1.
METODA CUBULUI este folosită în cazul în care se doreşte explorarea
unui subiect/ a unei situaţii din mai multe perspective – oferă posibilitatea de a dezvolta
competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare.
ETAPELE METODEI:
Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ,
ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ ( altele, în funcţie de resurse, nu
neapărat pe toate feţele cubului).
Se anunţă tema / subiectul pus în discuţie.
Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele
înscrise pe feţele cubului.
Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.
Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe pe foi albe A3.
AVANTAJE:
Determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă a acestora în
rezolvarea sarcinilor.
Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare.
Formează deprinderi de muncă intelectuală.
Stimulează gândirea logică a elevilor.
Creşte responsabilitatea elevului faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup
Sporeşte eficienţa învăţării – elevii învaţă unii de la alţii
Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare.
DEZAVANTAJE:
Rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp
Se creează un zgomot oarecare
Facilitează erori în învăţare
Nu există un control precis asupra cantităţii / calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare
elev.
2. Metoda PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)
Aceată metodă stimularea creativităţii participanţilor care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având
câte o culoare: alb, roşu, galben, verdealbastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg
pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot
inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în acord cu rolul pe care
îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.
Pălăria albă:
Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor.
Este neutră.
Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare.
Stă sub semnul gândirii obiective.
Pălărie roşie:
Dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor.
Oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor.
Roşu poate însemna şi supărarea sau furia.
Descătuşează stările afective.
Pălăria neagră:
Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata.
Oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie.
Este perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria galbenă:
Oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei.
Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul.
Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.
Pălăria verde:
Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă.
Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei.
Este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare.
Pălăria albastră:
Exprimă controlul procesului de gândire .
Albastru e rece – este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi
atotcunoscător.
Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii.
Este preocuparea de a controla şi de a organiza.
Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi
reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea
ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
Pălăria albă – pălăria roşie
Pălăria neagră – pălăria galbenă
Pălăria verde – pălăria albastră.
CUM SE FOLOSEŞTE ACEASTĂ METODĂ?
Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru
ca fiecare să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – şi atunci elevul
respectiv îi îndeplineşte rolul- sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie.În
acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în
asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi
culoare, fiind conştienţi de faptul că:
pălăria albastră – CLARIFICĂ
pălăria albă - INFORMEAZĂ
pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI
pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII
pălăria neagră – IDENTIFICĂ GREŞELILE
pălăria roşie – SPUNE CE SIMTE DESPRE ...
3. METODA R.A.I. (Răspunde – Aruncă – Interoghează)
Metoda R.A.I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin
întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor
Răspunde – Aruncă – Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei
secvenţe de lecţie, institutorul împreună cu elevii săi, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici
şi uşoare de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia
predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai
departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască şi
răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va
veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea,
şi, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu
cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat
întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns,
conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul activităţii, când
se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul descoperirii, de
către institutorul ce asistă la joc, a eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării
ideilor – ancoră.
Pot fi sugerate următoarele întrebări:
Ce ştii despre ....................................?
Care sunt ideile principale ale lecţiei .................?
Despre ce ai învăţat în lecţia ........................?
Care este importanţa faptului că ...................?
Cum justifici faptul că .................................. ?
Care crezi că sunt consecinţele faptului ..................?
Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată...................?
Ce întrebări ai în legătură cu subiectul propus .........................?
Cum consideri că ar fi mai avantajos să....... sau să...................?
Ce ţi s-a părut mai interesant...............................?
De ce alte experienţe sau cunoştinţe poţi lega ceea ce tocmai ai învăţat?
Această metodă alternativă de evaluare poate fi folosită atât cu şcolarii mici cât şi cu liceeni,
solicitând în funcţie de vârstă, întrebări cât mai divers formulate şi răspunsuri complete.
Întrebările pot să devină pe parcursul desfăşurării metodei, din ce în ce mai grele. Metoda R.A.I.
este adaptabilă oricărui tip de conţinut, putând fi folosită la istorie, biologie, geografie,
matematică, literatură, limbi străine etc.
Elevii sunt încântaţi de această metodă – joc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute,
modalitate care se constituie în acelaşi timp şi ca o strategie de învăţare ce îmbină cooperarea cu
competiţia. Este o metodă de a realiza un feedback rapid, într-un mod plăcut, energizant şi mai
puţin stresant decât metodele clasice de evaluare. Se desfăşoară în scopuri constatativ –
ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin notă sau calificativ.
Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu, pe o temă dată. Exersează
abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cel mai
potrivit răspuns. Îndeplinirea sarcinii de investigator într-un domeniu, s-a dovedit în practică
mult mai dificilă decât cea de a răspunde la o întrebare, deoarece presupunea o mai profundă
cunoaştere şi înţelegere a materialului de studiat.
Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi elevi se simt încurajaţi, comunică cu
uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât învăţarea cât şi evaluarea.
Există un oarecare suspans care întreţine interesul pentru metoda R.A.I. Tensiunea este dată de
faptul că nu ştii la ce întrebări să te aştepţi din partea colegilor tăi şi din faptul că nu ştii dacă
mingea îţi va fi sau nu adresată. Această metodă este şi un exerciţiu de promptitudine, atenţia
participanţilor trebuind să rămână permanent trează şi distributivă.
Metoda R.A.I. poate fi organizată cu toată clasa sau pe grupe mici, fiecare deţinând câte o minge.
Membrii grupurilor se autoelimină treptat, rămânând cel mai bun din grup. Acesta intră apoi în
finala câştigătorilor de la celelalte grupe, jocul desfăşurându-se până la rămânerea în cursă a
celui mai bine pregătit. Dezavantajul ar fi acela că mai multe mingi ar crea dezordine, mingea
unui grup care ar cădea ar distrage atenţia celorlalte grupuri.
Institutorul supraveghează desfăşurarea jocului şi în final lămureşte problemele la care nu s-au
găsit soluţii.
4. CERCUL “ COMPLIMENTELOR”
Reprezintă o metodă care urmăreşte dezvoltarea stimei de sine . Pentru a pune în
practică metoda, formatorul aşază scaunele într-un cerc, iar “ receptorul” complimentelor
se află în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să
identifice un compliment sincer şi onest despre cel aflat în centrul cercului. Apoi, pe
rând, fiecare va înainta şi îi va spune acestuia complimentul, receptorul complimentelor
trebuind să aibă doar una dintre următoarele reacţii: să zâmbească ori să le adreseze un
“mulţumesc”. Această metodă are avantajul consolidării unei imagini pozitive faţă de
propria persoană a celui care primeşte complimentele, dar şi o dezvoltare a ariei pozitive
faţă de propria persoană a celui care primeşte complimentele, dar şi o dezvoltare a ariei
pozitive de gândire la celelalte persoane ( prin aceea că identifică o latură bună a
colegului lor). Cercul “complimentelor” trebuie practicat până ce toţi cursanţii au trecut
prin ipostaza de receptor.
5. METODA CUBULUI
.1.1. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA: PE ARIPILE CUVINTELOR ( opţional)
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
TEMA : “ AMINTIRI DIN COPILĂRIE”, de Ion Creangă
DESCRIE COMPARĂ
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în grădina Compară comportamentul tău cu cel al lui
mătuşii Mărioara. Nică. Ce ai fi făcut într-o asemenea situaţie?
Ce personaje vedeţi?
Ce culori vedeţi?
Ce sunete auziţi?
ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ
Găsiţi însuşiri următoarelor cuvinte: Analizaţi pericolele situaţiilor în care este
cireşe…………… pus Nică. Ce ar fi putut păţi băiatul?
vară……………..
creangă………….
cânepă…………..
nuia……………..
mătuşă………….
ARGUMENTEAZĂ APLICĂ
Este sau nu vinovat Nică pentru stricarea Dramatizaţi textul „Amintiri din copilărie”.
plantaţiei de cânepă? De ce?
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Universitatea de Stat [Link]
Efectuat:Zorilă Angela
Aprobat:Mihăilescu Natalia
Cahul 2015-2016