0% au considerat acest document util (0 voturi)
74 vizualizări8 pagini

Coordonarea

Documentul prezintă un proiect didactic pentru o lecție la clasa a VIII-a despre tipurile de coordonare. Lecția include obiective operaționale, metode, conținuturi și etape. Elevii vor analiza propoziții după criterii sintactice și vor rezolva exerciții care implică identificarea raporturilor de coordonare și subordonare.

Încărcat de

doina
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
74 vizualizări8 pagini

Coordonarea

Documentul prezintă un proiect didactic pentru o lecție la clasa a VIII-a despre tipurile de coordonare. Lecția include obiective operaționale, metode, conținuturi și etape. Elevii vor analiza propoziții după criterii sintactice și vor rezolva exerciții care implică identificarea raporturilor de coordonare și subordonare.

Încărcat de

doina
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Popa Doina


DATA:
CLASA: a VIII-a
SUBIECTUL: [Link] de coordonare
TIPUL LECŢIEI: de instruire de noi cunostinte
Obiective operaționale
1. sa analizeze propozitiile dupa criteriile de clasificare a acestora( dupa scopul comunicarii,
dupa structura, dupa aspectul predicatului, dupa sens si dupa relatiile sintactice) ;
2. sa recunoasca ce tipuri de raporturi se stabilesc intre partile de propozitie;
3. sa stabileasca care sunt mijloacele de realizare ale acestor raporturi ;
4. sa stabileasca care sunt termenii regenti ai unor parti de propozitie ;
5. sa recunoasca ce tipuri de raporturi se stabilesc intre propozitiile dintr-o fraza ;
6. sa stabileasca care sunt mijloacele de realizare ale acestor raporturi ;
7. sa recunoasca elementul regent al unor propozitii.

METODE ŞI PROCEDEE : se vor folosi, alternativ sau combinat, metode si mijloace precum: invatarea
prin descoperire, conversatia, explicatia, dictarea, lucrul cu manualul, fisa de lucru, schema la tabla,
sublinierea, explicarea si demonstarea materialului intuitiv.

FORMA DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe


MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe de lucru, tablă, caiete

Etapele LECŢIEI CONŢINUTURI ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE METODE


Evocare Asigurarea condiţiilor optime în vederea desfăşurării lecţiei:
notarea absenţelor
pregătirea rechizitelor şcolare
tablă, burete , planşă etc.
Se verifică tema, se dau explicaţiile necesare şi se corectează greşelile. Conversaţia
Explicaţia
Elevii sunt informaţi asupra conţinuturilor învăţării şi a performanţelor Explicaţia
aşteptate:
„Astăzi vom sistematiza şi vom consolida cunoştinţele deprinse până
acum, referitoare la raportul de coordonare.
Se scrie pe tablă titlul lecţiei:
Elevii notează titlul lecţiei pe caiete.
se realizeaza o conversatie pregatitoare: Conversaţia
1. Ce este propozitia?
2. Ce este fraza?
3. Cum putem clasifica propozitia dupa rolul ei in fraza?
4. Ce este propozitia regenta?
5. Ce este propozitia subordonata?

Realizarea sensului Profesorul scrie pe tabla cateva texte, urmand ca elevii sa le analizeze Analiza sintactică
dupa anumite criterii. Explicaţia
Analizati propozitiile de mai sus dupa scopul comunicarii, dupa
structura si dupa aspectul pozitiv sau negativ al predicatului.

Analiza sintactică
Conversaţia
Explicaţia
Problematizare

Reflecție Analiza sintactică


Conversaţia
Elevii sunt solicitati sa rezolve cateva exercitii care au la baza expunere
urmatoarele propozitii:
Frunzele, florile si pasarile anunta sosirea primaverii.
Florile de nu-ma-uita ne privesc din gradina.

Cerinte : a) indicati partile de propozitie intre care se stabileste un


raport
de coordonare ;
b) identificati atributele si complementele si indicati
cuvintele
regente pe care acestea le determina ;
c) precizati mijloacele prin care se realizeaza raporturile de
coordonare si de subordonare.
Profesorul continua realizarea schemei continand raporturile de
coordonare si subordonare in propozitie.
In continuare, se dicteaza elevilor urmatorul exercitiu :
Se da textul :
“ Mai mult ca orice ii placea sa patrunda impreuna cu
Bagheera in inima calda si intunecoasa a junglei, iar noaptea sa se
uite la Bagheera cum vaneaza.”
( Ronald Kipling – “ Cartea junglei “)
delimitati propozitiile din textul de mai sus :
caracterizati fiecare propozitie din fraza, precizand:
- raportul sintactic si propozitia cu care se stabileste;
- mijlocul de exprimare a raportului sintactic;
- termenul regent, in cazul propozitiilor subordonate.
- Profesorul realizeza schema continand raporturile de coordonare
si
subordonare in fraza.
Extindere tema pentru acasă:sa rezolve exerciții din manual Expunere

Se dau textele:
a ) “ – Ce te legeni, codrule,
Fara ploaie, fara vant,
Cu crengile la pamant? “
( Mihai Eminescu – “ Ce te legeni...”)
b ) “ Si eu eram vesel ca vremea cea buna. “
( Ion Creanga )
c ) “ Se scutura din salcami o ploaie de miresme. Bunicul sta pe prispa...pletele lui albe si
crete sunt niste ciorchine de flori albe... numai ochii bunicului au ramas ca odinioara :
blanzi si mangaietori.  ‘’
( B. St. Delavrancea )

Analizati propozitiile de mai sus dupa scopul comunicarii, dupa structura si dupa
aspectul pozitiv sau negativ al predicatului.

Frunzele, florile si pasarile anunta sosirea primaverii.


Florile de nu-ma-uita ne privesc din gradina.

Cerinte : a) indicati partile de propozitie intre care se stabileste un raport de


coordonare ;
b) identificati atributele si complementele si indicati cuvintele
regente pe care acestea le determina ;
c) precizati mijloacele prin care se realizeaza raporturile de
coordonare si de subordonare.

Se da textul :
“ Mai mult ca orice ii placea sa patrunda impreuna cu Bagheera
in inima calda si intunecoasa a junglei, iar noaptea sa se uite la Bagheera
cum vaneaza.”
( Ronald Kipling – “ Cartea junglei “)
a) delimitati propozitiile din textul de mai sus :
b) caracterizati fiecare propozitie din fraza, precizand:
- raportul sintactic si propozitia cu care se stabileste;
- mijlocul de exprimare a raportului sintactic;
- termenul regent, in cazul propozitiilor subordonate.

FISA DE LUCRU

1. Transforma propozitiile simple in propozitii dezvoltate:


 A rasarit luna.
…………………………………………………………….
 Iarba este verde.
……………………………………………………………….
 Elevii citesc.
………………………………………………………………….
 Dorinta a fost indeplinita.
………………………………………………………………….
 Pleci?
……………………………………………………………………
2. Realizati combinatiile A + C, B + C, A + B si raspundeti cerintelor de mai jos:
A. Citind
C. descoperi lucruri noi.
B. Cand citesti

a)Combinatia A + C reprezinta o..............................................


b)Combinatia B + C reprezinta o ..............................................
c) Argumentati de ce nu este posibila combinatia A + C
................................................................................................................
d) Caracterizati propozitia “ descoperi multe lucruri noi “:
 dupa scopul comunicarii........................................................
 dupa structura........................................................................
 dupa aspectul predicatului......................................................
 dupa sens...............................................................................
 dupa relatiile sintactice.........................................................
3. Scrie, in spatiul din dreptul fiecarei cifre, litera care corespunde felului fiecarei
propozitii:
Privesc cerul . ......... A. simpla, afirmativa, enuntiativa;
A ramas surprins. ......... B. dezvoltata, afirmativa, interogativa;
Nu voi discuta nimic cu nimeni. ....... C. dezvoltata, afirmativa, enuntiativa;
Ai fost la mare anul acesta? ..... D. dezvoltata, afirmativa, exclamativa;
Nu scrieti pe pereti. .......... E. dezvoltata, negativa, enuntiativa ;
F. simpla, afirmativa, exclamativa.

4. Faceti schema urmatoarelor propozitii precizand felul partilor de propozitie din


care sunt alcatuite. Puteti avea in vedere urmatorul model:
Viata este o alergare continua spre viitor. = s. + p.n. + [Link]. + [Link].
1. Toamna ofilita aduce miracolul somnului de iarna in trupul naturii.
..........................................................................................................
2. Soarele se inchide ca o imensa pleoapa somnoroasa pe cerul
cuprins de vise.
............................................................................................................
3. Revad plecarile mele de pe un peron al inceputurilor spre
destinatia enigmatica a destinului meu.
......................................................................................................

[Link] textul de mai jos:


“ Un’ te duci asa degraba?
Gandul meu mahnit o-ntreaba...”
( Tudor Arghezi – “ O furnica” )
a) Delimitati propozitiile din fraza de mai sus.

b) Precizati felul fiecarei propozitii dupa scopul comunicarii.


c) Transformati propozitia a doua in propozitie enuntiativa optativa.

d) Transformati prima propozitie in propozitie imperativa.

6. Alcatuiti o propozitie simpla cu subiect multiplu si predicat nominal cu numele


predicativ multiplu.

7. Scrie cinci propozitii interogative pe care le-ai adresa vedetei tale preferate.

8. Scrie cinci propozitii imperative, negative care sa cuprinda interdictii impuse de


parintii tai.

TEST DE EVALUARE FORMATIVA

1. Despartiti fraza de mai jos in propozitii si precizati felul acestora dupa rolul in
fraza, dupa alcatuire, dupa aspect si dupa scopul comunicarii:

“ El era un bun vanator si-i placea sa strabata padurile si sa uciga fiarele


salbatice.”
( Legende populare romanesti )

2. Indicati relatiile sintactice dintre propozitiile de mai sus si precizati mijloacele de


realizare a acestora.

3. Aratati care sunt mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in prima


propozitie a frazei de la ex 1.
CLASIFICAREA PROPOZITIILOR

1. dupa scopul comunicarii:


a) enuntiative:
- propriu-zise
- optative
- imperative
b) interogative:
- propriu-zise
- optative
2. dupa structura:
a) simple ( parti principale de propozitie ) 
b) dezvoltate ( parti principale si parti
secundare de propozitie )
3. dupa aspectul predicatului :
a) afirmative ;
b) negative ( este negat predicatul )
4. dupa sens :
a) principale ( au inteles de sine statator)
b) secundare ( depind de intelesul altei
propozitii )
5. dupa relatiile sintactice:
a) regente ( determinate de propozitii
subordonate )
b) subordonate ( determina o propozitie
regenta )
c) coordonate ( de acelasi fel )
RAPORTURI DE COORDONARE SI DE SUBORDONARE IN FRAZA

1. raportul de coordonare ( se stabileste intre doua propozitii de acelasi


fel – principale sau secundare )

 Juxtapunerea ( alaturarea prin virgula ) intre propozitii principale si propozitii


secundare ;

 Jonctiunea ( prin conjunctii si grupuri de cuvinte cu valoare de conjunctii


coordonatoare ) intre propozitii principale si propozitii secundare.

2. raportul de subordonare ( se stabileste intre o propozitie subordonata


si regenta sa )

 Alaturarea unei propozitii subordonate de regenta sa ( Ai carte, ai parte. )


 Jonctiunea prin :
 conjunctii si locutiuni conjunctionale subordonatoare: sa,
ca, daca, ca sa, desi, incat, fiindca, fara sa;
 pronume relative sau pronume nehotarate cu functie de
relatie insotite sau nu de prepozitii : cine, ce, care, cu
ce, ceea ce, oricine, orice, oricare ;
 adverbe relative sau adverbe nehotarate : cum, cand,
unde, oricum, oriunde, oricat.

RAPORTURILE SINTACTICE DE COORDONARE SI DE SUBORDONARE IN


PROPOZITIE

[Link] de coordonare ( se stabileste intre doua sau mai multe parti de propozitie de
acelasi fel )
 Juxtapunerea ( alaturarea prin virgula ) intre subiecte, nume predicative, atribute,
complemente;

 Jonctiunea ( prin conjunctii si grupuri de cuvinte cu valoare de conjunctii


coordonatoare ):
- conjunctii coordonatoare copulative: si, nici, ci si;
- locutiuni conjunctionale coordonatoare copulative : precum si;
- conjunctii coordonatoare adversative: dar, iar, ci, insa;
- conjunctii coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie;
- conjunctii coordonatoare conclusive: deci, asadar;
- locutiuni conjunctionale coordonatoare conclusive: prin urmare, in
concluzie, in consecinta, ca atare, va sa zica.
2. Raportul de subordonare ( se stabileste intre o parte de propozitie secundara –
atribut sau complement – si cuvantul determinat )
 Alaturarea unui atribut de substantivul determinat;

 Alaturarea unui complement de verbul determinat;

 Jonctiunea ( prin prepozitii sau grupuri de cuvinte cu valoare de prepozitie care cer
cazurile Ac, G, D ) intre:
- atribut sau substantivul determinat;
- complement si verbul determinat;
3. Flexiunea ( schimbarea formei cuvintelor flexibile )
“ Bucuria mamei a fost imensa. “ ( atribut )
“ Le-a soptit colegilor. “ ( complement )

S-ar putea să vă placă și