UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘ TI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚ IE Ș I AFACERI

ADMINISTRAȚ IE PUBLICĂ

ETICĂ Ș I CORUPȚ IE ÎN ADMINISTRAȚ IA

PUBLICĂ

MUSCĂ CRISTINA, GR. 304

 BUCUREȘ TI, 2020

ETICA ÎN
ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ
Cu toate că legislaţia românescă în materie de combatere a comportamentelor corupte
este suficient de completă, normele care să încurajeze comportamente etice sunt relativ
puţine. Deşi s-au creat inclusiv instituţiile necesare pentru a impune legislaţia existentă,
aceste instituţii nu sunt în măsură să stimuleze comportamente etice decât indirect.
Măsurile legislative nu sunt capabile decât să sancţioneze comportamnentele care
deviază de la normele impuse şi doar indirect să încurajeze o conduită morală a
administratorilor publici.
Pentru a stimula în mod direct comportamente etice în administraţia publică, este
nevoie de exerciţiu direct. Codurile etice şi măsurile de management orientate către
implicarea administratorilor în procesul decizional reprezintă pârghii adecvate pentru a
impune moralitatea şi integritatea în sistemul administrativ. Codul etic reprezintă o
componentă de bază a sistemului educaţional în ceea ce priveşte etica în administraţia
publică, atât pentru a valida imperativele:
[Link],
[Link]ţă,
[Link] interesului public,
cât şi pentru a exprima idealurile serviciului public în aşa fel încât să regleze
comportamentul funcţionarilor publici. Legislaţia etică este în măsură să le arate
funcţionarilor publici ceea ce nu trebuie să facă însă, nu reprezintă un adevărat ghid pentru
aceştia decât indirect, neajutându-i să descopere care ar fi atitudinea potrivită în situaţii
diferite, ci doar sancţionând acele comportamente care se abat de la regulament.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul corupţie provine din latinescul coruptio, –
onis  şi din limba franceză (corruption), însemnând comportamentul unui funcţionar care, în
schimbul banilor sau al altor foloase necuvenite, tranzacționează atributele funcţiei pe care o
deține. La accepțiunea de mai sus, în concept mai intră depravarea abdicarea de la cinste sau
de la datorie.
 CORUPȚIA ÎN ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ
Pornind de la sensul comun al termenului corupţie, ca fiind o abatere de la moralitate
sau de la lege, corupţia reprezintă un comportament deviant de la anumite standarde sociale.
Corupţia este o activitate ilegală sau imorală prin care un individ, profitând de funcţia
publică pe care o ocupă, acţionează în vederea obţinerii unor beneficii sau avantaje
personale.
În practică putem identifica mai multe forme de corupţie în funcţie de consecinţe,
gradul de implicare a unuia sau mai multor funcţionari, sumele, avantajele implicate.

Clasificarea formelor de corupție în funcție de magnitudinea lor:

A.
Corupția individuală (mica corupție) - prin încălcarea sau aplicarea
incorectă a legii, se manifesta cel mai frecvent prin darea sau luarea de
mită, trafic de influență sau abuz de putere;

Corupția în acord cu legea (funcțională) - nu presupune în mod necesar

încălcarea legii, ci doar aplicarea sau interpretarea incorectă a legii;

Corupția împotriva legii (disfuncțională) - pretinderea de bani sau foloase

materiale de către o persoană publică pentru a favoriza un drept
persoanelor îndreptățite sau contra unui drept, persoanelor neîndreptățite;

Corupția extinsă - se distinge la organizațiile create pentru a dezvolta

practici corupte;

Marea corupție - corupție extinsă la nivel politic și este definitorie prin

calitatea făptuitorului (lideri politici, parlamentari, guvernanți și alții) și prin
valoarea prejudiciilor;

Conceptul de „captură a statului” - se manifestă prin grupurile/rețelele de

interese care influențează cu succes procesul decizional (de regulă la cel
mai înalt nivel) sau procesul legislativ, pentru propriile beneficii (privatizările
reprezintă un exemplu elocvent);

Corupția sistemică (endemică) - corupție extinsă la nivel de

autorități/organizații/sisteme, care protejează și/sau recompensează persoanele cu
comportament corupt și izolează și/sau penalizează persoanele cu un comportament legal, de
cele mai multe ori datorată punctelor slabe din organizație/sistem și poate lua forma
centralizată sau descentralizată (politică, a sistemului juridic, a sistemului educațional etc.).

B.
Luarea de mită  fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau
pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă
promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori
întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri  art. 289 din noul Cod Penal.

Darea de mită  promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în
condițiile arătate în art. 289 din noul Cod Penal  art. 290 din noul Cod P. Fapta de dare de
mită nu constituie infracțiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de
către cel care a luat mită

Trafic de influență  pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau

alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană
care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public şi care
promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori
să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească
un act contrar acestor îndatoriri  art. 291 din noul Cod Penal. d Penal.

Cumpărarea de influență  pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani

sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o
persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar
public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să
urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să
îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri  art. 292 din noul Cod Penal.

Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane  dispozițiile art.

289-292, 295, 297-300 şi art. 304 din noul Cod Penal privitoare la funcționarii publici se
aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care
exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în
serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175, alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane
juridice  art. 308 din noul Cod Penal.
 Un judecător a pretins și a primit de la un antreprenor executarea unor lucrări de construcție
la locuința personală, în schimbul adoptării unei decizii judecătorești favorabile într-un dosar în care
antreprenorul era acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată  luare de mită

Un inspector de resurse umane din cadrul unui ITM teritorial a acceptat o sumă de bani de la
un reprezentant al unei societăți comerciale pentru a nu fi sancționat în urma unui control prin care
s-au constatat abateri grave  luare de mită

Administratorul unei societăți comerciale oferă o sumă de bani unui comisar de la garda
financiară pentru a nu încheia un proces verbal pentru sancționarea unor abateri grave  dare de
mită

Un antreprenor promite unui funcționar public că în schimbul unei sume de bani să nu aplice
corecții financiare la procedurile de achiziții desfășurate în cadrul unui proiect finanțat din fonduri
UE nerambursabile  dare de mită

Un primar a pretins de la reprezentantul antreprenorului un procent din valoarea totală a

unor lucrări efectuate în beneficiul primăriei pentru a interveni pe lângă reprezentantul
Inspectoratului de Stat în Construcții pe care să îl determine să aprobe procesul verbal de recepție a
lucrărilor, deși lucrările nu au fost executate corespunzător  trafic de influență

La ocuparea prin concurs a unei funcții publice, un candidat oferă o sumă de bani unui
membru al comisiei de concurs pentru a interveni pe lângă membrii comisiei în vederea acordării
unei note mai mari decât a celorlalți candidați  cumpărare de influență
 CAUZELE CORUPȚIEI

Pentru ca prevenirea şi combaterea fenomenului de corupţie să fie eficientă, este

necesară concentrarea pe înţelegerea cauzelor profunde ale diferitelor manifestări ale actelor
de corupţie, precum şi pe găsirea unor metode de eliminare sau de diminuare a acestui
fenomen.

√ Un cadru legislativ incoerent şi insuficient, necorelat cu măsuri manageriale

eficiente care să reducă riscul de a ceda tentaţiilor corupţiei

√ Condiţiile de muncă Sentimentul de nesiguranţă a locului de muncă, promovarea în

funcţie pe baza criteriilor politice şi nu a celor profesionale sunt doar câteva din problemele
care necesită o soluţionare rapidă, astfel încât să se asigure un cadru de exercitare a funcţiei
publice liber de orice ingerinţe de ordin subiectiv - personal, ce ar favoriza fenomenul de
corupţie.

√ Lipsa transparenţei şi a comunicării în sectorul public Transparenţa, una dintre

premisele necesare asigurării unei administraţii eficiente, derivă din dreptul constituţional al
cetăţeanului la informaţie.

√ Existenţa unui anumit grad de politizare a administraţiei

√ Lipsa stimulentelor materiale şi morale

√ Atitudinea pasivă a cetăţenilor (lipsa unei societăţi civile active)

 EFECTELE CORUPȚIEI
Efectele corupției sunt extrem de multe, o analiza detaliata a acestora ar putea
constitui subiectul unui amplu material, astfel că ne vom rezuma la următoarele afirmații.
Fenomenul de corupție produce efecte nefavorabile foarte grave la nivel național și
transnațional, generând în final probleme deosebit de grave, în planul:

Social  lipsa de încredere în actul de guvernare și discreditarea politicilor publice

promovate, deficiențe ale sistemului juridic, scăderea nivelului de trai (acutizarea sărăciei și
a disparităților), scăderea calității serviciilor medicale, tensiuni sociale, etc.;

Politic  atentat la valorile democrației, lipsa concurenței politice și scăderea

stimulentelor morale de a participa la alegeri, etc.;

Economic  scăderea investițiilor în special a celor în infrastructură, îngrădirea

libertăților antreprenoriale, creșterea inflației, ineficiența colectării taxelor și impozitelor,
îndepărtarea investitorilor notabili, etc.;

Instituțional  ineficienta organizatorica și funcțională, birocrație, etc.;

PREVENIREA ȘI COMBATEREA
CORUPȚIEI
√ Completarea şi armonizarea cadrului legislativ prin adoptarea legii salarizării
funcţionarilor publici. Crearea şi implementarea unui sistem de salarizare a funcţionarilor
publici motivant, simplu şi transparent, care să reflecte activitea executată de aceştia şi care
să poată fi susţinut financiar, prezintă la ora actuală o importanţă majoră, contribuind în
mod semnificativ şi la diminuarea actelor de corupţie.

√ Restructurarea de fond a Corpului Funcţionarilor Publici prin dezvoltarea

unui corp profesionist de funcţionari publici, stabil şi neutru din punct de vedere politic,
care să elaboreze strategiile şi politicile privind managementul funcţiei publice, prin care să
contribuie la eficientizarea sistemului administrativ şi la îmbunătăţirea relaţiilor dintre
administraţie şi societatea civilă în concordanţă cu cerinţele referitoare la implementarea
acquis-ului comunitar şi integrarea în Uniunea Europeană

√ Selecţia riguroasă a funcţionarilor publici: Procesul de selecţie trebuie să aibă ca

finalitate atragerea în instituţiile publice a acelor funcţionari publici care se află cel mai
aproape de standardele de performanţă stabilite şi care au cele mai multe şanse de a realiza
obiectivele individuale şi organizaţionale.

√ Profesionalizarea şi pregătirea funcţionarilor publici Procesele de reorganizare

a instituţiilor administraţiei publice, procesul de descentralizare şi de consolidare a
autonomiei locale, aplicarea principiului subsidiarităţii, precum şi orizontul creat de noile
roluri ale administraţiei se pot realiza numai printr-o implicare crescută a funcţionarilor
publici şi, nu în ultimul rând, printr-o continuă perfecţionare a acestora

√ Schimbarea de fond a relaţiei cetăţean – funcţionar public prin accesul

cetăţenilor la informaţiile necesare şi prin acordarea posibilităţii de a sesiza operativ
disfuncţionalităţile.

√ Corelarea salariilor cu responsabilităţile funcţionarilor publici Introducerea

unui sistem de salarizare individual, corelat cu complexitatea muncii depuse şi cu
capacitatea persoanei de a o îndeplini.

În concluzie, corupția dezbină standardele de etica ș i integritate, din orice

instituție publică , și nu numai, iar prevenirea câ t și sancționarea ei devinde imperativă .
BIBLIOGRAFIE
1. [Link]
_combatere_coruptie.pdf - accesat in data de
08.12.2020
2. Parlagi Anton, Profiroiu Marius, Crai Eugen - Etică şi
corupţie în administraţia publică, Ed. Economică,
Bucureşti, 1999;
3. [Link]
opean-semester_thematic-factsheet_fight-against-
corruption_ro.pdf - accesat in data de 09.12.2020
4. Ivan Vasile Ivanoff – Deontologia funcţiei publice, Ed.
Bibliotheca, Târgovişte, 2008