U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.

Tema

PROIECTAREA UNUI UTILAJ DE CONCASARE A

ZGUREI

REZUMAT
Lucrarea îşi propune abordarea a două componente majore şi anume:
 studiul ştiinţific şi tehnic a problematicilor legate de temă pornind de la
aspecte legate de teoria procesului de concasare a materialelor şi continuînd
cu aspecte legate de unele realizări din domeniu şi modul lor de abordare a
fenomenulul în cauză;
 proiectarea propriu-zisă a utilajului propus spre asimilare , utilaj care să
corespundă cerinţelor de performanţă cerute de potenţialii beneficiari
Utilajul de concasare ce constituie obiectul prezentei lucrări de licenţă reprezintă
un concasor cu valţuri în două trepte. De fapt utilajul este format din două concasoare
înseriate. Necesitatea unei astfel de variante adoptate se datorează faptului că realizarea
unui grad de concasare de la 150 mm la 5 mm nu se poate realiza numai cu un singur
modul de concasare.
Primul modul de concasare este un concasor cu valţ dinţat. Acesta preia zgura
grosieră provenită din arderea carbunelui şi prin intermediul dinţilor valţului se realizeasă
concasarea acesteia la o granulaţie max. 20 mm. De aici zgura este preluată de al doilea
concasor care este unul cu două valţuri netede şi care realizează concasarea la o
granulaţie de max. 5 mm.
Necesitatea de a concasa zgura de cărbune la asemenea granulaţie este cerută de
posibilităţile de transport în depozitul de zgură prin intermediul apei şi decantarea
ulterioară a acesteia in scopul depozitării.
În cadrul lucrării se pune accent pe proiectarea utilajului sub toate aspectele legate de
implementarea cunostinţelor dobândite de un student în an terminal la specializarea
TCM.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.3

Documentarea în cadrul lucrării sa făcut la agenţi economici specializaţi în

proiectarea de maşini şi utilaje precum şi la societăţi comerciale care folosesc astfel de
utilaje: Ceprom S.A. şi Unio S.A. Satu Mare.

DESIGNING A CRUSHERS EQUIPMENT OF LAMP SLAG MATERIAL

RESULTS FROM A TERMOELECTRICA STATIONS

Abstract
Key words: crusher, thermoelectric central, slag,shaft crusher
The paper aims at addressing two major components namely:
- Study of scientific and technical problems related to the theme from the aspects
of the theory of breaking materials and continuing issues with some achievements
in the field and their approach to concerned phenomenon;
- The design itself has proposed assimilation machinery, equipment that meet the
requirements of performance required by potential beneficiaries
Breaking of the machinery that is the subject of this diploma project is an alligator
with rolls in two steps. In fact the equipment is composed of two serial crushers.
The need for such alternatives are adopted due to the fact that a degree of breaking
from 150 mm to 5 mm may be only one way of breaking.
The first mode is breaking breaker with a first shaft. It takes coarse slag from the
combustion of coal and teeth through the whirlpool made crushing grain at a max.
20 mm. Slag here is taken over by the second breaker is one with two smooth rolls
and made a crushing grain of 5 mm max.
The need to crush the coal slag granulation is also required by the possibilities of
transport in the slag deposit through water and subsequent decantation of it for
storage purposes.
In the paper the focus is on design of equipment in all aspects of the acquaintance
of a student in the terminal year with TCM speciality.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.4

CAP.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND

PROIECTAREA PRODUSELOR - Inginerie integrata,
ciclul de viata al produsului, ciclul de conceptie
1.1 Introducere
Inginerul de astazi trebuie sa posede cunostinte care sa-i permita conceptia de
produse mai diverse si mai ieftine, dar de calitate mai buna, care sa ajunga pe piata mai
repede, si care sa nu polueze. Aceste cerinte sunt efectul mondializarii, al concurentei, al
reducerii duratei de viata a unui produs, al luarii in consideratie a mediului inconjurator,
al cresterii puterii informatice legate de retelele de comunicatie etc.
Pentru a castiga in productivitate, dupa epuizarea solutiilor la nivelul productiei,
fabricantii au inteles ca un nou mod de organizare a procesului de conceptie ar permite pe
de o parte reducerea la maxim a intoarcerilor consumatoare de timp, iar pe de alta parte o
optimizare globala a produsului.
Acest mod de abordare a procesului de dezvoltare de noi produse este denumit inginerie
integrata.
Ingineria integrata este definita ca o metodologie ce permite conceptia integrata si
simultana a produselor si a proceselor de productie si de mentenanta asociate. Aceasta
asigura luarea in considerare, inca de la origine, a tuturor fazelor ciclului de viata al
produsului, incepand cu conceptia si terminand cu eliminarea sa, integrand problemele de
calitate, termene, costuri, exigente ale utilizatorului etc.
Ingineria integrata este deci o metodologie care tinde sa aduca spre amonte
cunostintele profesiilor care intervin in aval de proiectare, ca pregatirea fabricatiei,
productia, comercializarea, mentenanta, reciclarea produselor, si care ia in consideratie
restrictiile pe care acestea le genereaza. Ea implica participarea efectiva, de la primele
faze de conceptie, a specialistilor diferitelor profesii. Pe scurt, conceptia colaborativa sau
co-conceptia produselor si a proceselor asociate se desfasoara atat in spatiu, prin
organizarea de intalniri intre expertii diferitelor profesii, cat si in timp, prin organizarea
mai degraba paralela decat succesiva a activitatilor. In acest mod se pune in present
problema dezvoltarii de noi produse, iar abordarea integrata asigura scurtarea termenelor
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.5

de conceptie si lansare a produselor, cresterea calitatii acestora, concomitent cu reducerea

costurilor de productie.

1.2. De la un demers liniar si secvential, la un demers simultan si

integrat de dezvoltare si fabricare a unui produs
Ciclul de viata al unui produs, incepand de la perceperea necesitatii si pana la eliminarea
sa, cuprinde o succesiune de faze care se deruleaza in trei etape principale: creatia,
fabricatia / distributia, eliminarea produsului (figura 1).

In timpul etapei de creatie produsul nu exista decat in imaginatie. Dupa studiul de

piata produsul se dezvolta in stadiu de proiect, trecand prin diferite faze: studiu de
fezabilitate, conceptie, proiectare, prototipare, industrializare.
Principalele obiective ale acestei etape sunt:
imbunatatirea conceptiei, in scopul de a asigura o productie eficienta;
punerea la punct a previziunilor asupra costurilor si asupra performantelor
produsului;
imbunatatirea incercarilor si a caracteristicilor in faza de prototip;
reducerea termenului de lansare in fabricatie.
Pe parcursul creatiei unui produs, cea mai mare parte a intreprinderilor
manufacturiere aplica inca un demers liniar. Acest demers a fost impus de modul de
organizare al intreprinderii si de fluxul de informatii intre diferitele servicii. Organizarea
intreprinderii pe servicii atasate activitatilor ciclului de viata al produsului, dotarea lor cu
mijloace informatice si legarea in retea conduce spre conceptul de CIM (Computer
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.6

Integrated Manufacturing), dar ea ramane o structura liniara si secventiala, tinand cont de

anclansarea cronologica a activitatilor, care prelungeste durata ciclului de productie, de la
perceperea necesitatii si preluarea comenzii, pana la livrarea produsului. Aceasta viziune
traditionala are totusi meritul de a structura si de a defini o ordine necesara in parcurgerea
ciclului de viata al unui produs, a proceselor sale, precum si de a stabili in mod clar
responsabilitatile. Diviziunea muncii intre diferite servicii, cat si in interiorul acestora,
determina insa o specializare ingusta a personalului si gruparea dupa criteriul sarcinilor
de indeplinit. Astfel, fiecare grup se inchide in propria sa idee asupra produsului, in
cultura si limbajul sau de comunicare.

In prezent, liniaritatii organizarii secventiale i se opun diferite modele de inginerie

integrata, care permit a obtine, daca nu simultaneitatea desfasurarii activitatilor, cel putin
suprapunerea lor partiala (figura 2). Se poate imagina suprapunerea activitatilor, facand
sa dispara in primul rand frontierele dintre fazele etapei de creatie a produsului. Astfel,
cand o activitate ajunge sa dispuna de suficiente informatii, ea va putea incepe inainte de
incheierea activitatii precedente. Punerea in aplicare a unei asemenea organizari necesita
ca fiecare activitate ce urmeaza sa cunoasca stadiul efectuarii activitatii precedente,
pentru a-si putea decide singura propriul demaraj.
Organizarea in paralel a activitatilor nu rezolva totusi absolut toate aspectele. Una
dintre dificultati este legata de problemele umane. Pentru a facilita aceasta restructurare,
o solutie consta in regruparea fizica a participantilor la proiect in aceeasi incapere, ceea
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.7

ce nu este deloc simplu, caci intervin in mod frecvent probleme de comunicare intre
diferitele profesii.
Deosebirea fata de organizarea secventiala este constituirea de echipe de proiect
multidisciplinare, care regrupeaza diferitii specialisti care intervin de-a lungul ciclului de
viata al proiectului. Aceste echipe reprezinta centrul nervos al ingineriei integrate. Ele
permit catalizarea inovatiei, asigurand un nivel de calitate adecvat exigentelor pietei.
Faptul de a colabora in echipa dinamizeaza responsabilitatea fiecaruia, rezultand o
motivatie sporita. Acest sentiment de responsabilitate este intarit de descentralizarea si
destructurarea functiilor, calea ierarhica traditionala fiind desfiintata. Crearea unei
structuri de date comuna, interactiva, bazata pe punerea in retea a mijloacelor
specializate, garanteaza coerenta fluxului de informatii, indispensabila unui demers de
inginerie integrata. Aceasta baza de date contine ansamblul informatiilor relative la
produs si trebuie sa fie, de aceea, o baza de date dinamica, evoluand in acelasi timp cu
actul de conceptie. Pentru a ajunge la o conceptie integrata, trebuie realizata integrarea
cunostintelor, constituirea modelului de produs, care expliciteaza functiile indeplinite si
etapele ciclului de viata ale produsului real: fabricatia, mentenanta si reciclarea sa.
In acest domeniu, obiectivul prioritar il constituie degajarea metodelor si
mijloacelor de integrare sistemica a actului de conceptie constrans prin compromisul
cost-termen-calitate. Pornind de la aceste criterii, demersul devine concurent. El vizeaza
diversitatea, simultaneitatea si integrarea.

1.3. Ciclul de conceptie al unui produs, metode si mijloace

O multitudine de metode si mijloace destinate conceptiei produselor au fost
dezvoltate si introduse in ultimii ani in intreprinderile cu tehnologie avansata din tarile
puternic industrializate, in scopul imbunatatirii competitivitatii lor.
Consecintele folosirii acestora sunt indiscutabile. Fara ele nu ar fi posibila
reducerea duratei ciclului de dezvoltare, reducerea costurilor, cat si imbunatatirea calitatii
si fiabilitatii produselor. Contextul economic actual impune continuarea cercetarilor
asupra metodelor si mijloacelor folosite in ciclul de conceptie al unui produs.
Modelul clasic al ciclului de conceptie al unui produs cuprinde sase faze:
planificarea proiectului,
identificarea si traducerea necesitatii,
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.8

cercetarea creativa de solutii,

conceptia preliminara,
conceptia detaliata,
evaluarea si alegerea solutiilor.
Analiza comportamentelor cognitive a aratat ca identificarea problemei nu este
prealabila elaborarii solutiei, ci ele se desfasoara simultan. Astfel, demersul clasic de
conceptie (functionala, structurala, apoi fizica) al unui produs nu este adoptat in realitate
de catre inginerii de conceptie. Solutiile fizice experimentate in trecut sunt propuse inca
din faza de definire functionala. De altfel, ansamblul global al produsului este divizat in
diferite subansambluri care sunt concepute in mod independent.
In consecinta, si in mod inevitabil, nu vor putea lipsi contradictiile si
antagonismele, atunci cand se reunesc aceste subansambluri in vederea constituirii
produsului finit. Inginerii de conceptie vor trebui sa accepte deci unele compromisuri,
alterand functionalitatile produsului. Se asista asadar, in cursul fazei de conceptie
detaliata, la o succesiune de cicluri de descoperire a problemei, de cercetare a solutiilor,
apoi de integrare, mai mult sau mai putin satisfacatoare a acestor solutii ale elementelor
structurale deja concepute. In raport cu amploarea solutiilor folosite se vor putea aduce
modificari deciziilor luate in cursul fazei de conceptie preliminara, sau chiar va trebui
reluata faza de cercetare a solutiilor.
Metodele si mijloacele folosite in prezent in ciclul de conceptie al produsului pot
ocupa loc, la randul lor, intr-un demers global de rezolvare a problemelor de inovare, care
poate fi definit in cinci faze:
identificarea problemei;
formularea problemei;
dezvoltarea de concepte;
evaluarea si alegerea solutiilor;
aplicarea.
In urma analizarii metodelor si mijloacelor de conceptie inovanta a produselor,
fara pretentia de cuprindere exhaustiva, acestea pot fi grupate pe cele cinci faze asa cum
se prezinta in tabelul 1. Cateva observatii esentiale pot fi facute in urma acestei treceri in
revista a principalelor metode si mijloace de conceptie inovanta a unui produs:
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.9

nu exista o filiatie naturala si simpla intre aceste categorii diferite de metode si
mijloace si succesiunea de etape ale demersului de rezolvare a problemei;
nici una dintre metodele citate in faza de dezvoltare de concepte nu permite sau
nu faciliteaza cercetarea unei solutii in afara domeniului de expertiza al inginerilor de
conceptie sau al intreprinderii de care apartin;
aceste metode sunt foarte eficiente in primele doua etape, cat si in ultima, in
schimb etapa de cercetare a ideilor si a conceptelor nu are ca suport decat metode bazate
pe psihologie, putin sistematice si lipsite de reproductibilitate;
uneori complementare, adesea prea putin exploatate, QFD,brainstorming,
AMDEC si analiza functionala prezinta numeroase atractii si se dovedesc a fi mijloacele
cele mai capabile sa ajute intreprinderile in cautarea perpetua de inovare, dar cheia
acesteia rezida in idee, in iluminarea geniului purtator al unei solutii ideale la problema
pusa, si nici unul dintre aceste mijloace nu ajunge sa propuna o solutie la aceasta
problema.
O reprezentare schematica a folosirii celor mai cunoscute metode este data in figura 3.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.10

In raport cu metodele si mijloacele mentionate, teoria de rezolvare a problemelor

inventive, TRIZ (Teorija Reshenija Izobretateliskih Zadatch) sau TIPS (Theory of
Inventive Problem Solving) trebuie sa-si gaseasca locul in ciclul de conceptie al unui
produs, pentru rezolvarea problemelor de inovare, acolo unde metoda este performanta.
Diferitele mijloace dezvoltate in cadrul acestei metode pot acoperi intregul ciclu de
conceptie al produsului:
pentru identificarea problemei: chestionar, legi de evolutie;
pentru formularea problemei: enuntarea contradictiei tehnice, constructia
modelului camp-substanta (Su-Field), enuntarea contradictiei fizice;
pentru dezvoltarea de concepte: cele 40 principii, matricea de rezolvare a
contradictiilor, solutii standard, principii de separare, efecte fizice;
pentru evaluare: rezultatul ultim ideal;
pentru aplicare: ?.
Metoda TRIZ combina avantajele a doua tipuri de conceptie, reducand inertia
psihologica care blocheaza aparitia de noi idei si utilizand mijloace analitice bazate pe
cunostinte, pentru multiplicarea emergentei conceptelor inovante. De mentionat ca TRIZ
nu inlocuieste celelalte metode, ci se plaseaza complementar acestora, prin aptitudinea sa
de a genera idei purtatoare de solutii. TRIZ se integreaza perfect in demersul de conceptie
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.11

al unui produs, iar asocierea sa cu alte mijloace precum QFD si Robust Design aduce
avantaje competitive importante. In plus, aportul mijloacelor de asistare informatica

1.4 . Concluzii
In contextul prezentat, cercetarea metodelor si mijloacelor de conceptie a produselor este
imperios necesara. Aceste metode si mijloace au evoluat foarte mult in ultimii ani pe plan
mondial, iar in vederea introducerii lor in invatamantul superior si apoi a diseminarii in
mediul industrial este necesara elaborarea unei metodologii capabile sa integreze aceste
metode si mijloace in ciclul de conceptie al unui produs, pentru a stabili cu claritate locul
si atributele lor.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.12

2. ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL TEMEI

2.1 Denumirea temei
PROIECTAREA UNUI UTILAJ DE CONCASARE A ZGUREI

2.2 Scopul lucrarii

Prezentul proiect de diploma are ca scop asimilarea unui utilaj specific operatiilor
de concasare si macinare a zgurei de carbune rezultate in centralele termoelectrice pentru
transportul si valorificarea ulterioara a acestuia in scopuri economice bine stabilite.
Prin acest fapt se are in vedere urmatoarele efecte:
- folosirea cat mai eficienta a acestui reziduu al arderii carbunelui
- reducerea costurilor de manipulare si transport a acestuia
- cresterea gradului de valorificare
- protejarea spatiului aferent sectorului de productie
- reducerea efectelor poluarii acestui reziduu
- reducerea pericolului de accidente datorat manipularii acestuia
Lucrarea isi propune abordarea a două componente majore si anume:
- studiul stiintific si tehnic a problematicilor legate de temă pornind de la aspectele
legate de teoria procesului de concasare a materialelor si continuind cu aspeste legate de
unele realizari din domeniu si modul lor de abordare a fenomenulul in cauza;
- proiectarea propriu-zisa a utilajului propus spre asimilare , utilaj care sa
corespunda cerintelor de performanta cerute de potentialii beneficiari.
Necesitatea acestei teme a pornit din nevoia din ce in ce mai acută a agentilor
economici de a reduce costurile legate de transportul si manipularea acestui reziduu
industrial provenit din procesul de ardere a lignitului in centralele termoelectrice pe
carbune si la adaptarea liniilor de productie la cerintele de performanta si mediu impuse
de Uniunea Europeana.
Un element hotarâtor in definitivarea caracteristicilor principale ale utilajului a
fost colaborarea cu o unitate specifica din domeniul constructiilor de masini potential
beneficiar al acestui utilaj – Unio S.A. Satu Mare, precum si cu o unitate specifica de
proiectare in domeniu –Ceprom S.A. Satu Mare.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.13

2.3. Situatia actuală

Tehnologiile utilizate in centralele termo-electrice implica arderea sau gazificarea

combustibilor fosili pentru a produce electricitate. Carbunele este principalul
combustibil utilizat pentru a genera electricitate in intreaga lume. In centrul si in estul
Europei, 48% din puterea realizata are la baza carbunele, iar 25% din necesarul de
energie primara este asigurat de carbune. Din acest motiv, cursul de fata se concentreaza
asupra producerii electricitatii in centralele termo -electrice prin arderea carbunelui si
utilizarea tehnologiilor curate in acest sector.

S-a constatat ca majoritatea centralelor termo-electrice care functioneaza cu

combustibili fosili arsi utilizeaza lignitul sau huila.

In centralele termo-electrice clasice care functioneaza cu carbune, carbunele pulverizat

este introdus intr-un cazan unde este ars pentru a produce caldura. Caldura este utilizata
pentru a vaporiza apa, generand aburul. Aburul este trecut printr-o turbina care este
atasata la un generator electric.

Centralele termo-electrice care utilizeaza carbunele in aceasta configuratie pot

avea o capacitate de peste 1.000 MW (1MW = 1 milion watt) de electricitate. Ca la orice
centrala termo-electrica ce foloseste combustibil fosil, numai in jur de 35% din
potentialul energetic al carbunelui este convertit in electricitate. Energia ramasa este
eliberata in mediul inconjurator sub forma de caldura.
Caracteristicele de baza ale lignitului si huilei:
-Lignitul (categorie inferioara de carbune)
 consta din 60-70% componente de carbon (C)
 are o valoare calorifica scazuta.
-Huila
 contine minimum 75% componente de carbon (C)
 contine mai putina apa si cenusa decat lignitul
 numai 10% din carbon este carbon pur, restul fiind componente.
 valuarea calorifica este mai mare decat cea a lignitului.
Calitatea carbunelui determina utilizarea lui.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.14

In prezent, carbunele este responsabil pentru 30-40% din emisiile de CO 2 din

combustibilii fosili de pe glob. Din arderea carbunelui rezulta urmatoarele gaze, evacuate
in atmosfera:
 Dioxid de carbon (CO2)
 Monoxid de carbon (CO)
 Oxid de sulf (SO2),
 Oxizi de azot (NOx)
 Mercur

Principalele reziduuri solide

In afara de noxele gazoase exista si reziduuri solide, numite “produse de combustie ale
carbunelui ‘’ (CCPs). Ele sunt produse in timpul procesului de ardere a carbunelui si de
asemenea ca rezultat al desulfurarii gazelor de evacuare de la cazanele statiei – daca sunt
instalate in centrala electrica.

Principalele reziduuri CCPs din carbuni sunt:

 cenusa de carbune pulverizata (cenusa zburatoare)
 cenosfere – (microsfere plutitoare)
 cenusa de fund - din partea de jos a cuptorului (FBA)
 zgura de la cazan
 desulfurarea gazelor de evacuare (FGD) – ipsos

O problema importanta este gestionarea acestor reziduri ceea ce inseamana tot

procesul de transport , depozitare si uneori valorificare ale acestora.

Astfel pentru a fi depozitata zgura de cazan trebuie transportata de la locul de

ardere in depozitul de zgura, transport care se face pe cale hidraulica prin intermediul
apei. Pentru a fi astfel transportata zgura trebuie sa fie concasata la o anumita granulatie.

Acesta este scopul acestui proiect, concasarea zgurei la o granulatie cat mai mica
pentru ca grabulele rezultate sa poata pluti pe agentul de transport. Odata ajunsa in statiile
de decantare zgura este separata de apa si depozitata corespunzator, urmand ca de aici sa
fie valorificata daca este cazul.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.15

Concasorul este conceput in varianta dubla pentru a putea obtine o granulatie cat
mai mica ceea ce nu se putea obtine numai printr-o concasare primara.

2.3.1. Studiul fenomenului de sfarmare (concasare)

a) Generalitati

In ultimii ani se acorda sfaramarii o atentie deosebita, justificata in deosebi prin

faptul ca aceasta tehnica intersecteaza numeroase industrii si este folosita la prelucrarea
unor cantitati tot mai mari de materiale. Ea se aplica la o mare varietate de materiale si
urmareste scopuri diferite.
In unele industrii sfaramarea se executa pentru a face posibila folosirea optima a
produselor respective. In alte industrii (chimica, a cimentului etc.) sfaramarea urmareste
realizarea unei importante mariri a suprafetei materialelor respective, in vederea
accelerarii fie a unor reactii chimice, fie a unor procese fizice. In unele cazuri sfaramarea
are scopul de a face posibila buna omogenizare a unor amestecuri eterogene.
In industria prepararii substantelor minerale utile, sfaramarea poate avea unul din
scopurile mentionate mai sus, dar cel mai adesea scopul ei este desfacerea asociatiilor
minerale pentru a face posibila separarea si concentrarea substantelor minerale utile.
Sfaramarea intervine adesea hotarator in eficienta si economicitatea intregului
proces al prepararii.
La ora actuala randamentul energetic la nici o masina de sfaramare nu depaseste
1%. Tinand seama de cantitatile enorme de minereuri si materiale care se supun
sfaramarii, se observa ca in masinile de sfaramare se consuma inutil o cantitate mare de
energie. De aici rezulta importanta atat tehnica cat si economica a sfaramarii, se observa
ca in masinile de sfaramare se consuma inutil o cantitate mare de energie. De aici rezulta
importanta atat tehnica cat si economica a sfaramarii, mai ales sub aspectul readucerii
consumului de energie.
Cheltuielile de sfaramare reprezinta cca. 40% din totalul cheltuielilor de preparare a
minereurilor. Aceasta pondere economica atat de ridicata face ca industria miniera sa fie
una dintre cele mai interesate industrii in studiul problemelor actuale ale sfaramarii.
O sfaramare mai inaintata decat aceea reclamata de desfacerea asociatiei minerale
trebuie evitata nu numai pentru motivul ca reprezinta o cheltuiala inutila, dar si pentru ca
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.16

ea este daunatoare in procesele de preparare care urmeaza sfaramarii. Tehnica prepararii

reclama pentru produsele sfaramarii anumite conditii granulometrice.
Importanta problemelor la tehnica sfaramarii a dat loc la numeroase studii si
cercetari in acest sens. O grupa importanta de studii si cercetari se refera la gasirea
metodelor de dimensionare a masinilor de sfaramare. Aceasta problema consta, in esenta,
in stabilirea unor incercari de laborator, care pe baza unor masuratori fizice sa permita ca,
prin calcul, sa se determine dimensiunile principale ale unei masini de sfaramare si
conditiile optime de functionare.
Rezolvarea satisfacatoare a acestor probleme necesita o baza teoretica stiintifica a
procesului sfaramarii. Avand in vedere numarul de variabile care intervin este o problema
foarte grea ca toate aceste variabile sa fie prinse intr-o formula matematica, motiv pentru
care aceasta problema nu a gasit pana in prezent o solutie riguros valabila.

b) Energia de sfaramare

Utilajele de sfaramare-macinare, in general, prelucreaza colective de graunti

minerali. Din punctul de vedere al utilizarii energiei, se impune crearea unor astfel de
conditii in spatiul de lucru, incat fiecare bucata de material sa fie solicitata numai pana la
limita de declansare a fenomenului de sfaramare in scopul eliminarii pierderilor de
energie. Acest lucru necesita transmiterea directa a fortelor de la orgasnul de lucru la
bucatile de material spre a exclude stanjenirea lor reciproca (existenta unui singur strat de
material intre suprafetele de lucru) si evacuarea rapida a materialului marunt. In cazul
sfaramarii fine si foarte fine, asigurarea unui singur strat de material intre suprafetele de
lucru nu este posibila, din care cauza latimea distributiei energiei de solicitare este relativ
mare.
Fenomenul de sfaramare a unui colectiv de bucati de material se compune din mai
multe faze de solicitare simultane si succesive. Energia furnizata pentru sfaramare este
utilizata pentru fazele de sfaramare dupa o anumita curba de distributie care tine seama
atat de asa-zisele faze avantajoasecat si de cele dezavantajoase. O faza dezavantajoasa a
fenomenului de sfaramare este aceea la care energia furnizata este prea mica pentru
declansarea fenomenului sau prea mare, deci apar pierderi. Din acest motiv, functia de
distributie a energiei trebuie determinata in corelatie cu rezistenta la sfaramare a
[Link] pentru un caz concret (fig. 2.1) densitatea spectrala II a distributiei
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.17

energiei se considera ca avantajoasa, atunci energia ce revine pe cate o faza de solicitare

este mica la spectrul I si prea mare la spectrul III.
Masura in care s-a reusit sa se coreleze functia de distributie a energiei de solicitare
cu rezistenta la sfaramarea a materialului, poate fi dedusa din distributia granulometrica
a materialului sfaramat. In cazul cand aceasta poate fi aproximata prin distributia Gates-
Gaudin-Schuman cu k ≈ 1 (fig. 2.), se considera ca enegia furnizata pentru sfaramare (sau
macinare) este in concordanta cu proprietatile fizico-mecanice ale materialului sfaramat.
Din cauza importantei pe care o are consumul de energie pentru sfaramare s-au
efectuat numeroase cercetari (Rittinger, Kiripicev, Kick, Bond, etc.) in scopul
descoperirii legaturii intre nergia consumata si rezultatele faramarii (ex. Gradul de
sfaramare). Esenta acestor ipoteze poate fi concretizata printr-o relatie generalizata:
lucrul mecanic elementar de sfaramare a unei bucati de material ΔA este proportional
cu variatia elementara a diametrului D al acesteia la o anumita putere

ΔA=kΔ ( D 4−m ) (2.1.)

unde: k este coeficient de proportionalitate ce depinde de rezistenta la sfaramare a
materialului si de utilajul de sfarmare folosit; (4 - m) – exponent, determinat
experimental.

Fig. 2.1, Densităţi spectrale ale energiei de soli- Fig. 2,2. Distribuţia granulo-
citare. ' metrică a produsului sfărimării.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.18

Formula (2.1) pentru m = 1 reprezinta ipoteza de sfaramare Kick-Kiripicev; pentru

m = 2 – ipoteza Rittinger; pentru m = 1,5 – ipoteza Bond.
Dupa diferentierea partii din dreapta a ecuatiei (2.1.) si considerand granulele
materiale de forma sferica, lucrul mecanic elementar pentru sfaramarea unui colectiv de
3
N bucati de material cu un volum de V ( m ), este:
V
ΔA 0 =N
ΔA= k N ( D 3)( k ' D3−m ΔD )
(2.2.)
V V
N= =k N
4 3 D3
πD
unde: 3 .
Pentru determinarea lucrului mecanic total de sfaramare, la integrarea expresiei
(2.2) se tine seama de diametrele initiale D, respectiv finale d ale bucatilor de material.
Consumul specific de energie pentru sfaramare

A0 1 1
E=
V d D(
=K m−1 − m−1
) (2.3.)
sau introducand gradul de sfaramare i = D / d,
K m−1
E= ( i −1 )
V . (2.4.)
Introducand in relatia (2.4) valorile lui m precizate mai sus, se regasesc expresiile
consumului specific de energie pentru diferite ipoteze de sfaramare.
In conformitate cu ipoteza lui Bond, pentru m = 1,5, se obtine
A0 1 1 K
EB =
V
=K B
( − =
√d √ D √ D)( √ i−1 )
. (2.5.)
Notand prin W (Bond-Index) lucrul mecanic necesar sfaramarii unitatii de volum, de

la dimensiunile initiale D=∞ , la dimensiunea d=100 μm , relatia (2.5) se poate

transcrie sub forma
1 1 K
W=K B
( √100
−√∞ = B
10 , ) (2.6.)
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.19

deci coeficientul de proportionalitate din relatia (2.5) se poate exprima ca fiind

K B =10W . Prin urmare

EB =10W
( √1d − √1D ) .
(2.7.)
In aceasta relatie d si D ( μm ) se considera ca fiind dimensiunile sitei prin care
trece 80% din materialul supus ciuruirii.
Inlocuind in locul lui V masa Q a materialului, consumul specific de energie devine
A 1 1
EQ=
Q
10W − (
√d √ D ) [kWh/t]. (2.8.)
In tabelul 2.1 sunt prezentate valorile lui W pentru diferitele roci si minerale.
Valorile lui W pentru diferite roci şi materiale Tabelul 2.1
Corelarea intre ele a diferitelor ipoteze de sfaramare, caracterizand relatia intre

lucrul mecanic si dimensiunile finale ale bucatilor de material, este prezentata in cadrul
diagramei lui R.T. Hukki (fig. 2.3).
Fig.2.3 Consumul specific orientativ de energie la siărîrnare in funcţie de granulaţia finală
(după Hukki).
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.20

Ecuatiile tagentelor trasate la curba consumului specific de energie deriva din relatia
(2.2) in care exponentul m i s-au atribuit valorile corespunzatoare diferitelor ipoteze de
sfaramare.
Pentru sfaramarea primara, avand in vedere cresterea relativ redusa a suprafetei
materialului finit fata de aceea a materialului din alimentare, poate fi utila ipoteza Kick-
Kiripicev. Tinand seama de relatiile din rezistenta materialelor,lucrul mecanic necesar
pentru sfaramarea unei bucati de material cu volumul V si cu modulul de elesticitate E,

σ 2V
A=
este 2E (2.9.)
in care σ este efortul specific de rupere la compresiune a materialului.
In tabelul 2.2 sunt redate modulele de elesticitate si rezistentele la compresiune ale
unor roci.

Tabelul 2.2,

2.3.2. Utilaje de concasare cu valturi folosite in exploatare

Din punctual de vedere al destinatiei, concasoarele cu valturi pot fi de mai multe

tipuri: cu un singur valt – pentru sfaramarea minereului aglomerat si a carbunelui; cu
doua valturi cu dinti – pentru sfaramarea carbunelui si a rocilor moi; cu doua valturi cu
suprafata neteda sau zimtata – pentru sfaramarea rocilor si minereurilor moi si semitari;
cu trei si patru valturi netede – pentru sfaramarea cocsului si a calcarului.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.21

Caracteristicile tehnice principale ale catorva tipuri de concasoare cu valturi sunt

prezentate in tabelul 2. 3.
U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.22
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.23

a) Concasoare cu un singur valt

Se utilizeaza in principal sfaramarea carbunilor, a calcarului si a minereului
aglomerat.
Partile principale ale concasorului sunt valtul cu dinti 1(fig.2.4) si falca 2, intre care
se realizeaza sfaramarea bucatilor de material. Valtul este actionat de un motor electric
prin intermediul rotilor de transmisie 4 si 5. Reglarea granulatiei materialului evacuate se
face cu ajutorul piulitelor 8 prin intermediul tijelor 6, fixate articulate de cele doua parti
laterale ale falcii 2 ele fiind solicitate la intindere.

Fi.g.,2.4 Secţiune printr-un concasor cu un singur-vait (firma Hadiields — Anglia):

7 — vait cu dinţi; 2—grătar cu bare;' 3— arbore de acţionare; 4,5—roţi dinţate; 6 — tijă de
reglaj; 7—arc amortizor; 8. —piuliţe de reglaj; 9—placă de uzură, °

Falca poate fi constituita dintr-un gratar cu un anumit numar pe bare amplasate la o

anumita distanta intre ele (de ex. 70mm), sau dintr-o piesa compacta de otel turnat,
prevazuta in partea inferioara cu o placa de uzura canelata 9, fixata de falca prin suruburi
cu cap ingropat. Dintii valtului au doua dimensiuni: cei mici sunt plasati in dreptul
barelor sau a proeminentilor placii de uzura, iar cei mari patrund printer ele. Forma si
modul de asezare a dintilor au o influenta hotaratoare asupra eficacitatii sfaramarii. Cand
dintii au muchia taietoare inclinata putin inainte, materialul se despica mai usor sin u se
striveste iar energia necesara sfaramarii este mai mica.
Valtul poate fi constituit dintr-o piesa cilindrica cu interiorul gol, turnata din fonta
sau otel, pe suprafata caruia se fixeaza dintii (fig.2.4.) turnati din otel dur, prin
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.24

intermediul unor suruburi cu cap ingropat. In acelasi timp, valtul poate fi asamblat din
discuri turnate, intregi sau demontabile, cu dinti si fara dinti, montate alternative (fig.2.5).
Vederea de ansamblu a unui concasor cu un singur valt al firmei SKB (R.F. Germania)
este prezentata in fig. 2.6. Actionarea valtului se face printr-o transmisie cu curele
trapezoidale. Fata de tipul prezentat in fig. 2.3. se observa modul diferit de amplasare a
sistemului de sustinere a partii inferioare a falcii (fig. 2.6. a), tijele de reglaj fiind mai
scurte si fiind solicitate la compresiune. Sistemul acesta ofera avantajul unui gabarit mai
redus al concasorului.

Fig- 2.5 Valţuri asamblate din discuri:

a —firma SKB : (RPG); 6—firma ' K1KEX (RPU);. c— tipul . sovietic DDZ
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.25

Fig.2.6 Concasor cu un singur valţ

dinţat (firma [Link]): a—schema de principiu; b—vedere .generală."
b )Concasoare cu doua valturi dintate

Varianta constructiva obisnuita consta din doua valturi dintate (fig. 2.7) care
rotindu-se in sens contrar unul fata de celalalt zdrobesc si despica materialul prins intre
ele. Valturile dintate au aceeasi constructie de arbori care se rotesc in lagare de alunecare
sau de rostogolire (rulmenti cu role), montate pe o rama sudata. Unul din valturi primeste
miscarea de rotatie de la un motor electric prin curele de transmisie sau roti dintate. In
cazul patrunderii accidentale a unui corp dur intre valturi, unul din lagare se poate
deplasa pentru a evita deteriorarea dintilor si a lagarelor. Revenirea in pozitia initiala se
face sub actiunea arcurilor elicoidale amplasate la nivelul arborilor valturilor. Reglarea
distantei dintre valturi se realizeaza cu ajutorul piulitelor de reglaj, deplasand lagarul
glisant in sensul dorit.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.26

Fig. 2.7. Concasor cu două valturi dinţate (de construcţie sovietică): 1 — ramă \ 2,3 — val furi;-
4 , 5 — roţi dinţate; 6 — roată de transmisie.

La unele constructii, valturile sunt suspendate prin intermediul lagarelor lor pe

suporti oscilanti, fixate de batiu in partea inferioara cu ajutorul unor articulatii (fig. 2.8).
Suportul cilindrului fix 1 este sprijinit de o piesa de reazem rigida, care constituie cel de
al doilea punct de legatura cu batiul, pe cand la valtul 2, reazemul este constituit din
doua arcuri elicoidale a caror legatura articulate cu batiul poate fi deplasata cu ajutorul
surubului de reglare 5. Astfel se modifica si distanta initiala intre valturi. Reazemul
elastic al valtului 2 are rolul de a proteja concasorul impotriva deteriorarii la aparitia intre
valturi a unui obiect dur, nesfaramabil.
Atat dispozitivul de protectie cat sic el de reglare a distantei dintre valturi pot fi
amplasate si in partea superioara, solutie intalnita la o alta constructie a firmei SKB (fig.
2.9). Unul din suportii articulati este sprijinit pe batiu de catre piesa de reazem 2, celalalt
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.27

support osciland in jurul articulatiei 3. Partile superioare ale suportilor valturilor sunt
legate intre ele prin cate o tija, filetata 4 si arcuri elicoidale pentru a asigura o legatura
elastica. Reglarea distantei initiale intre valturi se face cu ajutorul rotilor 5 care
indeplinesc rolul de piulita pe tijele filetate. Prin intermediul rotilor de lant 6 si al lantului
7 se realizeaza reglarea concomita a pozitiei suportilor oscilanti la ambele parti ale
concasorului, mentinand astfel un paralelism riguros intre cele doua valturi.

Fig.2.8 Concasor cu valţuri dinţate cu dispozitivul de reglare amplasat în partea superioară

(firma SKB-R.F. Germania):
a — schema princpială ; 7 — valţ fix ; 2 — vaH reglabil; 3 — articulaţii; 4 — arc
amortizor; 5 — şurub ce reglare; b—vedere de ansamblu.

Acest sistem de suspendare a valturilor prezinta si avantajul ca la indepartarea

acestora unul fata de celalalt, rotile dintate ce transmit miscarea intre cele doua valturi
nu-si schimba regimul de agrenare, cum se intampla la constructiile conventionale (fig.
2.7). La distantarea valturilor, axele acestora se deplaseaza pe arce de cerc, rotile dintate
de la capetele arborilor rostogolindu-se pe periferia rotilor intemediare (fig. 2.9, b).
Sistemul acesta necesita insa doua perechi de roti dintate in loc de unul de la
constructia obisnuita.
O constructie speciala de concasor cu valturi dintate este redata in fig. 2.10 creata de
o firma din Palenberg (R.F. Germania) care reprezinta o combinatie intre concasoarele cu
un singur valt dintat (valtul primar cu dinti mari 1 si falca deplasabila 2) si concasoarele
cu doua valturi dintate (valtul 1 si valtul deplasabil cu dinti mici 3). Constructia se
remarca prin compactitate, gabarit redus precum si printr-un grad mare de sfaramare.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.28

'Fig.-2.9 Concasor cu yalţuri dinţate cu dispozitivul de reglare amplasat în partea superioară

(firma SKB — [Link]):
a — vedere de ansamblu ; 7— batiu ; 2 — piesă de reazem ; 3 — articulaţii; d — tijă de re-
glare ; 5 — piuliţă de reglare; 6 — roată de lanţ ; 7 — lanţ ; h — vedere cu suporţi;' rabataţi.

Fig. 2.10Concasor cu valţuri de construcţie combinată (Palenberg — R.F, Germania): 7—valţ

primar; 2 — falcă dcplasabilă; 3 — valţ secundar

c) Concasoare cu doua valturi netede si zimtate

Concasoarele cu valturi netede sunt destinate pentru sfaramarea mijlocie si fina (in
conditii uscate si umede) a minereurilor si rocilor de duritate medie si tari, pana la limita
2 2
de compresiune de 4000 daN/cm , iar cele cu valturi zimtate pana la 2500 daN/cm
.
Din punct de vedere tehnologic avantajul acestor concasoare consta in existenta unei
cantitati relative reduse de material marunt in produsul concasarii, datorita faptului ca
sfaramarea se realizeaza intr-o singura faza, la trecerea materialului printre valturi, cu
frecari minime. Concasoarele cu valturi ocupa spatiu redus si sunt sigure in exploatare.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.29

Printre dezavantaje se pot mentiona: capacitate de prelucrare redusa, consum

specific de energie ridicat proportia relative mare in produsul concasat a bucatilor de
material plate si alungite, uzura neuniforma si relative rapida a bandajelor valturilor.
Utilizarea concasoarelor cu valturi in locul morilor cu bare are perspective la
sfaramarea minereurilor de plumb pana la granulatia 0 ÷ 2 mm, in scopul reducerii
proportiei de granule fine (– 0,074 mm) si a maririi extractiei .
Constructia concasoarelor cu valturi netede este aceeasi ca si a celor cu valturi dintate
(fig. 2.7), diferenta constand in constructia valturilor.
Din cauza ca la sfaramarea materialului cilindrii se indeparteaza in mod obligatoriu,
granulatia produsului sfaramat nu este uniforma, obtinandu-se o proportie insemnata de
material cu dimensiuni mai mari decat distanta reglata intre valturi. Duapa o ciuruire a
materialului sfaramat pe un ciur cu dimensiunile ochiurilor egale cu distanta intre valturi,
refuzul se recircuiteaza in scopul unei noi sfaramari spre a obtine in final o granulatie
uniforma.
Inaltimea de cadere a materialului pana la contactul cu valurile trebuie sa fie astfel
aleasa incat viteza materialului in zona de contact sa se apropie de viteza periferica a
valturilor in scopul imbunatatirii prinderii bucatilor de material de catre valturi si
reducerii uzurii bandajelor. Pentru a preintampina formarea santurilor si bordurilor, un
valt se poate deplasa longitudinal fata de celalalt cu o anumita distanta. O astfel de
deplasare cel putin o data pe schimb, poate mari de cateva ori durata de functionare a
bandajelor. Din cauza unei uzuri relative rapide a bandajelor, ele se confectioneaza
demontabile (fig. 2.11) din otel manganos, otel carbon dur si mai rar din fonta calita. In
timpul functionarii, grosimea bandajelor scade de la 65 ÷ 150 mm la 13 ÷ 35 mm.

Fig..211 Fixarea bandajelor de uzură:

7 — bandaj; 2 —inel de fixare; 3 — cilindru; 4 — şurub de strîngere.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.30

Pentru amortizarea socurilor in timpul functionarii, precum si preluarea sarcinilor

exceptionale in cazul intrarii intre valturi a unor obiecte nesfaramabile, se utilizeaza si la
aceste constructii arcuri elicoidale pe care se sprijina lagarele glisante ale unuia dintre
valturi. In unele cazuri, la sfaramarea fina, in locul arcurilor de otel se utilizeaza
amortizoare de cauciuc. Reglarea distantei dintre valturi si deci a granulatiei materialului
sfaramat se face cu ajutorul unor piulite de reglaj. Reglarea pretensionarii arcurilor care
sa corespunda granulatiei dorite este destul de dificila. Acest dezavantaj este eliminat la
constructiile moderne de concasoare folosite pentru sfaramarea fina prin dotarea lor cu un
sistem hidraulic (fig. 2.12) care serveste atat ca protectie cat si pentru reglarea granulatiei.
Sistemul hidraulic (fig. 2.12, b) consta din doi cilindri hidraulici 4 alimentati de la o
pompa de ulei 1. Tijele 5 ale pistoanelor duble sunt legate articulate de lagarele glisante
ale valtului mobil. Cilindrii hidraulici sunt realizati in constructie compartimentata.
Compartimentele 6 si 7 (recipiente cu baloane elastice umplute cu azot la o anumita
presiune) care preiau elastic surplusul de ulei cauzat de deplasarea pistoanelor ca urmare
a patrunderii unui obiect nesfaramabil in spatial dintre valturi, invingand contrapresiunea
din acumulatoare.
Dupa trecerea obiectului valtul revine automat in pozitia initiala. Compartimentele
de echilibrare ale cilindrilor hidraulici 4 comunica intre ele prin conducte incrucisate,
asigurandu-se astfel deplasari riguros egale ale pistoanelor si in consecinta o miscare
perfect paralela a valtului mobil fata de cel fix. Ventilele electromagnetice 2 si 3 sunt
actionate de contacte limitatoare de cursa.
Transmiterea miscarii de rotatie de la un valt la celalalt la marea majoritate a
constructiilor se face cu roti dintate. Firma americana Nordberg utilizeaza in loc de roti
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.31

dintate doua roti cu frictiune sub forma unor pneuri, asigurand o mare elasticitate a
actionarii si contactul intre pneuri chiar la deplasarea voita sau accidentala a valtului
mobil.

Fig.2.12 Concasor cu valturi cu reglarea hidraulica a poziţiei valţurilor (firma GHH —

[Link]).:

a-— vedere generală; b — schema sistemului hidraulic; 7 — pompă ; 2,3 — ventile ;

4"— cilindri de" presiune; 5 — pistoane ; 6 , 7 ; —acumulatoare depresiune; 8 —
rezervor de ulei.
d) Concasoare cu trei si patru valturi

In scopul maririi gradului de sfaramare a concasoarelor cu valturi, au fost create

concasoare cu trei si patru valturi, realizandu-se doua trepte de sfaramare. Astfel raportul

total de sfaramare i=i 1⋅i 2 poate si marit considerabil fata de concasoarele cu unul sau
doua valturi.
In figura 2.13 este redata constructia unui concasor cu trei valturi dintate utilizat
pentru sfaramarea materialelor moi si de duritate mijlocie. Prima treapta de sfaramare
este formata din valtul dintat primar 1 si falca deplasabila 2 care de fapt formeaza un
concasor cu un singur valt (fig. 2.13, b). Dupa indepartarea materialului marunt cu
ajutorul ciurului 3, materialul intra in cea de a doua treapta de sfaramare formata din
valturile dintate 4 si 5 cu dantura mai mica. La unele constructii ale aceleasi firme (SKB)
lipseste ciurul 3. Miscarea de roatatie se transmite de la valtul motor 5 la valtul 4 prin
intermediul unei perechi de roti dintate cu dintii alungiti (fig. 2.13, a), iar de aici cu
ajutorul unei transmisii cu lant la valtul primar cu dantura mare 1.
Concasoarele cu patru valturi netede sau zimtate constau din doua concasoare cu
cate doua valturi suprapuse (fig. 2.14), actionarea celor doua perechi de valturi facandu-
se separate. Se utilizeaza in general pentru sfaramarea cocsului, a calcarului si la uzinele
de aglomerare a minereurilor.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.32

Fig. 2.13 Concasor cu trei valţuri dinţate (firma SKB — [Link]):

a- vedere de ansamblu; b—schemă de principiu: 7—valţ primar; 2—falcă; 3—
ciur; 4 —-vait secundar deplasatul; 5—valţ secundar fix.

Fig. 2.14 Concasor cu patru valţuri: 7—ramă; 2 —

alimentator; 3,4 — valţuri superioare şi inferioare; 5,6 — grupuri de
acţionare.

3. ALEGEREA VARIANTEI OPTIME. PREZENTAREA

PRODUSULUI

Alegerea variantei optime sa facut in functie de o serie de factori cum ar fi:

- structura si dimensiunile materialului concasat
- volumul de reziduri de zgura ce trebuie concasat
- marimea granulatiei finale avute in vedere a se obtine
- potentiala cerere de piată

3.1. Descrierea constructivă şi funcţională

Utilajul de concasare ce constituie obiectul prezentului proiect de diploma
reprezinta un concasor cu valturi in doua trepte. De fapt utilajul este format din doua
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.33

concasoare inseriate. Necesitatea unei astfel de variante adoptate se datoreaza faptului ca

realizarea unui grad de concasare de la 150 mm la 5 mm nu se poate realiza numai cu un
singur modul de concasare.
Primul modul de concasare este un concasor cu valt dintat. Acesta preia zgura
grosiera provenita din arderea carbunelui si prin intermediul dintilor valtului se realizeasa
concasarea acestuia la o granulatie max. 20 mm. De aici zgura este preluata de al doilea
concasor care este unul cu doua valturi netede si care ralizeaza concasarea la o granulatie
de max 5 mm.
In figura 3.1. se reprezinta schita acestui tip de concasor. Din aceasta se disting
urmatoarele parti componente:
- unitatea de concasare a modulului 1
- unitatea de concasare a modulului 2
- lagarele valturilor
- modulele de antrenare
- carcasele modulelor de concasare
- elementele de reglare si amortizare
- instalatia electrica

Fig. 3.1. Concasor cu valturi

 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.34

Zgura este preluata de modulul de concasare primar prin cuva de alimentare 2 si

concasat la granulatia dorita de tamburul cu valt dintat 1. Acesta este antrenat in miscare
de rotatie de motoreductorul 4 si lagaruit prin intermediul lagarelor cu rulmenti 3.
Concasarea materialului este facilitata de falca 5 care este este suspendata printr-
un sistem articulat si se sprijina pe un sistem de arcuri 6.
Dupa ce se realizeaza concasarea materialului acesta trece in modului de
concasare secundar prin gura de deversare 7. Modulul secundar este format din doua
valturi netede 8 dispuse in plan orizontal si lagaruite pe lagarele cu rulmenti 9.
Antrenarea valturilor modulului secundar de concasare se realizeaza separat prin
intermediul a doua motoreductoare 10. Turatia motoreductoarelor este apropiata ca
valoare dar diferita ceea ce confera o concasare mai buna.
In cazul aparitiei unor corpuri dure in concasor se realizeaza deplasarea unuia
dintre valturi, deplasare posibila datorita sistemului de arcuri taler prezent la lagarele
unuia dintre valturi.
Instalatia electrica cuprinde partea de alimentare a motoreductoarelor aferent
valturilor precum si partea de automaticare aferenta fluxului din care face parte un astfel
de concasor.
Contructia carcaselor este una sudata din elemente din otel si dimensionata
corespunzator pentru a oferi o rezistenta mecanica suficienta. Un element avut in vedere
si deloc neglijabil in constructia carcaselor il reprezinta femomenul de vibratie si
stabilitate a intregului ansamblu.

3.2. Caracteristici tehnice şi dimensionale

Caracteristicile materialului concasat
-material concasat zgură
-masa volumică 1,2 t/m3
-granulaţia maximă la intrare in concasor 150 mm
-granulaţia maximă la iesire din concasor 5 mm

CARACTERISTICILE CONCASORULUI
Caracteristici dimensionale şi funcţionale
- regimul de lucru 16 ore/ zi
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.35

- capacitatea de concasare 5 t/h

- turaţia valţului din primul nivel 52 rot/min
- turaţia valţurilor din nivelul 2
- tamburul 1 157 rot/min
- tamburul 2 142 rot/min
- felul amplasării pe fundaţie

Caracteristicile antrenării
- nr. şi puterea grupurilor de antrenare
primul nivel 1 x 7,5 kW
- nr. şi puterea grupurilor de antrenare
nivelul 2 2 x 5,5 kW
- tipul motoreductorului
- primul nivel A603NH70-27,9S4/M4RA4B3
- nivelul 2, grupul 1 A412UH45F2B-9,2S4/M4SA4PB3
- nivelul 2, grupul 2 A412NH45-10,1S4/M4SA4B3
- tensiunea de alimentare 380 V
- frecvenţa 50 Hz
- protecţie IP55

4. MEMORIU DE CALCUL
4.1. Consideratii de calcul privind concasoarele cu valturi
Utilajul ce face obiectul prezentului proiect de diploma fiind un concasor dublu
format din unul cu valturi dintate in partea superioara si unul cu valturi netede la partea
inferioara determina abordarea pe portiuni a parametrilor de calcul necesari a fi evaluate
in cadrul proiectarii.
Determinarea parametrilor principali in cazul concasorului cu valt dintat se face
tinand cont de o serie de factori specifici regimului de concasare.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.36

Unul dintre acestia este gradul de sfaramare a concasoarelor cu valturi dintate care nu
trebuie sa depaseasca 4 ÷ 8
Pentru ca materialul sa poata fir prins de dinti, intre diametrul D al valturilor si
diametrul maxim d al bucatilor de carbune trebuie sa existe raportul:
D
=
d 2 ÷ 4. (4.1)
Daca in loc de dinti valturile sunt prevazute cu nervuri, raportul trebuie sa fie:
D
=
d 10 ÷ 12. (4.2)
Capacitatea de prelucrare a concasoarelor cu valturi dintate este:
3
Q= 3600 υ xL x a [m /h] (4.3)
unde: υ este viteza periferica a valturilor, m/s;
(υ= 1,65 – 3,15 m/s);
L - latimea utila a valturilor, m;
a - distanta intre valturi, m;
O alta relatie utilizata pentru determinarea capacitatii de prelucrare [100] este:
Q=2LxDxaxnxρxk [t/h] (4.4)
in care: L, D, a se introduc in m;
n – turatia valturilor, rot/min;
2
ρ – densitatea in masiv a materialului, t/m ;
k – coeficientul de afanare (pentru carbune k = 0,15 – 0,27).
Partea mijlocie a valturilor se uzeaza mai intens decat restul partilor din care cauza
raportul D / L in mod obisnuit nu depaseste 0,3 ÷ 0,7 in cazul sfaramarii materialelor tari
si creste pana la 1,25 sau chiar 2,5 in cazul materialelor moi.
Puterea de actionare este proportionala cu latimea valturilor si cu viteza lor
periferica :
P = 19,1 L x υ [kW] (4.5)

unde L si υ se introduc respective in m si m/s;

O relatie de calcul aproape echivalenta cu cea de mai sus, utilizata de asemenea in
scopul determinarii puterii este:
P=KxLxDxn [kW] (4.6)
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.37

in care K este un coeficient (pentru carbune, K = 0,95).

Determinarea parametrilor principali pentru concasorul cu valturi netede din
partea inferioara are in vedere urmatorii parametrii:

a. Viteza periferica
Viteza periferica a valturilor se ia in general 3 – 4 m/s la sfaramarea fina si de 5 – 6
m/s la sfaramarea mijlocie . In cazul unor conditii foarte favorabile (material marunt si
moale), viteza periferica poate ajunge pana la 20 m/s .

b. Unghiul de atac
Pentru prinderea bucatilor de material de catre valturile cu suprafata neteda (fig.
4.1.), este necesar ca rezultanta fortelor ce actioneaza asupra materialului sa fie dirijata in
jos:
α α
≥
2fN cos 2 2N sin 2
(4.7)
α
sau f ¿ tg 2 .

(4.8)
Tinand seama ca: f = tg φ, rezulta:
α≤ 2φ.
(4.9)

Luand ca baza valorile coeficientului de frecare f = 0,28 ÷ 0,4, rezulta valorile

0
unghiului de atac α = 0,28 ÷ 0,38 rad (16 - 22 ).
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.38

D+a
2 1
α D+d α
Deoarece: cos 2 = 2 = √ 1+tg 2
2 (4.10)
tinand seama de relatia (4.8)rezulta:

d−a √ 1+f 2
D≥
√1+f 2−1 [m] (4.11)
unde D si d sunt respective diametrele valturilor si ale bucatilor de material, m;
a – distanta dintre valturi, m.
α
Considerand o valoare medie pentru coeficientul de frecare f ≈ 0,33 (φ = 2 = 18
0
), ecuatia (4.11) capata aspectul

D ≈ 20d max . (4.12)

c. Eforturi in arcuri si lagare

Sfaramarea bucatilor de material se realizeaza sub actiunea fortelor normale N
dezvoltate de arcuri, care genereaza fortele de frecare fN.
Componenta verticala indreptata in jos, T, a rezultantei tuturor fortelor de frecare
este echivalenta cu forta periferica dezvoltata de valtul motor.
Intre T si N exista o relatie de directa proportionalitate
T = kN (4.13)
in care k este un coeficient analog coeficientului de frecare.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.39

Forta de lucru din arcuri se considera proportionala cu sectiunea longitudinala a

valtului.
N= ρDL [daN] (4.14)
2
unde ρ este presiunea specifica de calcul, daN/cm .
2
Majoritatea firmelor constructoare aplica o presiune specifica ρ = 17 daN/ cm ,
exceptand firma franceza Dragon, la care presiunea specifica este marita corespunzator
puterii de actionare.
Incarcarea specifica longitudinala a valturilor este deci
N
ρ 1 = L = ρD = 17D [daN/cm]. (4.15)
Valoarea maxima a acestei incarcari specifice se considera

ρ 1max
= 2ρ 1 = 34 D [daN/cm]
(4.16)
unde D se introduce in cm.

Valorile lui ρ 1max

oscileaza in limite largi, in functie de constructia valturilor si de

materialul prelucrat: ρ 1max

= 250 ÷ 6000 daN/cm latime a valtului .
Lagarele si arborii valturilor trebuie sa preia forta totala

N max =ρ 1max
∙L [daN]. (4.17)

d. Capacitatea de prelucrare

Acest parametru se determina in functie de marimea sectiunii de trecere a

materialului intre valturi si de viteza periferica a acestora
3
Q = 3600 k 1 Laυ [m /h] (4.18)

Unde k 1 = 0,24 ÷ 0,4 este coeficientul de afanare al materialului (la constructiile

sovietice se considera k 1 = 0,33);

π Dn
υ = 60 - viteza periferica, m/s;
L si a se introduce in m.

e. Puterea de actionare
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.40

Puterea consumata in timpul functionarii concasoarelor cu valturi are trei

componente: P 1 - puterea folosita pentru sfaramarea propriu zisa; P 2 - puterea

consumata datorita frecarii materialului de valt, P3 - puterea consumata datorita frecarii in
lagare.
Din ipoteza de sfaramare Kick-Kiripicev rezulta:
σ 2 LDn ( d 2 −a2 )
1=
P 7 , 29⋅105 Ed [kW] (4.19)
unde:
σ – efortul specific de rupere la compresiune a materialului, daN / cm2;
E – modulul de elasticitate a matrialului, daN / cm2;
L - lungimea gurii de alimentare , cm;
D – dimensiunea maxima a bucatilor de material din alimentare, cm;
d – dimensiunea medie a bucatilor de material din evacuare, cm;
In multe cazuri, pentru determinarea componentei de sfaramare a puterii, se
2 5 2
considera in medie σ = 1250 daN/cm si E =2 ∙ 10 daN/cm .
Puterea consumata la frecarea materialului de valt
P2 =fP 1 [kW]. (4.20)
Puterea consumata in lagare
LD 3 n
P3 =
8,5⋅108 [kW].
(4.21)
Relatia (4.21) este valabila pentru lagare de alunecare cu coeficientul de frecare in
lagar f = 0,1, iar diametrul fusurilor de 0,2 D.
Puterea motorului de actionare deci devine
1
PM =( P1 +P 2 +P3 )
η [kW] (4.22)
unde η este randamentul transmisiei (inclusiv a transmisiei intre valturi).
In practica se utilizeaza pe scara larga urmatoarele relatii experimentale:
- pentru diametre mici ale valturilor (D ≤ 600mm) cu suprafata neteda sau zimtata
PM =0 , 15 DLυ [kW]
(4.23)
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.41

- pentru diametre mari (D > 600mm)

PM =8,2 DL υ+10 [kW] (4.24)
unde D si L se introduce in m, iar υ in m/s.
Diagramele din figura 4.2 sintetizeaza dependentele practice existente la diferite
constructii si pot fi utilizate cu success pentru proiectare.

Fig.4.2 Relaţii practice de dependenţă între parametrii" concasoarelor cu valţuri [73]: a

— dependenţă binară; 6 — dependenţe multiple.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.42

4.2. Elemente de calcul efective

In acest paragraf se va calcula caracteristicile tehnice definitorii aferente utilajului
de concasare ce face obiectul prezentrului proiect.
Principalele date de proiectare sunt:
-material concasat zgură
-masa volumică 1,2 t/m3
-granulaţia maximă la intrare in concasor 150 mm
-granulaţia maximă la iesire din concasor 5 mm
- capacitatea de concasare 5t/h

Elemente calculate:

4.2.1. Primul modul de concasare - concasor cu valt dintat

- gradul de sfaramare al concasoarului:
q= 4÷8
Se adopta: q = 7,5
Dar: q = d / d12
d – diametrul maxim al materialului la intrare in modului 1
d12 – diametrul maxim al materialului la iesire din modului 1
Rezulta: d12 = d / q = 150 / 6 = 20 mm
- diametrul valtului:
Pentru ca materialul sa poata fir prins de dinti, intre diametrul D al valturilor si
diametrul maxim d al bucatilor de carbune trebuie sa existe raportul:
D
=
d 2 ÷ 4.
D
=
Se adopta: d 3
Rezulta: D = 3 x d = 3 x 150 = 450 mm
- turatia valtului:
Tinand cont de diametrul valtului D si de viteza periferica a valtului de circa
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.43

v=2m/s
se poate calcula turatia valtului cu relatia:
n = ( v x 60000) / (π x D) rot / min
Rezulta: n = ( 2 x 60000) / (π x 450) = 85 rot / min
- capacitatea de prelucrare a concasorului
Q=2LxDxaxnxρ [t/h]
in care: L, D, a se introduc in m;
n – turatia valturilor, rot/min; n = 85 rot / min
ρ – masa volumica a materialului, t/m3; ρ = 1,2 t / m3
L = 0,63 m;( din desen)
D = 0,45 m;
a = 0,09 m – distanta dintre suprafata exterioara a valtului si placa de sfarmare
Rezulta: Q = 2 x 0,63 x 0,45 x 0,09 x 85 x 1,2 = 5,2 t / h
Tinand cont de variatie de incarcare de circa 4…5 % se poate considera
capacitatea de prelucrare: Q = 5 t / h
- puterea de actionare
Puterea de actionare este proportionala cu latimea si diametrul valturilor precum si
cu viteza lor periferica :
P=KxLxDxn [kW]
in care K = 0,3 este un coeficient ce tine cont de materialul concasat
Rezulta: P = 0,3 x 0,63 x 0,45 x 85 = 7,23 kW
Se adopta la antrenare: Pm = 7,5 kW > P

4.2.2. Al doilea modul de concasare - concasor cu valturi netede

- viteza periferica a valturilor:
Viteza periferica a valturilor se ia in general 3 – 4 m/s la sfaramarea fina si de 5 – 6
m/s la sfaramarea mijlocie .
In cazul de fata avem de-a face cu o sfarmare fina si putem adopta o viteza a
valturilor: v = 3,2 m / s
- diametrul valturilor:

d−a √1+f 2
D≥
√1+f 2−1 [m]
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.44

unde d – diametrul maxim al materialului la intrare in modulul de concasare

a – distanta dintre valturi
f – coeficientul de frecare dintre material si valturi
Avem: d = 20 mm; a = 5 mm; f = 0,3

20−5 √1+0,32
D≥
Rezulta: √ 1+0,32−1 = 335,7 mm
Se adopta: D = 400 mm
- eforturile din arcuri si lagare:
Forta de lucru din arcuri se considera proportionala cu sectiunea longitudinala a
valtului.
N=ρxDxL [daN]
2
unde ρ este presiunea specifica de calcul, daN/cm .
2
ρ = 17 daN/ cm ,
Rezulta: N = 17 x 40 x 63 = 42840 daN
Incarcarea specifica longitudinala a valturilor este deci:
N
ρ 1 = L = ρD = 17D [daN/cm].

ρ 1 = 17 x 40 = 680 daN / cm
Valoarea maxima a acestei incarcari specifice se considera

ρ 1max
= 2ρ 1 = 34 D [daN/cm]

ρ 1max
= 1360 daN / cm
Lagarele si arborii valturilor trebuie sa preia forta totala

N max =ρ 1max
∙L [daN].

N max = 1360 x 63 = 85680 daN

- capacitatea de prelucrare
Acest parametru se determina in functie de marimea sectiunii de trecere a
materialului intre valturi si de viteza periferica a acestora
3
Q = 3600 k 1 xLxaxυ [m /h]

unde k 1 = 0,24 ÷ 0,4 este coeficientul de afanare al materialului

Se considera; k 1 = 0,33
L si a se introduce in m.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.45

Avem: Q = 3600 x 0,33x 0,63 x 0,005 x 3,2 = 12 m3 / h = 10 t / h

Se poate calcula turatia valtului cu relatia:
n = ( v x 60000) / (π x D) rot / min
Rezulta: n = ( 3,2 x 60000) / (π x 400) = 153 rot / min
Cele doua valturi vor avea antrenare separata de turatii diferite si apropiate in jurul
acestei valori.
- puterea de actionare:
Puterea consumata in timpul functionarii concasoarelor cu valturi are trei

componente: P 1 - puterea folosita pentru sfaramarea propriu zisa; P 2 - puterea

consumata datorita frecarii materialului de valt, P3 - puterea consumata datorita frecarii in
lagare.
Din ipoteza de sfaramare Kick-Kiripicev rezulta:
σ 2 LDn ( d 2 −a2 )
1=
P 7 , 29⋅105 Ed [kW]
unde:
σ – efortul specific de rupere la compresiune a materialului, daN / cm2;
E – modulul de elasticitate a matrialului, daN / cm2;
L - lungimea gurii de alimentare , cm;
D – dimensiunea maxima a bucatilor de material din alimentare, cm;
d – dimensiunea medie a bucatilor de material din evacuare, cm;
2 5 2
Avem: σ = 850 daN/cm E =2 ∙ 10 daN/cm .
8502 ×63×40×153 ( 22 −0,5 2 )
1=
Rezuta: P 7 ,29×105 ×2×105 ×2 = 3,58 kW

Puterea consumata la frecarea materialului de valt

P2 =fP 1 [kW].
P2 =0,3×3 , 58=1, 07 kW
Puterea consumata in lagare este neglijabila deoarece folosim lagare de rostogolire
pentru lagaruirea arborilor care sustin valturile.
P3=0
Puterea motorului de actionare deci devine
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.46

1
PM =( P1 +P 2 +P3 )
η [kW]

unde η = 0,9 este randamentul transmisiei

Rezulta: PM =5 ,16 kW

5. ASPECTE PRIVIND FUNCTIONAREA,

REALIZAREA INTRETINEREA SI EXPLOATAREA
PRODUSULUI
5.1. Generalităţi
Concasorul se va realiza intr-o intreprindere specializata care are dotare adecvata
realizarii componentelor. Ansamblele furnizate de întreprinderile colaboratoare, care au
un rol funcţional principal (motoreductoare, lagare cu rulmenti, componente electrice)
trebuie să fie însoţite de certificate de calitate al furnizorului.
- materialele utilizate trebuie să corespundă standardelor şi normelor interne în
vigoare
- la execuţia produsului trebuie respectate întocmai dimensiunile, toleranţele,
condiţiile privind calitatea suprafeţelor, tratamentele termice şi orice alte condiţii de
execuţie, prevăzute în desene.
- grosimea cusăturilor de sudură trebuie să fie continuă şi uniformă, fără fisuri,
goluri, nepătrunderi. Cusăturile rezervorului de ulei trebuie să asigure o etanşeitate
perfectă.
- toate îmbinările filetate trebuie strânse normal, cu momente uniforme de
strângere şi asigurate împotriva desfacerii.
-suprafeţele inactive ale produsului se ajustează, se degresează, conform STAS
10166/1-77, se grunduiesc şi se acoperă cu vopsea pentru a corespunde normei ICPE nr.
N.C.T. 492/1-78.
-toate şuruburile, piuliţele, şaibele şi bolţurile trebuie acoperite prin zincare
galvanică, conform N.C.T. 311-2, grosimea stratului de protecţie pentru acoperiri prin
vopsire este de 120 μm, iar pentru acoperiri prin galvanizare de minim 80 μm.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.47

5.2. Conditii care trebuiesc respectate in timpul executiei

Produsul se va executa în regim unicat. Execuţia se va realiza conform documentaţiei
tehnice, respectându-se prescripţiile din desenele de execuţie privind precizia,calitatea
suprafeţelor, tratamentele termice precum şi standardele şi normele tehnice în vigoare.

Executantul este obligat:

- să verifice documentaţia şi eventualele erori să le aducă la cunoştinţa proiectantului,
- să pemită beneficiarului şi proiectantului să facă orice verificare în cadrul procesului
de fabricaţie a produsului,
- recepţia materialelor, materiilor prime şi a pieselor din colaborare sau comerţ se face
pe baza certificatului de calitate emis de furnizor, sau pe baza rezultatelor probelor de
laborator acolo unde astfel de certificate nu există.
Materialele livrate fără certificate de calitate sau cu date incomplete nu pot fi folosite
în execuţie decât după ce executantul a efectuat toate verificările materialelor respective
prevăzute de standarde şi numai dacă rezultatele acestora corespund prescripţiilor.
Pregătirea materialului constă în curăţirea, îndreptarea, debitarea, găurirea, etc.
Curăţirea are ca scop înlăturarea oxizilor, grăsimilor sau diferitelor impurităţi,
controlându-se dimensiunile şi aspectul înainte de asamblare.
Îndreptarea materialelor se va efectua în condiţiile prevăzute în STAS 7670-83.
La trasarea pieselor în vederea debitării se va ţine cont de toleranţele înscrise în
desenele de execuţie şi de tehnologiile utilizate.
Debitarea se va realiza mecanic sau termic respectându-se prescripţiile din STAS
7670-83, aferente claselor II de calitate şi 2 de toleranţe (STAS 10564/1-81).
Diametrele găurilor de trecere vor fi cele corespunzătoare clasei de precizie H12.
Abaterile limită pentru dimensiunile fără indicaţii de toleranţă ale pieselor obţinute
prin tăiere sau îndoire vor fi conform STAS 11111-86, clasa de precizie 2.
Se vor respecta toleranţele generale prescrise în documentaţie conform ISO 2768,
clasa de toleranţă mK.
Piesele turnate din fontă se execută în conformitate cu SR ISO 185 şi SR ISO 1083 cu
abateri limită şi adaosuri de prelucrare conform SR ISO 8062 clasa III a de precizie.
Piesele turnate din oţel se execută în conformitate cu SR ISO 3755.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.48

Nu se admit următoarele defecte: crăpături C211 şi C221, goluri B211, piesă

incompletă B121, incluziuni G121 şi G131, conform STAS 782 - 79.
Se admite remedierea prin sudură a defectelor ce afectează suprafaţa piesei, în
următoarele condiţii:
- suprafaţa maximă a defectelor 1,2 cm2 ;
- suprafaţa totală a defectelor 4 cm2 ;
- adâncimea maximă a defectului 5% din grosimea peretelui;
Piesele forjate trebuie să corespundă prevederilor din STAS 1097/1 iar adaosurile de
prelucrare şi abaterile limită să fie conform STAS 2171/1 sau STAS 2171/2.
Piesele obţinute prin matriţare la cald se execută cu respectarea prescripţiilor din
STAS 7670 şi SR 7670-1:1996 privind adaosurile de prelucrare şi abaterile limită şi
STAS 2171/1;2-84 pentru piesele forjate liber.
Toate subansamblele sudate se vor executa conform SR EN 25817, nivel de
acceptare D.
Sudurile pentru tamburi se vor executa conform SR EN 25817, nivel de acceptare C.
Sudurile trebuie să fie continue, fără fisuri şi cu grosimea prescrisă. Se va acorda
atenţie deosebită sudurii la tamburii de concasare , respectiv la alegerea electrozilor şi
asigurarea condiţiilor de sudare. Abaterile limită pentru dimensiunile fără indicaţii de
toleranţă, pentru construcţii sudate, se vor încadra în STAS 11694-83.
Subansamblele sudate se supun, după ultima operaţie de sudare unui tratament de
detensionare.

5.3. Prescriptii pentru acoperiri de protectie si decorative

Suprafeţele inactive ale subansamblelor şi pieselor se ajustează, degresează, curăţă,
grunduiesc şi se acoperă cu vopsea pentru a corespunde mediului de lucru.
Modul de curăţire va fi conform STAS 10166/1-77.
Vopsirea se va realiza mecanizat şi doar în mod excepţional cu pensula (la suprafeţe
mici şi greu accesibile).
Utilajul se vopseşte cu un strat de grund alhidal şi două straturi de email alhidal.
Suprafeţele active nu se vopsesc.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.49

Pentru a asigura protecţia organelor de asamblare, acestea se vor zinca

AE/OL/Zn20-SL-Pas, conform STAS 7222-90. Organele de asamblare din comerţ se vor
comanda zincate (cadmiate).
Suprafeţele active ale pieselor se acoperă cu un strat de vaselină tip B STAS
917-84.

5.4. Probe si verificari

TABEL 5.1.
Nr. Subansamblu sau parametru Limite admise Furnizor Beneficiar
Crt.

0 1 2 3 4

1 Elemente din colaborare şi Existenţa certificatelor * -

comerţ de calitate

2 Materiale utilizate la Conf. DE(u) * -

fabricaţie

3 Sudurile Conf. DE(u) * -

4 Masa netă ±5% * -

6 Cotele de legătură dintre Conf. DE(u) * -

subansamble conjugate

7 Montarea şi demontarea Să fie posibilă fără * -

subansamblelor conjugate. dificultăţi

8 FUNCŢIONAREA ÎN GOL LA EXECUTANT

-
8.1 Turaţia valţurilor ± 5% din turaţia *
nominală
-
8.2 Puterea absorbită de motoare Max. 40% din puterea *
nominală
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.50

Nr. Subansamblu sau parametru Limite admise Furnizor Beneficiar

Crt.

0 1 2 3 4
-
8.3 Temperatura în lagăre Max.20o C peste *
temperatura mediului

9 FUNCŢIONAREA ÎN SARCINĂ LA BENEFICIAR

9.1 Capacitatea de concasare 5 t/h +5% - *

9.2 Granulaţia maximă realizată 20 mm
la prima treaptă - *
9.3 Granulaţia maximă realizată 5 mm
la a doua treaptă - *
9.4 Puterea absorbită de fiecare max.100% din puterea
motor de antrenare nominală - *
9.5 Materialul concasat Zgură
- *

Condiţiile (modalităţile) în care se execută probele şi verificările din tabel sunt:

- Poziţiile 1; 2 – în baza certificatelor de calitate;
- Poziţiile 3; 5; 7 – vizual;
- Poziţia 4 – prin măsurare cu cântarul;
- Poziţiile 6 – prin măsurare cu ruleta şi şublerul;
- Poziţia 8.1 – prin numărarea rotaţiilor făcute cu turometru, se fac 5 măsurători;
- Poziţia 8.2 – prin măsurare cu trusa wattmetrică;
- Poziţia 8.3 – prin măsurare cu termometrul după o funcţionare de cel puţin 5 min.;
- Poziţia 9.1 – prin măsurare cu cântarul
- Poziţia 9.2 şi 9.3 – prin măsurare cu şublerul
- Poziţia 9.4 – prin măsurare cu trusa wattmetrică
- Poziţia 9.5 – vizual.

Verificări ce se fac la executant

La tamburul de antrenare se verifică:
- Turaţia valţurilor
- Nivelul 1 52 rot/min
- Nivelul 2 157 rot/min
142 rot/min
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.51

- Distanţa minimă dintre valţurile din nivelul 2 5 mm

Probele şi verificările la furnizor se efectuează de către organele CTC ale acestuia, în

prezenţa proiectantului, după care se întocmeşte certificatul de calitate.
La proba în sarcină, încărcarea concasorului trebuie să se facă progresiv până la
capacitatea nominală.
Pentru montaj şi punere în funcţiune, proiectantul de specialitate va asigura asistenţa
tehnică.
Probele finale se vor efectua în prezenţa beneficiarului, executantului şi proiectantului
de specialitate.

5.5. Conditii de montaj, exploatare si reparatii

Condiţii de montaj
Montajul la beneficiar se realizează în baza documentaţiei transmise cu produsul, cu
respectare normelor specifice locului de amplasare a utilajului.
La furnizor se execută iniţial un premontaj, după care se efectuează probele şi
verificările uzinale.

Exploatare
Exploatarea şi mentenanţa concasorului se vor face în conformitate cu prescripţiile
din Cartea tehnică precum şi din instrucţiunile de exploatare proprii furniturilor de la
terţi.

Reparaţii
Ciclul de revizii şi reparaţii, cu intervalele de executare sunt precizate în tab. 5.2
TABELUL 5.2

Durata Ore de Ciclu de reparaţii (ore de Timp de reparaţii Cost reparaţii

de ser- Funcţionare funcţionare) (zile) (%din valoarea de
viciu pe zi înlocuire)
(ani) (în medie)
Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc Rc Rk Rt Rc Rc Rk
1 2 1 2

10 16 1375 4125 8250 24800 1 3 5 8 1 8 25 55

 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.52

Ciclul de revizii şi reparaţii va fi: Rt, Rt, Rc1, Rt, Rt, Rc2, Rt, Rt, Rc1, Rt, Rt, Rc2,
Rt, Rt, Rc1, Rt, Rt, Rk.
Realizarea condiţiilor optime de exploatare şi asigurarea unei mentenanţe
corespunzătoare dau garanţia realizării duratei normată de viaţă a transportorului.

5.6. Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI

Pe toată perioada desfăşurării fazelor de execuţie, montaj , punere în funcţiune şi
exploatare este necesară respectarea normelor de protecţia muncii şi PSI, conform
normativelor actuale, în mod special a celor specifice industriei constructoare de maşini,
a prescripţiilor de tehnica securităţii din Norme de protecţie a muncii.
Deservirea concasorului se va face numai de personal autorizat şi instruit asuspra modului de
funcţionare şi utilizare.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.53

6. ASPECTE TEHNOLOGICE PRIVIND

PRELUCRAREA UNUI REPER
6.1. Analiza constructiv - tehnologică a piesei
Prezenta piesă ce face obiectul prezentului capitol reprezinta axul unui rotor aferent
concasorului de zgura rezultata la centralele termoelectrice si este realizata dintr-un
oţel aliat OLC 45, STAS 880 - 88. Este supusă unui tratament termic de îmbunătăţire
la duritate de 260 - 290 HB.

Arborele are o forma complexa si este conceput astfel incat sa-si poata indeplini rolul
ce ii este incredintat in cadrul ansamblului rotor

Se disting 3 portiuni principale:

- portiunea de calare a rotorului (cotele ф 115 h8)

- portiunea de lagaruire a ansamblului ax-rotor (cotele ф 90 k6)
- portiunea de antrenare (cota ф 70 h7)
Datorită necesitătii fixării precise a arborelui, capetele acestuia au fost supuse mai
multor operaţii: strunjire, rectificare, frezare canal de pană, etc. Arborele este prevăzut
cu două fusuri, pentru fixarea rulmenţilor. Aceste fusuri trebuie să fie concentrice cu
portiunile de montare a rotorului, precum şi cu portiunea de antrenare . În acest sens,
rectificarea arborelui se va face în aceeaşi prindere, fixarea făcându-se între vârfuri şi
antrenat cu inimă de antrenare.

Toate prelucrările mecanice se vor executa înainte de tratament termic, mai puţin
rectificarea, si frezarea canalelor de pana care se execută după. Cotele netolerate se vor
executa conform SR EN 2768 mK, clasa mijlocie.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.54

6.2. Întocmirea itinerarului tehnologic

Analizând desenul de execuţie ale piesei, se întocmeşte un itinerarului tehnologic,
la care operaţiile ce se vor executa, sunt următoarele:
- debitare
- strunjire frontala şi centruire
- strunjirea capăt drept
- strunjirea capăt stâng

- frezare canal de pană

- tratament termic de îmbunătăţire
- rectificare
- CTC final.

Itinerarul tehnologic, cu denumirea şi schiţa operaţiilor, maşina-unealtă utilizată şi

S.D.V.-uri utilizate, este prezentat în "Anexa A".

6.3. Calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor

intermediare

În construcţia de maşini, pentru obţinerea unor piese cu precizie necesară şi

calitate impusă de condiţiile de funcţionare, este necesară prelucrarea semifabricatelor
prin îndepărtarea unui strat subţire de material, sub formă de adaos de prelucrare.
Stabilirea corecta a marimii adaosului de prelucrare este o problema deosebit de
importanta din punct de vedere tehnico economic pentru tehnologia de elaborare a
semifabricatului insusi si mai ales pentru tehnologia de prelucrare ulterioara a acestuia.
Marimea adaosului de prelucrare trebuie sa fie astfel stabilita incat in conditiile
concrete de fabricatie considerate sa se asigure realizarea pieselor in tolerantele prescrise
si la un cost de prelucrare convenabil.
Literatura de specialitate ne indică, pentru determinarea analitică a adousurilor de
prelucrare, următoarele relaţii de calcul pentru suprafeţe de revoluţie:
2Acnom = 2Acmin + Tp
2 2
2Acmin = 2(Rzp + Sp) +2 √( ρ +ε )
p c unde:
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.55

Acnom - adaos de prelucrare nominal pe o parte la faza considerată

Acmin - adaos de prelucrare minim pe o parte la faza considerată
Tp - toleranţa la faza de prelucrare considerată
Rzp - înălţimea neregularităţilor de suprafaţă, rezultată la faza precedentă
Sp - adăncimea suprafeţei deteriorate, formată la faza precedentă
ρp - abaterile spaţiale ale suprafeţei de prelucrat, rămas după efectuarea fazei
precedente
εc - eroarea de aşazare la faza de prelucrare considerată
Semifabricatul din care se execută, este o bară din oţel rotund, laminat la cald, din
material OLC45, STAS 880-88, producţie unicat.
Pentru stabilirea diametrului barei laminate din care se execută piesa, se calculează
adaosul de prelucrare pentru suprafaţa cu diametrul maxim, ф 130 mm.

1) Prelucrarea suprafeţei ф 130 h9

a) Prelucrarea finală a suprafeţei ф130 h9 mm, conform desenului de execuţie se
face prin strunjire de finisare - operaţia precedentă fiind strunjirea de degroşare.
În acest caz:
RZp = 50 μm
Sp = 50 μm

ρ p =K √ ρ2c +ρ2centr - abaterea spaţială rezultată la prelucrarea între vârfuri

K = 0,06 – coeficient de micsorare a abaterilor dupa prima faza de prelucrare

ρc = 2 Λc x lc = 2 x 2,5 x 429 = 2145 μm

Λc = 2,5 μm / m - curbura spaţială a semifabricatului brut

(semifabricat laminat fara indreptare)

lc = L / 2 = 858 / 2 = 429 μm - conform desen de execuţie - distanţa
de la secţiunea de prelucrat, pentru care se determină curbura, până la capătul cel
mai apropiat
ρcentr = 0

ρ p =0 , 06 √ 21452 +02 =129 μm

Eroarea de asezare este data de relatia:
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.56

ε c=Kε f 1 + ε ind
unde: - εf1 - eroarea de asezare specifica primei faze de prelucrare
- εind - eroarea de de indexare
εf1= 600 μm: εind= 50 μm:
Rezulta: εc = 86 μm
Adaosul de prelucrare minim va fi:

2Acmin = 2(50 + 50) +2 √ ( 1292+86 2) = 477 μm

Tp = 160 μm - operaţia precedentă strunjire de degroşare, clasa de precizie 10

Rezultă adaosul de prelucrare nominal:

2Acnom = 477 + 160 = 637 μm = 0,637 mm
- diametrul maxim, înainte de strunjire de finisare va fi:
dmax = dpmax + 2Acnom
dpmax = 130 mm - conf. desen de execuţie
dmax = 130 + 0,637 = 130,637 mm
Se ia: dmax = 130,7 mm
- diametrul minim va fi:
dmin = dmax - Tp = 130,7 - 0,160 = 130,54 mm
Deci, operaţia de strunjire de degroşare se va realiza la cota: ф 130,7 - 0,160 mm.

b) Pentru strunjire de degroşare (anterior strunjirii, materialul-bară este sub

formă laminată)
Rzp = 150 μm
Sp = 250 μm

ρ p =√ ρ2c + ρ2centr = 2320 μm

ρc = 2 Λc x lc = 2 x 2,5 x 429 = 2145 μm

ρcentr = 0,25 √T 2 + 1 = 886 μm
Tp = 3400 μm - toleranţa la diametrul semifabricatului
Adaosul minim va fi:

2Acmin = 2(150 + 250) +2 √ ( 23202+600 2) = 5593 μm

2Acnom = 2Acmin + Tp
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.57

Rezultă:
2Acnom = 5,593 +3,400 = 8,993 mm
Se ia: 2Acnom = 9,0 mm
Diametrul nominal al barei laminate va fi:
dnom = dmax + 2Acnom = 130,7 + 9,0 = 139,7 mm
Se alege o bară laminată cu diametrul standardizat ф140 mm conf. STAS 333-87.
Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat) pentru operaţia de strunjire de
degroşare este:
2Acnom = 140 – 130,7 = 9,3 mm.

2) Prelucrarea suprafeţei ф90 k6 (+0,025/+0,003)

(rugozitate ceruta RZ = 0,8 μm ) - rectificare de finisare
a) Rectificarea de finisare a suprafeţei ф90 mm
- operaţia precedentă este rectificarea de degrosare
RZ = 10 μm
Sp = 0 - după tratament termic de călire, Sp se exclude din calcul
ρc = k x 2Λc x lc = 0.03 x 2 x 0,3 x 225 = 4 μm
Λc = 0,3 μm/mm - curbura spaţială – dupa calire
K = 0,03 – coeficient de micsorare a abaterilor dupa prima faza de
prelucrare adica dupa rectificarea de degrosare
lc = L / 2 = 450 / 2 = 225 μm - conform desen de execuţie
εv = 0 - la prelucrarea între vârfuri nu se face verificarea aşezării
Adaosul de prelucrare minim va fi:
2Acmin = 2 (10 + 4) = 28 μm
Tp = 63 μm – treapta 8-a
2Acnom = 28 + 63 = 91 μm
- diametrul maxim, înainte de rectificare de finisare (după rectificarea de
degrosare), este:
dmax = dpmax + 2Acnom = 90,025 + 0,091 = 90,116 mm
dpmax = 90,025 mm - conform desen de execuţie
- diametrul minim va fi:
dmin = dmax - Tp = 90,116 - 0,063 = 90,053 mm
Rectificarea de degrosare se va executa la cota: ф90,116 - 0,063 mm.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.58

b) Rectificarea de degrosare a suprafeţei ф90 mm

- operaţia precedentă este strunjirea de finisare
RZ = 25 μm
Sp = 0 - după tratament termic de călire, Sp se exclude din calcul
ρc = 2Λc x lc = 2 x 0,3 x 225 = 135 μm
Λc = 0,3 μm/mm - curbura spaţială – dupa calire
Adaosul de prelucrare minim va fi:
2Acmin = 2 (25 + 135) = 320 μm
Tp = 100 μm – treapta 9-a
2Acnom = 320 + 100 = 420 μm
- diametrul maxim, dupa strunjirea de finisare, inainte de rectificare, este:
dmax = dpmax + 2Acnom = 90,116 + 0,420 = 90,536 mm
- diametrul minim va fi:
dmin = dmax - Tp = 90,536 - 0,100 = 90,436 mm
Strunjirea de finisare se va executa la cota: ф90,536 - 0,100 mm.

c) Strunjirea de finisare - operaţia precedentă este strunjire de degroşare

RZ = 50 μm Sp = 50 μm
ρc = k x 2Λc x lc = 0.06 x 2 x 2,5 x 225 = 68 μm
Λc = 2,5 μm/mm - curbura spaţială – bara laminate fara indreptare
K = 0,06 – coeficient de micsorare a abaterilor dupa prima faza de prelucrare
adica dupa strunjirea de degrosare
lc = L / 2 = 450 / 2 = 225 μm - conform desen de execuţie
ε c=Kε f 1 + ε ind
unde: - εf1 - eroarea de asezare specifica primei faze de prelucrare
- εind - eroarea de de indexare
εf1= 500 μm: εind= 50 μm:
Rezulta: εc = 80 μm
Adaosul de prelucrare minim va fi:

2Acmin = 2(50 + 50) +2 √ ( 682+802) = 410 μm

Tp = 140 μm ( clasa a 10-a)
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.59

2Acnom = 410 + 140 = 550 μm

- diametrul maxim, înainte de strunjire de finisare va fi:
dmax = dpmax + 2Acnom
dmax = 90,536 + 0,410 = 90,946 mm
Se ia: dmax = 91,0 mm
- diametrul minim va fi:
dmin = dmax - Tp = 91,0 - 0,140 = 90,86 mm
Strunjirea de degrosare se va realiza la cota: ф 91,0 - 0,140 mm.
Valoarea adaosului nominal la degrosare este:
2Acnom = 130,7 – 91,0 = 39,7 mm.

3) Prelucrarea suprafeţelor frontale, la cota l = 1663 mm

Suprafeţele frontale de capăt se prelucrează prin strunjire, operaţia precedentă
fiind debitarea pe ferestrău circular.
Rz + S = 0,3 mm
ρp = 0,01 D = 0,01 x 140 = 1,4 mm
Adaosul minim pentru strunjire este:
2Acmin = 2(Rz + S) +2ρc = 2 x 0,3 + 2 x 1,4 = 3,4 mm
Abaterea inferioară la lungimea barei debitate este:
Ai = 1,8 mm
Prin urmare, adaosul nominal calculat este:
2Acnom = 2Acmin + Ai = 3,4 + 1,8 = 5,2 mm
Lungimea nominală pentru debitare va fi:
Lnom = 1663 + 5,2 = 1668,2 mm,
rotunjit: Lnom = 1670 mm.
La debitare se va respecta cota de: 1670 mm.
Valoarea reală (recalculată) a adaosului nominal este:
2Acnom = 1670 - 1663 = 3,5 mm.
Pentru fiecare suprafaţă frontală, adaosul este :
Acnom = 2Acnom / 2 = 1,75 mm.
Formularul de calcul al adaosurilor de prelucrare, completat în baza calculelor de mai
înainte, este dat în tabelul de mai jos:

Operaţiile Elementele adaosului Adaos Toleran Dimensiunile

Adaos
(fazele) minim - μm minim ţa - T suprafeţei - mm
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.60

de
prelucrare nomina
No
a Rz S ρp ρcentr μm μm l Max. Min.
m.
suprafeţel μm
or
Suprafaţa 130
Semifabric 14
150 250 2145 --- --- 3400 --- 141,4 138
at 0
Str. de 13
50 50 129 --- 2320 160 5593 130,7 130,54
degroşare 0,7
Str. de 13
--- --- --- --- 477 100 637 130 129,9
finisare 0
Suprafaţa 90
Str. de 91,
50 50 68 --- --- 140 39700 91,0 90,860
degroşare 0
Str. de 90,
25 --- 135 --- 410 100 550 90,536 90,436
finisare 5
Rectificare
90,
de 10 --- 4 --- 320 63 420 90,116 90,053
1
degrosare
Rectificare
--- --- --- --- 28 22 91 90,025 90,003 90
de finisare
Suprafeţele frontale, la cota 1663
11
Debitare 300 1400 --- --- 4600 --- 1172,3 1167,7
70
Strunjire 1163,8 1162,1 11
--- --- --- --- 3400 1750 5200
frontala 7 2 63

6.4. CALCULUL REGIMULUI DE AŞCHIERE

6.4.1 Calculul regimului de aşchiere la rectificare

[Link] Calculul regimului de aşchiere la rectificarea de

degrosare a suprafeţei ∅ 90 mm
Piesa se prelucrează pe maşina de rectificat exterior tip WMW 2000, fixat între
vârfuri şi antrenat cu inimă de antrenare. Materialul din care este executat piesa este un
oţel OLC 45, având o duritate de 260...290 HB, obţinut în urma tratamentului termic de
îmbunătăţire.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.61

Parametrii regimului de aşchiere la rectificare sunt: adăncimea de aşchiere,

avansul longitudinal şi de pătrundere, viteza de aşchiere şi viteza de rotaţie a piesei,
viteza longitudinală a mesei şi puterea efectivă necesară.
a) - stabilirea adăncimii de aşchiere şi a numărului de treceri
Adăncimea de aşchiere se alege simultan cu avansul de pătrundere, întrucât la la
rectificare, cele două noţiuni se confundă.
Numărul de treceri la rectificarea exterioară cu avans longitudinal, se calculează
cu relaţia:
i = Apmax / t, în care
Apmax - adaosul de prelucrare maxim (pe rază), calculat pentru operaţia de
rectificare, în mm
Apmax = 2Acnom / 2 = 420 / 2 = 210 μm = 0,210 mm
2Acnom = 420 m – calculat anterior
t = 0,01 mm/cursă - t - adăncimea de aşchiere, în mm
i = 0,210 / 0,01 = 21 treceri
b) - stabilirea avansurilor
La rectificare cu avans longitudinal se determină avansul longitudinal Sl [mm/rot]
şi avansul de pătrundere St [mm/curse duble].
- avansul longitudinal Sl se calculează cu formula:
Sl = β B [mm/rot], unde:
β - este avansul longitudinal în fracţiuni din lăţimea discului abraziv
B - lăţimea discului abraziv
β = 0,63...0,8 - pentru rectificare de degrosare, Ra = 1,6...3,2 μm
B = 40 mm - se alege un disc abraziv tip E40KC - STAS 601/1-84, având
dimensiunile de 300 x 40 x 75 mm, pentru prelucrare într vărfuri
Sl = 0,7 · 40 = 28 mm/rot
-avansul de pătrundere se alege din normative, în funcţie de diametrul piesei(d p),
viteza de avans principal (va) şi coeficientul (β), iar viteza de avans se alege, tot din
normative, în funcţie de diametrul piesei şi materialul de prelucrat. Astfel:
va = 12...28 m/min
St = 0,012 mm/treceri

sau St = 0,024 mm/cursă dublă

 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.62

c) - stabilirea vitezei de aşchiere şi a vitezei de rotaţie a piesei

Viteza de aşchiere la rectificare este considerată viteza de rotaţie a discului abraziv
(v), în m/sec. Conform normativelor:
v = 25...35 m/sec
Luam o valoare medie : v = 30 m/sec

Turaţia discului abraziv (n) va fi:

60000 v 60000 30
n= = = 1910 rot/min
π D π 300
Din caracteristicile maşinii-unelte de rectificat WMW 2000, se alege turaţia:
n = 2000 rot/min
În aceste condiţii, viteza de aşchiere va fi:
π D n π 300 2000
v= = = 31,42 = 31,5 m/sec
60000 60000
Viteza de rotaţie a piesei (vp), în m/min, se calculează cu relaţia:
0,1 d0,3
v p = o ,5 KV KV
T β st T B
m/min
d = 90 mm - diametrul piesei
T = 24 min - durabilitatea discului abraziv
KVT = 1,25 - coef. de corecţie în f-ţie de durabilitatea discului

KVB = 1,6 - coef. de corecţie în f-ţie de lăţimea discului

Rezultă:
0,1 900,3
v p= 1,25 1,6 = 18,75 m/min
24 o ,5 0,7 0,012

Turaţia piesei va fi:

1000 v p 1000 × 18,75
np= = = 66,3 rot/min
π d π×90
Din caracteristicile maşinii de rectificat avem:

np = 60 rot/min
Viteza de avans real (recalculat) al piesei va fi:
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.63

π d n p π 90 60
v p= = = 17,0 m/min
1000 1000
d) - viteza longitudinală a mesei este:
vl = Sl np = 28 · 60 = 1680 mm/min = 1,68 m/min

realizabil pe maşina aleasă, care permite reglarea continuă a vitezei mesei în limitele 0...7
m/min.
e) - calculul puterii necesare - N, în Kw
Puterea necesară la rectificare de degrosare, cu avans longitudinal, pentru
antrenarea pietrei de rectificare, se determină cu relaţia:
N = 0,15 vp0,7 Sl0,7 St0,7 d0,25 B0,25 KNT KNB , în kW, unde:
KNT = 0,8
KNB = 1,55
N = 0,15 · 17,00,7 · 280,7 · 0,0120,7 · 900,25 · 400,25 · 0,8 · 1,55 = 4,88 kW <
NMU
Puterea necesară pentru acţionarea piesei, se calculează cu relaţia:
FZ v p
N= kW
6000
FZ = CF vp0,7 Sl0,7 t0,6 , în daN - forţa principală de aşchiere

CF = 2,2 - pentru oţel călit

FZ = 2,2 · 17,00,7 · 280,7 · 0,010,6 = 10,4 daN
Puterea necesară va fi:
10,4 × 17,0
N= = 0,029 kW
6000 < NMU
Din caracteristicile maşinii de rectificat se găseşte:
NMU = 7,0 kW - puterea motorului pentru antrenarea pietrei de
rectificare
NMU = 1,0 kW - puterea motorului pentru antrenarea piesei

[Link] Calculul regimului de aşchiere la rectificarea de finisare a

suprafeţei ∅ 90 mm
Prelucrarea se execută pe aceeaşi maşină de rectificat exterior tip WMW 2000,
prin metoda avansului transversal de pătrundere, cu piesa fixată între vârfuri şi antrenată
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.64

cu inima de [Link] de calcul este identică cu cea de la rectificarea de

degrosare.
a) - numărul de treceri şi adaosul de prelucrare şi va fi:
i = Apmax / t, în care
Apmax = 2Acnom / 2 = 91 / 2 = 46 μm = 0,046 mm
2Acnom = 91 m – calculat anterior
t = 0,01 mm/cursă
i = 0,046 / 0,01 = 4,6 = 5 treceri
b) - stabilirea avansurilor
Sl = β B = 0,4 · 40 = 16 mm/rot
β = 0,3...0,6 - pentru rectificare de finisare, Ra = 0,8 μm
St = 0,019 mm/treceri

c) - stabilirea vitezei de aşchiere şi a vitezei de rotaţie a piesei

v = 25...35 m/sec
Turaţia discului abraziv (n) va fi:
60000 v
n= = 1910 rot/min
π D
Din caracteristicile maşinii-unelte de rectificat WMW 2000, se alege turaţia: n =
2000 rot/min Viteza de aşchiere reala va fi:
π Dn
v= = 31,5 m/sec
60000
Viteza de rotaţie a piesei (vp), în m/min, se calculează cu relaţia:
0,1 d0,3
v p= KV KV = 20,72 m/min
T o ,5 β st T B

Turaţia piesei va fi:

1000 v p 1000 20,72
n p= = =73 ,28 rot/min
π d π 90
Din caracteristicile maşinii de rectificat avem: np = 75 rot/min

Viteza de avans real (recalculat) al piesei va fi:

π d n p π 90 75
v p= = = 21,20 m/min
1000 1000
d) - viteza longitudinală a mesei este:
vl = Sl np = 16 · 75 = 1200 mm/min = 1,2 m/min, realizabil pe maşina aleasă
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.65

e) - calculul puterii necesare - N, în Kw

Puterea necesară pentru acţionarea pietrei de rectificare:
N = 0,15 vp0,7 Sl0,7 St0,7 d0,25 B0,25 KNT KNB ( kW)
N = 0,15 · 21,200,7 · 160,7 · 0,0190,7 · 900,25 · 400,25 · 0,8 · 1,55 = 5,30 kW < NMU =
7,0 kW
Puterea necesară pentru acţionarea piesei se calculează cu relaţia:
FZ v p 8,2 21,20
N= = = 0,029 kW
6000 6000 < NMU = 1,0 kW
FZ = CF vp0,7 Sl0,7 t0,6 , în daN - forţa principală de aşchiere
FZ = 2,2 · 21,200,7 · 160,7 · 0,010,6 = 8,2 daN

6.4.2 Calculul regimului de aşchiere la strunjire

[Link]. Determinarea regimului de aşchiere aferent strunjirii

suprafetei exterioare realizata pe strungul automat FANUC-2LI
Se va analiza prelucrarea suprafetei esterioare la cota finala ø 130 h9
Prelucrările mecanice ce se execută pe acest utilaj pentru aceasta suprafata, sunt:
- strunjire de degroşare
- strunjire de finisare
Elementele componente ale regimului de aşhiere la strunjire sunt: adăncimea de
aşchiere(t), viteza de aşchiere (v), avansul (s), turaţia (n) şi puterea necesară (N).
Determinarea regimului de aşchiere la strunjire de degroşare la cota ø130,7 mm
Prelucrarea se face cu un cuţit de strung cu plăcuţă din carbură metalică ( cutit: PCLNR /
L, placuta: CNMG), STAS 6379-89, având următoarele caracteristici:
 = 95o - unghiul de atac principal
1 = 5o - unghiul de atac secundar
 = 8o - unghiul de aşezare
 = 15o - unghiul de degajare
h = 25 mm - înălţimea cozii cuţitului
b = 16 mm - lăţimea cozii cuţitului
a) - stabilirea adăncimii de aşchiere - t [mm]
t = 2Acnom / 2 = 9,0 / 2 = 4,5 mm
2Acnom = 9000 m = 9,000 mm - conform calculului adaosului de prelucrare
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.66

b) - alegerea avansului - s [mm/rot]

În cazul lucrărilor de strunjire, valoarea avansului depinde de:
- rezistenţa corpului cuţitului
- rezistenţa placuţei din carburi metalice
- eforturile admise de mecanismele de avans al maşinii-unelte
- momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale ale maşinii-
unelte
- rigiditatea piesei de prelucrat, a maşinii-unelte şi a dispozitivelor
- precizia prescrisa a piesei
- calitatea suprafeţei prelucrate
Conform normativelor, valoarea avansului se alege:
sa = 0,6...1,0 mm/rot.

Această valoare trebuie verificată condiţiilor de mai sus.

b1) - Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului
cuţitului
3,33hb( h/L )
s=
√ x
C 4 t 1 HB
n1

mm/rot ,
unde:
h = 25 mm - înălţimea cutitului
b = 16 mmm - lăţimea cutitului
L = 1,5 h = 37,5 mm - lungimea în consolă a cuţitului
C4 = 35,7- coef. în f-cţie de [Link] şi [Link] aşchietoare [2] - 347
HB = 229 - duritatea materialului de prelucrat
x1 = 1
y1 = 0,75
n1 = 0,35

3,33× 25 ×16×(25/37 , 5)
s=
√ 35 ,7×4,51 ¿2290,35
=0 ,91 mm/rot < s a
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.67

b2) - verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din

carbură metalică
Se determină cu relaţia:
- pentru Rm > 60 daN/mm2
1,8
8,3 C 0,71 x s
s= 0,3
( ) mm/rot
t R m sin χ

C = 3 mm - grosimea plăcuţei din carbură metalică

Rm = 65 daN/mm2 - rezistenţa de rupere la tracţiune al materialului de prelucrat
xs = 0,7 χ = 950

8,3× 31,8 0,71 0,7

s= 0,3 ( ) =0, 46 mm/rot ¿ ¿
4,5 ×65 sin 95 o

Se observa ca avansul e prea mare pentru adancimea de aschiere [Link] astfel

de situatie se recomanda ca strunjirea sa se face din mai multe treceri, in cazul de fata din
trei treceri.
Adancimea de aschiere aferenta unei singure treceri va fi: t = 1,5 mm
In acest caz relatiile de mai sus devin:
b1) - Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului
cuţitului

3,33× 25 ×16×(25/37 , 5)
s=
√ 35 ,7×1,51 ¿2290,35
=1 , 57 mm/rot > s a

b2) - verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din

carbură metalică

8,3× 31,8 0,71 0,7

s= 0,3 ( ) =0,64 mm/rot > s a
1,5 ×65 sin 95 o

Se alege pentru avans:

 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.68

s = 0,6 mm/rot , realizabil pe maşina FANUC-2LI, având avansul reglabil

continuu.
c) - determinarea vitezei de aş[Link] determină cu relaţia:

Cv
v p= K1 K2 K3 K4 K5 K 6 K7 K8 K9 m/min
HB n
m x v yv
T t s ( )
200

Cv = 294 - coef. ce depinde de caract. mat. piesei şi al sculei aşchietoare

xv = 0,18 - exponent al adăncimii de aşchiere

yv = 0,35 - exponent al adăncimii de aşchiere

n = 1,75 - exponent al durităţii piesei

HB = 229
T = 90 min - durabilitatea sculei aşchietoare

m = 0,125 - exponent al durităţii sculei aşchietoare

K1 = (q / 20 · 30)ξ - coef. care ţine cont de secţiunea cuţitului

q = 400 mm2 - suprafaţa secţiunii cuţitului
ξ = 0,08 - coef. care ţine cont de materialul de prelucrat

K1 = (400 / 20 · 30)0,08 = 0,968

K2 = (45 / χ)ρ - coef. care ţine cont de unghiul de atac principal
χ = 95o
ρ = 0,3
K2 = (45 / 95)0,3 = 0,8
K3 = (a / χ1)0,09 - coef. care ţine cont de unghiul de atac secundar

χ1 = 5o
a = 15
K3 = (15 / 5)0,09 = 1,1
K4 = (r / 2)μ - coef. în funcţie de raza de racordare al vârfului cuţitului
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.69

r = 1,2 mm - raza de racordare al cuţitului

μ = 0,1 - coef. care ţine cont de tipul prelucrării

K4 = (1,2 / 2)0,1 = 0,9

K5 = 0,7 - coef. ce ţine cont de influenţa materialului părţii aşchietoare

K6 = 1 - coef. care ţine cont de materialul prelucrat

K7 = 1,12 - coef. care ţine cont de starea şi modul de obţinere al mat.

K8 = 1 - coef. care ţine cont de stratul superficial
K9 = 1 - coef. care ţine cont de forma suprafeţei de prelucrat

294
v p=
229 1,75
90 0,125 1,50,18 0, 6 0,35 ( )
200

d) - calculul turaţiei piesei, se face cu formula:

np = (1000 vp) / π d = (1000 · 88,3) / π x 140 = 200,8 rot/min
Din diagrama turaţiei utilajului FANUC-2LI se alege:
np = 200 rot/min, realizabil, turaţia fiind reglabilă continuu de la 0….1500 rot/min
Viteza reală de aşchiere va fi:
vp = (π d np) / 1000 = (π x 140 x 200) / 1000 = 88,0 m/min
e) - calculul puterii necesare de acţionare. Se calculează cu formula:
N = Fz vp / 6000 (kW)
FZ = C4 tx1 sy1 HBn1 (N)
Fz = 279 · 1,51 · 0,60,75 · 2290,35 = 1911,0 N = 191,1 daN
N = (191,1 · 88,0) / 6000 = 2,8 kW < NMU
Din diagrama maşinii FANUC-2LI avem: NMU = 11 kW

Determinarea regimului de aşchiere la strunjire de finisare la cota ø 130,7 mm

Prelucrarea se face cu un cuţit de finisare pentru colţ, cu plăcuţă din carbură
metalică ( cutit: PDJNR / L, placuta: CNMG), STAS 6379-89, având următoarele
caracteristici:
 = 105o - unghiul de atac principal
U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.70

1 = 20o - unghiul de atac secundar

 = 8o - unghiul de aşezare
 = 15o - unghiul de degajare

h = 25 mm - înălţimea cozii cuţitului

b = 16 mm - lăţimea cozii cuţitului
r = 0,6 mm - raza plăcuţei

a) - stabilirea adăncimii de aşchiere - t [mm]

t = 2Acnom / 2 = 0,637 / 2 = 0,32 mm

2Acnom = 637 m = 0,637 mm - conform calculului adaosului de prelucrare

b) - alegerea avansului - s [mm/rot]
Conform normativelor, valoarea avansului la strunjire de finisare va fi:
s = 0,15 mm/rot.
c) - determinarea vitezei de aşchiere. Se determină cu relaţia:

Cv
v p= K1 K2 K3 K4 K5 K 6 K7 K8 K9 m/min
HB n
m x v yv
T t s ( )
200

Cv = 257 - coef. ce depinde de caract. mat. piesei şi al sculei aşchietoare

xv = 0,18 - exponent al adăncimii de aşchiere

yv = 0,20 - exponent al adăncimii de aşchiere

n = 1,75 - exponent al durităţii piesei

T = 90 min - durabilitatea sculei aşchietoare

m = 0,125 - exponent al durităţii sculei aşchietoare

K1 = (q / 20 · 30)ξ - coef. care ţine cont de secţiunea cuţitului

q = 400 mm2 - suprafaţa secţiunii cuţitului
ξ = 0,08 - coef. care ţine cont de materialul de prelucrat
U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.71

K1 = (400 / 20 · 30)0,08 = 0,97

K2 = (45 / χ)ρ - coef. care ţine cont de unghiul de atac principal
χ = 105o
ρ = 0,3

K2 = (45 / 105)0,3 = 0,77

K3 = (a / χ1)0,09 - coef. care ţine cont de unghiul de atac secundar

χ1 = 20o
a = 15
K3 = (15 / 20)0,09 = 0,97
K4 = (r / 2)μ - coef. în funcţie de raza de racordare al vârfului cuţitului

r = 0,6 mm - raza de racordare al cuţitului

μ = 0,2 - coef. care ţine cont de tipul prelucrării

K4 = (0,6 / 2)0,2 = 0,78

K5 = 1 - coef. ce ţine cont de influenţa materialului părţii aşchietoare
K6 = 1 - coef. care ţine cont de materialul prelucrat

K7 = 1,12 - coef. care ţine cont de starea şi modul de obţinere al mat.

K8 = 1 - coef. care ţine cont de stratul superficial
K9 = 1 - coef. care ţine cont de forma suprafeţei de prelucrat

2 57
v p=
229 1,75
90 0,125 0 , 320,18 0, 1 50, 20 ( )
200

d) - calculul turaţiei piesei, se face cu formula:

np = (1000 vp) / π d = (1000 · 131,2) / π x 130,7 = 319,5 rot/min
Din diagrama turaţiei utilajului FANUC – 2LI se alege:
np = 320 rot/min, realizabil, turaţia fiind reglabilă continuu de la 0….1500 rot/min
Viteza reală de aşchiere va fi:
vp = (π d np) / 1000 = (π 130,7 · 320 / 1000 = 131,4 m/min
e) - calculul puterii necesare de acţionare. Se calculează cu formula:
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.72

N = Fz vp / 6000 kW

FZ = C4 tx1 sy1 HBn1 N

Fz = 279 · 0,321 · 0,150,75 · 2290,35 = 144,13 N = 14,4 daN

N = (14,4 · 131,4) / 6000 = 0,315 kW < NMU
Din diagrama maşinii FANUC – 2LI avem: NMU = 11 kW

6.4.3. Calculul regimului de aşchiere la frezare canal de pana

Calculul regimului de aşchiere la frezarea canalului de pană de pe partea de

antrenate a arborelui se face tinand cont de frezarea cu freze de canelat cu coada
cilindrica STAS1680-79
a) - adăncimea de aşchiere – t – mm
t = 7,5 mm - adăncimea canalului de pană
b) - avansul - sd - mm/dinte
sd = 0,12 mm/dinte
c) - viteza de aşchiere - v - m/min
46,7 D 0,45
v= K v = 18,63
T 0 ,33 t 0,5 s t 0,1 z 0,1
1 d 0,5 m/min
D = 20 - diametrul frezei
T = 120 min - durabilitatea frezei
t1 = 20 mm - lungimea de contact dintre tăişul sculei şi piesa
t = 7,5 mm - adăncimea de aşchiere
z=6 - nr. de dinţi al sculei
Kv = Kmv · Ks1 = 1,14
nv 0,9
750 750
K mv = Cm
Rm ( ) ( ) =1
650
¿ 1,14

Cm = 1
nv = 0,9
Rm = 650 N/mm2
Ks1 = 1
d) - turaţia frezei - n - rot/min
1000 v 1000 × 18,63
n= = = 296,5
π D π × 20 rot/min
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.73

Din diagrama de turaţii a maşinii de frezat universal FU 36, se alege turaţia: n = 315
rot/min
Viteza reală de aşchiere va fi:
π Dn π × 20× 315
v= = = 19,8
1000 1000 m/min
e) - puterea efectivă la frezare -Ne - kW
Ft v
N e=
6000 kW
uF
CF t xF s y
F
t z
1 d
Ft = qF wF
K m F = 7601,7 N = 760,17 daN
D n

CF = 682
xF = 0,86
yF = 0,72
uF = 1
qF = 0,86
wF = 0
Rezultă puterea efectivă:
760,17 × 19,8
Ne = = 2,5 kW
6000 < NMU
Puterea maşinii de frezat FU 36, conform carte tehnică utilaj, este:
NMU = 7,5 kW.

6.5. Schemele de prelucrare si fisa de programare pentru operatia pe

CNC

Schemele de prelucrare sunt redate in anexa 2

ECHIPAMENT CNC - FANUC 2LI

% - SEMN INCEPUT PROGRAM

O100 - NR. PROGRAM
T0101 - CUTIT 1 , CORECTIA CUTIT 1
G54 - FIX PUNCT NR.1
G90 - PROGRAMARE COORDONATE IN ABSOLUT
G95 - AVANSUL IN MM/ROT
U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.74

G92 - LIMITARE TURATIE

S1000 - TURATIE 1000 ROT/MIN
G96S100 - VITEZA CONSTANTA DE ASCHIERE 100M/MIN
M4 - SENS DE ROTATIE ANTIORAR
G0 - DEPLASARE RAPIDA
G1 - INTERPOLARE LINIARA
M8 - PORNIRE LICHID DE RACIRE
M9 - OPRIRE LICHID RACIRE
F2 - AVANS 2MM/ROT
F0.5 - AVANS DE LUCRU 0.5MM/ROT
A135 - UNGHI 135 GRADE
M30 - SFIRSIT PROGRAM CU REVENIRE LA INCEPUT
% - SEMN SFIRSIT PROGRAM

%
O100(ARBORE ROTOR, DESEN CZ2009-2.1)
(STRUNJIT CAPAT STANGA)
N5T0101(CUTIT DEGROSARE)
N10G0G54G90G95
N15G92S500
N20G96S100M4
N25G0X150Z5
N30G1X132Z2F2
N35Z-805F0.5M8
N40X150
N45G0Z2
N50G1X124F2
N55Z-805F0.5
N57X150
N65G0Z2
N70G1X116F2
N75Z-805F0.5
N80X150
N85G0Z2
N90G1X108F2
N95Z-637F0.5
N100X150Z-620F5
N101G0Z2
N102G1X98F2
N103Z-466F0.5
N104X101A135
N105Z-637R4
N106X116
N107X150Z-620F5
N108G0Z2
N109G1X88F2
N117Z-450F0.5
U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.75

N118X150Z-440F5
N119G0Z2
N120G1X79F2
N121Z-250F0.5
N122X150Z-240F5
N123G0Z2
N124G1X71.5F2
N125Z-250R2F0.5
N126X88
N126X150Z-240F5M9
N128G0X250Z10
N130T0303(CUTIT FINISARE)
N132G0G54G90G95
N134G92S800
N135G96S150M4
N140G0X80Z5
N145G1X66Z0.5F1M8
N150G1X70A135F0.15
N155Z-250R2
N160X87
N165X90.5A135(FINISAT CU ADAOS PT. RECTIFICARE)
N170Z-450
N175X94
N176X97A135
N177Z-466
N180X100.5(FINISAT CU ADAOS PT. RECTIFICARE)
N185Z-212
N190X107
N195X110.5A135
N200Z-637R4
N205X112
N210X115A135
N215Z-805
N220X137
N225X142A135
N230G1X150Z-800F5M9
N240G0X250Z10
N250T0505(CUTIT CANAL L=3.15MM)
N255G0G54G90G95
N260G92S100
N265G96S25M4
N270G0X110Z-265
N275G1X95Z-270F5M8
N280X90.5F1
N285X86.5F0.05
N290X115F2
N300G0X250Z10M9
N310M30
%
U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.76
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.77

7. PROTECŢIA MEDIULUI SI A MUNCII

7.1. Poluarea ca efect a industrializarii

Lumea contemporana a ajuns la rascruce. Nu criza de materii prime, de materiale, de piete p

desfacerea supraproductiei din societatea de consum constituie principalul pericol pentru civilizatia
mai grava sfidare pentru mileniul trei o reprezinta poluarea mediului ca efect al proceselor industri
razboaielor sau al experientelor cu diverse arme.

 Tragedia de la Cernobil nu a fost o lectie definitiva, dovada ca, nici pana astazi, centrala ter
invechita de la Kozlodui nu a fost oprita. Unele elite ale comunitatii internationale constientizeaza
enorme care pandesc civilizatia umana si, sub presiunea lor, ONU supervizeaza congrese si confer
Interesele economice exercita insa influente foarte puternice asupra politicului si astfel rezultatele
modeste. Statele Unite si China arunca in atmosfera cea mai mare cantitate de bioxid de carbon. D
studiaza asiduu alternative de energie neconventionala, China refuza sa-si reduca emanatiile de car
ca are o industrie in curs de dezvoltare. New York, Chicago, Mexico, Atena, Shanghai raman print
poluate metropole.

Din aceasta perspectiva, si Romania se afla intr-o situatie speciala, chiar daca recesiunea ec
provocat abandonarea multor capacitati industriale. Bucurestiul este foarte poluat, iar dezastrul de
arata cel mai bine unde poate duce inconstienta industrializarii fara protectia mediului. Aparitia inv
straini „strategici" parea sa fie benefica, dar daca statul nu urmareste atent cum respecta acestia po
protectie a mediului, se ajunge usor la dezastre cum a fost cel provocat de australieni la exploataril
Baia Mare: tehnologia tratarii cu cianuri a minereurilor nu mai este admisa in Uniunea Europeana.
Lukoil polueaza grav atmosfera tarii noastre prin activitatea sa de la Ploiesti, unde nu si-a respecta
angajamentele contractuale ce vizau protectia mediului. Daca s-ar cerceta cu toata transparenta efe
exploatarilor fara protectie a uraniului, am putea constata ca ne aflam permanent sub incidenta une
perpetue, cu efect pe termen lung. Frecventa mare a imbolnavirilor de cancer (mai ales printre barb
lucrat ca militari la minele de uraniu din Apuseni), dar si locul fruntas al Romaniei printre tarile cu
excesiv de afectiuni cardiace ar trebui sa ne dea de gandit.

Prabusirea comunismului a insemnat, printre altele, disparitia lumii bipolare si incetarea raz
Campania de inarmare, declansata de Ronald Reagan, supranumita „razboiul stelelor", a determina
cedeze Washingtonului prioritatea in politica razboiului. Astfel, s-a produs in acesti ani un paradox
pe timpul lui Leonid Brejnev: numerosi specialisti americani participa la dezafectarea armelor nuc
chimice din Federatia Rusa si Ucraina.

Cunoscandu-si perfect interesele, dupa 1991 Rusia conditioneaza frecvent semnarea tratatel
conventiilor internationale privind777 dezarmarea de obtinerea unor considerabile ajutoare si impr
tarile bogate, de la Fondul Monetar International si de la Banca Mondiala, asa cum si-a retras trupe
Republica Democrata Germana dupa ce obtinuse de la Bonn mai multe miliarde de marci. O alta c
de Kremlin a fost admiterea Rusiei in clubul celor sapte tari puternic industrializate. La fel, cu prile
Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa de la Istanbul, din noiembrie 1999, Boris Elt
ca nu va semna Carta de securitate daca occidentalii continua sa faca presiuni asupra Rusiei pentru
masacrelor din Cecenia.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.78

In ultimul deceniu, ONU a incercat sa clarifice consecintele razboiului rece, sa definitiveze

conventiile privind armele nucleare si chimice, dar si sa gestioneze crizele regionale. Cu toate ener
rezultatele au fost totusi modeste. Asa s-a intamplat in Somalia, Angola, Zambia, Zair, unde foame
mai cumplita arma de distrugere in masa, dupa razboaiele interetnice.

Ineficienta demersurilor ONU se datoreaza nu numai ingerintelor politicului in tentativa de

mediului sau lipsei fondurilor, dar si structurii Consiliului de Securitate, in care se reflecta inca poz
invingatorilor din al doilea razboi mondial, o situatie anacronica, depasita de realitatile istorice. Jap
Germania contribuie masiv la efortul de pace, dar nu au fost inca admise in Consiliul de Securitate

In situatii de criza, s-a incercat substituirea Natiunilor Unite cu Alianta Nord-Atlantica (NA
albastre" lasa locul noii ordini mondiale. Din nefericire, sub umbrela NATO, s-au urmarit mai mul
americane, ceea ce poate slabi prestigiul Aliantei in lume. Asa s-a intamplat in razboiul din Kuwai
si bombardarea repetata a Irakului au iritat Franta, nu numai lumea araba.

Dupa invazia irakiana, s-au folosit contra Bagdadului „arme inteligente". Un singur inciden
pana la opinia publica. Bombardand un depozit cu substante chimice de langa Mosul, aviatia amer
provocat explodarea unor instalatii cu gaze de lupta. La aproximativ 40 de kilometri isi aveau taba
soldati americani. O farsa sinistra a progresului tehnic in razboi. Dupa terminarea conflictului din G
multi militari din tabara amintita au murit: li se atrofia maduva spinarii. Familiile lor au dat in jude
american si asa s-a aflat. Nu se cunosc date despre victimele irakiene: embargo total pentru presa.
exceptii, nu s-au dat publicitatii nici efectele catastrofale pe care le-au avut asupra mediului numer
si sonde incendiate.

Exista obiective civile care, lovite cu munitie conventionala, se pot comporta ca arme de dis
masa: centrale nucleare, combinate chimice, depozite de ingrasaminte si pesticide etc. Un rezervor
tricloretilena, zdrobit de o bomba clasica, degaja o mare cantitate de fosgen, gaz de lupta foarte no
astazi de legislatia internationala.

  In 1999, rachetele americane au distrus rafinariile si uzinele chimice de la Belgrad si Pancev

sanctiune prea severa pentru sarbii care nu respectau drepturile elementare ale albanezilor din Koso
bombardamentelor NATO din Serbia s-au resimtit si in Romania. Recoltele au fost compromise in
Banat si din sudul Olteniei. Rezultatele masuratorilor nu au fost publicate.

Criza din spatiul ex-iugoslav si mai ales din Kosovo este un alt exemplu care demonstreaza inefici
ONU, dar si ale organismelor europene. Interventia NATO a agravat situatia, fara sa modifice date
interetnic.

In cazul razboiului din Cecenia, Moscova pretinde ca a folosit exclusiv arme conventionale, dar, o
orase intregi au fost rase de pe pamant. Numarul mortilor nu se cunoaste. Rafinariile de la Groznii,
bombe, au poluat grav nordul Caucazului. In numele „luptei contra terorismului"!

In toate aceste razboaie regionale, rezolutiile ONU si ale Consiliului de Securitate, recomandarile O
Consiliului Europei nu si-au dovedit viabilitatea. La aceasta au contribuit si aplicarea aleatorie a sa
economice (Irak, Serbia), folosirea unor unitati de masura diferentiate, in functie de interesele unor
politice. De exemplu, Statele Unite au reactionat dur in favoarea kuwaitienilor sau albanezilor din
au oprit la slabe avertismente cand s-au produs masacre contra cecenilor, contra kurzilor din Turcia
romanilor dinTransnistria.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.79

Escaladarea cursei de inarmare nucleara dintre India si Pakistan a pus Natiunile Unite intr-o postur
ales ca ambele tari s-au inarmat cu sprijin occidental. De aici si reactia greoaie a organismelor inte
aplicarea arbitrara a principiilor dreptului international, in functie de „interesele strategice" ale uno

De aceea, este inca imposibila o politica a pacii in lume. Orice strategie de dezvoltare nationala tre
subordonata politicii mondiale de supravietuire a civilizatiei, dar, din nefericire, constatam doar o n
sinucigasa fata de mediul fara frontiere. Un lucru este deja cert: „armele inteligente" nu rezolva pro
razboaielor regionale, dar pot afecta profund mediul si nu substituie un sistem suplu si amplu de sa
economice, exclusiv la dispozitia Organizatiei Natiunilor Unite

7.2. Problematica reziduurilor industriale

In prezent, majoritatea produselor sunt obtinute prin prelucrarea unor materiale
brute si au ca rezultat in afara de produsul finit, numeroase deseuri , mai mult sau mai
putin toxice, care afecteaza la diferite niveluri invelisul [Link] poluarii sunt
resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp
de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat
intr-un mileniu. milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in
paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii,
datorita tot actiunii omului. De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata
deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat
Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin
arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor, doua
treimi sunt absorbite de paduri, acei "plamani verzi" ai Pamantului, carora le datoram atat
de mult.
De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai
accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor
balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile [Link]-un
cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt
posibile In conditiile cand raman de rascumparat fata de padure greseli multe si vechi,
cand un singur automobil, parcurgand 1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen
suficienta unui om pe timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii,
spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea nerationala a
resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.
Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.80

indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot
[Link] haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi
din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen [Link] a existat
dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat serios
[Link] gospodariile taranestitraditionale si deci pentru localitatile rurale,
gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau
in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie imprastiate pe camp pentru
[Link] practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in
perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata de la
sate.
Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase , cand
doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul
[Link] plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari, ajungandu-se ca acela cu peste
un milion de locuitori sa depaseasca [Link], dupa calcule aproximative, fiecare locuitor
din orasele europene "produce" mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de vreo
trei ori mai [Link] obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi
existente sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca
servituti inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele [Link] mai grav e
ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt extrem de
rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se recicleaza pe cale naturala.
Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual
in atmosfera aproximatim un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si [Link] langa
arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare
creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de
masini, industria ali-mentara etc.- ca si circulatia automobilelor, avioanelor,
trenurilor,vapoarelor etc.
Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii
atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza
ulterior [Link] ca primele victime sunt [Link] de acum un numar apreciabil de
"infernuri ecologice", perimetre urbane unde noxele industrializarii se fac simtite prin
efecte combinate : aer viciat, zgomot, [Link] asemenea locuri - cum sunt orasele
San Paulo, Ciudad de Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de
imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pul-monar, este de cateva ori mai
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.81

mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru sanatatea

oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la [Link] aceasta problema,
specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare, si,
daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de
neconceput fara aportul decisiv al ariilor verzi.
Dar daca aerul, asa cum este, deocamdata fi respirat pretutindeni pe gratis, nu acelasi
lucru se intampla cu apa potabila, care pentru citadini are de mai multa vreme un [Link]
inca
in continua [Link] apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti,
dupa aer, a devenit si el un produs [Link] preajma marilor orase si unitati industriale
apar instalatii uriase de "tratare" a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de
mai multe feluri etc.
La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care
dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.
Chestiunea e ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai
mare parte se afla in [Link] ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul
personal si pentru activitatile sale economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa
dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze [Link] si asa, ar fi
mai
mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale inzestrarii
naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare parte din ea
este de acum puternic [Link] ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si
industriale - este covarsitoare.
Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii "perforati" de "ploile
acide", la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate "mareele negre",
adica, poluarea practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii,
avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine.

[Link] introducerii tehnologiilor curate

Este cunoscut faptul că atât industria cât şi celelalte ramuri ale economiei
naţionale, precum, dealtfel, întreagă activitate umană, afectează calitatea mediului
înconjurător şi diminuează volumul resurselor naturale. Cu referire în România, în totalul
cantităţii de substanţe deversate, industria a contribuit cu 69,2 %, agricultura cu 6,2 %,
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.82

populaţia urbană cu 23,9%. Deşeurile solide depozitate pe sol (357000 mii t, în anul
1993) provin, preponderent, din industrie, precum: industria de extracţie a cărbunelui
(243000 mii t), extracţia şi prelucrarea minereurilor (42000 mii t), industria chimică şi
petrochimică (10700 mii t), termoenergetică (17000 mii t), etc. Acumularea în timp a
unor deşeuri solide industriale (steril, cenuşă, zgură, fosfogips, etc) a dus la formarea de
depozite ce totalizează 3427 mii t. deşeuri, sau aproximativ150 t/locuitor. Mărimea
acestui “rucsac ecologic” creşte în fiecare an cu cca 15 t/locuitor.
La poluarea aerului, industria intervine cu peste 100 mil. t/an poluanţi, din care,
energetica contribuie cu 70% (74140 mii t în anul 1991), metalurgia cu 14% (15130 mii
t). Situaţia poluării factorilor de mediu de către industria din România nu este una
optimistă: ea este rezultatul acţiunilor noastre conştiente sau inconştiente ce au efecte
grave pentru mediul înconjurător şi pentru omul însuşi, dar nu este foarte mult diferită de
sitaţia din alte ţări. Poluarea mediului, sărăcirea resurselor naturale, creşterea consumului
individual, sunt însuşiri ale societăţii moderne. Efectele activităţii umane, integrate la
scară mondială, se regăsesc îm fenomene de poluare generalizate precum: efectul de seră
al Terrei datorat emisiei de CO2, deteriorarea integrităţii stratului de ozon din cauza, în
special, al clorofluorocarbonilor (CFC), deforestarea unor intense zone geografice,
poluarea marilor bazine hidrografice şi a oceanului planetar, etc. La nivel regional,
“operează” ploile acide (poluarea transfrontieră cu SO2), se constituie în pericol major
centralele energetice nucleare vechi sau nesigure tehnic, se extind modelele de consum
dăunătoare sănătăţii şi calităţii factorilor de mediu ca: tabagismul, consumul băuturilor
alcoolice, exacerbarea consumului băuturilor nealcoolice artificiale (îndeosebi în ţările
sărace), recurgerea la spray-uri deodorante în locul spălării cu săpun, folosirea drogurilor,
etc. Rămănând în zona de referinţă regională- Europa, de pildă- se constată că speranţa de
viaţă individuală nu a crescut în ultimii 50 de ani dar, în aceeaşi perioadă, consumul de
medicamente a crescut de 10 ori şi incidenţa cazurilor de cancer s-a majorat cu 60%.
Legislaţia joacă un rol importanat în controlul poluării. Totuşi, legislaţia permite o
uşoară flexibilitate şi se concentrează, îndeosebi, asupra răspăndirii regulate a poluării,
decât asupra cauzelor care o determină. În Uniunea Europeană, legislaţia mediului
înconjurator este în creştere, acolo unde există pericolul ca situaţia să devină critică,
constrângerile în acest caz sunt foarte mari. Înainte de punerea în aplicare a reguluilor şi
după efectuarea constrângerilor, există o mare problemă, aceasta nu este singura cauza a
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.83

legii şi a reguluilor care nu sunt bune, de aceea vom avea un efect dăunător asupra
mediului. Pentru a preveni această situaţie gravă, trebuie găsite alte soluţii cu privire la
problemele mediului inconjurator.
SMM este unul din mecanismele de bază ale pieţei care poate fi utilizat. Ideea
folosirii SMM-ului este sustinuţă din punct de vedere politic de Uniunea Europeană. Al
cincilea Program de Acţiune cu privire la reorganizarea legislaţiei nu a putut soluţiona
toate problemele mediului şi a celorlalte mecanisme, fiind nevoie de realizarea unei
dezvoltări durabile. Acesta include instrumente de bază ale pieţei precum întelegeri
bilaterale: SMM, eco-auditul, şi ecocaracterizarea se încadrează în aceasta categorie.
Instrumentele de bază ale pieţei sunt destinate unei analize interne a costurilor
mediului înconjurator, să demonstreze necesitatea utilizării cu responsabilitate a
resurselor limitate de către consumatori şi producători şi să minimizeze poluările şi
pierderile. SMM-urile introduc piaţa în câmpul mediului înconjurator, prin intermediul
competiţiei promoţionale între activităţile industriale. Presupunerea este aceea ca piaţa va
recompensa organizaţiile mai importante care folosesc SMM, rezultând o presiune care
va încuraja şi celelalte organizaţii să folosească această schemă. Rezultatul general s-ar
putea concretiza în mai multe organizaţii care vor devenii active în managementul
mediului înconjurator şi în îmbunătăţirea performanţelor mediului înconjurator. SMM
adoptă de asemenea "Principiul plăţii poluatorului" şi "Principiul prevenţiei", care sunt
parte a politicii de mediu a UE prin plasarea responsabilităţii asupra afacerii şi folosirea
unei abordări proactive opusă celei reactive.
Sistemul standard al managementului mediului înconjurator se referă la
mecanismele de bază ale pieţei, care au ca scop îmbunătăţirea performanţelor
organizaţiilor. Structura de realizare a SMM va urmării Calitatea Sistemelor de
Management. Aceste companii şi-au implementat standarde originale, apoi şi-au presat
furnizorii lor şi serviciile industriale până la sectoarele de fabricaţie şi servicile care au
fost afectate. Totuşi, forţele de conducere din spate SMM-urile şi QMS-urile nu
reprezintă acelaşi lucru: Calitatea Sistemelor de Management se bazează în special pe
asigurarea calităţii produsului finit, in timp ce SMM-urile nu au în vedere produsul finit
Principalele scopuri ale SMM-urilor sunt:
- activităţile de conducere până la cele de organizaţie, care pot avea un impact
semnificativ asupra mediului inconjurator
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.84

- să asigure perfecţionarea continuă a proceselor de management ale mediului

inconjurator
- presiunea afacerilor asupra mediului.
Multe companii se confruntă cu dificultăţi, dificultăţile financiare sunt în mod
evident o particularitate relevantă în mediul afacerilor. Cu toate acestea, presiunile
privind mediul înconjurator au înregistrat o creştere semnificativă atât pe plan local cât şi
pe plan internaţional.
Una dintre cele mai puternice măsuri cu privire la controlul mediului înconjurător
o reprezintă legislaţia dată de UE, probabil ca şi rezultat al unui puternic lobby politic, în
special în ţări cum ar fi Germania, al unei gândiri la nivel academic asupra mediului
înconjurător în ţări ca Suedia şi Olanda, şi presiuni ale unor organisme internaţionale
precum Greenpeace. Ca şi rezultat semificativ al UE, legislaţia cu privire la mediul
înconjurător a cunoscut o creştere semnificativă în ultimele trei decenii. Aplicarea
legislaţiei necesită adesea mult timp, deoarece multe măsuri aşteaptă să fie ratificate
pentru a putea fi finalizate de UE sau sunt încă în aşteptare pentru a fi adoptate pe plan
naţional. Majoritatea companiilor sunt conştiente ca legislaţia asupra mediului
înconjurător va avea un impact puternic atât asupra afacerillor lor, cât şi asupra vieţii.
Extinderea seminficativă a legislaţiei mediului înconjurător va avea un impact puternic
asupra tuturor afacerilor, în special în cadrul domeniilor cum ar fi: energia, agricultura,
transportul şi turismul. Toate aceste schimbări, duc la creşterea responsabilităţii în cadrul
companiilor şi a echipelor manageriale asupra operaţiunilor lor, care au impact asupra
mediului înconjurător.

7.4 Protectia muncii

Principalele elemente cu privire la protectia muncii sunt reglrmentate in legea

319 / 2006 denumita Legea securitatii si sanatatii in [Link] lege are ca scop
instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a
lucratorilor. Totodata stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si
accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea
acestor principii.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.85

In cadrul prezentei lucrari ne vom referi la accidentele de munca si bolile

profesionale, precum si la masurile de prevenire ale acestora.
[Link] de munca si bolile profesionale
In sensul prevederilor legii mai sus amintite prin accident de munca se intelege:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in
timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din

cauza indeplinirii acestor activitati;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si
privat;

f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce

la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in
alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza
culpei exclusive a accidentatului;

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la

domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea
unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.86

de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca,
pe durata normala de deplasare;

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea
personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie
de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca
la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri
organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste
locuri;

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane,

delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si
traseul prevazute in documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul

altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate
de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii
indatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau

perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor
aferente stagiului de practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol,

cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in
timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care

indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare

a unei agresiuni.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.87

In situatiile mentionate la pct. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri
nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile
prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.

Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul

persoanelor accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din
aceeasi cauza.
Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul
teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii. Afectiunile suferite de elevi si
studenti in timpul efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul
autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau
infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de
catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii
din inspectoratele teritoriale de munca.
Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate
publica teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare
metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate
Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la
structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.

Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala

profesionala, cat si ca accident de munca.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.88

  7.4.2. Masuri de prevenire a accidentelor de munca si a

imbolnavirilor profesionale
Uniunea Europeană doreşte reducerea cu 25% a accidentelor de muncă până în
2012. Din 2002 până în 2004 accidentele mortale de muncă au scăzut în Europa cu 17%,
iar accidentele care determină absenţa de la locul de muncă mai mult de trei zile au scăzut
cu 20%. Cu toate acestea, Comisia Europeană a simţit nevoia să elaboreze o Strategie
europeană privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă pentru a echilibra evoluţia în
acest domeniu în statele europene. Procentele cu care accidentele de muncă au scăzut în
perioada 2002-2004 sunt foarte diferite de la un stat membru la altul.
Comisia Europeană ţinteşte reducerea accidentelor de muncă cu un sfert în următorii
cinci ani pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Strategia europeană privind sănătatea şi
securitatea la locul de muncă a fost aprobată de Comisie pe data de 21 februarie şi
planifică acţiuni la nivel european pe o perioadă de cinci ani.
„Bolile profesionale şi accidentele de muncă reprezintă o povară considerabilă atât pentru
lucrători, cât şi pentru angajatorii din Europa. O parte considerabilă din aceste costuri
revine sistemelor de securitate socială şi finanţelor publice. Îmbunătăţirea sănătăţii şi
securităţii lucrătorilor este un element fundamental în cadrul agendei UE privind
creşterea şi locurile de muncă. Prin sporirea productivităţii şi calităţii la locul de muncă,
vom încuraja creşterea şi competitivitatea la nivel european”, a declarat Vladimír Špidla,
Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, probleme sociale şi şanse egale.
În ciuda faptului că în ultimii cinci ani s-au realizat progrese importante, rămân încă
multe de făcut. Costurile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale nu revin în mod
egal tuturor părţilor implicate. Pierderile din venituri cauzate de absenţa de la lucru îi
costă pe lucrătorii europeni aproximativ un miliard de euro pe an. Angajatorii suportă
cheltuieli legate de indemnizaţiile pentru concediile medicale, de înlocuirea lucrătorilor
absenţi, precum şi de pierderea productivităţii, iar multe dintre aceste cheltuieli nu sunt
acoperite de către sigurări.
Întreprinderile mici şi mijlocii sunt cu precădere expuse la aceasta, înregistrând 82% din
numărul total al bolilor profesionale şi 90% din accidentele mortale. Sectoare precum
construcţiile, agricultura, transporturile şi serviciile medicale implică un nivel mai ridicat
de risc de accidente de muncă decât media, în timp ce lucrătorii tineri, lucrătorii migranţi,
lucrătorii în vârstă, precum şi aceia care îşi desfăşoară activitatea în condiţii nesigure de
muncă sunt afectaţi într-un mod disproporţionat.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.89

Bolile specifice se află în creştere, inclusiv afecţiunile de natură scheleto-musculară – şi

anume durerile de spate, leziunile ligamentelor şi leziunile datorate efortului fizic
repetitiv, precum şi bolile cauzate de stresul psihic.
Noua strategie pentru perioada 2007-2012 îşi propune să realizeze o reducere totală cu
25% a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale în UE. Astfel, strategia stabileşte o
serie de acţiuni la nivel european şi naţional în următoarele domenii:
• Îmbunătăţirea şi simplificarea legislaţiei existente şi intensificarea punerii practice
în aplicare a acesteia prin intermediul unor instrumente fără caracter obligatoriu, cum ar
fi schimbul de bună practică, campaniile de sensibilizare şi o mai bună instruire şi
formare.
• Definirea şi punerea în aplicare a strategiilor naţionale adaptate situaţiei specifice din
fiecare stat membru. Aceste strategii ar trebui să se adreseze sectoarelor şi companiilor
celor mai afectate şi să stabilească obiective naţionale în vederea reducerii accidentelor
de muncă şi bolilor profesionale.
• Includerea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în alte domenii politice naţionale şi
europene (educaţie, sănătate publică, cercetare) şi identificarea de noi sinergii.
• O mai bună identificare şi evaluare a eventualelor noi riscuri printr-o cercetare sporită,
prin schimbul de cunoştinţe şi aplicarea practică a rezultatelor.

8. CONCLUZII SI CONTRIBUŢII

Principalele concluzii desprinse in finalul prezentei lucrări de licenta sunt:

 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.90

- prezenta temă de proiectare este de mare actualitate, datorită numeroaselor

solicitări ale potenţialilor beneficiari in ceea ce priveşte managementul reziduurilor din
centralele termoelectrice si mai cu seama a depozitarii zgurei de carbune rezultata in
urma procesului de ardere
- implementarea cercetării ştiinţifice făcute in strânsă colaborare cu specialişti din
domeniul proiectării in constructii de masini se poate face in condiţii de maximă eficienţă
atât din punctul de vedere al beneficiarului cât şi a producătorului;
- un factor demn de luat seamă este acela a calităţii elementelor componente care
se asimileaza de la colaboratori specializati si necesită un grad ridicat de fiabilitate;
- fiabilitatea utilajului este şi ea un criteriu de care s-a ţinut cont in concepţia şi
proiectarea utilajului, in condiţiile de siguranţă impuse de prescripţiile tehnice din
domeniu;
- in cadrul muncii de concepţie s-a ţinut cont de realizarea unor soluţii tehnice cât
mai simple dar care să ofere funcţionabilitatea necesară fără a recurge la lucruri
complicate care să ducă la posibilitatea apariţiei unor defecţiuni, ţinând cont de condiţiile
in care lucrează utilajul;
Din considerentele expuse mai sus, atât din punct de vedere tehnic cât şi
economic rezultă oportunitatea realizării unui astfel de utilaj , destinat operaţiilor de
concasare a zgurei de carbune rezultata in urma procesului de ardere a carbunelui in
centralele termoelectrice.
Contribuţia personală se reflectă intreaga problematică expusă in cadrul
prezentei lucrări şi mai cu seamă aceea legată de soluţia propusă.
Aceeastă soluţie este o concepţie personală bazată pe informaţiile culese de la
colaboratori precum şi de la potenţialii beneficiari.
In funcţie de cerinţe se poate continua aprofundarea temei prin realizarea unor
subansamble care duc la o soluţie mult mai compactă dar cu costuri de asimilare
semnificativ mai mari.
Ca elemente de calcul pot să afirm că toate calculele cu privire la dimensionarea şi
verificarea elementelor componente acestui ansamblu sunt de concepţie proprie acestea
făcându-se in strânsă corelare cu prescripţiile bibliografice din domeniu.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.91

Un factor important al contribuţiei personale este şi acela al abordării elementelor

de protecţie a muncii legate de utilizarea utilajului precum şi cele de poluare a mediului
atât la nivel micro cât şi la nivel macroeconomic.
Prin implicare directă personală atât in ceea ce priveşte activitatea de cercetare şi
proiectare aferentă prezentei teme cât şi prin studiul aspectelor legate de necesităţi
tehnice şi posibilităţi economice de realizare am dobândit o viziune de ansamblu despre
modul cum se pune problemele in asimilarea unui produs cu toţi factorii tehnico-
economici de care trebuie să ţină cont un viitor inginer de concepţie.
Consider că activitatea de concepţie trebuie să se facă in strânsă legătură cu
cerinţele de piaţă ale potenţialilor beneficiari deoarece scopul final este acela de a
concepe şi realiza produse competitive şi cerute de piaţă.

9. PERSPECTIVE DE CONTINUARE A TEMEI

 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.92

Perspectivele de continuare a temei sunt legate de o serie de factori cum ar fi:

- realizarea şi experimentarea in condiţii de exploatare a unui model
experimental pe baza căruia să se poată trage o serie de conluzii legate de
comportamentul in exploatare al intregului utilaj;
- identificarea limitelor tehnice care le oferă utilajul precum şi inventarierea
necesităţilor ulterioare ale potenţialilor beneficiari;
- posibilitatea automatizării ulterioare si integrarea lui in cadrul unei linii
tehnologice automatizate;
- disponibilitatea a cât mai multor beneficiari pentru asimilarea unor astfel de
utilaje, chiar cu unele adaptări in funcţie de cerinţe;
- realizarea pe viitor a unor utilaje cat mai compacte cu gabarite si caracteristici
cat mai optime scopului propus;
Toate aceste elemente oferă o perspectivă optimistă in ceea ce priveşte continuarea
prezentei teme. Aceasta se poate realiza printr-o implicare cât mai activă a celor
implicaţi: proiectant – producător – beneficiar.
Elementul esenţial in asimilarea unui produs nou sunt costurile de asimilare care
trebuiesc să fie foarte bine comensurate pentru a nu produce fenomene economice
negative la agenţii economici.
Un factor important este si acela al gandirii unei strategii de proiectare a unor
astfel de utilaje prin finantari din fonduri comunitare in domeniul protectiei mediului.
Consider că tema poate fi continuată dacă in concepţia ulterioară a produsului se
ţine cont de cerinţele beneficiarilor si de gradul de refolosire a unor componente existente
pe utilaje existente in exploatare.
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.93

BIBLIOGRAFIE

1) Ancau, M. Optimizarea proceselor tehnologice, [Link], Cluj-Napoca, 1999

2) Balc, N, s.a. Proiectare pentru fabricatia competitiva, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca,
2006
3) Blebea, I si Ispas, Virgil, Calculul si constructia robotilor industriali, Editura DACIA,
Cluj-Napoca, 1995
4) Brad, St. Contributii la dezvoltarea competitiva a structurilor mecanice specifica
robotilor industriali (Teza de doctorat). U.T.C-N., Cluj-Napoca, 1999
5) Bunescu, V. s.a Rationalizarea calculelor in proiectare, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1970
6) Carean, [Link] de prelucrare cu C.N.C, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
7) Chisiu, Al. s.a. Organe de masini, E.D.P., Bucuresti, 1976
8) Cosoroaba, V. s.a Actionari pneumatice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1971
9) Damian, M. s.a, Fabricatie asistata de calculator, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-
Napoca, 2003
10)Deacu, L. si Pop, I., Hidraulica masinilor-unelte, Lito I.P.C-N., 1983
11)Draghici, I. s.a., Indrumator de proiectare in constructia de masini, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1981
12)Gafitanu, M. s.a., Organe de masini, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983
13)Hegedüs, Att. Si Dragulescu, D., Probleme de mecanica, Editura FACLA, Timisoara
1989
14)Ispas, Viorel, s.a., Mecanica, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997
15)Miloiu, Gh. s.a., Transmisii mecanice moderne, Editura Tehnica, Bucuresti, 1980
16)Negrean, I. s.a., Robotica. E.D.P., Bucuresti 1997
17)Oprean, A. s.a., Actionari hidraulice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1976
18)Pastrav, I., Rezistenta materialelor, I.P.C-N., 1979
19)Popescu, S. s.a., Managementul calitatii. Bazele managementului calitatii, Editura
Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 1999
20)Rusu, T., Protectia mediului si a muncii, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 1999
21)Rusu, T. si Bejan, M., Deseul, sursa de venit, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2006
22)Stetiu. C., Control tehnic, E.D.P., Bucuresti, 1979
23)Tureac, I. s.a., Dezvoltarea durabila si preconceperea produselor in constructia de
masini, Editura Universitatii “Transilvania” din Brasov, 2001
 U.T.C.-N. LUCRARE DE LICENTA Pag.94

24)Vermesan, G. s.a., Introducere in Ingineria suprafetelor, Editura Dacia, Cluj-Napoca,

1999
25)Zetu, D. si Carata, E., Sisteme flexibile de fabricatie, Editura Junimea, Iasi, 1998
26)Magyari A., Utilaje de preparare a substantelor minerale utile, Editura Tehnica,
Bucuresti,1983
27)***Standarde ISO publicate – la pagina web:[Link]/isotc 213