ee PN re Brice ayUMFT Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes” in Timisoara Editura ,Victor Babes” Piata Eftimie Murgu 2, cam. 316, 300041 Timisoara Tel./ Fax 0256 495 210 e-mail: evb@[Link] [Link], Director general: Prof. univ. dr. Dan V. Poenaru Director: Prof. univ. dr. Andrei Motoc Colectia: MANUALE Coordonator colectie: Prof. univ. dr. Sorin Eugen Boia Rerefent stiintific: Prof. univ. dr. Petru Matusz UST Te ee cee hom tL as ISBN vol. VII: 978-606-786-083-2 © 2018 Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate. Reproducerea partial sau integrala a textului, pe orice suport, ard acordul scris al autorilor este interzisd si se va sanctiona conform legilor in vigoare.1, GENERALITATI Sistemul nervos central (systema nervosum centrale, cerebrospinal, nevrax) este componenta sistemului nervos situaté in canalul rahidian (maduva spinari) sin cavitatea neurocraniand (encefatu!) ‘Cuprinde 0 component somaticd (a vietii de relatie, cu activitate voluntard, constienta) si o component vegetativa (autonomé, cu o activitate inconstientd cu rolul de a regla activitatea organelor interne) ‘Componenta vegetativa a SNC cuprinde © component simpatic& gi una parsimpatica. ‘Componenta centrala simpaticd este situata in substanfa cenusie a cornului lateral al maduvei spinarii intre neuromerele (neuromer=segment embrionar al miduvei spinarit) C8-L2. Componenta centrali parasimpatic’ se grupeazi deasupra si dedesubtul componentei simpatice, in bulb, punte, mezencefal si miduva sacrata Deasupra centrilor intranevraxiali din trunchi si maduva intalnim ariile neurovegetative corticale precum si un complex de nuclei hipotalamici ce reprezinti centrii coordonatori ai intregului sistem nervos organovegetativ. istemul nervos central este alcituit din méduva spinirii (ce se dezvolta din portiunea inferioaré a tubului neural) si encefal (dezvoltat din portiunea superioara a tubului neural). La randul séu, encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Trunchiul cerebral este format din bulb, punte si mezencefal, El este concetat prin intermediul a 3 perechi de pedunculi cerebelosi (superiori, mijlocii si inferiori) cu cerebelul situat posterior. Diencefalul este situat intre mezencefal si emisferele cerebrale gi este aleatuit din talamus, metatalamus, hipotalamus gi epitalamus. Emisferele cerebrale in mumir de dowd (dreapté sisting) sunt despartite prin fisura interemisfericd. Sunt unite prin formafiuni de substanta alba interemisfericd (fibre comisurale). Ocup’ cea mai mare parte a cavitiii2. MADUVA SPINARII GENERALITATI Filogenetic, miduva spinarii (medulla spinalis) reprezint& cea mai veche component a SNC. Provine din porfiunea inferioara a tubului neural Reprezinta porfiunea nevraxului care difera cel mai putin de tubul neural primitiv. Este situaté in canalul vertebral fiind inveliti de cele 3 foite ale meningelui spinal. Nu ocupa in intregime canalul vertebral nici in lungime gi nici in kitime. Are aspectul unui cilindruaplatizat antero-posterior si urmeaz curburile coloanei vertebrale, Previnti doua intumescenfe, una cervical si una lombara, Este delimitata de o serie de santuri verticale in cordoane anterioare, posterioate si laterale Este format din substanfa albi la exterior si substanta cenusie in interior. Nu prezint& acelasi aspect in toate regiunile, fapt care permite recunoasterea nivelului la care s-a practicat secfiunea. Este irigati de un sistem arterial dublu cu origine embrionara feria, RAPORTURI (Tabelul 1) ‘Maduva spindrii este localizata in canalul rahidian in care vine in raport impreund cu meningele care o inveleste cu elementele constitutive ale acestui canal. Meningele este aledtuit din duramater, arahnoida si piamater. Dura mater spinali (dura mater spinalis) este 0 continuare @ durei mater craniene, Are forma unui tub, care se intinde de la nivelul giurii occipitale pana la nivelul vertebrei $2, unde se termind in fund de sac. intre durd si peretele intern al canalului vertebral se delimiteaza spatiul epidural (peridural) care confine plexuri nervoase gi fesut areolar. Sacul dural trimite lateral teci durale periradiculare care invelese radacinile nervilor spinali Arahnoida spinal (arachnoidea mater spinalis) este © membrana foarte subjire situat’ intre dura mater si pia mater. Trimite ca si dura mater prelungiri in jurul nervilor spinali. Pia mater spinala (pia mater spinalis; rahidiand) este 0 membrand contin care patrunde in sanfuri, inconjurd apoi rdicinile pe care le insofeste pana la iegirea din meninge. In portiunea lateral prezinté ligamentele dinfate (ligamentum denticulatum) care leaga maduva spinarii de inveligul séu dural Fiecare ligament situat in plan frontal are forma triunghiulard cu baza atagati de mduva spindrii la mijlocul spajiului dintre rédicina anterioara si posterioard si varful spre suprafaja interioard a durei mater. Ligamentele ancoreazi maduva de dura mater pe toatd intinderea sa. intre arahnoida si pia mater se giseste spatiul subaramnoidian ce confine LCR (liquor cerebrospinalis).Anterior se giisese discurile intervertebrale si fejele posterioare ale corpilor vertebrali, posterior lamele vertebrale, baza proceselor spinoase si ligamentele galbene, iar lateral baza proceselor articulare, pediculii vertebrali si giurile de conjugare Maduva este situatd doar in partes central a canalului rahidian gi se intinde de la nivelul giurii occipitale pind la nivelul celei de a 2-2 vertebre Jombare (L2). Fa nu ocupa in intregime canatul vertebral nici in Iungime $i nici in latime, Madava ramane independenta de miscarile coloanei si mu ajunge niciodata in contact cu perefii ososi inconjuratori, La nivel L2 se continua cu filum terminale. Tabelul I. Raporturile mitduvei spindrii RAPORTURI ~ discuri intervertebrale ANTERIOR - fata posterioar’ a corpilor vertebral ~lamele vertebrate POSTERIOR - ligamentele galbene ~ baza proceselor spinoase - baza proceselor articulare LATERAL - pediculii vertebrali - giurile de conjugare Limita superioar’ a miduvei rispunde planului care trece prin tuberculul anterior al atlasului, mijlocul apofizei odontoide si marginea superioard a arcului anterior al atlasului CONFIGURATIE EXTERNA Miaduva spinarii are aspectul unui cilindru aplatizat antero-posterior avand 0 lungime de aproximativ 45 em la birbati si 41 cm la femeie, cu un diametru transversal de 10-12 mm si unul antero-posterior de aproximativ 8 Urmand curburile coloanei vertebrale, ea nu are un traiect rectiliniu, ci va prezenta o curburd cervis posterior. ‘Are culoare albi mati si este relativ friabla aproximativ 30 de grame. La nivelul ei exist& doud intumescente, una cervical (intumescentia cerviealis), cealalt’ lombar’ (intumescentia lumbosacralis), acestea corespunzind emergentelor radicinilor plexului brahial respectiv convex anterior si o curburi toracplexului lombar. Datoritd acestor intumescente putem diviza maduva in 5 portiuni: = © porfiune superioari intinsé de la bulb Ia intumescenta cervical avind o lungime de 2 cm din care emerg primele 3 perechi de nervi cervical; = intumescenta cervical (umflitura cervicald) intinsé de la vertebra cervicali 3 (C3) pani la a doua vertebra toracali (72) eu aspectul unui fas lung de 10-12 em din care emerg ultimii 5 nervi cervicali si primul toracal; = © porfiune toracala (pars thoracica) situati intre cea de-a doua vertebra toracalé (2) si vertebra toracali 10 (10) din care emerg ultimii 11 nervi toracalis = intumescenfa lombard (umflatura lombara) avand o lungime de 7-9 om intinsa intre vertebra toracala 10 (10) si vertebra lombara 2 (L2) care cemite nervii care vor forma plexul lombar, care se continu in jos cu filum terminate; = conu! terminal sau comul medular. Datorita dezvoltarii inegale a coloanei vertebrale gi a maduvei spina care dup prima Tund de viata embrionara creste mai lent decét structurile coloanei vertebrate, va apare fenomenul de ascensionare aparenti a miduvei spindrii. fncepand din luna a 3-a de viaji embrionat lungimea miduvei si cea a coloanei in favoat ij accentueazi progresiv si care va duce la o lipsd de corespondenta intre neuromere si segmentele vertebrae, Ca atare rdacinile netvilor spinali initial orizontale in drumul lor spre giurile de conjugare corespunzitoare vor deveni din ce in ce mai oblice pe masurd ce coborim in canatul rahidian, iar ultimele vor avea un traicct aproape vertical gi vor constitu coada de cal (cauda equina) din jurul filurmului terminale. Pentru a stabili relatia dintre un neuromer (locul de origine a unei perechi de nervi rahidieni) si o anumiti vertebra, determinata prin palparea apofizei sale spinoase se utilizeaza legea lui Chipault. Conform acestei leg = in regiunea cervicala unei apofize spinoase X fi va corespunde neuromerul X+1; = in regiunea toracala superioard (T1-T5) unei apofize spinoase X fi va corespunde neuromerul X+2; - in regiunea toracald inferioard (T6-TI1) unei apofize spinoase X ii va corespunde neuromerul X+3; = la nivelul vertebrei toracale T 11 si sub ca se situea7 neuromerele lombare 3,4 si 5; = intre apofiza spinoasi T12 si apofiza lombara 2 (L2) se plaseazd neuromerele $1-85 si neuromerul coceigian. Asa de exemplu apofizei spinoase TS fi va corespunde neuromerul toracal 7, iar apofizei spinoase T 10 fi va corespunde neuromerul L1Filum terminale reprezint& 0 formatiune rudimentara care se dezvolti sub miduva spinarii, Acesta este un cordon care nu confine miduva fiind intins intre vertebra a doua lombara (L2) si baza coccigelui, avand o Iungime de aproximativ 25 em. Filum terminale este inconjurat de nervii cozii de cal gi prezinti doud portiuni: 0 portiune intradurala, care se intinde pénd la nivelul celei de-a doua vertebre sacrate ($2), si o portiune extradurala care se intinde pana la coccige. Maduva spinarii este delimitati de o serie de sanfuri verticale i cordoane anterioare, posterioare si lateral. Cordoanele anterioare (fimiculus anterior) sunt delimitate de sanful median anterior (fisura median’ anterioard; fixsura mediana anterior) si de santul lateral anterior (sulcus anterolateralis). Sanqul median anterior este situat in partea antetioard a miduvei spinarii, este ingust, adanc, dar nu ajunge pana la nivelul comisurii cenusii Sanful lateral anterior mu este un san} veritabil, el corespunde emergen(ei radacinilor anterioare. Cordoanele posterioare (fianiculus posterior) sunt delimita e tot de dowd sanfuri, si amume sanful median posterior (sulcus medianus posterior), cate reprezinta o simpla depresiune, un sept, ce uneste suprafata miduvei spindrii de comisura cenusie posterioard, gi cel de-al 2-Iea gant, sanul lateral posterior (sulcus posterolateralis) prin care patrund in miduva ridicinile posterioare ale nervilor spinali intre sanqul lateral anterior si sanful lateral posterior se delimiteaz de fiecare parte cordoanele laterale (finiculus lateralis). ‘in regiunea cervicala a miduvei spinarii se gseste sanful intermediar posterior (sulcus intermedius posterior), acesta avand rolul de-a separa fasciculele lui Goll (fasciculus gracilis) si Burdach (fasciculus cuneatus). Ridicinile anterioare (radix anterior-motoria) si posterioare (radix posterior sensoria) ale miduvei spinirii se unese, forménd 31 de perechi de nervi spinali care traverseazi dura mater: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrati si unul coceigian. Nervi sunt bine fixati la nivelul gaurilor de conjugare CONFIGURATIE INTERNA Maduva spindrii este formaté din substanta albi (substantia alba) dispusa la exterior si substanta cenusie (substantia grisea) in interior. Pe o secfiume in plan transversal (secfiune orizontalé tip) se poate observa ci substanfa cenusie are forma literei H_ sau de fluture si este inconjurata de substanja alba, intre ele gasindu-se substanja reticulata Pe sectiunile transversale mAduva nu prezint& acelasi aspect in toate regiunile, fapt care permite recunoasterea nivelului la care s-a practicat sectitinea, Variatile regionale sunt determinate de:1. rapoartele volumetrice dintre substanfa alba si substanja cenusie Substana alba are o dezvoltare maxima in regiunea cervicala determinata de prezenta la acest nivel a fibrelor serzitive care sosese din toate etajele medulare si a fibrelor motorii destinate tuturor etajelor subiacente. Substanja albi se reduce pe masura ce coboram ffcdnd loc substanfei cenusii; 2. aspectul si forma substanfei cenusii, care este mai bine dezvoltata la nivelul intumescenfelor; 3. situaia si numarul nucleilor din substanta cenusie; 4, modificirile de topografic a fasciculelor medulare, care apar sau se termina la nivele diferite in raport cu substanja cenusie de forma variabili, 5. modificarea aspectului morfologic exterior in functie de regiune. SUBSTANTA CENUSIE (substantia grisea) reprezinta suprapunerea unor segmente comparabile, numite miclomere. Ele cuprind un teritoriu numit metamer format din tegument (dermatom), muschi (miotom), vase, viscere, schelet. Metameria este bine conservata prin reflexe ale vie{ii de relatie, ce includ reflexele tendinoase, cutanate, segmentare ete. Prezinti dowd bare antero-posterioare care sunt unite printr-o portiune transversal ce poarta mumele de comisura cenusie. in mijlocul substantei ccenusii se gaseste canalul ependimar. Canalul ependimar (canalis centralis) se intinde pe toata hungimea maduvei spinirii, Reprezinti un vestigiu al cavitatii tubului neural car deschide in sus in ventriculul IV, iar in jos se intinde pnd in partea mijlocie a filumului terminale, Rareori canalul ependimar este permeabil pe toati intinderea sa, cel mai adesea find obliterat de neuroglia de tip ependimar care-I tapeteaza. Cele dou portiuni longitudinale prezintS 0 component motorie, anterioara si 0 componenti senzitiva posterioard, componenta motorie fiind situaté anterior de o linie orizontali care trece prin canalul ependimar, iar cea senzitiva gisindu-se posterior de aceastd linie. Atat componenta motorie cat gi cea senzitiva prezintd doua portiuni: 0 porfiune somatic si una vegetativa sittata inspre canalul ependimar. Zona vegetativa a miduvei se intinde de la un corm lateral la celélalt cuprinzdnd comisura cenusie. Confine neuroni visceromotori, situati in partea anterioard a portiunii intermediare, si neuroni viscerosenzitivi situafi in partea posterioard a portiunii intermediare. Intr-o sectiune transversali extremitatile barelor longitudinale poart& numele de coarne. Comul anterior (cornu anterius) are forma aproximativ patrulater avand contur festonat. Prezinta un cap si 0 baz situata spre zona intermedio- lateral. Nucleii comului anterior au aspectul unor coloane de celule somatomotorii inegal dezvoltate de-a lungul miduvei Distingem: = nucleul anteromedial (nucleus anteromedialis), care se intinde de la Cl la $4; = nucleul anterolateral (nucleus anterolateralis);= nucleul posterolateral (nucleus posterolateralis). Acesti muclei laterali mai putin dezvoltati decat cel anteromedial emit intre C1 si C4 fibre care vor constitui ridicina medulara a nervului accesor. - nucleul posteromedial (nucleus posteromedialis) mai pusin dezvoltat; = nucleul central al capului cormului anterior (nucleus centralis). Este prezent doar la nivelul intumescentelor cervicale gi lombare. Acesti- nuclei contin in structura lor celule radiculare anterioare somatomotorii avand sub control inervatia muschilor striati ai viefii de relatie Nucleii mediali sunt destinagi inervatici muschilor proximali ai membrelor si muschilor axiali, in timp ce nucleii laterali inerveaz’ muschii distali ai membrelor si muschii parietali ai trunchiului in fiecare nucleu celulele destinate extensorilor sunt situate pe un plan anterior in raport cu celulele destinate flexorilor ‘Comul posterior (cornu posterius) este mai alungit si mai subtire decat cel anterior, prezentind un cap, un col si 0 bazi. Capul cornului posterior este separat de suprafafa maduvei spinirii prin zona marginal Lissauer, in interiorul siugisindu-se stratul lui Waldeyer si 0 zond de substanti gelatinoasd, substanfa gelatinoasi a lui Rolando (substantia gelatinosa). Aceste dou elemente contin deutoneuronul sensibilitatii exteroceptive tactile grosiete sau protopatice (Ia nivelul substantei gelatinoase) si deutoneuromul caii sensibilitigii termoalgezice (la nivelul nucleului capului lui Waldey La nivelul bazei cornului posterior sunt situati nucleii lui S Clarke in portiunea mediald, si nuclei lui Bechterew inspre lateral, la nivelul acestoragisindu-se deutoneuronii cdilor _sensibilitatii proprioceptive inconstient. Zona intermediolaterala este 0 zona cu rol vegetativ care confine centrii vegetativi motori si senzitivi grupati in coloane, De la nivel toracal 1 (TI) pang la nivel lombar 3 (L3) avem 0 coloana intermediolaterala interna si © coloand intermediolaterali extern’ (columna__intermediolateralis- autonomica). Centrii_vegetativi simpatici ai maduvei spinarii sunt situati la nivelul coloanei laterale, care la nivel toracal formeazat comul lateral (cornu laterale) ‘Neuronii centrali ai simpaticului grupati la nivelul comului lateral isi trimit axonii (fibrele preganglionare) prin riddcina anterioard a nervului spinal gi prin ramura comunicanté albé pentru a face sinapse cu neuronii lanqului ganglionar simpatic paravertebral Centrii vegetativi simpatici sunt reprezentati de centrul: ~ _iridodilatator (ciliospinal Budge) intre C8 si T3;, - _ centrul cardioaccelerator intre TI si T4; = = centrii bronhopulmonari situafi intre T3 si TS; = = centri pilomotori, sudorali $i vasomotori intre T: - centrii splanhnici abdominali intre T6 gi L2; - centrii splanhnici pelvini localizati intre L1 gi L4. Coloana vegetativa medialé este situaté imediat in afara canalului ependimar. Celulele care compun aceasti coloané medial apartin tot simpaticului 12;Spre deosebire de centrii vegetativi simpatici, cei vegetativi parasimpatiei (nuclei parasimpatici sacrales) sunt prezenti doar la nivel sacrat, find reprezentati de: = centrul mictiunii; - centrul defecatieis - centri erectiei si ejaculirii (Fabelul 2), Fibrele preganglionare pardsese miduva prin nervii sacrafi din care se desprind sub forma nervilor splanhnici pelvini sau erectori si merg si faci sinapsa cu neuronii din ganglionul hipogastric. SUBSTANTA ALBA (substantia alba) La acest nivel intalnim o serie de cordoane - anterioate, posterioare si laterale - care confin fibre Iungi ascendente (centripete) gi descendente (centrifuge) cu dispozitie periferica, cit si unele fibre scurte de asociagie care leaga diferite segmente apropiate ale maduvei spindrii fara insi a o pirdsi, (Tabelele 3, 4 si 5) Tabelul 2. Centrii vegetativi IV SIMPATIC- CENTRII VEGETATIVE NIVEL, PARASIMPATIC Iridodilatator (ciliospinal 8-13 Simpatic Budge) Cardioaccelerator rier Simpatic Bronhopulmonari 13-75 Simpatic Pilomotori Sudorali 72-712 Simpatic ‘Vasomotori Splanhnici abdominali Simpatic Splanhnici pelvini Li44 Simpatic Mictiunii S24 Parasimpatic Defecatiei s2-s4 Parasimpatic Erectiei si ejacularit S284 Parasimpatic 10ibrele lungi au traiect vertical si conecteaz miduva cu encefatul sau asociaza intre ele mielomere situate la distanta Fibrele scurte realizeaza functia de centru reflex al miduvei spinarii ite in imediata vecindtate a substantei cenusii rele substanfei albe cu aceeasi origine, aceeasi terminatie si aceeasi functie ocupa aceeasi portiune din cordon. Originea fibrelor poate sa fie: ~ encefalied, fiind reprezentata de axoni ai unor neuroni din scoarfa cerebrala sau nucleii trunchiului cerebral care straibat nevraxul; ~ medulari find reprezentat& de axonii celulelor substangei cenusii a miduveis - extranevraxiald, fiind reprezentaté de axonii celulelor situate la nivelul ganglionului spinal Dupa functie fasciculele pot fi senzitive (ascendente), motorii (descendente) si de asociatie. Fasciculele sau tracturile senzitive sunt formate din fibre lungi verticale care conduc ascendent spre encefal sau structurile subiacente influxurile plecate de la neuronii ganglionului spinal Fasciculele sau tracturile motorii sunt formate din fibre hungi verticale ce conduc descendent influxurile nervoase de la encefal sau structurile subiacente spre celulele motorii ale maduvei. Fasciculele de asociafie sunt formate din fibre lungi, mijlocii sau scurte care condue ascendent sau descendent influxuri de la un mielomer la supra sau subiacente, Nu parisese miduva spingrii gi se impart in find sin miclomerel 3 categorii - homolaterale (tautomere) ce pleacd din substanta cenusie dintr-o parte si trec apoi in substanfa alba de aceeasi parte pe care o strabat atat ascendent cit si descendent = heterolaterale (heteromere) cu punct de plecare din substanta cenusi dintr- parte apoi cu. un parcurs ascendent sau descendent prin substana alba de partea opus - Dilaterale (hecatomere) cu. punet de plecare din substanja cemusie dintr-o parte cu un parcurs ascendent sau descendent prin substanga alli de aceeasi parte, dar si de partea opus, Cordoanele de substan{a alba se intind in tot lungul miduvei, dar au dezvoltare variabilé in functie de nivelul medular considera. 1Tabelul 3. Fascicule localizate in cordonul posterior FASCICUL, LOCALIZARE DIRECTIE, ROL Goll partea mediald a Sensibilitate proprioceptiva Zona cormu- comisurala Pierre Marie impul lui Westphal periferie si posterior porfiunea profinda a cordonului posterior Ascendenti (fasciculus gracilis) | cordonului posterior | AS°eNAERtE | constientd gi tactila epicritica Sensibilitate Burdach scious | pata laterals a | pronsoceniva cuneatus) cordonului posterior | A8cetdemth | tients gi tactila epicritica Serene | Tati ep ne Descendens | diertele eae (facicute milo sept dite septomarginalis) | median Semilunar (virgula | in maduva cervicala Schulte) sitoracala Litre (icone Superoaa porjmes | Descendens | dientele eae interfascicularis- | mijlocie a ale maduvei ssemilunaris) cordonului posterior jin maduva sacrati Triungistar median | medodoral | yey | ogee Gombaults Philpe | apropire nui | Decne | diferie cta posterior ale maduvel in maduva toracala Legaturi intre interiors Descendena | dientle eae ale maduvei Legaturi intre diferitele etaje ale maduvei 2Tabelul 4. Fascicule localizate in cordonul lateral FASCICUL TOCALIZARE_| DIRECTIE ROL. Spinotalamic lateral | Tnire spinocerebe- Sensibilitate (tractus los inerucigat si | Aseendentd | oer saigericd spinothalamicus) _| vestibulospinal lat. Spinocerebelos direct Sensibilitate (spinocerebelos Lateral de proprioceptiva osterior; Flechsig; | piramidal | imconstienta Tactasspinos |foemucigatsi | AP®EEOE | nent cerebellaris rubrospinal ‘runchi si membre asterior) inf ‘Spinocerebelos Sensibilitate incrueigat (spinocere- | + oral de proprioveptiva belos anterior, al ui | er tami ‘Ascendents | ieomstientl Gowers; tractus thea Portiune sup. spinocerebellaris ‘runchi si membre anterior) supetioare Vestibulospinal Medial de Mentinere lateral (tractus spinotalamic Descendenta | Mente vestibulospinalis) _| lateral Olivospinal ‘Anterior de (tractus olivo- spinocerebelos Decendenta Relatia intre oliva spinalis; Helweg); | incruci si miduva Piramidal merucigat | Medial de (corticospinal lateral; | spinocebelos ondenta | Motrcitate tractus cartica direct si posterior | Peseendem™ | votuntara spinalis lateralis) | de rubrospinal Rubrospinal ‘Anterior de Control migemr (@ractus rubrospi- | piramidal Descendenti | automate si tonus nalis; von Monakow) | inerucisat muscular Tectospinal lateral (acts teciaspinats | Atti @e | yscendents | Oculocettogire lateralis: Lowenthal) m Control fonus muscular Reticulospinal lateral | [Link] de , | Faciliteazi reflexe (actus reticulo- Desvendenti tectospinal lateral medulare de spinalis lateralis) cextensie si poli- sinaptice Spinotectal (races Ascendemta | Tllex de orientare spinotectalis) spinovizuali Spinoolivar (tractus ccadonag | Lant neuronal spinoolivaris) Ascendenti |< inocerebelos Spinovestibular Mevanism de con (iractus spinovesti- Ascendenta. | trol al tonusului ular muscular BTabetul 5. Fascicule localizate in cordonul anterior FASCICUL | LOCALIZARE | DIRECTIE ROL Spinotalamic inte anterior (tractus 4. | Sensiblitare vestibulospinal si. | Ascendenti i spinothalamicus | Vestbulosp protopatica anterior) Piramidal direct (corticospinal anterior Turk i | Lateral de fisura | gg | Comanda Bames, tractus median | escendenta | ysculatura axial anterioars corticospinalis anterior) Vestibulospinal | Anterior de | sentnerea anterior tractus | spinotalamie Deseendents | Mentines vestibulospinalis) | anterior echilbrulut Reticulospinal sara Control muscular antsrion (actus | Fe ET got | Descendent | inhibi referee reticulospinalis) medulare Tectospinal anterior | Posterior de (tractus tectospi- | spinotalamic Descendenta | Oculocefalogirie nalis; Lowenthal). | anterior Versantl medial) Ascendenti_| Stabileste legituri Fundamental at cornu si intre diferite etaje anterior pind Ia | Gescendenti, | ale miduvei faja sa lateral VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII Madnva spinarii este irigata de un sistem arterial dublu cu origine embrionara diferita, Acest sistem dublu este repreentat de un sistem de vase paralele cu axul miduvei, care este format din arterele spinale anterioare gi posterioare cu provenient& din artera vertebrala, si un sistem de vase transversale simetrice cu dispozitie metamericd, acestea formind arterele radiculare. intre cele doua sisteme vasculare exist anastomoze multiple. Arterele spinale (rami spinalis) sunt in numar de 4, din care dou anterioare si doud posterioare. Arterele anterioare se unese si formeazi trunchiul spinal anterior ce se angajeaz in fisura mediand anterioara i se termina la nivelul vertebrelor CS gi C6. Cele doud artere posterioare sunt reunite prin anastomoze, formand cercuri perimedulare si coloane vasculare. 4Arterele radiculare (rami radiculares) urmeari radacina nervilor spinali in gaura de conjugare. ‘Maduva este foarte bine vascularizati la nivelul intumescenfelor la acest nivel existind artera intumescenfei cervicale si artera intumescentei lombare. Venele sunt dispuse la fel ca gi arterele, sub forma a doud sisteme ‘vasculare, si anuume un sistem intramedular si un alt sistem perimedular. Venele spinale anterioare (v. spinales anteriores) si cele posterioare (v. spinales posteriores) constituie 0 refea perimedulara ce insoteste ridacinile Ele drenea7i in plexul venos vertebral intern anterior (plexus venasus vertebralis internus anterior) si plexul venos vertebral intern posterior (plexus venosus vertebralis internus posterior) situate in spatiul epidural. Plexurile prezinta anastomoze bogate pe fafa posterioara a corpilor vertebrali. APLICATH CLINICE Leziunile medulare pot fi de natura traumatic’ sau netraumatic’ Cele de natura traumaticl survin cel mai freevent in urma accidentelor de circulate, de obicei in cadrul politraumatismelor. Cele de natura netraumaticd sunt urmarea unor tumori (intramedulare, subdurale sau extradurale), infectii, inflamatii sau degenereseente ale discurilor vertebrale. ant insofite de tulburiri motorii (cu diminuarea migedrii-pareze, sau abolirea cé=plegii), senzitive (hipo, hiper sau anestevic) gi tulburiri vegetative, in funetie de localizare gi gravitate in functie de timpul de actiune al agentului patogen distingem sindroame de compresiune medulara lenta si acuti, iar din punet de vedere al extinderi leziunitransversale, sindroame complete si incomplete. in cazul migcisilor forte ale coloanci vertebral ce apar in deformirile artrozice (boali articular cronicd de tip deformant) existente, asperitifile esoase pot leza miduva, fiind la originea accidentelor acute sau mielopatilor. fn regiunea cervical. miduva este mai putin expusi compresiunii datorita lirgimii canalului, Cu interesarea substanfei cenusii Comul anterior este afectat in boli ca: poliomielita (reprezinta o afectiune virali a neuronilor motori), scleroza lateral amiotrofica (caracterizata prin degenerarea fasciculelor piramidale si a celulelor motorii din coamele anterioare ale miduvei), Clinic se remare& sindromul de neuron motor (central si periferic), cervicartrozi. Interesarea sa produce paralizie flasc’ (paralizie insotiti de sedderea tonusului muscular), atrofia segmentului interesat (Scddere in volum, urmare a unor tulburari metabolice locale sau generale sau a unor tulburari trofice si care corespund functional unot scdderi a activitatii), areflexie (absenja reflexelor, urmare a imposibilitatii transmiterii impulsurilor nervoase de-a lungul arcurilor reflexe), 15Leriunile iritative ale comului anterior se manifesta prin fasciculati musculare (contracfi ale fasciculelor musculare), ‘Vascularizatia bogati a coarnelor anterioare explica interesarea lor mai frecventi in neuroinfecti. ‘Afectarea cormului posterior produce dureri paroxistice metamerice. Afectarea comisurii cenusii se manifest printr-o disociere de sensibilitate, ca in cazul siringomieliei, caracterizata prin pierderea sensibilititi termoalgezice si tactile epicritice si profunde. Cu interesarea substanfei albe Afectiunile medulare ce intereseazi cordoanele anterolaterale ale miduvei afecteazi_motilitatea voluntard, sensibilitatea _proprioceptiva inconstienté precum si sensibilitatea termica si dureroasa, Interesarea cordonului posterior duce la pierderea_ sensibilitati profunde constiente si tactile epicritice cu conservarea sensibilititii termice si dureroase aga cum se intémpla in tabes. Cu interesarea substanfei albe gi cenus Leziunile mixte intereseaza atat substanfa cenusie cat si substanta alba a maduvei fiind urmarea miclitelor (inflamatie a maduvei de etiologic infectioasi, alergicd, toxicd sau traumatica), afectiunilor _vasculare degenerative, compresiunilor traumatice sau de alti naturi. Ele se pot manifesta sub formi de hemisectiuni laterale, anterioare sau posterioare sau prin sectiuni medulare, Acestea din urma evolueaza in doi timpi: 0 fazi de soc ‘medular urmata de una de automatism medular. Faza de soc medular ce dureaza aproximativ 6 saptémani se manifesta printr.o paralizie subiacenta (dedesubt) leziunii cu abolirea tuturor reflexelor, anestezie cu. limité neti Iezionala, retentic urinard, incontinent’ vericalé. gi fecala (lips de control a sfincterelor). In faza de automatism medular reflexele devin vii, apare automatismul sfineterelor, iar motiltatea voluntard este abolit Cu interesare vascular Comparativ cu hemoragia cerebral cea intramedulard este rard, interesénd mai ales substanja cenusie. Cauza cea mai frecventa a hematomieliei este traumatic sau mai rar prin ruperea unei malformatii vasculate. ‘Malformafiile vasculare medulare reprezint o cauza destul de rari a compresiunilor medulare, Simptomatologia acestor malformatii este dati. de suferinja maduvei consecutiva tulburarilor circulatorii Venele si mai ales anomaliile lor sunt responsabile de aparitia hemoragiilor extramedulare, subdurale gi subarahnoidiene posttraumatice. 16TRUNCHIUL CEREBRAL GENERALITATI Trunchiul cerebral, portiunea encefalului ce leagi miduva spindrit de emisferele cerebrale, este format din trei portiuni. Acestea sunt: = bulbul (medulla oblongata; etajul bulbar), portiunea inferioard, care ia nastere din miclencefal; = puntea lui Varolio (pons; etajul pontin; etajul protuberantial), portiunea mijlocie care provine din metencefal; = mezencefalul (mesencephalon; etajul _mezencefalic) superioara cu originea in vezicula a 3-a cerebrala. Fiecare dintre aceste 3 portiuni comunicd cu cerebelul printr-o pereche de pedunculi cerebelosi, inferiori, mijlocii si superiori Pe faja posterioara 2 veziculelor cerebrale 4 si 5 se va forma fosa romboida (fossa rhomboidea), din care va lua nastere mai térziu ventriculul IV (ventriculus quartus), care comunica pe de o parte cu restul cavitifilor nevraxului, pe de alté parte cu spatiile subaraknoidiene, Pe suprafala exterioari a trunchiului cerebral se remarcd originile aparente ale ultimilor 10 perechi de nervi eranieni portiunea RAPORTURI (Tabelul 6) Tabelul 6. Raporturite trunchiului cerebral Lima [-csteuttitat | sana butbopntn | = dinteleaxisuui |, Tunshiol aerial - + cireumferinfa osoa- dia giuril occipitale noidian pontine cistemei = apofiza bavilara - ventriculului IV + lobulii amigéalieni = ventriculului IV TTama pairulateri a sfenoidului. cisterna ambiens Poston | oi cerca “esrb (Confuentsuborah _reumferins ose nodian i ca a gar ccptale noida) ta ae ~ area atantoocsptl mettle, catrat | stout csoat | -peduncai “rer hea giurii occipitale = lobulul floculus al cerebelului cerebelosi mijlocii ~ fanta lui Bichat. v7CONFIGURATIE EXTERNA Trunchiul cerebral are forma unui trunchi de con aplatizat antero- posterior cu baza mare in sus. Lungimea sa este de aproximativ 9 cm, reparti- in mod egal celor trei componente ale sale, bulbul, puntea si mezencefalul, Trunchiul cerebral prezinté o fafa anterolaterald si o fata posterioard BULBUL RAHIDIAN, portiunea inferioard a trunchiului cerebral, este Gelimitat de maduva spinirii de o zoni usor strdmtata numit coletul bulbului situata pufin dedesubtul decusatiei piramidale (decussatio pyramideum) si putin deasupra emergentei primalui nerv cervical, iar de punte este separat prin santul bulbopontin (sulcus bulbopontinus), care nu are existenfa reali decat pe fata anterioara si pe feele laterale, din care emerg ridacinile nervilor cranieni Vi, deasupra piramidei bulbare, VII si VIII deasupra olivei bulbare. Faja anterolaterala este divizata in dowd parti simetrice de fisura ‘median anterioara (fissura mediana anterior; sanful median anterior), care in porfiunea sa mijlocie prezinta decusatia piramidala Mistichelli, De-o parte si de alta a fisurii mediane se gisesc piramidele bulbare (piramis medullae oblongatae) despirtite spre lateral de olivele bulbare (oliva) prin sanful preolivar (sulcus anterolateralis;colateral anterior), in care igi are originea aparenta nervul cranian XII. Posterior de olivele bulbare este situat santul rettoolivar (sulcus retroolivaris) si o portiune ingusti din cordonul lateral Deasupra olivelor bulbare se giseste foseta supraolivard, de unde ies nervii cranieni VII si VIIL. Posterior de cordonul lateral se intalneste sanful colateral posterior (sulcus posterolateralis), la acest nivel avandu-si origina aparenti nervii eranieni IX, X si XT. Fafa posterioard a bulbului prezintd doud portiuni distinete, una inferioara si alta superioar. Porfiunea inferioaré sau extraventricular’ miisoara sub un cm si se seaman cu mAduva spinirii, Accasta prezinta sanful median posterior (sulcus medianus posterior) care este mirginit de fasciculele lui Goll, situat medial gi Burdach situat lateral, terminat in sus la nivelul obexului, intre fasciculele lui Goll si Burdach se gaseste sanful intermediar. Fasciculul lui Goll va forma piramidele posterioare care se termina printr-o proemiinent numita clava, La nivelal porfiunii superioare sau ventriculare cordoanele se separa fntre ele, formand astfel membrana tectoria, care acopera ventriculul IV. La nivelul bulbului si al puntii se giseste planseul ventriculului IV, plangeu care are 0 forma de romb prezentind un triunghi inferior bulbar si un triunghi superior pontin. Triunghiul bulbar este format la randul sau din alte trei triunghiuri sau aripi. Prima aripd este aripa alba intend (trigonum hypoglossale; triunghiul hipoglosului) care se prezinté ca o proeminenta rotunjtd transversal, de form triunghiulard cu baza in sus gi varful la nivelul unghiului inferior al ventriculului, Prezinta o creasti ventriculard care imparte aripa intr-un versant medial, care este in raport cu nucleul nervului cranian XII, si intr-un versant lateral in raport cu nucleul intercalat Staderini, Lateral aripa alba interna este marginit de un san numit sulcus limitans. 18Cea de-a doua aripa este aripa cenusie (fovea inferior; triunghiul ‘vagului) care are baza orientata in jos. Congine nucleul dorsal al vagului. AL treilea triunghi sau aripa alba extema (area vestibularis) corespunde nucleilor Deiters, Schwalbe i Bechterew si are baza orientati in sus. Aripa albi externd este stribituti transversal de 0 serie de fascicule reliefate care pleacd de la tija calamusului spre unghiul lateral all fosei romboide. Aceste fascicule prezinta striile acustice gi pot fi urmarite pan in dreptul tuberculului auditiv. PUNTEA (Protuberanfa), portiunea mijlocie a trunchiului cerebral, are Ja fel ca si bulbul o fafa anterolaterala si una posterioard, Fafa anterolateral prezinta sanul bazilar (sulcus basilaris; sanful median anterior) in care se giseste trunchiul bazilar. De-o parte si de alta a sanfului bazilar sunt situate piramidele pontine, care sunt traversate de sanquri paralele care se continua la nivelul pedunculilor cerebelosi mijlocii (pedunculus cerehellaris medius). La nivelul piramidelor pontine igi are originea aparenti nervul cranian V, cu cele doud radicini: lateral radacina senzitiva (radix sensoria), medial ridicina motorie (radix motoria). Fafa posterioard a punt este vizibila doar prin ridicarea cerebelului si sectionarea pedunculilor cerebelosi, Aceasti fafa corespunde segmentulti superior al planseului ventriculului TV (triunghiul pontin), care prezinta trei zone, dupa cum urmeazi: = 0 zona interna numiti eminentia teres; - 0 zona mijlocie care poartd numele de foveea superior; = 0 zona extern Median, existd un sang care continua in sus tija calamusului Eminentia teres reprezint& o proeminen{a rotunjité, care se continua in sus printr-un cordon numit funiculus teres. Ambele formatiuni sunt procminenje intraventriculare date de nucleul nervului abducens, care este ocolit de primul genunchi al nervului facial (colliculus facialis). wweea superior corespunde nucleului motor al trigemenului (V), fapt care justificd gi denumirea de foseta trigememutui data de uni autor Zona extern corespunde portiunii superioare a ariei vestibular. Deasupra fosetei superioare, in partea laterald a triunghiului pontin se afla o zona de culoare mai inchisi, numité locus coeruleus, unde se terming ridacina superioard a nervului trigemen. MEZENCEFALUL, portiunea superioard a trunchiului cerebral nu are superior o limita net. Anterior el este rau delimitat, avind ca limite superior diencefalul, lateral tracturile optice, iar posterior marginile superioare ale coliculilor evadrigemeni superiori. Inferior mezencefalul este separat de punte prin sanful pontopeduncular, mai putin evident posterior. Fafa anterolateralé este format in portiunea anterioard de cei doi pedunculi cerebrali (pedunculus cerebri) care diverg superior delimitdnd intre ei spatiul interpeduncular (fosa interpedunculard), care conjine corpii mamilati (corpus mamillare). Pe linia mediand este situat tuber cinereum, acesta find 0 zona cenusie de la care porneste tija hipofizara (infimdibulum). fn porfiunea inferioaré, pedunculii cerebrali sunt inconjuraji median de 19perechea a Ill-a de nervi cranieni, iar Tateral de perechea a TV-a de nervi cranieni, care vine de pe fata posterioard a trunchiului cerebral Fafa posterioara prezinta lamina evadrigemina (lama cvadrigeminala) formata de coliculii evadrigemeni superiori si inferior (colliculus superior; inferior), care se continua lateral cu brajele conjunctivale superioare, respectiv inferioare (brachium colliculi), care ajung la corpii geniculati laterali, respectiv ‘mediali, Coliculii evadrigeminali sunt despartiti de un sant eruciform constituit dintr-o portiune orizontala, care separa coliculii superiari de cei inferior, si 0 portiune vertical, care separa coliculii din stanga de cei din dreapta, portiunea vertical avand 0 componenti anterioard largité pe care se aseazi epifiza (glanda pineala) Coliculii cvadrigemeni superiori sunt mai voluminosi decdt cei inferiori CONFIGURATIE INTERNA Trunchiul cerebral este format la fel ca si miduva spindrii_ din substanfa cenusie dispusd in interior si substanga alba formati din fascicule de axoni dispusi in jurul substanfei cenusii, Spre deosebire de substanga albi. a maduvei unde dominanta este orientarea longitudinala a fasciculelor, la nivelul trunchiului cerebral se observa: numeroase fascicule cu orientare orizontala, Substanta cenusie prezint& trei categorii de formatiuni reprezentate de nucleii nervilor cranieni, nucleti proprii ai trunchiului cerebral si formafia reticulata, SUBSTANTA CENUSIE prezinti 0 veritabili schimbare fata de substanfa cenusie din miduva, schimbare realizata de 4 factori cauzali: - — decusatia piramidala; = decusatia senzitiva; = fibrele orizontale sau arciforme si = dehiscenfa canalului ependimar cu formarea ventriculului IV. Aceste patru fenomene determind: 1. decapitarea coarnelor anterioare si separarea lor in dow coloane motorii prin incrucigarea tracturilor piramidale, coloanelematorii find reprezentate de coloana capului cornului anterior si coloana bazei cormului anterior; 2. sectionarea coamelor posterioare, care are ca urmare formarea a dou coloane senzitive, una care corespunde bazei cornului posterior, alta care corespunde capului comului posterior; secfionarea coloanelor cemusii in sens transversal prin traiectele orizontale ale unor fascicule care are drept consecin{a fragmentarea sa in mici mase de nuclei, 4. deplasarea posterioard a substantei cenusii, Nucleii ce reprezinta prelungirea coamelor anterioare si posterivare se etaleazi pe planseul ventriculului IV. Practic vor lua nastere 0 serie de nuclei izolati dispusi in coloane longitudinale cate 6 de fiecare parte, doui motorii, dou viscerale si dou senzitive. 20NUCLEH NERVILOR CRANIENI corespund celor 4 tipuri functionale: somatomotori, visceromotori, viscerosenzitivi i somatosenzitivi. Se mai numesc si nuclei echivalenfi. Aceasté denumire le este atribuiti deoarece au un corespondent medular pentru nervul spinal, reprezentat de substana cenugie a cornuluti anterior, lateral sau posterior al miduvei spinirii Diferenjiem dou’ coloane motorii, doud coloane senzitive si dowd coloane vviscerale, (Tabelul 7) 0 coloana motorie deriva din capul cornului anterior si confine: - mucleul ambiguu (IX, X, X1), = mucleu! motor al facialului (VID) si - nucleul motor al trigemenului Nucleul ambiguu (nucleus ambiguus) este situat in bulb, fiind format de jos in sus de mucleii motori ai nervilor accesor (XI), vag (X) si glosofaringian (IX), Se intinde de la nivelul decusatiei senzitive pana la extremitatea superioara a olivei. Nucleul ambiguu este format din celule mari multipolare a ciror axoni vor forma componenta motorie a nervilor IX, X gi XI. Traiectul intranevraxial al axonilor care pirisesc nucleul ambiguu este catacterizat de dispozitia in bucli. Apar la suprafaga in sanful retroolivar. Activitatea nucleului ambiguu este controlata de fibre de otigine corticala care sosese din scoarfa motorie a lobului frontal prin fasciculul corticonuclear. Tabelut 7. Nucleii nervilor cranieni Prima ~ Nucleul ambiguu (IX, X, X1) ~ Nucleu! motor al facialului (VII) COLOANE = Nucleul motor al trigemenului (V) MOTORIT [= A dows _Nucteit motor i nervilorcranieni IK, IV, VI, coloana | motorie - Nucleul cardiopneumoenterie (X) - Nucleu! sativator inf, (IX) Viscero- | - Nucleul salivator sup. (VII bis) COLOANE | toric | - Nucleul lacrimomuconazal (V, VII) VISCERALE - Nucleii pupilari (0) = Nucleul median (central) al lui Perlia (IT) Visco ~ Nucleul dorsal al vagului (X) Ventral | - Nucteul senzitiv al trigememutui (V) COLOANE - SENZITIVE | porsata Nucleul solitar (VII bis, IX, Tuberculul acustie (VII) 2Nucleul motor al facialului (nucleus facialis) este situat in punte, in porfiunea anterolateral a treimii inferioare a punfii fiind destinat inervatiei muschilor mimicii, Traiectul intranevraxial al nervului facial se caracterizeaza prin raporturile cu nucleul abducensului. Axonii facialului contureazi nucleul VI (genunchiul facialului) $i determin’ pe plangeul ventriculului IV proemi- nena eminenfei teres. Apare la nivelul fosetei supraolivare. Conexiunile nucleuhui facial se realizeaza cu scoarfa motorie a lobului_ frontal prin intermediul fasciculului corticonuclear (geniculat) precum gi cu nucleii motori ai sistemului extrapiramidal, al céror rol este de a dirija activitatea reflexa, automati a muschilor fefei. Nucleul motor al trigemenului (nucleus motorius trigeminalis) este numit si nucleul masticator deoarece inerveazi motor muschii masticatori Este un mucleu de talie micd situat profund i deasupra mucleului faciatului Axonii nucleului masticator se grupea7d intr-un fascicul relativ compact ce apare la suprafafa punfii la limita dintre faja anterioard a punjii si fata anterolateral a pedunculului cerebelos mijlociu, Nucleul masticator este controlat prin fibre sosite de la scoarta motorie a lobului frontal. ‘Acesti muclei sunt situagi lateral si profund. Axonii plecati din acesti nuclei descriu un traiect intranevraxial in bucla si apar pe suprafafa bulbului gi puntii (originea aparenta), lateral de nervii coloanei somitice. Teritoriul lor de inervatie este reprezentat de musculatura derivati din arcurile brahiale, fiecare din ei constituind nervul unui anumit arc brahial: trigemenul este nervul primului arc, facialul inerveaz arcul II, glosofaringianul inervea7 arcul II, vagul inerveaza arcul IV. Cealaltd coloand motorie isi are originea in baza corului anterior gi confine nucleii motori ai nervilor eranieni = IM (oculomotor); = IV (trohlear); - VI (abducens); = XII (hipoglos). Nucleul hipoglos (nucleus hypoglossalis) este situat in etajul bulbar si inerveaz muschii limbii, Se proiecteaza in aria medial a aripiialbe interme de pe planseul ventricular. Fibrele care pardsese mucleul apar la suprafafa bulbutui la nivelul san{ului preolivar. Nucleul abducens (nucleus nervi abducentis) este situat in punte, in treimea sa inferioara fiind destinat muschiului drept extern. Nucleul VI este conturat de traiectul intranevraxial al facialului (genunchiul facialului) motiv pentru care eminentia teres mai poartd si denumirea de coliculul facialului Axonii nucleului abducens apar la suprafafa trunchiului cerebral in. santul bulbopontin imediat deasupra piramidei anterioare 2 bulbului. Nucleu! abducens primeste fibre ale motricititii_voluntare prin fasciculul corticonuclear, precum si fibre de la nivelul coliculilor evadrigemeni superior si inferiori ce asigurd reflexele optico, oculogire si acustico-oculogire. Asocierea sa cu nucleii perechilor III, IV, XI precum si cu componenta vestibulara a perechii VIII permite realizarea reflexclor oculocefalogire si vestibulo-oculogire. 2Nucleul trohlear (nucleus trochlearis; patetic) este situat in etajul mezencefalie caudal de mucleul oculomotorului la nivelul coliculilor cvadrigemeni posteriori, Trohlearul este singurul nerv cu originea aparenta pe fata posterioard a trunchiului cerebral. Inerveaz4 mugchiul oblic superior gi are aceleasi conexiuni centrale cu nervul oculomotor. Nucleul oculomotor (nucleus oculomotorius; oculomotor commun) este situat in etajul mezencefalic si inerveaz muschii drept superior, drept inferior, rept intern, oblic inferior si ridicator al pleoapei superioare, Este constituit dintr-un complex de nuclei intins pe verticala de la comisura alba posterioara pana deasupra nucleului IV la nivelul santului orizontal ce desparte coliculii evadrigemeni superiori de cei inferiori. Conexiunile corticale sunt realizate cu scoarfa lobului frontal, precum si cu scoarja ariilor vizuale ale lobului occipital. O serie de alte conexiuni sunt realizate cu tectul mezencefalic, nucleii vestibulari, nucleii acustici, formatia reticulata Acesti nuclei rman plasafi in apropierea planului median, imediat sub plangeul ventriculului IV sau in apropierea fefei posterioare a trunchiului cerebral, Axonii plecati de la nivelul lor apar pe fata anterioara a trunchiului cerebral (cu exceptia trohlearului), in imediata apropiere a planului median. La petiferie ei se distribuie musculaturii derivate embriologic din somitele cefalice (muschii limbii) si din somitele preotice (muschii extrinseci ai globului ocular), motiv pentru care aceasti coloand mai este denumiti si coloana somitica. Cele dous coloane viscerale sunt reprezentate de coloana viscero- motorie de la nivelul portiunii antetioare a zonei intermediolaterale, si de coloana viscerosenzitiva, din portiunea posterioara a zonei intermediolaterale. Coloana visceromotorie confine: - mucleul cardiopneumoenteri, atasat nervului vag (X); + mucleul salivator inferior (nucleus salivarius inferior), atagat nervului glosofaringian (IX); = mucleul salivator superior (nucleus salivarius superior) anexat intermediarului lui Wrisberg (VII bis): - mucleul lacrimommuconazal atasat nervilor trigemen (V) si facial (VID; = nucleii pupilari ai lui Edinger Westphall (nucleus oculomotorius accessorius) atasati nervului oculomotor (III); - nucleul median (central) al lui Perlia atasat nervului oculomotor (IIN), ‘Nucleul cardiopneumoenteric este situat in etajul bulbar. Corespunde centrului vital ce asigura functia cardiorespiratorie gi digestiva. Fibrele preganglionare ce pirdsese nucleul cardiopneumoenteric urmeaz4 traiectul nervului vag si a ramurilor acestuia pentru a face sinapsi cu fibra postganglionara in ganglionii plexurilor periviscerale si intramurale din torace si abdomen. In acest fel parasimpaticul vagal controleazd motricitatea esofagului, bronhiilor, stomacului si intestinului. Inhib& activitatea contractila a inimii, Determind secretia glandelor gastrice, duodenale, intestinale ca gi secretia hepaticd si pancreaticd, Determina vasodilatatie in teritoriul periferic sihipotensiune arterial 23Nucleul salivator inferior asigurd secretia glandelor parotide flind situat in etajul bulbar. ‘Nucleul salivator superior este situat in punte si asigurdsecretia glandelor submaxilara si sublingual Nucleul lacrimomuconazal asigurd secrejia lacrimal si a mucoasei foselor nazale fiind situat in punte, imediat sub plangeul ventricular, lateral de eminentia teres si medial de complexul nucleilor acusticovestibulari ‘Nucleii pupilari ai lui Edinger Westphall, in numar de 2 sunt situati in mezencefal si sunt destinafi acomodarii si contractiei pupilare. Extremitatea cranjali, mai voluminoasi a acestui mucleu este responsabili de realizarea reflexului fotomotor. Extremitatea caudald a nucleului este sediul reflexelor de convergent si de acomodare cristaliniand la distangi. Aferentele reflexului fotomotor sosesc la retind prin bandeleta opticd, tree fara sinapsi prin corpul geniculat medial, ajung prin braful conjunctival superior la coliculii evadrigemeni superiori de unde sunt proiectate pe polul cranial al nucleilor lui Edinger Westphal. Aferenta reflexului de acomodare (convergenta) este asigurati de conexiunea complexului nuclear al perechii III cu scoarfa lobului occipital dupa ce fibrele retiniene au fost proiectate pe scoarta cerebrala. Pentru ambele reflexe eferenta este aceeasi, Fibrele preganglionare urmeazi traiectul perechii a IlI-a pana in orbitd, trec in ramura destinati oblicului inferior din care ajung prin rdacina motorie a ganglionului ciliar (oftalmic) la acest. ganglion. Fac sinapsi cu celulele ganglionare, apoi _fibrele postganglionare se distribuie prin nervii ciliari scurfi la sfineterul pupilar carui contractie asigura iridoconstrictia, respectiv muschiul ciliar a c&rui contractie asigura acomodarea cristalinului. ‘Nucleul median al lui Perlia este un nucleu impar, median situat in ‘mezencefal ce intervine in convergenta globilor oculari. Coloana viscerosenzitiva ia nastere din portiunea posterioard a zonci intermediolaterale. Este reprezentati de nucleul dorsal al vagului (nucleus dorsalis nervi vagi) situat in etajul bulbar. Nucleul dorsal constituie terminatia fibrelor viscerosenzitive care sosese de la ganglionii jugular, plexiform sau de Ja ganglionii plexurilor periviscerale sau intramurale, Nucleul asigura receptia interoceptiva din sfera viscerala toracoabdominala si face posibila realizarea reflexelor cu punct de plecare interoceptiv prin conexiunile sale cu nucleii visceromotori si somatomotor. Coloanele senzitive in numir de dou’ deriv una din baza corului posterior, iar cea de-a doua din capul cornului posterior. Coloana senzitiva ventral cuprinde nucleul senzitiv al trigemenului situat in etajul pontin de la care pomese doua radacini: o radicind ascendenti spre mezencefal destinata sensibilitajii proprioceptive a muschilor masticatori si pielosi si o ridicind descendenti spre bulb destinatd sensibilititi superficiale termice gi duretoase. Coloana senzitiva dorsali contine: = nucleul solitar (nucleus solitarius); = tuberculul acustic 24Nucleul solitar (sau mucleul tractului solitar) este mucteul de terminatie senzitiva si senzoriala a nervilor intermediar al lui Wrisberg (VII bis), glosofaringian (IX) si vag (X) si este situat in etajul bulbopontin, Cele 2/3 superioare ale nucleului primese prin nervii VII bis si IX excitatile gustative de la mucoasa linguala si sunt denumite nucleul gustativ a lui Nageotte Tuberculul acustic cu originea nervului vestibulocoblear (VID, nerv compus dintt-o ramuri acustici cu originea in mucleii cohleari si o ramurd vestibulara cu originea in nucleii vestibular ai lui Schwalbe, Deiters si Bechterew. Nucleii vestibulari sunt situati la nivelul aripiialbe exteme de pe plangeul ventri- culului IV. Conexiunile nucleilor vestibulari sunt deosebit de importante pentru realizarea reflexelor de orientare si de echilibru. Aferentele nucleilor vestibulari vin de la componenta vestibulara a perechii a Villa si de la cerebel. Eferengele sunt destinate cerebelului, miduvei spindrii si trunchiului cerebral. Nucleii acustici sunt muclefi de terminatie a axonilor protoneuronilor acustiei din ganglionul fui Corti. Aferenjele nucleilor acustici sunt reprezentate de axonii protoncuronilor acustii. Eferenjele urmeazi traiecte in functie de nucleul de origine, NUCLEI PROPRIL Al TRUNCHIULUI CEREBRAL au functii proprii si ma constituie origini sau terminatii ale nervilor cranieni, Reprezinta relee pe caile descendente extrapiramidale gi cerebeloase, cu exceptia nucleilor lui Goll, Burdach si von Monakov, si sunt diferiti de la etaj la etaj (Tabelul 8), Nucleii proprii bulbari sunt reprezentati de: 1, nucleii lui Goll (n. gracilis), Burdach (n. cuneatus) si von Monakov (n. cuneatus accessorius), care fac parte din calea proprioceptiva constientd si care sunt situafi in portiunea posteroinferioara a bulbului, Nucleul lui Burdach este situat lateral de nucleul lui Goll in timp ce nucleul lui von Monakov de talie mai micd este situat posterolateral de nucleul lui Burdach. Cei 3 nuclei reprezinta deutoneuronul cdii proprioceptive constiente. Eferentele nucleilor lui Goll si Burdach se indreapta spre talamus in timp ce eferentele nucleilor ‘von Monakov contribuie la realizarea conexiunii dintre bulb gi cerebel. Tabelul 8, Nucleii proprit Nucleli proprit Nuclei proprit Nucleli proprii bulbari pontini mezencefalici T. Nucleul fui Goll, | 1. Nucleul puntiz T. Nucleul rosur Burdach, von | 2. Oliva pontind 2. Substanja neagra Monakov 3. Nucleul corpului | 3. Nucleul comisural 2. Olivele bulbare si} trapezoid Darkschewitsch paraolivele 4, Nucleii pontini ai_—_| 4. Nucleul interstitial Cajal 3. Nucleii bulbari ai | formatiei reticulate | 5. Nucleul interpeduncular formatici Gudden reticulate 6. Coliculii evadrigemeni anteriori 7. Coliculii evadrigemeni posteriori 252. olivele bulbare si paraotivele (n. olivaris inferior, n. olivaris accessorius medialis et posterior), situate pe faa laterala a bulbului, reprezen- tind un releu intre cerebel si maduva spinarii, Sunt intalnite si sub mumele de complex olivar. Olivele sunt situate pe fata anterolaterald a bulbului si posterior si lateral de piramidele bulbare unde formeaza o proeminenta de aproximativ 1 cm indltime. Pe sectiuni transversal au aspectul unor potcoave a céror concavitate este indreptati posterior si cdtre linia median a plangeului ventri- cular, Fiecare oliva este flancati de o parte si de cealalté de catre o formatiune discoidali mumiti paraoliva, Distingem o paraoliva laterala si una mediala. Olivele bulbare reprezinta 0 veriga important a circuitului reverberant extrapiramidal actionat prin mecanism de feed back. Ea stabileste legdturiintre sistemul extrapiramidal si cerebel, cu rol in reglarea tonusului muscular sia tonusului postural 3. nucleii bulbari ai formatiei reticulate (veri mai jos) Nueleii proprii pontini sunt reprezentati de: 1. nucleii punfii (nuclei pontis), mici mase ovalare de talie mick raspandite in portiune anterolateral a punti. Prezenfa acestor nuclei ca si a fibrelor lor eferente realizeazi dispersarea i fragmentarea in mici fascicule a aii motorii principale care coboara prin piciorul pontin. Fibrele cu origine in acesti muclei se icrucisea7a pe linia mediana si trec in pedunculii cerebelosi mijlocii indreptandu-se spre cortexul cerebelos, Aferenjele nucleilor punfii sosese de la scoarja cerebrald prin fibrele corticopontine denumite dupa aria corticala de origine fibre temporopontine, frontopontine si patietopontine. Bferenfele nucleilor pontini se grupeaz4 in mici fascicule transversale ce se incrucigeaza pe linia mediand si tree prin pedunculii cerebelosi mijlocii spre scoarfa cmisferului cerebelos opus. 2. otiva pontina; 3. nucleul corpului trapezoid situat in treimea inferioard si laterala a punfii. Primeste fibre de la nucleii acustici din partea opus si trimite fibre in Temniscul lateral. 4, Nucleii pontini ai formatiei reticulate (vezi mai jos). ‘Nucleii proprii mezencefaliei sunt mult mai bine individualizati si au structurd, functii si conexiuni mult mai complexe. Sunt reprezentati de: 1. mucleul rosu (rucleus ruber), care se giseste la nivelul mezencefalului sub lama cvadrigeminala si posterior de substanfa neagra. Structural nucleului rosu i se disting dou portiuni: © portiune antero- superioar’, parvocelulari ce formeaz’ neorubrum si poriune postero- inferioar’ ce formeazi paleorubrum. Paleorubrum reprezinti un releu de control al tonusului muscular pe calea extrapiramidala, in timp ce neorubrumul este dispus pe calea descendent extrapiramidala cu origine corticali. ‘Nucleului rosu it revin funcfii importante in coordonatea si realizarea distributiei tonusului muscular sub control cortical si sub controlul centrilor extrapiramidali superiori. Are acfiune inhibitorie asupra tonusului muscular, 26actiune confirmata prin rigiditatea prin decerebrare care apare in sectiunile mezencefalice care trec pe sub nucleul rosu. 2. substanfa neagré (substantia nigra Sommering, sau locus niger) situati in portiunea anterolateral a mezencefalului, cu rol in reglare migcirilor automate asociate celor voluntare. Se intinde pe toatd inalfime mezencefalului si are pe sectiunile transversale formi semilunaré cu concavitatea orientati posterior. Denumirea se datoreaza intenselor pigmentari ale celulelor sale, Substanfa neagrd este considerati cao parte a sistemului extrapiramidal, cu rol in reglarea migcdrilor automate asociate miscarilor voluntare gi cu rol in mecanismul de reglare a tonusului muscular. 3. nucleul comisural Darkschewitsch un nucleu de talie mica prezent la nivelul extremititii superioare a mezencefalului, Primeste aferente vestibulare, nigrice si palidale. Din el pleacd tractul mezencefalospinal ce intra in constitujia fasciculului longitudinal medial (bandeleta longitudinal posterioara de asociatie) 4, nucleul interstitial Cajal (n, interstitialis) situat deasupra nucleului nervului oculomotor, aparfinand sistemului oculogir gi in legaturd cu fasciculul longitudinal medial; 5. nucleul interpeduncular Gudden (n, interpeduncularis) situat anterior de substanja neagri si in legatura cu rinencefalul si tractul tegmental central 6, coliculii evadrigemeni anteriori (tuberculii evadrigemeni anteriori) Constituie impreuni cu coliculii inferiori acoperigul mezencefalului sau tectum. Structural se caracterizeaza printr-o alternanta de straturi de substanfa alba si de substanga cenusie. Coliculii evadrigemeni anteriori coordoneaza migcarile conjugate ale globilor oculari si ale capului, ca si miscarile reflexe ale trunchiului si membrelor, care au ca punet de plecare un excitant optic. Coliculii evadrigemeni intervin si in realizarea miscdrilor sinergice verticale, de ridicare si de coborare a globilor oculari 7. coliculii cvadrigemeni posteriori (tuberculii_evadrigemeni posteriori) Au o structuri mai simpli. La suprafaja prezintd un strat de substanfa alba ce se continua cu substanfa albi a brafului conjunctival posterior. Stratul profund este format din substanjé cenusie care constituie nucleul cenusiu al coliculilor evadrigemeni inferiori Coliculii cvadrigemeni posteriori constituie un centru al reflexelor acustice, ird a interveni in percepfia acustis FORMATIA RETICULATA (formatio reticularis) reprezinta 0 refea de fibre si neuroni prezenti in toate etajele trunchiului cerebral pe care-1 depaigeste atit in sus trecdnd in diencefal cat si in jos trecénd spre maduva. Fibrele nervoase ale acestei formatiuni se inerucigeazé majoritatea pe linia mediana a bulbului. In general fibrele sunt scurte conectind din aproape in aproape diferitele grupari neuronale, dar acest Iucru nu exclude realizarea ‘nor cai lungi care depagesc limitele trunchiului cerebral 27Aglomerarile de neuroni formeaza nucleii formatiei prezenti in toate etajele trunchiului, Nucleii au in general o talie mica, Formatia reticulata are rol esenfial in transmiterea influxului nervos, dar are gi rol facilitator sau inhibitor coordonand mecanismul de veghe-somn. Coordoneazi nuclei nervilor cranieni avind rol in reglarea functiilor vegetative. Controleaza starea de veghe si mecanismul somnului. Constituie modulatorul cantitativ al informatiilor calitative asupra cArora are efecte inhibitoare sau facilitatoare, Datorité numarului mare de neuroni si de sinapse realizate in formatia reticulata viteva de conducere a influxului nervos este foarte mica, Din punct de vedere functional formatia reticulatd poate fi impargité in 3 sectoare: ~ activator (facilitator) ascendent bulbopontomezencefalic cu numeroase aferente senzitivosenzoriale si avand rol in intrefinerea starii de veghe; = activator (facilitator) descendent mezencefalopontin cu efect facilitator supra cailor motor, = inhibitor descendent bulbar care joaci un rol inhibitor prin tractul reticular spinal anterior. Nuclei bulbati ai formatiei reticulate sunt reprezentati de nucleii rafeului, nucleii dorsali, nuclei calotei si nucleul lateral al bulbului. Nucleii pontini ai formatiei reticulate se impart in nuclei mediani, dorsali si in nuclei ai calotei pontine. in sfargit la nivelul mezencefalului formatia reticulata este prezenti ‘mai ales la nivelul portiunii laterale a calotei mezencefalice. SUBSTANTA ALBA (Tabelul 9) cuprinde patru categorii de ci si anume: ~ ci ascendente; : ociatie si Caile ascendente sunt reprezentate de cli care provin din miduva spinirii, si cdi cu origine in trunchiul cerebral. ‘ile descendente sunt reprezentate de ci piramidale cu origine side c&i extrapiramidale cu origine corticala sau subcorticalé, Caile de asociafie sunt grupate intr-un tract tegmental central si un fascicul longitudinal medial. ‘Tractul tegmental central (tractus tegmentalis centralis; tractul central al calotei) este constituit din fibre care provin de Ia talamus, hipotalamus, de la coliculii evadrigemeni si de la nucteul royu. Acesta strabate trunchiul cerebral si se termina la nivelul olivelor bulbare. Fasciculul longitudinal medial (fasciculus longitudinalis medialis; bandeleta longitudinala posterioara de asociatie) este un veritabil canal vertical medial situat intre diencefal i miduva spindrii, grupdnd fibre ascendente, descendente gi fibre intermucleare. Caile cerebeloase sunt reprezentate de fibre arciforme exteme si interne si de fibre dentorubrice. 28Fibrele arciforme externe (arcuatae externae) sunt directe situate posterior si incrucisate situate anterior. Plecate din nucleii lui Goll si Burdach ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori cerebeloasi. brele arciforme interne (arcuatae internae) sunt fibre la nucleul dinfat si scoarfa inerucigeaz4. Conecteaza oliva bulbard cu nucleul dinfat si scoarja cerebeloasd prin intermediul pedunculilor cerebelosi inferiori Tabelul 9. Cai la nivelul trunchiului cerebral cH Origine Destinafie 1. staie tn trunehi ‘Trunchi cerebral anziteazi Ascendente | Cai senzitive 2, wanzit Maduva spinitii trunchiul 3. spre etajele sup. 1. de tranzit, lungi ce mu fae statie in TC 2, scurte din TC Descendente | Cai piramidale | Corticala scendente | Cai piramidale | Cortical “fotinate maduvel 3. origine sup TC ce se termind in TC Cai Corticala/ Nucleii echivalenti extrapiramidale | Subcorticala Coamele ant, MS Talamus Hipotalamus iv ft De asociage | Tastteemental | Coal Olivele bulbare central cevadrigemeni Talamus Nucleul ros Fase. longitudinal Diencefal Maduva spindrii medial Fibre arciforme Cerebeloase | Fre 2 Nucleii Goll gi Burdach Pedunculii cerebelogi inf., nucteul dina scoarfa cerebeloasi Fibre arciforme interne Olivele bulbare Nucleul dinjat, scoarfa cerebeloasi Fibre dentorubrice Cerebel Nucleu! rosu 23VASCULARIZATIA TRUNCHIULUI CEREBRAL Arterele apartin sistemului vertebral, Artera vertebral (artera vertebralis) se uneste pe fata anterioara a punfii cu artera vertebrala de partea opusi, forménd astfel artera bazilari (artera basilaris) la nivelul marginii superioare a etajului pontin, Din artera bazilard emerg dowd artere cerebrale posterioare, care comunicd cu sistemul carotidian prin arterele comunicante posterioare (artera communicans posterior). Arteta bazilaré 3 trunchiului cerebral ramuri ce pot fi imparfite in ramuri anteromediale, laterale si posterioare, Venele puntii si ale bulbului formeazi plexuri superficiale care se vars in sinusurile adiacente si comunicd liber cu venele longitudinale ale maduvei spinarii, Venele din mezencefal se varsi in vena bazala APLICATII CLINICE Trunchiul cerebral este sediul a mumeroase reflexe somatice si vegetative cu caracter vital, a c&ror atingere prin factori patogeni variafi duce 1a afectarea lor. In clinicd patologia trunchiului cerebral este complex, in functie de topografia lezionald extra sau intranevraxiala de etiologie vasculara, tumorala, toxic’, infeotioasd, traumaticd. Se produc sindroame de trunchi cerebral cu simptomatologie caracteristicd etajului interesat, dominata de paralizit izolate sau grupate ale nervilor eranieni Aparitia tulburirilor de deglutitie, ale ritmului cardiac gi respirator in cursul traumatismelor ctaniene semnificd atingerea trunchiului cerebral prin leziuni hemoragice, simptom de mare gravitate in evolutia si prognosticul comelor posttraumatic. Trunchiul cerebral poate fi comprimat prin tumori de vecinatate, tumori de lob temporal, de unghi pontocerebelos, de ventricul IV sau de cerebel. Jn sindroamele alteme sunt afectate ambel (ntr-o jumatate paralizia unui nery cranian, iar in jumatatea opusi o paralizie Gatorati. incrucisiriipiramidale din portiunea inferioar’d a bulbuhi Cunoseand reparttia nucleilor cranieni in trunchi putem localiza leziunea in bulb, punte sau mezencefal, Interesarea formatici reticulate duce la aparitia tulburdrilor de constienjé. Coma reprezinté 0 stare de pierdere a constienfei cu pistrarea functiilor vegetative, mai mult sau mai pugin perturbate. Comele se clasificd in 5 grade, de la gradul I (superficiala) Ia gradul V (depasita), 30PEDUNCULII CEREBELOSI GENERALITATI Sunt sase cordoane de substanta alb care fac legatura fntre trunchiul cerebral si cerebel. Sunt dispusi sub forma a trei perechi simetrice care unese cerebelul cu cele trei etaje ale trunchiului cerebral. Pedunculii cerebelosi sunt constituiti din fibre de substanta alba celulipete sau celulifuge ce conecteazi scoarja cerebelului sau nucleii cerebelului cu axul cenusiu medular, nucleii bulbari, protuberanfiali gi mezencefalici Pedunculii cerebelosi superiori (pedunculus cerebellaris superior) si inferiori (pedunculus cerebellaris inferior) incadreaza ventriculul IV. intre pedunculii cerebelosi se gseste hilul cerebelului PEDUNCULII CEREBELOSI SUPERIORI RAPORTURI Cei doi pedunculi superiori, drept si sting, unese cerebelul cu mezencefalul. Se intind de la cerebel la fata dorsali a peduncutilor cerebrali La origine sunt situafi un pic deasupra si induntrul pedunculilor cerebelosi inferioti, La iesirea din cerebel incruciseaz’ faja dorsalé a pedunculilor cerebelosi inferiori. Se dirijeaza oblic in sus, inainte si induntru. Se apropie tot mai mult de Tinia median pentru ca in final sa se piarda pe fafa dorsala a mezencefalului dedesubtul coliculilor evadrigemeni posteriori CONFIGURATIE EXTERNA Pedunculii cerebelosi superiori prezinté doud fete, anterioar’ si posterioard si douit margini, externa si intern Fata anterioara prezintd dow portiuni, externa si interna. Porfiunea extern este aderenti la pedunculul cerebral. Aceasti portiune se continua prin substanfa reticulata a calotei trunchiului cerebral Portiunea interna este liber, concava $i incadreazi lateral ventriculul IV. Fata posterioard este in raport cu cerebelul care o acoperd. ‘Marginea externa rispunde sanfului lateral al istmului mezencefalic, ‘Marginea interna are raporturi in porfiunea sa superioara cu valyula lui Vieussens. Dedesubtul valvulei rspunde lui locus coeruleus. 31Tabelul 10, Conexiunile pedunculilor cerebelosi Pedunculii ‘Aferenfe Bferenfe cerebelosi Fase, dentorubrie Superiori Fase Glculocerebelos Fase, dentotalamic ase, Gowers Fasc. cerebelovestibular Mijlocii Fibre pontovercbeloase Fibre cerebeloreticulare Fibre tectopontocerebeloase Fase. Flechsig Fase. olivocerebelos bel Inferiori Faeroe tos | Fase. cerebeloolivar Fase. reticulocerebelos CONEXIUNI (Tabelul 10). Aferentele sunt reprezentate de: ~ _ fasciculul reticulocerebelos venit de la mezencefal; - fasciculul Gowers, ce mu trece exact prin pedunculii cerebelosi superiori, dar fi inconjoard, Eferenfele sunt reprezentate de: - _ fasciculul dentorubrie; = fasciculul dentotalamic; ~ fasciculul cerebelovestibutar. ‘Cea mai mare parte a fibrelor pedunculilor cerebelosi superiori se incrucigeaza in calota pedunculara la nivelul coliculilor evadrigemeni inferiori edesubtul nucleului rosu constituind comisura sau decusatia PEDUNCULII CEREBELOSI MIJLOCIL RAPORTURI Pedunculii cerebelosi mijlocii (pedunculus cerebellaris medius) nese cerebelul cu puntea. Fata de punte sunt situati la nivelul unui plan oblic in jos si induntra ce trece la un centimetru inafara nervului trigemen. Directia lor este oblicd, inainte, induntra si in sus, Fafa superioaré réspunde unghiutui pontocerebelos. CONFIGURATIE EXTERNA Sunt cei mai voluminosi si ctesc in volum pe masurd ce se apropie de punte, Prezinti 4 fele: anterioara, posterioard, superioara si inferioara, Fafa anterioara este convexa si priveste in afara, Fafa posterioard pare a intra rapid in substanfa alba a Fafa superioara este inclinata in jos, in afard si inapoi Fafa inferioard este aproape orizontald. cerebelulu 32CONEXIUNI (Tabelul 10), Aferentele sunt reprezentate de: ~ fibrele pontocerebeloase; = _ fibrele tectopontocerebeloase; Eferenfele sunt reprezentate de: - fibrele cerebeloreticulare PEDUNCULII CEREBELOSI IN FERIORI RAPORTURI Pedunculii cerebelosi inferiori unesc cerebelul cu bulbul rahidian, La origine sunt situati intre pedunculii cerebelosi superiori situati inauntru si pedunculii cerebelosi mijlocii situati in afard. Fata anterioara este in raport cu bulbul, Fafa posterioara este incrucisati de strile acustice. Fafa externa este in raport cu amigdala cerebeloasi. CONFIGURATIE EXTERNA Au un aspect cilindric usor aplatizat anteroposterior si prezinta 3 fete: anterioara, posterioara si externa Fafa anterioara este aderenta de bull si se continua cu el Fafa posterioara da inserfie membranei tectoria, ja externa este in raport cu amigdala cerebeloasi. CONEXIUNT (Tabelul 10), Aferentele sunt reprezentate de: ~ fasciculul Flechsig; - fasciculul olivocerebelos; + fasciculul vestibulocerebelo sulul reticulocerebelos. Eferenfele sunt reprezentate de: ~ fasciculul cerebeloolivar. APLICATIT CLINICE jin lezarea pedunculilor cerebelosi. superior vor apare_asinergia (tulburare a proceselor de coordonare a migcérilor), dismetria (lips de mésurd in amplitudinea migcdrilor), hipotonia (scddetea tonusului muscular) ca gi o tremurdturé intengionalamumai atunci cdnd sunt interceptate cdile dentorubrice in lezarea pecumculilor cerebelosimijlocii cu interceptarea punt bolnavul va avea: asinergie, hipermetrie (depasirea {intei prin exagerarea migcirii), dismetrie, lateropulsie (tendin{a de deplasare laterala involuntara) gi adiadocochinezie (imposibilitatea de a efectua migcéti antagoniste in succesiune rapids), In leziunile de pedunculi cerebelosi infetiori vor apare: hipermettia, asinergia si hipotonia (scdderea tonusului) la membrele de acceasi parte cu leziunea de obicei fara tremor intentional 33CEREBELUL GENERALITATI Cerebelul (cerebellum) deriva din portiunea posterioar’ a ‘metencefalului si este situat in fosa cerebeloasi, sub linia care uneste arcada Zigomatica de protuberanfa oceipitala extend, Este localizat posterior fata de trunchiul cerebral si inferior fata de lobii occipitali ai emisferelor cerebrale. Intre cerebel si trunchiul cerebral se interpune ventriculul IV, Conexiunile sale cu restul nevraxului se realizeazi prin intermediul pedunculilor cerebelosi. Pedunculii cerebelosi superiori conecteaz cerebelul cu mezencefalul, pedunculii cerebelogi mijlocii leagi puntea de cerebel in timp ce pedunculii cerebelosi inferiori stabilese legitura intre cerebel si bulb. Greutatea medie a cerebelului este de aproximativ 140. grame, diametrul sau transversal misoard in medie 8-10 cm, iar cel posterior aproximativ 5 em find egal eu diametrul vertical Substanfa cenusie este dispusd att la exterior unde formeazi scoarta cetebeloasi cat si la interior sub forma de nuclei, Substanta alba realizeaza in interiorul cerebelului corpul medular, iar la exteriorul acestuia formeazii cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi Filogenetic prezinti 3 portiuni: arhicerebelul, cu rol in menfinerea cchilibrului, paleocerebelul ce intervine in sinergia diferitelor segmente al corpului si in sinergia misedrilor automate asociate si neocerebelul cu rol in controlul motilititi voluntare. RAPORTURI Superior vine in raport cu: ~ fafa inferioard a cortului cerebelului (tentor cerebellum); = sinusul drept; = cistema ambiens; = fafa inferioara a lobilor occipitali Inferior vine in raport cu: = fosele cerebeloase; = portiunea bulbard a ventriculului IV; = membrana tectoria, 34De o parte si de cealaltd a liniei mediane cerebelul realizeaza raporturi cu: = elementele osoase care inchid loja posterioar’ a neurocraniului: fafa posterioard a sténcii temporalului, sutura temporooceipitali, gaura jugulara; = elementele vasculonervoase de la acest nivel: sinusul sigmoidian, sinusul pietros inferior, golful venei jugulare interne, nervii cranieni VII, VII bis si VIII, la nivelul meatului acustic intern, nervii IX, X, si XI la nivetul giuriijugulare, Anterior vine in raport cu: = recesul posterior al ventriculului IV limitat de: vlul medular superior si inferior, nodulus, Iueti precum si de pedunculii cerebelosi de aceeasi parte fuzionati. Circumferinja cerebelutui stabileste raporturi cu: - fréul valvulei lui Vieussens, si coliculii evadrigemeni inferiori situagi anterior; = coasa cerebelului (fale cerebelli) situatd posterior. Coasa cerebelului reprezinta un sept dural median sagital situat intre emisferele cerebeloase la micd distanga de fata inferioara a vermisului Circumferinja este incrucisatii de marele san{ circumferential al tui Vieq d’Azyr. CONFIGURATIE EXTERNA Cerebelul are 0 forma ovoida cu trei portiuni disticte, vermisul (vermis cerebelli) si cele doua emisfere cerebeloase (hemisperium cerebelli). Vermisul este incadrat intre cele dou emisfere cerebeloase, Cerebelul prezintitrei fee: anterioard, superioara si inferioara, precum si o anterioara priveste inainte gi in jos lisdnd si se perechi de pedunculi cerebelosi. Intre pedunculii cerebelosi, valvula lui Vieussens, nodulus, Iueta si fafa superioard a valvulei lui Tarin se delimitea7a recesul posterior al ventriculului TV, Fafa anterioar mai este demumitd si hil nervos al cerebelului deoarece la acest nivel intilnim pedunculii cerebelosi prin intermediul cdrora se realizeazi conexiunile cerebelului ‘ala superioara usor convex prezinti pe linia mediand porfiunea superioard a vermisului . De o parte si de cealalté a liniei mediane exista cate 0 suprafafé plana, inclinatd in afard si in jos care corespunde fe{ei superioare a emisferelor. Fafa superioara prezinta la nivelul vermisului: - Tingula; = lobulul central (lobulus centralis); = culmen; = declive; - folium, la care se adaugi - _ lobulii corespunzatori de pe emisferele cerebeloase. 35Fafa inferioard are un aspect convex mai ales la nivelul emisferelor cerebeloase, Vermisul inferior trimite doua prelungiri laterale care se pierd in emisferele cerebeloase, realizand piramida Ini Malacarne, Fafa inferioara prezinté la nivelul vermisului: = tuber; - pyramis; - wwula; ~ nodulus, la care se adauga = lobulii corespunzatori de pe emisferele cerebeloase. Circumferinfa cerebelului are aspectul unei margini groase si rotunjite care separd faa superioari de fafa inferioard. Anterior circumferinja prezinta 0 scobiturd largi numita incizura semilunara ce corespunde frdului valvulei lui Vieussens si coliculilor cvadrigemeni inferiori, Posterior circumferinga prezinta 0 scobitura posterioara in raport cu coasa cerebelului, Asa cum am ‘mai amintit circumferinfa este incrucisata de marele san{ circumferenfial a lui Vieq d Azyr FISURATIA La suprafaga cerebelului exist o serie de sanfuri transversale de diferite adancimi ce se continua de pe vermis pe emisfere. Avem astfel: = sanfuri de ordinul I, care delimiteaz lobii, si care ajung la nivelul subsfantei albe; ~ sanfuri de ordinul Il, care delimiteaza lobulii si care nu ajung la substanga alba; - sanfuri de ordinul II, care delimiteaza lamelele sau folie. LOBULATIA Cerebelul este format din portiuni neechivalente din punct de vedere functional si filogenetic, Subdiviziunile cerebelului se stabilesc in plan sagital iin plan transversal in plan sagital cerebelul este impartit de Edinger fn 1911 in = un ob median numit vermis; = doi lobi laterali (emisferele cerebeloase); = un lob posterior format din nodulus si floculus; Aceasti imparfire se baza pe criterii filogenetice. Lobul posterior reprezinta arhicerebelul, vermisul reprezint& paleocerebelul, iar emisferele cetebeloase reprezinta neocerebelul Aceasta subdivizare morfofunetionala nu fine ins cont de faptul e& un lobul este constituit dintr-o portiune vermiana si una emisfericd, Ca urmare se trece Ia subdiviziunea in plan transversal incurajati de cercetarile lui Elliot Smith, Larsel si Dow (Tabelul 11), 36Tabelul 11. Lobulii cerebelului JERMIS :MISFERE CEREBELOASE | FATA VERMIS EMISFERE CEREBELOASE | Ce Reper ULUI Lingula Frdul lingulei (vinculun Tingulae) | pe fata anterioara Lobulul central | Aripa lobului central (alla fas 4 (lobulus centralis) | lobulus centralis) pe fala superionrd Culmen Tobulul patrulater anterior pe fafa superioard (lobulus quadrangularis) Delve Lebul peruse peter | apr Lobulul semilunar superior . Folium lobulus semilunaris superior) _| Pe "0 superioard Lobulul semilunar inferior 5 Tuber (lobulus semitunaris inferior) _ | Pf inferioara Lobulul gracilis (lobulus ami gracillis) . i Pyramis Lobulul digastric (lobulus pe fafa inferioar biventer) Uvula (ueta) Tonsila (amigdala, tonsilla) pe fafa inferioara Nodulus Floculus (pneumogastric) pe fafa anterioara Din punet de vedere filogenetic, cerebelul prezinté o portiune noduloflocularamumitd arhicerebel, 0 portiune anterioard care poarta denumirea de paleocerebel, (aledtuita din lingula, lobulul central, culmen i portiunile ce corespund acestora pe emisferele cerebeloase), si dintr-o portiune posterioara numité neocerebel (constituiti din declive, folium, tuber, pyramis, uvula gi lobulii acestora). CONFIGURATIE INTERNA Pe sectiune, cerebelul are trei portiuni care sunt reprezentate de substanga perifericd cenusie (scoarta cerebeloasa), substanta alba si substanta cemusie centrala, SUBSTANTA CENUSIE este situati atit la periferie unde formeaz cortexul cerebelos cit si in interiorul cerebelului unde formeazd nucleii cerebelului Scoarfa cetebelului (cortexul cerebelos; cortex cerebellaris) este alcituita din trei stratur + stratul molecular (stratum moleculare) situat superficial, cu funcfie de asociatie; = stratul celulelor lui Purkinje (stratum piriformium), intermediar, cw rol efector; - stratul granular (stratum granulosum) situat profund, cu rol receptor. 7‘Nucleii cerebelului sunt situafi in portiunea anterioard a cerebelului in plind masa de substan afb, Sunt in numar de 4. Enumerafi din afara fnauntru acestia sunt: - nucteul dingat; - nucleul emboliform; - nucleul globulos gi ~ mucleul fastigal. a) Nucleul dinfat (nucleus dentatus) este format dintr-o lama de substanfa cenusie neregulat plisata cu deschiderea orientati anterior si medial, Este nucleul neocerebelului b) Nucleul emboliform (nucleus emboliformis) are aspectul unei coloane de substanfi cenusie orientatd sagital, paralel cu linia mediand. ©) Nucleut globulos (nucleus globosus) este situat medial de mucleul emboliform, Nucleul emboliform si nucleu! globulos aparfin paleocerebelului d) Nucleul fastigial (nucleus fastigii) este situat in vermis deasupra ventriculului TV. Are aspectul unei mase cenusii ovoidale cu axul ‘mare anteroposterior. Cei 2 nuclei fastigiali sunt separati unul de celalalt printr-o lama de substanta alba. Nucleul fastigial este nucleul arhicerebelului (Tabelul 12) Tabelul 12, Nucleii cerebelului Porfiune Nucleu | Conexiuni Rol a | Portiunea Nucleu! | Floculus—N. 5 Athicerebel | nogulofloculard. | fastigial | vestibular | St¥e® Nodulus- | wants Echilibru Vermis Nucleul | Tonsil — Portiunes slobulos | Trunchi Tonus. Paleocerebel | anterioara a aa, Nucleul —_ | cerebral Postura emboliform | Lobulul ant. - Maduva Portiunea Emitters __ | Cinetia, Neocerebel | posterioar’ a Nucleul Soon ae Coordonare cerebelului dlinjat re asa | motricd cerebeloasa 38SUBSTANTA ALBA este format din fibre nervoase mielinizate si ‘cupa portiunea central a cerebelului, Portiunea sa centrala formeaz centrul medular a cirui diviziune in lamele albe da nastere pe sectiune arboretui viet La nivelul hilului substanfa alba se continud cu pedunculii cerebelosi. In dreptul tavanului ventriculului IV centrul medular formeazi doud lame de substan{a albi ce vor aledtui vilul medular superior (velum medullare superius; valvula tui Vieussens) si vatul medular inferior (velum medullare inferius; valvula lui Tarin). CONEXIUNT Degi athi, paleo si neocerebelul nu sunt separate net una de cealalta sistematizarea conexiunilor in rapott cu arhi, paleo gi neocerebelul este mentinuti avénd in vedere conexiunea predominantd: - cu mucleii vestibulari pentru arhicerebel; ~ eu miduva spinarii pentru paleocerebel; ~ cu scoarfa cerebralé, prin intermediul nucleilor trunchiului cerebral pentru neocerebel. Aferentele cerebelului ajung la scoarfa cerebelului fie difuz, fie prin realizarea unei proiectii precise. In general fiecare zona a cortexului cerebelos (arhi, paleo sau neo) isi trimite axonii celulelor fui Purkinje spre mucleii respectivi - nuclei fastigiali pentru arhicerebel; - nuclei emboliform si globulos pentru paleocerebel;, ~ nuclei dintati pentru neocerebel, Nucleii centrali ai cerebelului dupa ce au primit axonii celulelor Tui Purkinje emit eferenfele cerebelului. Fferenfele cerebelului se indreapta spre nuclei trunchiului cerebral sau spre formatiunile diencefalice realizand astfe! arcurile arhi, paleo sau neocerebeloase care se disting printr-o activitate functionals diferita Conexiunile arhicerebelului, Aferenjele arhicerebelului sunt reprezentate de: - fibrele vestibulocerebeloase; = tractul tectocerebelos; - _ tractul tectopontocerebelos. Fibrele vestibulocerebeloase sosese de la nucleii vestibulari si urménd calea pedunculilor cerebelosi inferiori ajung la scoarfa arhicerebelului, Exista si fibre care nu fac sinapsa in nucleii vestibulari, ele venind de la neuronii ganglionului lui Scarpa. Eferenfele athicerebelului sunt realizate de: ~ _ fibrele cerebelovestibulare directe; ~ _ fibrele cerebelovestibulare incrucigate, 39Fibrele cerebelovestibulare pleacd de la scoarta cerebelului, fac relew in nucleii acoperigului si ies prin pedunculii cerebelosi inferiori ajungand la nucleii vestibulari. De la nucleii vestibulari se stabilese legaturi cu maduva, respectiy cu nuclei oculomotori. In esen{a arcul arhicerebelos este un arc vestibulo-cerebelo-vestibular. Eferentele nucleilor vestibulari inchid arcurile reflexelor de orientare si de echilibru, care caracterizeaza functia arhicerebelul Athicerebelul este responsabil de echilibrul static si de cel dinamic. Conexiunil reprezentate de: = tractul spinocerebelos posterior (direct, Flechsig) cu origine in coloana lui Clarcke din miduva toracala inferioara si lombara. Acest fascicul duce spre cerebel sensibilitatea proprioceptiva inconstienta a trunchiului si membrelor inferioare. Ajunge prin pedunculul cerebelos inferior la scoarja vermisului, dar si la scoarja paleocerebeloasi a emisferelor; = tractul_ spinocerebelos anterior (incrucisat, Gowers) cu origine in nucleul lui Bechterew. ‘Transporté spre _cerebel _sensibilitatea proprioceptiva inconstienta a membrelor superioare, Ajunge la cerebel prin peduncutul cerebelos superior gi se termina in vermisul superior (lobulul central si culmen); - fibre care sosese de la nucleii lui Goll, Burdach si von Monakow prin intermediul pedunculului cerebelos inferior si se termina in uvuld, pyramis, culmen, lobulul central, linguld; ~ _ tractul olivocerebelos; = tractul reticulocerebelos. Formajiunea reticulari. bulbopontina_fiind aferentati de scoarla cerebrali motorie realizeazd prin fibrele reticulocerebeloase 0 acfiune de optimizare a fumcfiilor tonice a cerebeluluis = tractul tectocerebelos, care soseste la cerebel_ prin pedunculii cetebelosi supetiori asociind functia de echilibru si de reglare a tonusului muscular cu centri reflexelor vizuale si acustice. fn concluzie, principalele aferenfe paleocerebeloase sunt reprezentate de sensibilitatea proprioceptiva inconstientd, sensibilitatea proprioceptivi constienti, si exteroceptiva proveniti mai ales de la formatiunile trunchiului cerebral, paleocerebelului. Aferenjele paleocerebelului sunt Bferenfele paleocerebelului sunt realizate de: = tractul cerebelorubric ce tree prin pedunculul cerebelos superior, fincruciseazé linia median la nivelul decusatiei lui Werneckink si ajung la portiunea magnocelulard a nucleului rogu. De la nucleul ros. pleaca fibrele rubrospinale ce inerucigeazi din nou linia mediand si ajung la maduva; ~ _ tractul cerebeloolivar care trece prin peduncutul cerebelos inferior spre oliva bulbara de partea opus 40~ tractul cerebeloreticular Unele fibre tree prin pedunculul cerebelos mijlociu si se termini Ia formatia reticulata pontina controlaterala, altele trec prin peduncutul cerebelos inferior spre portiumea medial a formatiei reticulate bulbare. Prin aceste legituri paleocerebelul controleaz tonusul postural al mugchilor somatici si regleaza sinergia migcarilor vietii de relat. ‘Impreuna cu arhicerebelul constituie cerebelul static cu rol in reflexele de orientare, echilibru si de control a tonusului muscular Conexiunile neocerebelului, Aferengele neocerebelului sunt realizate de: = fibrele corticopontocerebeloase, cu origine in cortexul cerebral temporal, frontal si accesor in cortexul parietooccipital. Aceste fibre fac releu in nucleii punfii, apoi prin pedunculii cerebelosi mijlocii ajung la cortexul cerebelos controlateral. Prin acest circuit, corticopontocerebelos fiecare regiune a scoarjei cerebrale se conecteaza cu o regiune determinati a scoarfei cerebeloase; = tractul olivocerebelos ce pleacd din oliva gi ajunge prin pedanculul cerebelos inferior la scoarta emisferului de partea opus; ~ tractul reticuloneocerebelos; = fibre rubrocerebeloase; ~ fibre arciforme. Eferenjele neacerebelului sunt realizate de: = fibrele dentorubrice care pleacd de la mucleul dintat, tree prin pedunculul cerebelos superior si se inerucigeaza la nivelul decusatiei Tui Werneckink si ajung la nucleul rosu; = fibrele dentotalamice urmeazi traicctul pedunculului cercbelos superior, nu se incrucigeazd si se termina la nucleii laterali si centromedian al talamusului. De la talamus pleacd fibre spre scoarta cerebral in special spre T2 gi ariile prefrontale, in felul acesta se Inchide circuitul cortico-ponte-cerebelo-dento-talamo-cortical, Ca turmare a acestui circuit fiecare arie corticala este informata de starea functionala a ariei cerebeloase corespunzatoare si invers. Neocerebelul indeplineste functia de control a motilititii voluntare, Prin circuitele sale neocerebelul are o functie dinamica, VASCULARIZATIA CEREBELULUI La nivelul cerebelului existé sase artere dispuse in trei perechi. Acestea sunt arterele cercbeloase superioare dreapti si stingi, artercle cerebeloase posterioare inferioare dreapta si stingi, gi arterele cerebeloase anterioare inferioare dreapta si stinga (Tabelul 13). aTabelul 13. Vascularizatia cerebelului Ramuri Teritoriu irigat _ | Artere vermiene Aso cecbstosst | operioare | Vermis superior superioar’ (Grup medial) Grup lateral | Circumferinjele emisferelor Grup fintre cele precedente intermediar Artera cerebeloasé Vermis inf, tonsila, fafa inf. lat. a posterioar’ inferioar’ cemisferelor cerebeloase caiate. | Patfiale plexuritor coroide ale Ramuri mediale | nriculului IV Amtera cercbeloasi | Ramuri Pyramis, tuber, floculus, pryi din anterioard inferioari | penetrante faa inf. a emisferelor cerebeloase Nucl. dinjat - Artera cerebeloasa superioara (artera superior cerebelli) este cea mai voluminoasi. isi are originea pe fafa laterali a trunchiului bazilar, foarte aproape de terminarea sa. Pujin sinuoasi in segmental siu de origine se dirijeaz in afard avand un traiect paralel cu sanful pedunculopontin. fnconjurd fafa laterali @ pedunculilor cerebrali pentru a aborda fafa superioard a cetebelului, Se ramificd intr-un veritabil evantai de ramuri terminale ~ Artera cerebeloasé posterioara inferioara (artera posterior inferior cerebelli) provine din artera vertebrala, se indreapti anterior de-a lungul bulbului, apoi se curbeaza superior spre fata inferioara a cerebelului = Artera cerebeloasi anterioari inferioara (artera anterior inferior cerebelli) este cea mai mare ramur inferioard a trunchiului bazilar,avand un traiect lateral. Venele cerebelului se impart in vene vermiene (dispuse simetric in raport cu Tinia median), anterioare (ce colecteaza singele venos al versantului anterior sia hilului cerebelului) si laterale (ce colecteaza séngele venos al emisferelor cerebcloase). 42APLICATIL CLINICE Athicerebelul este responsabil de echilibrul static si de cel dinamic, Tulburarile de echilibru pot si apard in ortostatism sau in pozitie sezanda. Mersul se efectueazi cu baza de sustinere lirgitd. Tulburirile locomotiei se caracterizeazi prin devierea de la directia de deplasare, mersul ebrios. Sindromul de athicerebel apare indeosebi in tumori de tipul meduloblastoamelor. Leziunile paleocerebelului determina tulburari de tonus si tremurdtura intentional. Muschii afectafi au consistent moale, reflexele osteotendinoase diminua si oboseala musculara apare mai repede. Majoritatea tulburirilor cerebeloase sunt neocerebeloase. In aceste leziuni migearea voluntara demareaza cu intarziere, este sacadat si imprecisa ca destinatie, prin lipsa de coordonare a muschilor agonisti si antagonist Asinergia reprevinta diminuarea capacititii de a executa miscari line, ordonate, sincronizate, intre grupele musculare, Existi lipsa coordonarii migcirilor precise, pierderea {intei sau depisirea acesteia. Poate apare tremor {intentional intensificat de migcare. ‘Afectiunile vasculare ale cerebelului sunt mult mai rare decat cele ale emisferelor cerebrale fiind intélnite de obicei in hemoragiile si ramolismentele cerebeloase sau hematoamele cerebelului. Ble sunt caracterizate de fenomenele vestibulare: grefuri, varsaturi, cefalee cervicooccipitala. 43DIENCEFALUL GENERALITATI Diencefalul (diencephalon) este constituit din totalitatea formatiunilor, cu dezvoltare inegald, care se grupeaza in jurul ventriculutui TIT. Dezvoltarea masiva a veziculelor telencefalice duce la inglobarea si acoperirea veziculei diencefalice, Ca atare majoritatea formatiunilor diencefalice nu pot fi vizualizate decat prin seetiuni ale emisferelor cerebrale. ‘Anatomic, derivatele veziculei diencefalice situate in jurul ventriculului IIT sunt astfel situate: lateral talamusul, inferior hipotalamusul, posterior epitalamusul, lateral si inferior metatalamusul. Functional aceste formatiuni au rol: = serzitiv, de filtru si modelator pe traiectul tuturor cailor senzitive ascendente; = motor prin interpunere pe traiectul principalelor cai descendent = de reglare a principalelor functii vegetative. 6.1, TALAMUSUL GENERALITATI Talamusul (thalamus) reprezinti o stajie mare de releu a cdilor ascendente, Prin legiturile pe care le are cu alte formatiuni subcorticale constituie © veriga fumetionala de mare importanfa in activitatea complexa a sistemului nervos central Deriva din lamele alare si proemina in ventriculul III. in 80% din cazuri, acesta fuzioneaza cu cel de partea opusi prin adhesio intertalamica, ‘Are forma unui ovoid cu extremitatea voluminoasd orientatd posterior. Este separat de cel de partea opusa prin ventriculul II. Prezinta patru fete gi doua extremitai Substanfa alba este format din lame inguste ce separé nucleti voluminosi imparfti in 5 grupe. CONFIGURATIE EXTERNA, RAPORTURI Talamusul are forma unui ovoid cu extremitatea voluminoasé orientata posterior si cu axul longitudinal orientat oblie inainte si medial Este separat de cel de partea opus prin ventriculul III, iar in afara este delimitat de nucleul lenticular prin capsula interné. Posterior corespunde coliculilor evadrigemeni iar anterior capului nucleului caudat si trigonului cerebral (fornixului). Descriptiv prezintd patra fete (superioard, interna, inferioara si externa) si dow extremitati (anterioard si posterioara). 4Fafa superioara este liber si este acoperité de membrana ependimara. Limita externa este dati de sanful talamostrat, care separa talamusal de nucteul candat, acest sant flind acoperit de vena talamostriatd, Limita interné a fefei superioare este reprezentati de pedunculul anterior al epifizei. Faja superioar este traversati de sanjul coroidian (care pleaci de la gaura lui Monro), care 0 divide in doud portiuni, una extern care corespunde trigonului cerebral, si alla, inter care corespunde plexurilor coroidiene, Cele dou habenule delimiteazi posterior cu unghiul superointern al talamusului si comisura alba posterioard triunghiul habenular, care confine ganglionul habenular. Faja intern’ prezinti doud piryi, © parte liberi reprezentind 3/4 din fafa intern, situatd spre anterior, si o a doua parte, tot liberd, care reprezinta V4 din aceasté fai situati spre posterior. Cele 3/4 anterioare formeazd peretele lateral al ventriculului TM, la acest nivel unindu-se cu portiunea de partea opusa prin comisura cenusie, Cele 3/4 anterioare sunt limitate superior de formatiunea habenulard, iar inferior de ganqul lui Monro, 1/4 posterioar’ corespunde in sus epifizei, iar in jos lamei evadrigeminale. Pitrimea posterioar’ este extraventriculari Fafa inferioar’ corespunde dinainte inapoi urmitoarelor formagiuni infundibulul, tija hipofizard 5 hipofiza. Fafa extema este inconjurata de substanta alba, si réspunde anterior bbrajului posterior al capsulei interne, posterior fiind in raport cu segmentul retrolenticular al capsulei interne. Extremitatea anterioard plasati in concavitatca nucleului caudat intr jn raport cu stilpii anteriori ai tigonului cerebral si cu. comisura alba anterioara, intre talamus gi stalpii anteriori ai trigonului cerebral se delimiteaza gaura lui Monro prin care ventriculiiIaterali comuniea cu ventriculul IIL Extremitatea posterioard voluminoasi este reprezentati. de pulvinar, find situati pe corpii geniculatiinterni gi externi, sub spleniul corpului calos (Tabelul 14) Tabelul 14, Raporturile talamusului Raporturi Membrana ependimara Fafa superioara a ‘Nucleul caudat {alamusului Pedunculul anterior al epifizei Ventricutal Faja intern a talamusului | %anterioare | Formajiunea habenulard Sanju lui Monro Yaposterioars | Eifiza Lama evadrigeminala Tnfundibulul Tija hipofizara Hipofiza Fafa inferioara a talamusului Tnconjurati de substanja alba Fafa externa a talamusului | Braqul posterior al capsule’ interne Segmentul retrolenticular al capsulei Interne 45,CONSTITUTE $I DIVIZIUNE Talamusul este acoperit pe fata superioara si interna de un strat subfire de substanga alba, numit strat zonal, si de substanfa cenusie subependimars, Substanfa alb& este format din lame inguste ce separé nuclei voluminosi. Stratul zonal imbracd fefele ventriculare ale talamusului. Pe fafa medial peste stratul zonal se plaseazi o lami subjire de substan subependimari care confine nucleii paraventricular Pe fafa externa este acoperit de lama medulari externa (stria medulara externa), Lama medulard interna reprezinti o lama cu disporitie verticalé, care se imparte anterior si posterior, constituindu-se astfel patru sectoare (un sector anterior, unul median, unul lateral si unul posterior). Sectorul median si cel lateral sunt subimpartte intr-un grup dorsal si altul ventral, Ca atare rezulté cinci grupe de muclei. (Tabelul 15) Primul grup de nuclei este reprezentat de nucleii talamici reticulai Acestia sunt rispanditi pe suprafafa exterioard a talamusului sau plasafi intre grupele de nuclei laterali si mediali. Au marime variabila fiind formagi din celule mici, hipercrome. Nucleti talamici reticulati sunt impartiti in trei categorii: mucleii paraventriculari,(situafi in jurul ventriculului If), nuclei reticulati laterali (de la nivelul lamei medulare externe), si nucleii reticulati interlaminari (din lama ‘medulara interna). Nucleii talamici reticulati asigura relatia intre tofi nucleii si sunt activatorii lor. Exerciti o actiune reglatoare difuz nespecifica si de reglare a nivelului de constient ‘Nuclei mediali reprezinta cel de-al doilea grup de nuclei si se glsese in apropierea nucleilor paraventriculari, Sunt formai dintt-o portiune ventrala, aleatuitd din nucleul medioventral (centrul median Luys), si o portiune dorsala mai voluminoasa. Portiunca ventrali este in legituré cu nucleii invecinati, avand rol in mecanismul integririt in timp ce porjiunea dorsala are conexiuni cu cortexul frontal, cu centrul median si cu hipotalamusul, si rol in meninerea stirii de veghe si de alerti cortical A treia categorie de muclei este reprezentat de mucleul anterior. Este conectat cu corpii mamilari primind pe fata sa inferioara fibrele ascendente ale fasciculului mamilotalamic. Are rol in desfasurarea vieii emotionale. Nucleii laterali reprezintd al 4-lea grup de nuclei. Bi formeazi un grup ventral gi un grup dorsal. Nucleii laterali ventrali sunt relativ voluminosi, fiind in numar de 3: anterior, intermediar si posterior. Primi 2 sunt situafi pe caile extrapiramidale, sgrupul latero-ventral anterior fiind in relafie cu nucleii striati, iar grupul latero- ventral intermediar reprezentind un releu pentru fibrele dentotalamice Nucleul lateroventral posterior reprezinta un centru al somesteziei abordat de lemiscul medial, de tracturile spinotalamice, de fibrele gustative si de fibrele trigemenului ‘Nucleii laterodorsali sunt in special nuclei de asociatie, Se impart intr- un grup laterodorsal anterior si un nucleu laterodorsal posterior. 46Al S-lea grup de nuclei este reprezentat de nucleii posteriori, mai exact, de pulvinar. Acesta primeste fibre de la nucleii subiacenti si trimite fibre parietooccipitale. In rezumat smusul cuprinde: a) nuclei neurovegetativi si de activitate dif de tip reticular: mucleii reticulati ai talamusului, paraventricular, centrul median Luys b) muclei relen ai cailor extrapiramidale: intermediar, ©) nuclei in calea cailor cortipete: mucleul anterior, lateroventral posterior si laterodorsal lateroventral anterior gi Tabelul 15, Nucleii talamusului Nuclei | Clasificare Localizare | Rol Nuclei | Nucleit Tn jurul Asigurd relatit intre tof talamici | paraventriculari ventriculului | nucleii si sunt activatorii reticulati a lor Nuclel interlaminart [Tn lama me- | Idem dulara interna ‘Nucleul reticulat Tn lama me- | Idem lateral dulara exter: Nucleii_| Porjiune ventral | Tn apropierea | Rolin mecanismul talamici | (Nucleul nucleilor integrarii mediati__| medioventral) ventriculari Portiume dorsal ‘Conexiuni cu cortexul frontal, cu centrul me- dian si cu hipotalamusul Nucleul |= = Primeste fibrele anterior ascendente ale fase. mamilotalamic Nucleli__| Grup Tateroventral | = Reprezinta relee ale cai talamici | anterior (Nucleul an- extrapiramidale laterali__| terior si intermediar) Grup lateroventral | = ‘Centru al somesteziei posterior (Nucleul abordat de lemniscul posterior) ‘medial, fibre trigeminale si gustative si de tracturile spinotalamice Grup laterodorsal | - Reprezinta nuclei de anterior asociatie Grup laterodorsal | - posterior Nucte_[- = Primese fibre dea corpit talamici geniculati si de la nuclei posteriori lateroventrali posteriori (Pulvinar) ‘Trimit fibre parietooccipitale 7PEDUNCULD Talamusul realizeaza conexiuni in sens aferent sau eferent cu scoarja cerebrali, Fibrele ce realizeaz aceste conexiuni pot fi comparate cu un evantai alcituind asa numita coroand radiata. In functie de orientarea spatial a fibrelor acestei coroane se descriu grupari de fibre denumite pedunculii talamusului Pedunculii sunt in numar de 5: anterior, superior, posterior, posterolateral gi inferolateral Pedunculul anterior conecteazi nucleii anterior si mediodorsal al talamusului cu ariile motorii si premotorii din scoarta lobului frontal Pedunculul superior este format din fibre ce pleaci de la nucleii lateroventral anterior, intermediar si posterior precum si de la nucleul laterodorsal distribuindu-se la scoarta lobilor frontal si parietal. Pedunculul posterior cuprinde radiariile optice Gratiolet ce pleacd de la pulvinar si ajung la scoarfa lobului occipital la ariile vizuale. Pedunculul posterolateral este constituit mai ales din fibre cortico- talamice care formeazi o parte din fasciculul temporotalamic al lui Amold, Se termina la fafa inferioard a pulvinarului si in parte la nucleul laterodorsal Pedunculul inferolateral este format din fibre ce pleacd de la scoarta lobului temporal ce se termina la pulvinar gi la nucleul laterodorsal. FUNCTHLE TALAMUSULUL Se pot schematiza in 5 mari categorii 1, functii vegetative prin grupul paraventricular; functii integrative sau asociative corticale prin intermediul nucleilor de asociatie. Leziunile nucleului mediodorsal provoacd tulburiri de comportament,irtabilitate, tulburdri ale viet afective; 3. functii de menginere a tonusului si a stirii de vigilenfa corticald sau dimpotriva de diminuare a activitagiicorticale; 4, funetia de a e traiectul cdilor senzitive exteroceptiva, proprioceptivi constienté si pe traiectul cailor senzoriale gustative, optice si acustice; 5. functia de releu pe traiectul cdilor motricitifii automate, Talamusul primeste eferenfe cerebetoase pe care le modeleaza si le proiecteaz pe scoarfa motorie si premotorie a lobului frontal. Pe de alta parte talamusul este inclus in circuitul cilor motorii de autocontrol cortical. CONEXIUNILE TALAMUSULUL Talamusul este interpus intre cerebel si trunchiul cerebral pe de o parte si scoarfa cerebrala pe de alta parte, Schematic conexiunile talamusului se realizeaz cu: = scoarfa cerebral, = conpii striagis - hipotalamusul; - oliva bulbara; = cerebelul; + talamusul de partea opusé.APLICATI CLINICE Simptomatologia apdruta in cazul unei leziuni talamice a fost grupati in sindroame in funetie de grupele de nuclei afectate, Durerea este simptomul caracteristic, dominant al sindromului talamic. Ea este uneori foarte intensd avand caracter de arsurd si cu localizare dif’. Cel mai adesea are o promuntaté componenta afectiva putand fi provocata de orice stinmul senzitiv sau senzorial Tulburarile de sensibilitate obiective pot fi superficiale sau profunde acestea din urma mai pronunfate si mai constante. Tulburirile motorii si de coordonare a miscirilor sunt rezultanta cointeresérii capsulei interne. Tulburarile vegetative sunt semnalate indeosebi in leziunile ce intereseaza si regiunile subtalamice. 6.2, HIPOTALAMUSUL GENERALITATI Hipotalamusul (hipothalamus) se gaseste in portiunea mijlocie a bazei creieruui, intr-o arie limitati anterior de chiasma optica si posterior de marginea posterioari a corpilor mamilari, Este format dintr-un complex de nuclei ce constituie centri coordonatori ai intregului sistem nervos organovegetativ. Prezint conexiuni cu sistemul endocrin la nivelul su realizindu-se intdlnirea dintre sistemele de reglaj nervos si umoral al. vietii vegetative. Activitatea hipotalamusului este controlaté si adaptata in permanent la nevoile organismului prin aferenfe de origine corticala ce joaci un rol de activator sau de inhibator asupra hipotalamusului, Aferenfele senzoriale au rol in desfigurarea reflexelor vegetative. RAPORTURI (tabelul 16) Tabelul 16. Raporturile hipotalamusului Raporturi Chiasma optic’ Fafa externa Infundibulul Corpii mamilari Perefii anterior si inferior gi varful Fafa internd ventriculului TIT Tateral Bandeletele optice Superior ‘Nucleii mediani ai elencefalului 49Fafa externa a hipotalamusului are raporturi dinainte inapoi cu chiasma optic’, infundibulul (tuber cinereum) si corpii mamilari, iar fata intema corespunde perefilor anterior, inferior si varfului ventriculului IIL Hipotalamusul este situat sub nucleit mediani ai telencefalului, in afara gi inapoia sa gisindu-se regiunea subtalamicd. Lateral hipotalamusul este delimitat de bandeletele optice, Sanul hipotalamic separa formajiunile hipotalamice de fafa mediatd a talamusului CONFIGURATIE EXTERNA Pe suprafata exterioard a encefalului hipotalamusul este reprezentat de formatiunile situate in aria rombului interoptopeduncular. Formatiunile vizibile pe suprafaja exterioard a encefalului sunt: ~ chiasma optic (chiasma opticum), situati in porfiunea anterioara a hipotalamusutui - tuber cinereum, lama de substanfé cenusie convex situatd posterior de chiasma optica i anterior de corpii mamilari. De pe suprafaja sa. se desprinde tija pituitard care coboard oblic in jos si inainte gi se continu’ cu lobul posterior al hipofizei. Convergenfa celor doud lame ale tuberului spre baza tijei pituitare realizeaza o depresiune numité infundibul. = compii mamilari, dou proeminente albe rotunjite situate de o parte si de cealalti a liniei mediane. Posterior de corpii mamilari se giseste o depresiune care corespunde spatiului dintre cei 2 pedunculi cerebrali STRUCTURA Trei fascicule anteroposterioare, pilierul anterior al trigonului, fascicutul_mamilotalamic Vieq 4’Azyr si fasciculul habenulopeduncular Meynert impart hipotalamusul in dowd portiuni, lateral yi median’, in cea mediand gisindu-se majoritatea nucleilor (Tabelul 17). 1. Nucleii arici laterale sunt slab individualizati fiind formayi din celule de talie mijlocie. Functional prezintd aceleasi actiuni ca gi nuclei zonei intermediare a hipotalamusuhui median, 2. Nucleii ariei mediane se impart dinainte inapoi in nuclei ai regiunii anterioare, mijlocii si posterioare. (Tabelul 17) a) Regiunea hipotalamicd anterioari (supraoptic’) cuprinde nucleii situati inaintea planului frontal trasat prin marginea posterioard a chiasmei optice. in aceasta regiune intdlnim 4 nuclei: . ~ nucleul paraventricular (juxtatrigonal). inconjaré ca un_ manson pilierul anterior al trigonului, Este format din celule mari cu proprietafi neurosecretorii; - nucleul preoptic situat sub comisura alba anterioard; - nucleul ovoid; - mucleul supraoptic situat in dreptul chiasmei optice. Este format din celule sferice cu proprietafi neurosecretori 50Tabelul 17. Nucleii hipotalamusului ‘Nucleli ariei *e mijloci iar Celule de talie mijlocie Nucleul inoun paraventricular Nucleiiariei | Regiunea hipotalamic’ anterioar’ | Nitout preoptic mediane (supraoptica) Preopt Nucleul supraoptic Nucleul ovoid ‘Nucleu! posterior Regiunea hipotalamicd mijlocie | Nucleul dorsal (infundibulara) Nucleul ventral Nucleul inferior Nucleul Regiunea hipotalamica posterioara_ | supramamilar (mamilara) Nucleu! mamilar Nucleul premamilar Nucleii regiunit anterioare contin centri cu rol in reglarea secretiei hormonilor ACTH, TSH, LTH. b) Regiunea hipotalamicd mijlocie (infuundibulara) confine mucleii situati la nivelul lui tuber cinereum intre planul trasat prin marginea posterioara a chiasmei optice si plamul tangent la marginea anterioara a corpilor mamilari, Regiunea cuprinde 4 nuclei: = nucleul hipotalamic posterior format din celule micis = nucleul dorsal; - — nucleul situat sub nucleul dorsal, dar mai aproape de linia median = nucleul inferior sau arcuat situat in plangeul ventricular la nivelul locului de emergenta a tijei pituitare. Nucleii regiunii mijlocii prezinté o activitate antagonisti. fata de regiunea anterioard. Stimularea acestei zone produce efecte periferice de tip simpatie: hipertensiune, tahicardie, _piloerectie, _inhibarea__peristaltismului gastrointestinal ©) Regiunea mamilara cuprinde 3 nuclei. Acestia sunt: - Nucleu! supramamilar; = Nucleu! mamilar; ~ Nucleul premamitar. Nucleii regiunii mamilare au conexiuni cu formatiunile rinencefalice, 51CONEXIUNI Nucleii hipotalamusului reprezinté rele importante sisteme. ‘Aferentele soses 1. formatia reticulat 2. substana gelatinoasa periependimara; 3. corpul striat; 4, nucleii mediodorsali ai talamusului; 5. 6 wre diferitele c de la: a trunchiului cerebral; rinencefal; athicortex; 7. paleocortex. Eferenfele se indreapta spre: scoarfa cerebral frontal grupul anterior al nucleilor talamici prin fasciculul mamilotalamic; nucleit mediali ai talamusului; sistemul somatomotor, sistemul visceromotor; formatia reticulata; hipofiza. Hipotalamusul si hipofiza constituie un complex anatomofunetional Aerizat printr-o dubla relatie hipotalamohipofizard: nervoasd pentru lobul posterior, vasculard pentru lobul anterior. APLICATIL CLINICE Distrugerea zonei anterioare a hipotalamusului duce la diabet insipid Distrugerea zonei mijlocii a hipotalamusutui produce hipotermie, iar pe plan comportamental stiri de apatic, somnolenta, anorexic. Din alectiunile mai frecvent intélnite la nivelul hipotalamusului sunt de mentionat: ~ diabetul insipid, prin lezarea nucleilor supraoptic si paraventricular, caracterizat prin polidipsie (sete continu ce duce la ingerarea unei cantitifi mari de lichide), poliurie (cantitate mare de urina), uring cu densitate sciizutas = sindromul adiposogenital caracterizat prin obezitate i infantilism sexual; - tulburarile functiei somn veghe constind in atacuri repetate de somn ce pot dura de la céteva minute Ia cfteva saptimani; = epilepsia diencefalica. 526.3. EPITALAMUSUL GENERALITATI Epitalamusul (epithalamus) este constituit din totalitatea formatiunilor ce rezulté din portiunea posterioara a veziculei diencefalice: epifiza, pedunculii epifizari si formatiunile invecinate. EPIFIZA Este considerati un organ neuroglandular cu actiune gonadoinhibitorie de inhibitie @ functici corticotrope hipofizare si de inhibitie tiroidiand. Produsii de secretie epifizari sunt eliberati in urma actiunii sistemului epitalamo- epifizar. Celulele nervoase epifizare secret un produs a cirui actiune se exercita asupra nucleului habenulei, simultan cu incitatiile sosite de la hipotalamus si de la sistemul limbic. RAPORTURI Este situatd posterior de varful ventriculului II, sub spleniul corpului calos, intre cei 2 coliculi cvadrigemeni superiori. Lamela epifizara inferioara se continua cu comisura alba posterioara. Superior vine in raport cu venele ui Galien si cu panza coroidiand a ventriculului Il, la nivelul segmentului transvers al fantei lui Bichat, Intre inveligul su pial 51 arahnoidi se realizeazi un larg spafiu sibarahnoidian: cisterna ambiens. CONFIGURATIE EXTERNA Epifiza se giseste pe linia mediana sub corpul calos si are forma de con, cu o lungime de 7-8 mm si o lifime de 3-6 mm, Greutatea aproximativa a epifizei este de 0,15-0,2 grame. Are vrful orientat posteroinferior gi baza in sus si inainte. DESCRIEREA EPIFIZEI $I A PEDUNCULILOR SAI Epifiza are forma de con, prezentind un corp, o baza si un varf. Corpul este aplatizat de sus in jos, iar fafa sa superioard vine in raport cu bureletul corpului calos. Varful epifizei este liber si se giseste deasupra coliculilor evadrigemeni anteriori, iar baza este situati pe peretele posterosuperior al ventriculului HL Pedunculii epifizei sunt dispusi in trei perechi, o pereche anterioara, ‘una mijlocie i una inferioara, Perechea anterioar se indreapté in afard cétre talamus urméndu-1 dinspre posterior spre anterior. Pedunculii anteriori se unesc cu_pilierii anterior’ ai trigonului gi se termin in hipotalamus. In unghiul format de acesti pedunculi si talamus se gasese ganglionii habenulei. Pedunculii mijlocii pleaca de 1a baza epifizei, merg in afard pentru a delimita marginea posterioara a triunghiului habenular. Se pierd in talamus, Pedunculiiinferiori coboara anterior de comisura alba posterioara si se termina la talamus, 53STRUCTURA Suprafaja exterioari a epifizei_ este invelita deo capsula conjunetivovasculara dependenté de pia mater. Din aceasta capsula septe care patrund in interiorul epifizei realizand stroma conjunc reticular. Parenchimul epifizar este format din celule nervoase, de tip seeretor precum si din celule glial. ‘TRIGONUL HABENULAR Este un mic camp triunghiular plasat pe versantul posteromedial al pulvinarului, deasupra coliculilor evadrigemeni, fn aria acestui triumghi se observa o micd proeminenta determinatd de ganglionul habenului. RAPORTURI Trigonul habenular este delimitat lateral de marginea mediali a pulvinarului si de sanful habenulei, iar medial de habenull, CONEXIUNI Epifiza este in releu cu sistemul habenular, Ele formeazi: complexul epitalamoepifizar comparabil cu complexul hipotalamohipofizar. APLICATII CLINICE in cadrul patologici epifizare Lemasson distinge 4 tulburiri endocrine: ~ — diabetul insipid; - _ sindromul de hipopituitarism anterior; - tulburaile de secretie ale aldosteronului; ~ tulburarile epifizogonadice. 6.4, METATALAMUSUL GENERALITATI Este format din corpii geniculati laterali (corpus geniculatum laterale) si din corpii geniculagi mediali (corpus geniculatum mediate) RAPORTURI Sunt situaji pe fefele laterale ale talamusului si ocupa joncfiunea diencefalomezencefalic Corpii_geniculati sunt nuclei care marginese lama patrulaterd (lama evadrigeminala) pe fefele laterale ale mezencefalului. Corpii geniculati laterali sunt lega{i prin brafele conjunctivale superioare (brachium colliculi) de coliculii evadrigemeni superiori (colliculus superior). Corpii_geniculati mediali_sunt legati prin bratele conjunetivale inferioare de coliculii evadrigemeni inferiori (colliculus inferior). 54CONEXIUNI La compii geniculafi laterali sosese fibrele optice provenind de Ia tracturile optice, tracturi care se proiecteaz4 in aria 17 a lobului occipital prin radiatiile optice Gratiolet Fibrele tetiniene venite prin tracturile optice traverseazd corpii geniculati laterali pentru a ajunge prin intermediul bratelor conjunctivale superioare la nivelul striilor medulare. Corpii geniculati lateral trimit eferente la pulvinar. Comisura albé posterioara confine fibre ce unese corpii_geniculati lateral Calea aferenta a reflexului fotomotor (ce consti in contractia pupilei la stimulii luminosi) trece prin corpii geniculati laterali. La compii geniculati mediali ajunge lemniscul lateral, cale cohleard care se proiecteaza prin fibrele talamotemporale Amold in aria auditiva 41 De la corpii geniculati mediali pornese fibre reflexe care prin {ntermediul brafelor conjunctivale inferioare ajung la coticulii evadrigemeni inferior VASCULARIZATIA DIENCEFALULUI Principalele surse arteriale ce participa 1a irigarea talamusului sunt reprezentate de artera cerebral posterioara si artera coroidiand, Artera cerebral anterioara si artera comunicanti posterioara participa in mai micd mésuri la irigarca nucleilor talamici, Este de reamintit cd intre hipotalamus si hipofizi sunt realizate conexiuni vasculare prin intermediul sistemului port hipofizar descris de Grigore T. Popa. Arterele hipofizare superioare se ramificd la nivelul extremitifii superioare a tijei pituitare (infundibul) si la nivelul portiunii fntr-o refea capilard extrem de densi care realize fasciculului hipotalamohipofizar. Din aceasta rejea ple: venele porte care ajung la hipofiza anterioard unde se varsé in refeau capilarelor sinusoide a hipofizei anterioare forménd astfel a doua rejea a sistemului port, Refeaua capilara a hipofizei anterioare este drenata prin venele hipofizare laterale in circulagia general. Acest dispozitiv anatomic sugereaza © curgere a singelui de sus in jos in sens hipotalamohipofizar. Produsii de secrefie hipotalamicd au astfel posibilitatea de a trece in circulatie si sunt transportati prin venele porte hipofizare spre lobul anterior al hipofizei Diencefalul este drenat de venele cerebrale profunde. 55EMISFERELE CEREBRALE GENERALITATI Prima vezicula cercbrala creste mult in volum, forméndu-se astfel cele dou emisfere cerebrale. Emisferele cerebrale (hemispherium cerebri) au 0 grentate medie de 1300 de grame, o hmgime de 16 cm si o litime de 14 em, Comparativ la balend ele cdntirese 3 kilograme, la elefant 4,3 kilograme, iar la caine 200 de grame. Emisferele sunt separate intre ele prin scizura interemisferied si de trunchiul cerebral prin fanta lui Bichat, Emisferele ocupa cea mai mare parte a a cavitatii neurocraniene fiind unite prin formatiuni comisurale. La nivelul emisferelor se gisesc centrii de integrare a fumetiilor motorii, senzitive, asociative gi psihice. Sunt formate din substan{a cenusie care la suprafafa formeaza scoarfa cerebrala gi in profunzime nucleii bazali si din substanta alba ce se interpune intre scoarfa cerebrali si nucleii bazali constituind centrul oval sau formeazi formatiunile comisurale ce conecteaza intre ele cele dows emisfere. RAPORTURT Emisferele cerebrale sunt situate in etajul anterior si mijlocin al bazei raniului si pe cortul cerebelului, care le separi de fosa posterioar’. Sunt invelite de meningele cerebral. Fafa superioara, convexa a emisferelor vine in raport cu bolta cranian Cele doua emisfere cerebrale sunt separate printr-un sant profund orientare sagitald, scizura interemisferica (fissura longitudinalis cerebri), in care se angajea7 coasa creicrului (falx cerebri), cel mai mare sept meningeal. Coasa creierului se intinde de la crista galli pind la protuberanta occipital interna. Are o margine superioard concava in jos, in care se gaseste sinustl sagital superior precum si o margine inferioara de asemenea concavi in jos, care ajunge pind ta corpul calos si care confine simusul sagital inferior. Extremitatea anterioara si posterioara a fisurii interemisferice coboara pana pe fafa bazala in timp ce portiunea sa intermediard este intrerupti de corpul calos. Mezencefalul trecdnd prin gaura ovali a lui Pacchioni stabileste continuitatea emisferelor cu blocul pontobulbocerebelos din fosa posterivard Prin fisura interemisfericd se pot observa extremitatea anterioara a corpului calos, fafa superioara a corpului calos si extremitatea sa posterioara. Pe fafa bazala intre extremititile fisurii interemisferice se interpun formatiunile planseului diencefalic si extremitatea anterosuperioa mezencefalului 56CONFIGURATIE EXTERNA Emisferele cerebrale au forma ovoi prezinti trei fefe: 0 fata interna pla inferioara cone: sau poli Marginile sunt mediali, laterali (sau inferioara) si superioara. Extremitifile sau polii sunt reprezentati de un pol frontal anterior, mai boont, unul occipital posterior mai ascutit si unul temporal Emisferele cerbrale sunt separate intre ele prin scizura interemisferic& side trunchiul cerebral prin fanta tui Bichat, Suprafafa emisferclor este brzdaté de o serie de depresiuni profunde, denumite seizuri sau sanquri (sulci cerebri), care delimiteazi lobii, gi de depresiuni mai pujin profunde, care delimiteaza circumvolutiile (gyri cerebri, girusurile). Lobii gi girusurile pot fi nite prin diferite pliuri de pasaj Seizura lui Sylvius (sulcus lateralis, sanful lateral) pleacd de pe faja inferioara a emisferelor, inconjoari marginea inferioard a fefei extern, indreptindu-se oblic in sus si inapoi pe fata externa. Se termina pe fata externa fie printr-o scurta bifurcatie, fie printr-un segment recurbat in sus. Segmentul situat pe fafa infetioara este profund si prezinta in profunzime un pliu de trecere intre lobul frontal si cel temporal, pliul falciform, Segmentul de pe fata laterald este de asemenea profiund si confine in profunzimea sa lobul insulei Scizura lui Rolando (sulcus centralis, sanjul central) pleacd de pe faja intern, imediat deasupra scizurii calosomarginale, depdseste marginca superioara a emisferelor, coboara oblic in jos gi inainte pe fafa externa gi se termind putin deasupra seizurii lui Sylvius. Pe fata externa descrie o curburd convex anterior, 0 curbura convexa posterior, si 0 a treia curburd, care este convex anterior. Aceste trei curburi corespund girusurilor frontal 1 (F1), frontal 2 (F2) si frontal 3 (F3). [Link] (sulcus parietooccipitalis) pleacd de pe marginea superioara la 5 cm anterior de polul posterior gi se intinde in jos gi Inainte atat pe fafa externa cat si pe cea interna a celor doua emisfere. Scimura calosomarginali sau subfrontald este situatS doar pe faa intema a emisferelor. Ea pleaca de sub genuchiul corpului calos si merge la distangi egala de acesta si de marginea superioara a emisferelor, pentru ca pufin anterior de extremitatea posterioaré a corpului calos si isi schimbe directia in sus, tetmindndu-se pe marginea superioara a emisferelor cerebrale. La punctul in care scizura calosomarginalé isi schimba directia, aceasta este continuata de sanful subparietal Scizura calcarina se intinde orizontal de la polul occipital spre extremitatea posterioara a circumvolutiei corpului calos, unde se uneste cu scizura parietooceipitald. Datorit& profunzimii sale scizura calcarina realizeazi © proeminen{a in cavitatea comului posterior al ventriculului lateral numita calear avis, | prismatic triunghiulara_ si © fatd extern’ convex’ si o fafa Emisferele prezint& de asemenea 3 margini $i 3 extremitii 57LOBUL FRONTAL (lobus frontalis, Tabelul 18) este situat anterior de scizura lui Rolando, Este limitat posterior de santul lui Rolando, in jos de santul lui Sylvius si induntru de sanful calosomarginal, Desi relativ bine delimitat prezinta pliuri de trecere care-1 unese de lobul parietal si de lobul temporal. Lobul frontal reprezinté 40% din greutatea creierului, avand trei fete si trei sanfuri, Sanqul prerolandic este paralel cu scizura lui Rolando, pe lings acesta existind si alte dowd sanfuri paralele intre ele, santul orbitar intern (sanful olfactiv) si sanful orbitar extern, Datorita acestor trei sanfuri lobul frontal va preventa patru girusuri Girusul frontal ascendent (gyrus precentralis, precentral, prerolandic) este situat intre santul prerolandic si scizura lui Rolando, acesta continuéndu- se pe faa interna intre scizura lui Rolando gi scizura calosomarginala. Girusul frontal ascendent de pe fafa mediali corespunde lobului paracentral in portiunea sa anterioara, Tabetul 18, Lobul frontal Girus Limite Locali re Sant prerolandic Girus frontal | Scizura calosomarginali Fafa interna gi extend a ascendent (FA) | (inter) Jobului frontal Scizura lui Rolando Sant orbitar intern (inferior si lateral) Scizura interemisfericd Girus frontal 1 | (inferior si medial) Pe fata interna, inferioara 1) Scizura calosomarginala si extern a emisferului Gntern) De-a lungul marginit superioare (extern si intern) SI (extern) Girus frontal 2 | $2 (extern) Pe fata exter si ” Inferior - sant orbitar ext, | inferioard a emisferului + san} orbitar int Girus frontal 3 | S? (Pe fata externa) Pe fata extern si Sanju orbitar extern (pe fala inferioard a emisferuli @3) inferioar3) 58Girusul frontal 1 (FI, gyrus frontalis superior) este situat de-a lungul marginii superioare pe fafa externa i interna, si se continua printr-un segment inferior (orbitar) cuprins intre seizura interemisfericd si sanful orbitar intern Acesta este limitat in afard de sanul orbitar intern (S1) si inauntru de scizura calosomarginala, Girusul frontal 2 (F2, gyrus frontalis medius) se gaseste pe fata extern’ intre sanfurile SI si $2, iar inferior intre sanful orbitar intern si sanful orbitar extern, in portiunea inferioara acesta find strabatut de un sant in forma de H. Girusul frontal 3 (F3, gyrus frontalis inferior) este situat sub si in afara girusului frontal 2, intre sanful S2 de pe fata externa si sanful orbitar extern de pe fafa inferioard a emisferului cerebral. Pe fafa externd el este impartit de doud prelungiri ale scizurii lui Sylvius, una orizontald si alta verticala in 3 portiuni: o portiune anterioara, (pars orbitalis) 0 portiune mujlocie (pars ‘riangularis) si 0 portiune posterioara (pars opercularis). in aceasta portiune posterioara a circumvolutiei frontale 3 Broca a localizat centrul vorbirii LOBUL PARIETAL (lobus parietalis, Tabelul 19) este situat in centrul emisferelor cerebrale intre lobii frontal, temporal si occipital. Se iseste pe fetele laterald gi mediala a emisferelor. Lobul parietal este limitat anterior de seizura lui Rolando, in jos de scizura lui Sylvius, iar posterior de santul parietooccipital. La nivelul acestui lob se intalneste un san intraparictal fn formi de T culcat, avand o porfiune verticala numiti san{ postcentral (postrolandic) si 0 porfiune orizontali desprins’ din mijlocul sanfului postcentral, Sanful in forma de T delimiteazd 3 circumvolusii sau girusuri Girusul parietal ascendent (gyrus postcentralis, —posteentral, postrolandic) se gaseste intre scizura lui Rolando si sanful postcentral, si este ‘nit cu girusul frontal ascendent la nivetul extremitatii inferioare printr-un pliu de pasaj reprezentat de operculul rolandic, iar in porfiunea superioara printr-un pliu superior, lobulul paracentral Girusul parietal 1 (P1) este situat pe fafa extern a emisferului, posterior de girusul parietal ascendent si deasupra portiunii orizontale a sanjului intraparietal, iar pe fafa interna constituie lobulul patrulater marginit posterior de sanful parietooccipital, in jos de santul subparietal, si anterior de seizura calosomarginal Girusul parietal 2 (P2) se giseste pe fala extend sub circumvolutia parietalé 1 si posterior de girusul parietal ascendent. Acesta este limitat de sanful intraparietal si scizura lui Sylvius, la nivelul su gisindu-se pliul lui Jensen, care il imparte in doua porfiun Funefiile lobutui parietal sunt complexe, ele find in legitura atat eu sensibilitatea ct si cu praxia (coordonare normala a miscarilor in vederea executirii unor acte motorii adecvate) si gnozia (recunoasterea obiectelor cu ajutorul organelor de sim). 59Tabelul 19, Lobul parietal Girus Limite Localizare Pac Scizura lui Rolando Pe fata extern’ gi (PA) ‘Sanful postcentral internd a emisferului raya | Atstior PA eta - . al ie fata extern si Parietal 1(P1) | externa | Inferior ~ Santul interna a emisferului intraparietal Posterior — Sanful parietooccipital Fata | Inferior — Santul interna | subparietal Anterior ~ Seizura calosomarginala Parietal 2 (P2) Sanqul intraparietal Scizura lui Rolando Pe fata externa inferior de PI si posterior de PA LOBUL OCCIPITAL (lobus occipitalis, Tabelul 20) este situat in portiunea posterioara a emisferelor cerebrale, avand trei fete si cinei santuri, care delimiteaza sase girusuri. Sanjurile sunt reprezentate de sanurile SI, si $2 pe fata extern, S3 si S4 pe fata inferioara, si sanful SS pe fafa interna a emisferelor cercbrale. Dupi Hecaen reprezinti o zecime din volumul total al creierului. 60Tabelul 20, Lobul oceipitat Girus Limite ‘Continuare Localizare anjul $1 Occipital 1 Sant __ | Anterior se Pe fafa externa a @r Marginea supericaré | contin cuP1 | emisfealu Anterior se continu cu P2 gi Tl Occipital 2 | Intre sanqurile $1 si (02) 82 Occipital 3 | Intre sanqurile S2 si | gion cuT2,T3 ons Occipital |p oy ig « (03) Intre $4 si SS Anterior cu TS Sanul rcccipital (06) emisferului fen Girusul occipital 1 (O1) are ca limite sangul SI si marginea superioard a emisferelor, si se continu anterior cu girusul parietal 1. (P1) Girusul occipital 2 (02) este situat intre sanfurile SI si S2, continudndu-se spre anterior cu girusurile parietal 2 (P2) si temporal 1 (T'), Girusul occipital 3 (03) se gaseste intre sanful $2 si santul S3, si se continua anterior cu girusul temporal 2 (T2) si temporal 3 (T3). Girusul occipital 4 (04) este situat pe fafa inferioard a emisferelor si se continua anterior cu girusul temporal 4 (T4), cu care formeazé primal girus temporooceipital, numit si lobul fuziform. Girusul occipital $ (5) se continu anterior cu girusul temporal S (75), cu care formeaza a doua circumvolutie temporooccipitala, Girusul occipital 6 (06) are form’ de triunghi cu baza orientati posterior, astfel acesta mai poarta si denumirea de cuneus. Girusul occipital 6 se gaseste pe fafa internd a emisferclor, si este limitat anterior de sanful parietooccipital, iar in jos de scizura calcarina, 61LOBUL TEMPORAL (lobus temporatis, Tabelul 21) este situat inferior de lobul frontal si de lobul parietal si anterior de lobul occipital. Ocupa etajul mijlociu al bazei craniului, avand ca limite pe fata exter’ scizura lui Sylvius, care detimiteazi net lobul, iar posterior gantul parietooceipital, care delimiteazi lobul relativ. La nivelul lobului temporal avem cinei sanquri reprezentate de sanfurile S1 gi $2 pe fata externd, santurile $3 si S4 pe faya inferioara, si sanful SS pe fafa interna, mumit si sanful hipocampului. Asadar la nivelul lobului temporal vom avea sase girusuri. Tabelul 21. Lobul temporal Girus Limite Continuare | Localizare Scizura lui - Temporal 1 (T1) | Sylvius Posterior eu P2 | Pe fata externa a emisferului Sanqul S1 ne ny | intre sanqurile $1 Pe fata externd a Temporal 2 (12) | isp . emisferului Pe fafa externa gi Posterior cu 03 | inferioari a cemisferului intre sangurite $2 Temporal 3 (T3) | 55 Inte santurile $3 | poser eu.o4 | Pe fa inferioard a Temporal 4 (T4) | 4 cemisferului intre sanful $4 si wa Pe fafa interna a Temporal 5(T5) | hipocamputui | Posterior eV O5 | enisterului (S5) ; J Pe fafa inter Temporal 6 (T6) | - - emisferului Girusul temporal 1 (T'1) este situat intre scizura lui Sylvius si ganqul SI. Acesta se continua posterior cu girusul parietal 2 (P2). Girusul temporal 2 (T2) are ca limite sanqurile SI i S2. Girusul temporal 3 (T3) se giseste intre santurile $2 si $3, si este dispus de-a lungul marginii inferioare pentru a trece apoi pe fafa inferioara. Se continua posterior cu girusul occipital 3 (03). Girusul temporal 4 (T4) se continud in portiunea sa posterioari cu girusul occipital 4, cu care formeaz lobul fuziform, si are ca limite sanqurile 83 siS4. 62Girusul temporal 5 (TS) mai poarti denumirea de girus al hipocampului si este situat intre sanful $4 si sanful hipocampului (SS). Girusul se continu posterior cu girusul occipital 5 (05), formand al doilea girus temporooccipital, iar in portiunea anterioard se recurbeaza constituind uncusul hipocampului Girusul temporal 6 (116) se giseste pe fata interna LOBUL INSULEI (obus insularis) este situat in profunzimea scizurii Jui Sylvius avénd forma unei piramide triunghiulare, Poate fi vizualizat doar prin indepartarea buzelor scizurii. Un sant oblic in sus si inapoi il imparte {ntr-un lob insular anterior si unul posterior. Lobul insulei este unit cu. lobii frontal si temporal prin plica faleiforma a lui Broca. SISTEMUL LIMBIC Sub acest termen sunt grupate formatiunile cu structurd cortical simpla (arhi si paleocortex). Sistemul limbic este format din dou componente: 1, una cu zone cu structurd paleocorticala reprezentate de marea circumvolutie limbic’ a lui Broca si de lobul olfactiv. Aceast component mai este cunoscuta si sub numele de rinencefal. La randul sau lobul olfactiv este format dintr-un lob anterior (ce cuprinde bulbul olfactiv, tractul olfactiv, trigonul olfactiv, strile olfactive si substanga, perforati anterioara) si unul posterior ( format din zonele olfactive si nucleul amigdalian) 2. oa doua cu zone cu structurd athicorticald ce formeaza circumvolutia intralimbica Sistemul limbic primeste informatii olfactive, dar este un complex corticosubcortical mai extins structural si functional, fiind preponderent implicat in functiile comportamentale, emotionale, gnozice, motivationale, vegetative, endocrine si chiar motori CONFIGURATIE INTERNA Emisferele cerebrale sunt constituite din substan{a cenusie si substanti alba. SUBSTANTA CENUSIE se giseste la periferie unde formeazat scoarta cerebrald (cortexul cerebral), si in profunzime unde formeazi nucleii centrali. SCOARTA CEREBRALA (cortex cerebri) are 0 suprafati medie de 22,000 em patrati si este format din alocortex (alo=variat, diferit) si izocortex (izo=asemanator). Alocortexul este la randul siu format din arhicortex gi paleocortex, ambele fiind constituite din trei straturi de celule. La nivelul athicortexului intalnim un strat superficial molecular, un strat granular, receptor si un strat piramidal, polimorf. Corespunde circumvolutiei intralimbice, Arhicortexul are rol in determinarea comportamentului emotiv, agresiv sau depresiv al individului si in elaborarea expresiilor emofionale. Datorita 63conexiunilor sale cu hipotalamusul participa la realizarea reactilor vegetative de plicere sau de repulse. Se pare cd el ar juca un rol important si in memoria recent, prin stocarea faptelor recente. Paleocortexul corespunde circumvolutiei limbice fiind aleatuit din 3 straturi: un strat superficial molecular, un strat piramidal si granular si un strat polimort. Paleocortexul include un lob olfactiv anterior si umul posterior (vezi mai sus). Paleocortexul reprevinté adevaratul creier olfactiv la nivelul cdruia sunt situafi centrii senzoriali, integrativi si asociativi olfactivi Nucleul amigdalian este un centru olfactiv primar, indeplinind functii importante in comportamentul emotional, in coordonarea reactiilor motorii de aparare, in dirijarea activitatii vegetative precum si in coordonarea funcfiilor gi manifestirilor sexuale. Trocortexul corespunde neocortexului si prezinti. sase straturi de celule: 1, zona molecular (plexiforma) cu celule putine, plexuri dendritice si axoni de asociatie; stratul granular extern, dens cu celule polimorfe; stratul celulelor piramidale externe, cu celule mici piramidale; stratul granular intern, mai ingust decat celelalte straturi; stratul celulelor piramidale interne (celule piramidale mari Betz); stratul celulelor fuziforme. Stratul 1 prezinta conexiuni de suprafatd si de apropiere, Straturile 2 si 4 sunt straturi aferente, de receptie, Straturile 3 si 5 sunt straturi efector, in timp ce stratul 6 reprezintd un strat al relatilor interemisferice. Neocortexul reprezinti punctul de intdlnire a tuturor edilor senzitive si senzoriale, de plecare a cdilor motorii voluntare si mare parte din cele semivoluntare, a cdilor asociative cele mai importante. Ca urmare a conexiunilor cu toate etajele nevraxului la nivelul neocortexului se organizeaz cenirii de proiectie, receptori si efectori, precum si centrii asociativi cu activitate constientd, psihied, eu trisdturi proprii personalitatit avaen ARIILE CORTICALE reprezinta porfiuni de la nivelul emisferelor cerebrale care nu au 0 delimitare concretd. Sunt determinate pa baza functici pe care 0 anumiti parte din creier o are. Brodman descrie 52 de ari, numerotarea ariilor neavand nici o semnificatie, deoarece au fost numerotate in ordinea cercetiri si descrieri lor. 64ARIILE CORTICALE MOTORI (CENTRII EFECTORI) (Tabelul 22) sunt reprezentate de arii ale motricitétii voluntare, arii ale motricititii automate si arii supresive, oca Tabelul 22. Ariile motorii ~ pe fafa externa a girusului frontal ascendent sedan | Aria ~ de-a lungul seizurii lui Rolando voluntare | Brodman | pe fata interna im portiunea anterioari‘a lobu- lui paracentral Aria 8 - Peta {8 nivelul gisului frontal 2 (F2) Aria 19 Bratman | 7/4 nivelul lobului occipital Ari ale ; « i motriciatii | Corticostriate | Aria 6 Brodman | - ™ Portiunea posterioard aFl siF2 automate Aria 4 Brodman Vezi mai sus Corea neo | arn ga Ver mai ss Aria 6b Vedi mai sus ~ la nivelal girusului Aria 22 temporal 1 (TI) la nivelal girusului Ariile 1,2,3,5 | parietal ascendent sila nivelul PI Anile Aria 19 Brodman ) Vezi mai sus supresive Arian? | eco mote ~ pe fafa exter a lobul Anas frontal “Avia 24 ~ pe fafa interna a lobului frontal 65Ariile motricitafii voluntare sunt aria 4 Brodman, aria 8 Brodman si aria 19 Brodman, Aria 4 Brodman este situaté pe fafa extemi a girusului frontal ascendent de-a lungul buzei anterioare a scizurii lui Rolando, iar pe faya interna in porfiunea anterioard a lobului paracentral. Aici exist 0 somatotopie precisi de sus in jos in care apar laringele, faringele, muschii masticatori, limba, fafa, gatul, mana, antebraful, bratul, toracele si abdomenul, gambele, picioarele, Centrii muschilor gambei si piciorului tree pe fafa interna a lobului frontal unde ocupa porfiunea anterioara a lobulului paracentral, Grafic se realizeazi homunculusul motor. Intinderea suprafetei corticale de reprezentare @ unui mugchi depinde de bogitia inervafiei sale precum si de finetea migcarilor pe care trebuie si le execute si nicidecum de volumul mugchiului respectiv, Din aria 4 axonii celulelor piramidale tree in structura fasciculului piramidal, Datorita incrucisirii fasciculelor piramidale acfiunea ariei 4 se exerciti asupra jumatafii opuse a corpului Aria 8 Brodman se giseste la nivelul girusului frontal 2 si are rol in motricitatea oculocefalogira voluntard (miscarea ochilor si miscarile conjugate ale ochilor si capului) Aria 19 Brodman este situaté la nivelul pliului curb, Reprezinta un ceniru cortical oculocefalogir si reflex la incitaiile vizuale Din ariile motricitifii automate fac parte ariile corticostriate, ariile corticoneocerebeloase si ariile supresive Ariile corticostriate sunt in numér de dou, si anume ariile 4 si 6 Brodman. Aria 4 Brodman are si rol extrapiramidal, Aria 6 Brotman este situatd in portiunea posterioara a girusului frontal 1 sia girusului frontal 2, si in porfiunea anterioard a girusului frontal ascendent. Are rol in coordonarea migcirilor automate si voluntare, care contribuie la realizarea gesturilor complexe. Ariile neocerebeloase sunt reprezentate de ariile 1, 2, 3, 5, 6a, 6b si 22 4de la nivelul cdrora pleacd fasciculele fronto, temporo si parietopontine. Ariile supresive inhib motricitatea voluntard. Din aceste arii fac parte ariile 2, 4s, 8, 19 si 24 66ARIILE CORTICALE SENZITIVE (Tabelul 23) se impart in arii ale sensibilitifii generale gi arii senzoriale, Din ariile sensibilitatii generale fac parte: ariile 1, 2, 3 si 5 Brodman. Tabelul 23. Ariile senzitivosenzoriale Loca izare ARIILE SENSIBILITATIL GENERALE Aria 3 Brodman La nivelul girusului parietal ascendent fn portiunea Aria 1 si2 Brodman posterioar’ a girusului PA fn portiunea Aria 5 Brodman anterioard a girusurilor P1 si P2 Arle Aria 41 | De-a fungul seizurii ARIILE SENZORIALE | sudiive Brodman | lui Sylvius Aria 42 nwa Brodman | Taneé aria 4) Aria 22 | Pe lobul temporal Brodman | stang Aria 17 | La nivelul seizuri Asillevizuale | peodman | calcarine ‘Aria 1g | Pe fla inferioara si externd a lobului Brodman occipital Aria 19 Brodman | Hem Ariile gustative gi olfactive La nivelul girusului parietal ascendent Pe fata interna a lobului frontal 67Ariile I si 2 sunt situate in portiunea posterioard a girusului parietal ascendent si sunt ari somatopsihice. Sunt responsabile de discriminarea cantitativa si calitativa a senzatiilor. ‘Aria 3 se giseste la nivelul girusului parietal ascendent si formeazi homunculusul senzitiv. De jos in sus sunt reprezentate capul, membrele superioare, trunchiul, membrele inferioare. Aria 5 Brodman se giseste in portiunea anterioara a girusului parietal 1 sia girusului parietal 2. Ea este responsabil de recunoasterea senzatiilor si perceperea acestora Ariile sezoriale sunt ariile sensibilitijii auditive, vizuale si arii ale sensibilititi gustative si olfactive. Ariile sensibilitaqii auditive sunt reprezentate de: Aria 41 Brodman, care se situeaza de-a lungul scizurii lui Sylvius, find o arie auditiva senzorial3, Este localizata pe fafa superioara a girusului temporal superior. Prin stimularea electric sau sonora a orgamutui Tui Corti s-a putut dovedi ci acesta se proiecteaz punet cu punct la nivelul ariei 41 Aria 42 Brodman, situati langi aria 41, care este responsabili de perceperea cuvintelor si a melodiilor. Este 0 arie auditiva psihicd gi auditivognozica. Posterior de aceste doud ari se gasesc ariile vestibulare. Aria 22 Brodman cu rol audiognozie si audiopsihic. Aria 22 de pe lobul temporal sting este incadratd intr-o zona complexii a gandirii verbale. Din ariile sensibilitigii vizuale fac parte ariile 17, 18 si 19 din lobul occipital Aria 17 Brodman se giseste la nivelul scizurii calcarine si pe versantul extern al lobului occipital, aceasta fiind aria vizuala primara. Pe aria 17 a lobului occipital sting se proiecteaza jumitatea nazald a retinei ochiului drept si jumatatea temporal a retinei ochiului sting, Pe aria 17 din dreapta se proiccteaza jumitatea temporali a retinei ochiului drept si jumitatea nazala a retinei ochiului sting. Cadranele superioare ale retinei se proiecteaz pe buza superioard a scizurii calcarine, iar cadranele inferioare pe buza inferioari a seizurii calearine. Arle 18 si 19 sunt simate pe faja externa si inferioard a lobului occipital. Ele sunt responsabile de perceperea formelor, a dimensiunilor si de orientarea in spatiu. Ariile sensibilitagii gustative gi olfactive se gisesc la nivelul girusului parietal ascendent gi la nivelul fefei interne a lobului frontal. Acestea sunt in releu cu circumyolutia limbicd, si sunt de doud feluri, primare si secundare. Ariile senzitivosenzoriale ale tui Brodman pot fi grupate pe baza fanetiilor lor in: = ari primare (I ), de receptie; + arii secundare (II), de perceptie: ~ aii tertiare (IM), de recunoastere, gnozice. 68ARIILE NEUROVEGETATIVE sunt reprezentate de: Aria 6 Brodman, care prin stimulare scade activitatea simpaticului. Ablajia ei bilateral determin’ fenomene de hiperactivitate simpatica: tahicardie, diminuarea activitiii intestinale. ‘Aria 13 Brodman se giseste pe fafa inferioar’ a lobului frontal in portiunea posterioard a girusului orbitar lateral. Stimularea ei duce la eresterea tensiunii arterial. Aria 14 Brodman se gaseste la nivelul circumvolufiei orbitare interne. Are actiune asupra respiratici si circulatiei, ‘Aria 38 Brodman se gaseste la nivelul lobului temporal, Stimularea ei determing cresterea tensiunii arterial. Aria 24 Brodman se giseste la nivelul portiunii anterioare a citcumvolutiei perilimbice, Are rol supresiv asupra intregului sistem nervos vegetativ. ARIILE CORTICALE PSIHICE sunt situate in porfiunea prefrontala si sunt reprezentate de: Aria 9 Brodman; Aria 10 Brodman; Aria 11 Brodman; Aria 12 Brodman; Aria 46 Brodman; Aria 47 Brodman, Aceste arii au rol in cunoasterea corpul superior de integrare si in predominenta unui emisfer. Funefional cortexul prefrontal medial este important in asocierea audiovizuala, In ansamblu cortexul prefrontal este implicat functional gi it sgerea expresiilor emofionale normale si abilitatea de jiunilor succesive. Ambele emisfere contribuie la realizare: in memorie, limbaj, nivel acestor functi Emisferele cerebrale nu sunt strict identice nici_morfologic nici functional, Urmare a acestei afirmatii apare notiunea de emisfer dominant, mai ales din punct de vedere functional, existand funcfii care mu sunt reprezentate in ambele emisfer Emisferul dominant confine centrul limbajului articulat $i este implicat in functiile de vorbire, scriere, stereognozie, descriere verbal, analiza matematicd. Emisferul minor rlspunde de stereognozie, constructiile spatiale (geometrie), ideatie, muzica, poezie, sinteza temporal NUCLEI CENTRALI Nucleii centrali sunt in numér de patru gi sunt reprezentati de nucleul caudat, nucleul lenticular, claustrum si nucleul amigdalian 1, Nucleul caudat (nucleus caudatus) are aspect de virgula si este situat in jurul talamusului, Prezinta un cap, un corp si 0 coada. Capul nucleului caudat este separat de capul celui de partea opusi printr-un sept. 69