri, necazuri), Napoca se menține
ca așezare și fortificație românească până spre sec al X-lea. La sfârșitul sec. IX și începutul
sec.X fortificația de la Manastur (cartier al orașului) face parte din voievodatul lui Gelu, cel care
a opus rezistență invadatorilor maghiari. Denumirea de Cluj se menționează ca resedința unui
comitat organizat în sec. XII.
În anul 1316 redevine oraș, iar în veacul al XVI-lea este ridicat la rangul de civitas primaria.
Sub Mihai Viteazul, în fruntea orașului s-a aflat generalul Baba Novac, ucis în anul 1601, de
nobilimea maghiară. Sec. XVII și prima jumatate a sec. XVIII se caracterizează printr-o stagnare
în evoluția orașului. Între 1713-1716, pe Dealul Cetățuia a fost construită de austrieci o
garnizoană a orașului realizată în sistem Vauban. În interiorul cetății a fost executat în 1849, de
către autoritățile maghiare, istoricul și gânditorul german Stephan Ludwig Roth, participant la
Revoluția din 1848. Declarată monument istoric, Cetățuia oferă vizitatorilor și o frumoasă
perspectivă asupra orașului.
În perioada dualismului austro-ungar, deși impactul politic a fost unul negativ, Clujul a
cunoscut o dezvoltare urbanistică deosebită, cu numeroase și benefice influențe apusene.
Demersul de afirmare ca națiune a românilor, care a culminat cu perioada pașoptistă și
memorandistă. Începând cu anul 1870, acesta are acces la cale ferată, în 7 septembrie intrând
primul tren în gara orașului. Un ecou deosebit trezește Marea Unire, în urma căreia orașul
cunoaște o dezvoltare remarcabilă, îndeosebi industrială și culturală. Între anii 1940-1944 au avut
loc acțiuni de rezistență împotriva regimului de ocupație hortystă, iar la 1 octombrie 1944 este
eliberat. În perioada postbelică orașul a cunoscut o accentuată evoluție în domeniul social
edilitar, dând naștere unor noi cartiere de locuințe ca Grigorescu, Gheorgheni, Zorile etc, aceasta
fiind o urmare a industrializării excesive și creșterii demografice rapide.
Clujul–„orașul comoară” era considerat așadar o republică urbană, o patrie pentru locuitorii
săi, în care organizarea administrației municipale, repartizarea corectă a impozitelor, ordinea
internă sau dezvoltarea urbanistică erau, de cele mai multe ori, mai importante decât
evenimentele europene sau politica principilor. Deși vorbeau limbi diferite, clujenii au știut să
trăiască, să se accepte, să conviețuiască și să își respecte reciproc valorile, într-un oraș care nu a

6
aparținut niciodată unei singure etnii, unei singure confesiuni sau unei singure categorii sociale.
Astfel, cea mai valoroasă și durabilă bogație a „orașului-comoară” este, de fapt, această
remarcabila artă a conviețuirii.
Clujul–„orașul comoara” era considerat așadar o republică urbană, o patrie pentru locuitorii săi,
în care organizarea administrației municipale, repartizarea corectă a impozitelor, ordinea internă
sau dezvoltarea urbanistică erau, de cele mai multe ori, mai importante decât evenimentele
europene sau politică [Link]și vorbeau limbi diferite, clujenii au știut să trăiască, să se
accepte, să conviețuiască și să își respecte reciproc valorile, într-un oraș care nu a aparținut
niciodată unei singure etnii, unei singure confesiuni sau unei singure categorii sociale. Astfel, cea
mai valoroasă și durabilă bogăție a „orasului-comoara” este, de fapt, această remarcabilă artă a
conviețuirii.
Astăzi, orașul Cluj-Napoca este reședința județului Cluj și capitala spirituală dar și economică
a Transilvaniei, un puternic centru academic, cultural, industrial și de afaceri din România, dar și
medical, un pol al diversității și multiculturalismului, unde trecutul, prezentul și viitorul
reprezintă suma identității și specificității locale. Printre alte instituții, găzduiește cea mai mare
universitate din țară, Universitatea Babeș-Bolyai, cu faimoasa sa grădină botanică. În 2015, Cluj-
Napoca a fost declarată  Capitala Europeană a Tineretului.

Capitolul III: Încadrarea în tipologia urbană

Ca obiect geografic, orașul poate fi definit ca un sistem teritorial, în care omul are mai multe
atribute, precum: factor consumator și [Link] sunt grupate, după natura lor în:
demografice, economice, geografice, istorice, administrative, sociale sau agregate.

Ca  dimensione numerică, conform recensământului din 2011, orașul Cluj-Napoca este situat pe

locul doi ,cu un număr de locuitori de aproximativ 324.576. În România, cea mai cunoscută
clasificare a oraşelor după criteriul numărului de locuitori reuneşte categoriile:

- oraşe foarte mici (sub 5000 loc.)

- oraşe mici (5000-25.000)
- mijlocii (25.000-100.000)
- mari (100.000 – 300.000)

7
 - foarte mari (peste 300.000)

Conform clasificării de mai sus,orașul Cluj-Napoca se situează în rândul orașelor foarte mari,
având peste 300.000 de locuitori.

Funcţia oraşului este şi criteriu de clasificare, dar şi indicator direct al dinamicii economice şi
sociale. Funcţia oraşului face subiectul economiei urbane şi a noii geografii economice.
Literatura de profil clasifică oraşele, într-un mod tradiţional, în următoarele categorii de
funcţiuni: industriale, administrativ-politice, culturale, de transport, turistice, comerciale,
militare, agricole şi complexe. Din acest punct de vedere,Cluj-Napoca,prin poziția și activitatea
sa,este un oraș european cu funcții complexe,constituind în permanență un centru de atracție
turistică, atât datorită monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei activități
cultural-științifice. Sectorul comerțului este cel mai dezvoltat, având înregistrate 6.389
[Link],Cluj-Napoca este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale,
industriale și de afaceri din România.

Ordonarea geografică a oraşelor după criteriul poziţiei are, dincolo de semnificaţiile intrinseci
ale distribuţiei altimetrice, pe zone climatice, riverane, administrative şi o relevanţă majoră în
explicarea specializării funcţionale, a atractivităţii turistice sau investiţionale şi în alegerea şi
adaptarea politcii de dezvoltare locală. După poziţia geografică se vorbeşte de oraşe litorale, de
câmpie, de deal şi podiş, de munte şi de contact între trepte de relief. Orașul Cluj Napoca este
situat în centrul Transilvanie, în zona central-vestică a României. În mare parte este înconjurat de
munți cum ar fi: Munții Apuseni, Platoul Someșan și Câmpia Transilvaniei, ca unitate geografică
fiind situat în depresiune.

Criteriul istoric centrat pe vârsta oraşului ar putea fi relevant cel puţin din două motive: pe de o
parte, diferenţiază categoriile de oraşe vechi,pe de altă parte, permite identificarea unor regiuni
cu vocaţie urbană localizate spaţio-temporal. Istoric vorbind, există oraşe de vârstă antică,
medievală, modernă şi contemporană. Municipiul Cluj-Napoca se încadrează în tipologia de oraș
medieval,conform istoriei orașului și a studiilor realizate de cercetători.

Din punct de vedere al criteriului administrativ, Cluj-Napoca este un oraș municipiu reședința de
județ.

8
Criteriul agregat lucrează cu o combinaţie de elemente – de la numărul de locuitori la funcţiile şi
înfluenţa regională a organismului urban, introducând câteva categorii urbane distincte: oraşul
propriu-zis, aglomeraţia urbană, conurbaţia, metropola şi megalopolisul. Cluj-Napoca este un
oraş propriu-zis deoarece este o concentrare umană care conturează în teritoriu un sistem
termodinamic şi informaţional deschis.

Morfostructura oraşului este caracteristica prin forma, structura şi textura ţesăturii urbane
determinate de evoluţia istorică, politica urbană, regimul proprietăţii, tradiţii şi modele
urbanistic-arhitecturale. Se deosebesc trei tipuri majore : rectangular, radiar-concentric şi mixt
polinclear şi mai multe tipuri derivate :liniare/biliniare, mixte, arborescente, [Link]-
Napoca fiind un oras ce are un plan radiar-concentric deoarece strazile principale sunt dispuse
concentric in jurul unui nucleu central,iar din acest nucleu se desprind alte strazi orientate radiar.

Conform ierarhizării funcționale și clasificării pe ranguri,Cluj-Napoca are statutul administrativ

de oraș municipiu reședința de județ ,fiind de rang 1.

Capitolul IV: Zonarea funcțională

Cluj-Napoca este împărțit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier.
Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu
măiestrie, în stilurile gotic și baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de
primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

Principalele zone care aparţin din punct de vedere administrativ municipiului Cluj-Napoca sunt :

Zona I – Centrală – limite str. Coşbuc, str. Clinicilor, P-ţa Lucian Blaga, str. Avram Iancu, P-ţa
Baba Novac, P-ţa Ştefan cel Mare, Pţa Avram Iancu, str. Cuza-Vodă, P-ţa Mihai Viteazu, str. I.P.
Voiteşti, str. Traian, [Link]ăbiilor, [Link]ă, str.Căii Ferate, P-ţa Gării, str. Mecanicilor, str. Emil
Racoviţă, str. Splaiul Independenţei, mal Someş paralel cu str. Dragalina – Cartier Dâmbu
Rotund – limite str. Valea Chintăului, str. Oaşului, str. Gării, str. Fabricii de Chibrituri, str.
Maiakovski, Valea Nadăşului

9
Zona II – Cartier Mărăşti – limite str. Traian Moşoiu, str. Năsăud, str. Inău, str. Progresului,
Calea Dorobanţilor, str. Teodor Mihaly, str. Sarmisegetuza, str. Dunării, str. Tulcea, str.
Streiului, str. Răsăritului, str. Fabricii, mal Somes, str. Oaşului, str. Traian, str. Iaşilor

Zona III – Cartier Gheorgheni – limite str. Calea Turzii, P-ţa Baba Novac, str. Str. General
Traian Moşoiu, str. Năsăud, str. Coastei, str. Inău, str. Teodor Mihaly, str. Sarmisegetuza,
Cartodrom, str. Alexandru Vaidavoievod şi străzile adiacente.

Zona IV - Cartier Mănăştur – limite Valea Gârbăului, Aleea Negoiu, Aleea Bâlea, str.
Frunzişului + străzi adiacente, Calea Mănăştur, str. George Coşbuc, str. Spalaiul Independenţei
de la Parcul Central,mal Someş – parcul Rozelor

Zona V – Cartier Grigorescu – limite [Link] Ioan, B-dul 1 Decembrie 1918, str. Gavril
Muzicescu, str. Mamaia, str. Dragalina, str. Eremia Grigorescu, str. Emil Racoviţă, str.
Mecanicilor, str. Maiakovski, valea Nadăşului,

Zona VI – Cartier Zorilor – limite str. Frunzişului, str. Gheorghe Dima, str. Mărginaşe, str.
Piezişă, str. B. P. Haşdeu, str. Clinicilor, P-ţa Lucian Blaga- str. Victor Babeş şi str. Republicii,
str. Avram Iancu, Calea Turzii, str. Eugen Ionesco + străzi adiacente,

Zona VII - Cartier Someşeni – limite str. Oaşului-B-dul Muncii, str. Fabricii, str. Răsăritului, str.
Streiului, str. Dunării, Calea Someşeni + străzile adiacente

♦Zone rezidențiale:

Mărăști este un cartier în Cluj-Napoca, situat în partea de nord-est a orașului. Denumirea

provine de la localitatea omonimă care a fost un important câmp de luptă în Primul Război
Mondial. Cartierul deține o primărie de cartier a municipiului Cluj-Napoca, aflată pe Str. Fabricii
nr. 4. Populația numeroasă a cartierului trăiește în blocuri de locuințe de 4, 8 , 10 sau chiar 14
etaje în unele locuri, dotate cu apartamente de 1, 2, 3, 4, sau mai multe camere, construite în
perioada 1970-1989. Printre cladirile importante ale cartierului se numara si : Universitatea
Dimitrie Cantemir - Facultatea de Științe Economice, Universitatea Babes Bolyai – FSEGA,
Consilul Județean Cluj, Iulius Mall.

10
Zorilor este un cartier al municipiului Cluj-Napoca, situat în sudul orașului. Cea mai mare parte
a populației cartierului locuiește în blocuri de locuințe de 4-10 etaje. În ultimii ani s-a dezvoltat
intens d.p.d.v. imobiliar partea sudică a cartierului (zona denumită și cartierul "Europa") sau la
sud de cartierul "Andrei Mureșanu" (cartierul Bună Ziua). Populația redusă a acestor zone are un
nivel de trai ridicat, ea locuind atât în vile individuale, familiale, modulare, cât și în vile
commune sau blocuri de locuințe cu 2, 3 sau mai multe apartamente, construite la comun.

Din categoria zonelor rezidențiale mai fac parte: Bună Ziua, Gheorgheni etc.

♦Zone industriale:

În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. Sectorul industriei

IT este reprezentativ la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacții
în domeniul IT, prin achiziționarea societății Astral de către UPC Europa și a societății Sistec de
către grupul RTC. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești
importante precum Ardaf , Brinel, Farmec, Jolidon , Napolact și altele. Societățile comerciale își
desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a
construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainață, domeniile
construcțiilor ș.a. Totodată, printre companiile multinaționale străine care și-au deschis
reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără Perfetti Van Melle, Puma, ECCO etc.

- Tetarom I, denumit și Tetarom 1 (prescurtare de la Transilvania Echipamente și

Tehnologii Avansate produse în România), este un parc industrial creat de administrația
municipiului Cluj-Napoca. Parcul a fost ocupat de ocupat de 25 de firme, creându-se
2.300 de locuri de muncă.
- TRC Parks este rețeaua de parcuri logistice și industriale clasa A ce oferă soluții
personalizate pentru companii din orice domeniu de activitate și necesită spații de
depozitare..TRC Park Cluj este localizat în Parcul Tetarom III din localitatea Jucu-
Herghelie, Cluj-Napoca.

♦Zona dotărilor social-culturale și centrul civic:

Teatrul Naţional “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca este cea mai importantă instituţie teatrală din
Transilvania si printre cele mai prestigioase din România. Spectacolul inaugural al Naţionalului

11
clujean a avut loc la 1 Decembrie 1919. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților
austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională Română, cea mai veche
instituție lirico-dramatică din România, Prima Operă Națională a țării. Teatrul Naţional din Cluj
este organizatorul o dată la doi ani a Galei Teatrelor Naţionale, destinată în viitor şi teatrelor
naţionale din Europa Centrală şi de Est.

Biserica Sfântul Mihail , Construirea bisericii parohiale a fost începută în jumătatea a doua a
secolului al XIV-lea, fiind probabil în strânsă legătură cu privilegiul Clujului din anul 1316, cel
care i-a conferit aşezării statutul de oraş. În biserica parohială Sfântul Mihail au fost ţinute
numeroase diete ale Transilvaniei premoderne şi au fost aleşi principi ai Trasilvaniei, cum ar
fi Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen.

Reprezentativ pentru oraşul Cluj-Napoca este şi Turnul Croitorilor, unul din puținele turnuri de
fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate și care s-a păstrat intact până în zilele noastre.

♦Zona de circulație și transport:

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități moderne
- structură stradală, echipamente pentru servicii publice. Transportul în comun se realizează pe
342 km din rețeaua de drumuri interne pe mai multe [Link] de taximetrie se dovedește a fi
de asemenea foarte performant. Pentru prima dată în România s-au introdus în circulaţie
autobuze electrice in municipiul Cluj-Napoca, fiind un eveniment în premieră naţională.

Municipiul Cluj-Napoca are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează,

lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători
cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în
centrul Transilvaniei.

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena).

Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-
Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitului european. De
asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9
European), privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică.

12
Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principalele din
România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent,
există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre).
Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești,
prin linii Intercity și Săgeata Albastră. În anul 2007 gara Cluj Napoca a fost tranzitata de 8
milioane de pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată
în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.

Clujul este deservit de un aeroport internațional, Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, amplasat

în partea estică a orașului,în cartierul Someșeni între strada Traian Vuia și albia râului Someșul
Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ
1.000.000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaționale.

♦Zona comercială:

Cele mai importante centre comerciale din municipiu sunt:

 Iulius Mall – inaugurat în 2007, în partea estică a orașului, cu o suprafață totală de

147.000 m², cuprinde 210 magazine, restaurante, hipermarketul Auchan,
cafeneaua Starbucks, cinematograful multiplex Cinema City cu 10 săli, food court cu 15 fast
food-uri, patinoar în aer liber sezonier, o parcare subterană și una terană cu un total de 2.200
de locuri. Mall-ul are peste 11 milioane de vizitatori/clienți anual.
 VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center) – inaugurat tot în 2007, în partea
vestică a orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproape 28 ha, are o suprafață
închiriabilă de 61.000 m², 200 de magazine și 2.500 de locuri de parcare. VIVO! Cluj-
Napoca atrage anual peste 9 milioane de vizitatori.
 Central – complex situat în centrul municipiului Cluj-Napoca, care a fost extins și
modernizat în 2008–2010, găzduind actualmente magazine de mici dimensiuni, majoritatea
ale unor companii autohtone. Cu o suprafață comercială de 20.000 m², el este vizitat de peste
5 milioane de clienți anual.
 Sora Shopping Center – este situat în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca din
perioada interbelică și a fost, pentru mult timp, unul dintre cele mai populare centre
comerciale ale Clujului. Complexul are 5.000 m², iar gradul de ocupare actual este redus.

13
 Winmarkt Someș (fostul Big) – este situat în cartierul Mănăștur, construit în perioada
comunistă și modernizat în ultimii ani. Are o suprafață de 7.800 m² și găzduiește un
supermarket, magazine de haine și încălțăminte, farmacii etc.

♦Zona spațiilor verzi :

 Parcul Iuliu Hațieganu (Parcul Babeș) - Realizat sub atenta observare şi îndrumare a
rectorului prof. dr. Iuliu Haţieganu, Parcul Sportiv, situat de-a lungul Someşului, în zona
de vest a municipiului Cluj-Napoca, se întinde pe o suprafaţă de 25 ha, oferind atât
tinerilor, în special studenţilor, cât şi altor persoane indiferent de vârstă, posibilitatea de a
face sport, mişcare sau pur şi simplu o plimbare în natură.

 Parcul Rozelor - este unul dintre cele mai „tinere” spații verzi din Cluj. Se află în
continuarea Parcului Sportiv Universitar Iuliu Hațieganu, fiind modernizat și inaugurat în
anul 2010. Parcul e străbătut de o pistă pentru biciclete și o pistă pentru role. Unul dintre
motivele pentru care parcul e îndrăgit de clujeni e diversitatea pe care o oferă, fiind
potrivit tuturor categoriilor de vârstă. Astfel, parcul dispune de un loc de joacă pentru
copii, iar amatorii de sport se pot bucura și de cinci aparate de fitness. În toamna anului
2012, în Parcul Rozelor s-a inaugurat un spațiu de aproximativ o mie de metri pătrați
transformat într-un skatepark. Spațiul e destinat patinatorilor pe role și bicicletelor
motocross, BMX, permițând organizarea unor competiții de mare anvergură. În ultima
perioadă, zona a devenit și mai atractivă în urma terasării anumitor porțiuni ale malurilor
Someșului Mic. Astfel, între Podul Garibaldi și Parcul Rozelor s-a creat o faleză de
promenadă, precum și o pistă pentru bicicliști.

 Plaja Grigorescu - ilustrează dorința comunității clujene de a-și apropia Someșul, această
„coloană vertebrală” a orașului Cluj-Napoca. De când a fost amenajată cu nisip, iar
spațiul verde din imediata apropiere a fost și el îngrijit, plaja a devenit una dintre cele mai
neconvenționale scene [Link] Grigorescu e mai mult decât o plajă destinată
relaxării la soare, e un spațiu redat comunității și o scenă urbană neconvențională

14
15
 Capitolul V: Analiza SWOT

PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI si RISCURI ALE

MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA
1) POZITIE GEOPOLITICA
Puncte tari: Puncte slabe:
-Situat în centrul Transilvaniei, Cluj-Napoca -Imposibilitatea extinderii pe orizontală a
se intinde pe o suprafaţă de 179,5 kmp, find municipiului datorită reliefului.
înconjurat de trei părţi de dealuri şi coline, aspectul lui -Dealurile Cetăţuia si Hoia, deşi oferă o panorama
îmbrăcând forma unei adevărate cetăţi. plăcută, împart oraşul in două, făcând greoaie
-Situarea pe râul Someşul Mic, fapt ce îi asigura traversarea acestora
necesarul de apă potabilă, cât şi de energie electrică,
aceasta din urmă fiind chiar exportată şi in alte judeţe.

Oportunitati Riscuri
- Extinderea zonei metropolitane - Numărul mare de baraje de acumulare construite
- Amplasarea autostrăzii Borş-Brasov la doar câţiva în amonte pe râul Someş, care s-ar putea fisura şi ar
km de municipiu. putea inunda oraşul.

2) VALORIZARE RESURSE UMANE, POPULAŢIE, FORŢĂ DE MUNCĂ

Puncte tari Puncte slabe
- Cel mai mare număr de absolvenţi de studii - Spor natural negativ
superioare din Regiune. - Cel mai mare număr de şomeri noi se înregistrează
- Existenţa unui număr mare de specialişti în toate în industria uşoară
domeniile
Oportunitati Riscuri
- Dezvoltarea de parteneriate şi colaborarea cu - Exodul masiv al forţei de munca în UE
universităţi de prestigiu din UE şi din SUA o dată cu integrarea în aceasta
pentru ca diplomele universităţilor clujene sa - Îmbătrânirea populaţiei
fie recunoscute şi în aceste state, iar absolvenţii lor să
fie compatibili cu cei străini pe piaţa muncii

3) INFRASTRUCTURA DE CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORT

16
Puncte tari Punte slabe
-Dotarea oraşului cu toate tipurile de căi de -Relieful deluros din împrejurimile oraşului, face
transport, cu excepţia celor navale foarte dificilă şi costisitoare construirea unei centuri
-Cluj-Napoca este traversat de magistrala rutieră ocolitoare.
E60(DN1): Bucureşti - Braşov - Cluj- Napoca - -Străzile înguste din zona centrală creează dificultăţi
Oradea – Budapesta – Viena în provizionarea magazinelor din centru.
Oportunitati Riscuri
- Devierea circulaţiei de tranzit din zona centrală a - Evitarea oraşului de către turişti datorită
oraşului pe trasee ocolitoare traficului aglomerat
- Continuarea procesului de modernizare a trotuarelor - Creşterea numărului de accidente rutiere în oraş
şi în cartiere

4) ÎNVĂŢĂMÂNT
Puncte tari Puncte slabe
- Construirea celei mai moderne şcoli cu - Neechivalarea studiilor făcute în
clasele I-VIII din Transilvania -Şcoala Generală România de către universităţile din
„Alexandru Vaida Voevod” nr. 24 străinătate
- Modernizarea celor mai multe săli de sport şi
construirea altora noi
Oportunitati Riscuri
- Prezenţa elevilor clujeni la numeroase olimpiade - Pe fondul scăderii natalităţii şi al îmbătrânirii
naţionale şi internaţionale şi situarea acestora printre populaţiei, scade continuu numărul de elevi
locurile fruntaşe
5) MEDIU

Puncte tari Puncte slabe

- Suprafaţa forestieră întinsă -Ineficienţă în colectarea deşeurilor menajere
- Devierea traficului greu prin zonele periferice ale
oraşului
Oportunitati Riscuri
- Atragerea investitorilor care folosesc tehnologii - Poluarea Someşului în amonte ( în Gilău)
nepoluante

Capitolul VI: Bibliografie si webografie

17
•Bibliografie:

1. Vlasceanu, Gheorghe. , Ianos, Ioan, Orasele Romaniei, Editura ODEON, Bucuresti, 1998

2. Dorin Alicu (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Editura Clusium, Cluj-

Napoca.

•Webografie:

1. [Link]

2. [Link]

3. [Link]

4. [Link]

18