1

2
Editura OPINIA
2012
3
 Lector de carte: Pompei HERE}TEANU
Coperta: Vasile Ioan ZBARCEA
Tehnoredactare: Jenel }OGOR

Lucrarea nu poate fi retip`rit` f`r` acordul autorului

Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Rom@niei

TEODORESCU, NICU
Hariclea Hartulary Darclée/ Nicu Teodorescu. - Br`ila : Opinia, 2012
ISBN 978-606-8186-06-1

78(498) Hartulary Darclée, H.

4
“F`r` cei de demult nu exist` eternitate,
fiindc` ve]nicia este [napoi, [nainte e doar
speran\a”.
F`nu] Neagu

5
6
 Dac` Hariclea Hartulary Darclée, fiica lui Ion
Haricli ]i al Anei, n`scut` Aslan, în descenden\` dreapt`
din familia domnitoare Mavrocordat, ar fi br`ileanc`
numai prin certificatul de na]tere, n-a] fi studiat sute de
documente de arhiv`, n-a] fi st`ruit s` institui la Br`ila,
în 1995, un concurs de canto cu numele ei ]i n-a] fi
f`cut mul\i ani demersuri insistente s` i se confere Titlul
„Cet`\ean de Onoare”.
Dup` ce, în 1968, am descoperit ]i, în 1971,
am reprodus, în monografia Corului „Armonia”, afi]ul
concertului sus\inut de sopran`, în sala Teatrului
„Rally”1), to\i muzicologii s-au l`murit c` Darclée este
fiic` a Br`ilei nu numai prin na]tere.
A înv`\at s` citeasc`, s` scrie ]i s` socoteasc` cu
mama sa, dup` care a studiat la Viena la un pension
care func\iona în Palatul Labkovitz. Era silitoare la
înv`\`tur`, dar nu dovedea vreo voca\ie. Totu]i,
profesoarei Mathilde Marchesi2) i s-a p`rut c` are voce
aparte. Cerând s`-i promit` c` se va dedica muzicii,
profesoara s-a oferit s`-i dea gratuit lec\ii de cânt. Cum,
printre altele, în programul pensionului elevelor li se
f`cea ]i educa\ie muzical`, Hariclea, ascultând Mozart,
Verdi, Strauss..., a prins gustul muzicii clasice.
Revenind la Bucure]ti, l-a cunoscut pe George
Cavadia3), compozitor de roman\e nepieritoare, unele
7
dup` textele poetice ale lui Theodor }erb`nescu4) ]i
interpret, care, cu voce asemuit` cu a lui Enrico
Tamberlick5) ]i Enrico Caruso6), impresiona ascult`torii
cu glasul s`u baritonal ce se întindea de la gravitatea
basului pân` la registrul tenorului. Prin el, a intrat în
anturajul Reginei Maria (Carmen Sylva)7), prin\esei
}tirbey8), Elenei Gr`di]teanu9), Elenei V`c`rescu10),
profesorului Gheorghe Steph`nescu11)… Tot George
Cavadia, remarcându-i calit`\ile deosebite ale glasului
]i pentru a nu-]i irosi talentul „la sindrofii ]i festivaluri
de binefacere”, cum a spus Gheorghe Steph`nescu, a
determinat-o s` ia lec\ii cu profesoara La Kerré.
Ca s`-i cultive pasiunea pentru muzic`,
profesoara o ducea la spectacolele de oper` ale trupei
italiene a lui Benedetto Franchetti, pentru a o asculta
pe primadona Ottava Torriani, în rolul Elvirei, din
„Ernani”, ]i al Lindei, din „Linda di Chamonix”; pe
soprana Teresina Rastelli, în rolul Margaretei, din
„Faust”, ]i al Aminei, din „Somnambula”; pe Mariano
Marini, în rolul ducelui de Mantua, din „Rigoletto” ]i
al contelui Almaviva, din „B`rbierul din Sevilla”; pe
Silvio Romiatti, în „Rigoletto” ]i în „Figaro”, ]i pe
Achille Fradelloni, în „Don Basilio”.
Vocea Marianei Mantilla ]i a Elenei Teodorini12),
care avea s` cânte la Br`ila datorit` lui Hans Leopold
Kern13), i-au atras aten\ia.
Prin c`s`toria cu Iorgu Hartulari14), s-a întoars
la Br`ila, ora] cosmopolit, cu stagiuni ale trupelor de
oper` franceze, italiene, germane ]i austriece, cu
orchestr` simfonic`, înc` din 1864, loc unde
8
concertaser` soprana Adelina Patti 15), violoni]tii
Ludovic Wiest16), Toma Micheru17), piani]tii George
Simonis18), Herzka Siegmund19), Cecilia }tef`nescu-
Goang`20) ]i Pietro Ferlendis21), cu câteva fanfare ]i
câteva ]coli de muzic`, cu multe coruri ]i multe cercuri
în care se citea ]i se comenta literatur` francez` ]i se
cânta muzic` italian`.
Haricleea s-a impus repede în lumea bun` a lui
Cristodulo Suliotti22), Constantin Hepites23), Sofocle
Rasti Petzalis24) ]i Constantin Berlescu25) ]i a atras aten\ia
lui Ioan Umvogel26), Petric` Jean27) ]i Andrea Balatti28).
Sf`tuit` de George Cavadia a luat lec\ii de canto
cu tenorul italian Luigi Ademollo29), statornicit la Br`ila,
]i, tot la îndemnul lui încurajator, la 25 martie 1881, a
urcat pe scena Teatrului „Rally” într-un concert,
organizat de Ambasada Greciei din Bucure]ti pentru
sprijinirea Rezisten\ei Na\ionale a acestei \`ri.
Cronica concertului nu s-a p`strat, dar, potrivit
afi]ului, pe care l-am descoperit la Direc\ia Arhivelor
din Br`ila, Darclée a cântat în prima parte, împreun` cu
„ dogele muzicii br`ilene”, George Cavadia, duetul
pentru contralt` ]i bariton din opera „Favorita”, de
Gaetano Donizetti. În partea a doua, a cântat o roman\`
pentru care, cum a consemnat Liviu Macedonescu30),
dup` informa\ia lui Andrei Ballati ]i a unor membri ai
Societ`\ii Corale Grece]ti, prezen\i la spectacol, a fost
aplaudat` îndelung. Mul\umind publicului, a cântat ]i
Aria Rosinei”, („Una voce poco fa…”), din opera
„B`rbierul din Sevilla”, de Gioachino Rossini.
Era ascultat` cântând, dar ]i asculta, în parcurile
9
ora]ului, Fanfara Legiunii X a Guardiei Na\ionale ]i, la
Teatrul „Rally”, spectacolele trupei lui I.D. Ionescu31),
cu Teodora Marinescu 32), Ana D`nescu 33) ]i Nora
Marinescu34), ]i ale trupei lui Theodor Popescu35).
Din monografia „Via\a de glorie ]i pasiunea
marii cînt`re\e Darclée”, de Nicolae (Nicu) Haralambie
Carandino36), afl`m c` de la Br`ila, unde „f`cea furori”
]i „mereu era înconjurat` de admiratori ]i s`rb`torit`“,
artista, c`reia la na]tere Ileana \iganca i-a prezis c` „va
c`l`tori mult ]i va fi mereu în s`rb`toare” , a plecat la
Ia]i. Aici, la 21 aprilie 1884- dat` gre]it considerat` de
muzicologi ca fiind prima ei apari\ie în public-, a cântat
cu Margareta Iamandi37) - cu numele de scen` Maria
Nuovina-, acompaniat` la pian de vestita Zoe
Miclescu38), elev` a lui Franz Liszt.
Con]tient de talentul ei, George Cavadia i-a
sus\inut financiar studiile de la Paris, cu profesoara Maria
Sassé, baritonul Faure ]i compozitorul-pianist Edmond
Duvernois, care i-au prezis „un str`lucit viitor”.
Preocupa\i de devenirea ei artistic`, George
Cavadia ]i Edmond Duvernois au prezentat-o lui Charles
Gounod, care, impresionat de glasul ei, i-a propus o
audi\ie în fa\a juriului „Operei Mari”, din Paris. S-a
întâmplat la 7 iulie 1888, când Darclée, cântând „Aria
Julietei”, din opera „Romeo ]i Julieta”, a entuiziasmat
juriul.
Devenit` solist` a primei scene lirice franceze,
Darclée a debutat, la 14 octombrie acela]i an, în rolul
Margaretei, din opera „Faust”, de Charles Gounod,
al`turi de de basul Edouard de Retzké39). Succes deplin.
10
La cererea cronicarilor de la „Observateur française”,
„Telegraphe”, „La Patrie” ]i „Le Temps”, a cântat ]i în
„Romeo ]i Julieta”, iar Vasile Alecsandri a pus punct
scrisorii destinat` lui Papadopol Callimachi cu
urm`toarea fraz` profetic`: „Înc` o stea român` pe cerul
artelor. Ea, cu cât va reu]i mai mult, cu atât ne va face
cunoscu\i mai favorabil la na\iile str`ine”.
În anul urm`tor, invitat` a Operei Italiene a
„Teatrului Solodownikoff”, din Petersburg, a cântat-
cum altfel, decât cu succes r`sun`tor? -, în „Faust”, de
Charles Gounod, în „Mignon”, de Ambroise Thomas,
în „Ernani”, de Giuseppe Verdi, ]i în „Hugheno\ii”, de
Giaccomo Mayerbeer.
Au urmat spectacolele de la Nisa- unde a
înfl`c`rat auditoriul cu „Faust” ]i „Romeo ]i Julieta”,
de Charles Gounod, ]i „Wilhelm Tell”, de Gioacchino
Rossini- ]i de la Petersburg, cu „Via\` pentru \ar”, de
Mikhail Ivanovich Glinka, ]i „Muta din Portici”, de
Daniel-François Auber.
Pentru a o familiariza cu stilul bell-canto, la 26
ianuarie 1890, George Cavadia a prezentat-o
compozitorului Ruggero (Ruggiero) Leoncavallo, prin
care a ajuns la „Scala”, din Milano, cu „Cid”-ul lui
Jules Massenet, dirijat de Leopoldo Mugnone ]i la care
a asistat Giuseppe Verdi.
Dup` acest` dat` rela\iile cu George Cavadia au
devenit glaciale, dovad` roman\a „Adio”, cu dedica\ia
„ Amicei mele, Doamnei Darclée”.
„Scala” a fost primul mare pas spre str`lucita sa
carier`. Din acest moment Darclée nu numai c` a intrat
11
în con]tiin\a colectiv` a preten\io]ilor melomani italieni,
dar a început s` fie solicitat` de mari compozitori: Carlos
Gomez a st`ruit ca, la premiera operei „Condor”, partea
sopranei s` fie interpretat` de Darclée, c`reia, dup`
spectacol, i-a d`ruit o fotografie cu dedica\ia „Sublimei
mele Odalee, neîntrecute Darclée”; Alfredo Catalani,
dup` rolul jucat în opera „La Wally”, i-a fost
recunosc`tor cu o fotografie pe care a scris „Impecabilei
Wally”; Pietro Mascagni, impresionat de felul în care a
interpretat rolul Santuzzei, din opera „Cavaleria
rusticana”, i-a f`cut dar o fotografie cu înscrisul
„Celebrei ]i noii Santuzza, Darclée, cu vie recuno]tin\`“;
De la Giacomo Puccini, dup` un spectacol cu opera
„Manon Lescaut”, a primit o fotografie pe care
compozitorul a scris „Celei mai frumoase ]i des`vâr]ite
Manon” ]i de la Giuseppe Verdi, dup` rolul din
„Traviata”, una cu dedica\ia „Prea frumoasei, bravei
mele Violeta”.
Dup` aceste succese, Darclée a venit, în luna
aprilie 1892, la Bucure]ti cu o trup` de arti]ti italieni ]i
dirijorii Ruggero (Ruggiero) Leoncavallo ]i Pietro
Valini. A fost a]teptat` la gar` cu covor de anemone ]i
crini, aplaudat` ]i purtat` pe bra\e ]i, pe scena „Teatrului
Na\ional”, a cântat în „Romeo ]i Julieta”, „Faust” ]i
„Cavaleria rusticana”.
Publicul a ova\ionat-o strigând „Tr`iasc`
privighetoarea Carpa\ilor!”, Regele Carol I i-a conferit
Medalia „Bene Merenti” Clasa I, actri\a Aristizza
Romanescu ]i colegii ei, Constantin Nottara ]i Grigore
Manolescu, au plâns de bucurie, compozitorul Grigore
12
Ventura40) i-a compus roman\a „Doi ochi eu am iubit
în via\`“ ]i scriitorii Radu D. Rosetti, Victor Eftimiu ]i
Cincinat Pavelescu i-au dedicat versuri. Reproduc
poezia celui din urm`, fiu adoptiv al Br`ilei:
„Privighetoare adorat`, Tu, ce-ai f`cut ca s` tresalte
Izvor de sfinte armonii, În noi o inim` în care
Tu, gloria cea mai curat` Emo\iunile înalte
A scumpei noastre Românii; Au prins a lor înfiorare;

Tu, ce-ai ajuns la idealul O, tu, care-ai ajuns în lume

De-a pune-n suflete extaz O glorie pentru rival`
Cu glasu-\i clar ca ]i cristalul }i ai f`cut din al t`u nume
}i infinit ca un talaz; Un lung triumf ]i-o lung` fal`,

Tu, ce-ai f`cut pe mul\i s` uite De pe a m`re\iei stânc`

Când ascultau urâtul vie\ii Unde pe suflete domne]ti,
R`pi\i de arta-\i ne-ntrecut` Î\i mul\umim c`-\i aminte]ti
}i de splendoarea frumuse\ii; C` te iubim ]i e]ti românc`.”

Iubind-o, i-au mul\umit, apoi, ]i melomanii din

Craiova, Gala\i, din nou, Br`ila ]i din Capital`.
În anul 1892, reîntoars` în Occident, a f`cut
turneu dup` turneu. La „Scala”, din Milano, a cântat în
„Wally” (20 ianuarie) ]i „Hugheno\ii” (? martie); la
„Teatrului Constanzi”, din Roma, în „Otello”(14 aprilie),
al`turi de tenorul Roberto Negri ]i baritonul Mario
Fumagalli, ]i în „Simon Boccanegra”(7 mai); la Teatrul
„Carlo Felice”, din Genova, în „Otello” (23 august),
al`turi de Francesco Tamagno41) ]i Leone Fumagalli,
sub bagheta lui Luigi Mancinelli, ]i în „La Wally (17
octombnrie), spectacol dirijat de Arthuro Toscanini; la
13
Florenza, în „Amicul Fritz” (8 noiembrie), împreun`
cu tenorul Fernando De Lucia 42), baritonii Mattia
Battistini43), la pupitrul dirijoral cu Riccardo Ferrari, ]i
în „Rantzau” (10 noiembrie), al`turi de tenorul
Fernando De Lucia, baritonii Mattia Battistini ]i
Edoardo Sottolana ]i basul Luigi Broglio; la Teatrul
„Constanzi”, din Roma, în „Rantzau” (26 noiembrie);
la Teatrul „San Carlo”, din Neapole, în „Maria di
Rohan” (28 decembrie), împreun` cu mezzosoprana
Zanon, tenorii Ferdinando Avedano, Fernando De Lucia
]i baritonul Mattia Battistini.
În anul 1893, considerat` de critica muzical`
egal` cu Maria Malibran44), Melba Nelie45) ]i Adelina
Patti, Darclée a fost foarte solocitat`. Primele spectacole
le-a sus\inut la Teatrul „San Carlo”, cu „Linda di
Chamonix”, de Gaetano Donizetti (11 ianuarie) ]i „Il
Crispino e la Comare”, de Federico Ricci (20 februarie)
]i, apoi, la Teatrul „Aquarium”, din Petersburg, cu
soprana Marcella Sembrich46), mezzosoprana Olga
Litvinoff, tenorii Simone Grani ]i Francesco Marconi47),
baritonul Mattia Battistini ]i ba]ii Antonio Cotogni48)
]i Angelo Silvestri, a cântat în „Maria di Rohan” (14
martie), „Hugheno\ii” (16 martie), „Faust” (28 martie)
]i „Ernani” (30 martie); la Moscova, în „Faust” (12
aprilie) ]i în „Ernani” (13 aprilie); la „Teatrul Real”,
din Madrid, împreun` cu soprana Josephina Huguet49),
mezzosoprana Maria Giudice, tenorul Francesco
Marconi, baritonul Vittorio Brombara ]i basul Francesco
Navarrini, sub conduceerea dirijorului Goula, în
„Hugheno\ii” (14 octombrie) ]i, al lui Mario Perez, în
14
„Rigoletto” (24 octombrie), „Manon Lescaut” (22
noiembrie), „Traviata” (4 noiembrie) ]i „Lucrezia
Borgia” (6 decembrie); la Lisabona, în „Hugheno\ii”
(26 decembrie) ]i „Faust” (30 decembrie).
Spectacolele anului 1894 au fost date la
Lisabona, cu „Hamlet” (14 ianuarie), Madrid, cu
„Hugheno\ii” (17 februarie), Milano, cu „Manon
Lescaut” (?), Nisa, cu „Romeo ]i Julieta”(? martie) ]i
„Cavaleria rusticana” (? aprilie) ]i, Barcelona, cu
„Traviata” (22 decembrie) ]i „Manon Lescaut” (29
decembrie).
În anul 1895 primele aplauze le-a primit tot de
la melomanii Barcelonei, dup` spectacolele cu
„Cavaleria rusticana” (15 ianuarie), „Pagliacci” (26
ianuarie) ]i „Lucrezia Borgia” (21 februarie) ]i pe
urm`toarele de la melomanii din Sao Paolo, pentru
„Faust” (13 februarie) ]i „Cavaleria rusticana” (17
februarie), Lisabona, pentru „Traviata” (21 februarie),
Petersburg, pentru „Traviata” (15 martie), „Hugheno\ii”
(17 martie), „Pagliacci” (28 martie) ]i „Cavaleria
rusticana” (?) ]i, iar`]i, Barcelona, pentru „Manon
Lescaut” (15 aprilie), „Cavaleria rusticana” (18 aprilie),
„Hugheno\ii” (20 aprilie) ]i „Faust” (6 mai), Cadiz,
pentru „Hugheno\ii” (?), Madrid, pentru „Traviata”
(29 octombrie ), „Hugheno\ii” (26 octombrie), un
concert (17 noiembrie) ]i „Cavaleria rusticana” (21
noiembrie) ]i, în fine, Moscova, pentru „Hugheno\ii”
(?decembrie).
În anul 1896, cu mezzosoprana Vittoria Guerini,
soprana Fanny Torresella, tenorii Adriano Radaccio,
15
Emilio de Marchi ]i Angelo Massini 50), baritonii,
Mauricio (Moisés) Bensaúde 51) , Guido Carusin,
Edmondo Canera ]i ba]ii Adamo Pinto, Adolfo Dadu,
Rafaello Ercolani ]i Gaspare De Grazia, a cântat, la
Petersburg, în „Traviata” (? ianuarie), „Rigoletto” (?
ianuarie), „Pagliacci” (? ianuarie) ]i „Faust” (?), la
Lisabona, în „Manon Lescaut” (29 februarie), „Traviata”
(3 martie) ]i „Cavaleria rusticana” (9 martie), la Buenos
Aires, în „Hugheno\ii” (28 aprilie), „Manon Lescaut”
(3 mai), „Traviata” (14 mai), „Aida” (25 mai),
„Lohengrin” (6 iunie), „Boema” (16 iunie) ]i
„Mephistofel” (5 iulie) ]i, la New York, în „Traviata”
(28 octombrie) ]i „Hugheno\ii” (4 noiembrie). A urmat
turneul de la Constantinopol cu „Traviata”, „Faust” ]i
„Trubadurul”.
O lun` ]i ceva mai târziu, în 1897, s-a aflat în
America Latin`. La Buenos Aires, pe scena „Teatrului
Dell Opera”, a cântat în „Hugheno\ii” (28 aprilie), al`turi
de soprana Fanny Torresella, mezzosoprana Adriana
Guerrini, tenorul Emilio De Marchi ]i basul Marco
Ercolani, „Manon Lescaut” (3 mai), „Traviata” (14 mai)
„Aida” (25 mai), „Lohengrin” (6 iunie), „Boema” (16
iunie) ]i „Mefistofele” (5 iulie), iar, la Montevideo, pe
scena „Teatrului Solis”, a cântat „Hugheno\ii” (19 iulie),
„Manon Lescaut” (23 iulie), „Boema” (1 august), „Aida”
(6 august), „Lohengrin” (15 august) ]i „Traviata (19
august).
Pentru prima oar` în Statele Unite ale Americii,
a dat spectacole la New York, la „Academy of Music”,
cu „Traviata” (??) ]i „Hugheno\ii” (4 noiembrie), la
16
Boston (???) ]i la Philadelphia (???).
Dup` un spectacol la Monte Carlo, în prim`var`,
]i altul la Barcelona, în toamn` ]i iarn`, cu „Traviata”
(29 decembrie) ]i cu „Manon”(5 ianuarie), au urmat
spectacolele de la Madrid – dirijate, se pare, de Arthuro
Toscanini, cu „Lohengrin” (11 noiembrie),
„Hugheno\ii” (18 noiembrie) ]i „Hero ]i Leandru” (30
noiembrie), la Bucure]ti, cu „Aida” (??), „Cavaleria
rusticana” (??) ]i „Faust” (??) ]i, iar`]i, la Barcelona
(??), cu „Manon Lescaut”.
Deoarece, dup` p`rerea lui Giulio Ricordi, cel
mai cunoscut editor de partituri din epoc`, numai
Darclée putea garanta succesul operei „Iris”, Pietro
Mascagni, dup` cele ]apte e]ecuri cu opera „M`]tile”,
i-a încredin\at rolul principal. Premiera spectacolului,
sus\inut ]i de tenorul De Lucia ]i dirijat de compozitor,
a avut loc la Teatrul „Constanzi”, din Roma (22
noiembrie), ]i a fost reluat la „Scala”, de aceast` dat`,
dirijat de Arturo Toscanini.
Anul 1899 a fost anul în care a urcat pe scen` de
15 ori. Întâi, la „Scala”, în Carnavalul Anului, apoi, la
„Teatrul Real”, din Madrid, cu „Traviata” (14 martie) ]i
„Hugheno\ii” (16 martie), Teatrul „San Fernando”, din
Sevilla, cu „Hugheno\ii” (2 aprilie), „Faust” (7 aprilie) ]i
„Traviata” (12 aprilie), Teatrul „Arriaga”, din Bilbao, cu
„Higheno\ii” (? aprilie) ]i „Traviata” (24 aprilie), “Teatrul
Krolloper”, din Berlin, cu „Traviata” (? octombrie) ]i
„Teatrul Real”, cu „Manon Lescaut” (8 noiembrie),
„Rigoletto” (14 noiembrie), „Traviata” (29 noiembrie),
„Hugheno\ii” (3 decembrie) ]i „Aida” (14 decembrie).
17
 1900 a fost anul celui mai r`sun`tor succes al
Haricleei Darclée, anul când, la 14 ianuarie, la Teatrul
„Constanzi”, în premier` mondial`, a interpretat, în
„Tosca” lui Giacomo Puccini, rolul Floriei, în compania
tenorului De Marchi, în rolul pictorului Mario
Cavaradossi,]i baritonului Eugenio Giraldoni52), în rolul
lui Scarpia.
Dou` am`nunte care nu trebuie neglijate: Rolul
încredin\at Darcléei este urmarea felului în care, la Paris,
a cântat atât de original în rolul Mimi, din „Boema”,
încât a f`cut cunoscut` aceast` oper` în lume ; aria „Vissi
d’arte, vissi d’amore” a fost scris` la sugestia ]i pe baza
indica\iilor ei.
M`rturie a contribu\iei sopranei la r`spândirea
acestei opere pe scenele lirice al lumii este amintirea
fiului ei, Ion Hartulary – Darclée53): „Cu toat` atmosfera
de încordat` a]teptare, care st`pânea sala teatrului,
succesul nu se contur` de la început cu spontaneitatea
pe care autorul ]i interpre\ii ar fi dorit-o. Publicul marilor
premiere lirice venea la teatru cu hot`rârea de a exercita
o critic` sever`. Se aflau în sal` ]i numero]i admiratori
ai lui Mascagni, a c`rei oper` «Iris» fusese prezentat`
nu demult în aceea]i sal`, tot cu Hariclea Darclée în
rolul titular. A]a-zisei partide mascagniene nu-i
convenea un nou succes al lui Puccini, astfel c` o parte
a publicului era din capul locului ostil`. Nici roman\a
«Ricondita armonia», pe care De Marchi o cânt` cu
voce splendid`, nici impresionantul «Te Deum» cu care
se încheie actul întâi, nu izbutise s` înc`lzeasc` sala. La
c`derea cortinei r`sunaser` câteva aplauze conven\ionale
18
]i numeroase sâsâituri. Atmosfera era glacial` ]i pe
culoare se ]i spunea c` Puccini a pierdut vâna melodic`!
Urm` al doilea act. Monologul lui Scarpia, scena
interogatoriului, pe care Eugenio Giraldoni o interpret`
cu deosebit` m`iestrie, tortura, într-un cuvânt
dramatismul covâr]itor al actului dezorient` majoritatea
publicului, ner`bd`tor s` aud` o melodie, o roman\`
puccinian`. În sfâr]it urm` «Vissi d-arte, vissi d’amore».
Al treilea act se desf`]oar` într-o atmosfer` cu totul
diferit` de cea de la începutul reprezenta\iei. Publicul
presim\ise succesul definitiv al operei. El ascult` cu
interes preludiul la scen` deschis`, ce descrie aurora ]i
de]teptarea Romei. Roman\a «}i mor în disperare»,
cântat` de De Marchi cu accente impresionante, isc` al
doilea val de aplauze frenetice. Se ceru din nou bisarea.
Mul\i î]i d`dur` seama de gre]eala s`vâr]it`: Puccini
nu pierduse vâna melodic`. Se convinseser` ]i mai mult,
auzind frazele «O dolce mani» («O mâini iubite») ]i
«Amaro sol per te m’era il morire» («P`mânt amar,
pentru tine a] vrea s` mor»). Ultima not` a ariei n-a
mai fost auzit` deoarece publicul, ridicat în picioare,
cerea în ropote de aplauze bisarea. Aria a fost într-adev`r
bisat`, dar ropotele de aplauze s-au chiar amplificat.
Darclée a hot`rât astfel soarta operei deoarece din acel
moment publicul a ascultat ]i a privit altfel opera
«Tosca». Opera a fost ascultat` pân` la sfâr]it cu un viu
interes ]i cu deplin` satisfac\ie. Arti]tii, dirijorul
Mugnone ]i, în sfâr]it, Puccini, au fost chema\i la ramp`
de numeroase ori, între ova\iuni interminabile. Publicul
în delir nu contenea strigând: «Darclée!» «Darclée !».
19
 A doua zi, în „Il Messaggero”, cotidian de larg`
circula\ie, a scris: „(...) O rev`d înc` pe Hariclea Darclée
cu frumosul ei obraz sc`ldat în lacrimi, cântând roman\a
«Vissi d’arte, vissi d’amore», prad` unei sublime
abandon`ri. Ea a avut accente de neuitat, fiecare fraz`,
fiecare cuvânt izvorau din inim`; minunata ei voce vibra
de o dulcea\` irezistibil`, de un fream`t ce se comunica
]i publicului. Înc` de la primele m`suri teatrul s-a sc`ldat
în bucuria melodiei, emo\ionându-se ]i palpitând
împreun` cu protagonista. Se sim\ea apropierea
triumfului, se sim\ea momentul care nu mai poate fi
oprit ]i care prefa\eaz` desl`n\uirea entuziasmului. }i,
la ultima fraz`, rostit` cu un accent care a g`sit îndat`
drum la inima spectatorilor ce renun\aser` la nep`sare
]i la severitate, un strig`t a r`sunat în sal`. Publicul era
în picioare, aplaudând frenetic. A fost un delir care
pretindea bisarea”, iar alt jurnal a titrat: „Darclée a salvat
«Tosca»”.
Vacan\a de iarn` a anului 1900 a fost scurt`,
pentru c`, din ianuarie pân` în mai, a fost prezent`, la
Teatrul „Conastanzi”, în „Tosca” (14 ianuarie), „Teatrul
Regio”, din Torino, în „Tosca” (20 februarie), teatrul
din Civitta Vecchia (? februarie), „Scala”, în „Tosca”
(17 martie) ]i, „Teatrul Del Liceo”, în „Aida” (8 mai).
În anul 1901, dup` ce, în Spania, la Teatrul
„San Carlos”, a cântat în „Hugheno\ii” (19 ianuarie),
„Tosca” (30 ianuarie) ]i „Traviata” (14 februarie) ]i, la
“Teatrul Real”, în „Hugheno\ii” (27 februarie), „Tosca”
(9 martie) ]i „Aida” (18 martie), a trecut oceanul ]i, la
„Teatrul Operei”, din Buenos Aires, sub bagheta lui
20
ArturoToscanini, împreun` cu mezzosoprana Amedea
Cucini, tenorii Enrico Caruso ]i Marco Mariacher,
baritonii Mario Sammarco ]i Giuseppe Giraldoni ]i ba]ii
Amtonio Perollo di Segurola ]i Renato Ercolani, a
cântat în „Tosca” (18 mai), „Aida” (4 iunie), „Rigoletto”
(9 iunie), „Iris” (8 iulie), „Traviata” (27 iulie) ]i
„Cristofor Columb” (10 august). A sus\inut ultimul
spectacol al anului la „Teatrul Comunal”, din Bologna,
cu „Traviata”(25 noiembrie).
Cu 32 de apari\ii scenice, anul 1902 a fost, f`r`
îndoial`, unul al altor mari succese. La Barcelona, a
cântat în „Traviata” (16 ianuarie) ]i „Mefistophele” (18
ianuarie) ; la Bucure]ti, în „Traviata” (31 ianuarie),
„Hugheno\ii” (? februarie), „Aida” (4? februarie),
„Manon Lescaut” (6 februarie) ]i „Tosca” (12 februarie);
la Odessa, în „Tosca” (? februarie), „Traviata” (27
februarie), „Boema” (1 martie) ]i „Manon Lescaut” (?
martie), dup` care a plecat din nou în Argentina cu o
trup` din care a f`cut parte o alt` celebritate a teatrului
liric, baritonul Titta Ruffo. La Buenos Aires, a cântat
în „Manon Lescaut” (6 iunie), „Tosca” (14 iunie),
„Traviata” (21 iunie), „Trubadurul” (17 iulie), „Don
Giovanni” (27 iulie), „Zaza” (9 august) ]i „Cavaleria
rusticana” (13 august). Turneul sud-american a
continuat, la Montevideo, cu „Tosca” (17 august),
„Manon Lescaut” (23 august), „Trubadurul” (29
august), „Zaza” (31 august) ; Rio de Janeiro, al`turi de
Giovanni Zenatello54), cu „Traviata” (12 septembrie),
„Tosca” (17 septembrie), „Aida” (23 septembrie) ]i „Il
guarany” (??) ]i Sao Paulo, cu„Tosca” (8 octombrie),
21
„Traviata” (10 octombrie) ]i, la Madrid, „Aida” (11
octombrie). Ultimele spectacole ale anului le-a dat la
Petersburg, Moscova, Odesa, Var]ovia ]i Madrid, cu
„Aida” (7 decembrie), „Trubadurul” (18 decembrie) ]i
„Hugheno\ii” (31 decembrie).
În anul urm`tor, 1903, în compania
mezzosopranelor Gianina Giaconia, Marcela Julia,
Imelinda Salvador, Emilia Bruno, Vanda Guerrini,
Adina Cucini, Alberta Scalera, Elena Mazzi, Elda Viola,
soprananei Leonora Garcia- Rubio, tenorilor Eduardo
Cossira, Angelo Angioletti, Valentino Coppola, Adolfo
Sarcoli, Piero Schiavazzi, Edoardo Castellano, Agusto
Gamba, baritonilor Damiano Menotti, Egidio Stico
Palermini, Gouseppe Pacini ]i Samuele Vinci ]i ba]ilor
Peter Gene Hernandez, Luccio Spoto, Leonardo
Rossato, Gaspare Mansueto ]i Dante Rotoli, a f`cut
turnee în Spania, România, Portugalia, Italia, Monte
Carlo, Argentina, Uruguay, Brazilia. La Barcelona, a
cântat în „Trubadurul” (11 ianuarie) ]i „Hugheno\ii”
(13 ianuarie); la Bucure]ti, în „Trubadurul” (28
ianuarie), „Boema” (??) februarie), „Aida” (? februarie),
„Tosca” (? februarie), „Pagliacci” (??) ]i „Faust” (??); la
Lisabona, în „Tosca” (27 februarie), „Trubadurul” (3
martie) ]i „Lucrezia Borgia” (10 martie); la Roma, în
„Trubadurul” (8 aprilie), „Traviata” (23 aprilie), „Aida”
(29 aprilie) : la Monte Carlo, în „Tosca” (??), la Ferrara,
în „Traviata” (??); la Buenos Aires, în „Aida” (13 iulie),
„Traviata” (27 iulie), „Mai]trii cânt`re\i “ (4 august); la
Sao Paulo, în „Tosca” (10 septembrie), „Traviata” (15
septembrie), „Manon Lescaut” (17 septembrie),
22
„Trubadurul” (19 septembrie), „Boema” (24
septembrie), „Aida” (26 septembrie), „Rigoletto” (29
septembrie), „Il guarany” (7 octombrie); la Rio Janeiro,
în „Aida” (15 octombrie), „Manon Lescaut” (17
octombrie), „Tosca” (20 octombrie), „Boema” (22
octombrie), „Fedora” (24 octombrie), „Trubadurul” (27
octombrie) ]i „Il guarany” (29 octombrie).
Dup` un an atât de înc`rcat, urm`torul (1904) a
fost mai pu\in solicitant. A cântat numai la Teatrul
„Constanzzi”, din Roma, în „Bal mascat” (1 ianuarie)
]i în „Tosca” (10 ianuarie), la Teatrul „Sao Jose”, din
Oporto, în „Tosca” (12 februarie).Încheie anul la
„Teatrul Real”, din Madrid, cu „Faust” (29 noiembrie),
„Cavaleria rusticana” (8 decembrie) ]i cu „Tannhauser”
(17 decembrie).
Primul spectacol al anului 1905 a fost sus\inut
pe aceea]i scen` din capitala Spaniei, cu „Trubadurul”
(5 ianuarie), urmat de cele de la Teatrul „Sao Joao”,
din Oporto, cu „Faust” (? ianuarie), „Teatrul Del Liceo”,
Barcelona, cu „Boema” (5 februarie), „Tosca” (13
februarie) ]i „Thäis” (22 februarie), Teatrul „Arriaga”,
din Bilbao, cu „Tosca” (16 decembrie), „Faust” (17
decembrie) ]i „Trubadurul” (19 decembrie) ]i Teatrul
„La Fenice”, din Vene\ia, în „Tosca” (26 decembrie).
A început anul 1906 în ora]ul din lagun` ]i l-a
terminat la Madrid, scene între care a primit aplauze, la
Teatrul „Giuseppe Verdi”, din Trieste, pentru „Tosca”
(???) ]i „La Wally” (2 februarie); „Teatro Del Liceo”,
din Barcelona, pentru „Tosca” (15 aprilie) ]i „Don
Pasquale” (29 aprilie); Teatrul „Politeama Argentino”,
23
din Buenos Aires, pentru „Tosca” (23 mai),
„Trubadurul” (27 mai), „Boema” (3 iunie), „Manon
Lescaut” (8 iunie), „Iris” (13 iunie), „Cavaleria rusticana”
(23 iunie), „Hugheno\ii” (29 iunie), „Don Pasquale”
(4 iulie), „Faust” (11 iulie), „Traviata” (18 iulie) ]i
„Romeo ]i Julieta” (29 iulie); „Teatrul Solis”, din
Montevideo, pentru „Manon Lescaut” (2 august),
„Tosca” (5 august), „Iris” (7 august), „Don Pasquale”
(9 august), „Faust” (11 august), „Hugheno\ii” (12
august); „Teatrul Colon”, din Rosario, pentru „Manon
Lescaut” (15 august), „Don Pasquale” (18 august),
„Faust” (19 august), „Hugheno\ii” (22 august), „Iris”
(25 august), „Romeo ]i Julieta” (26 august), „Tosca”
(28 august) ]i „Traviata” (30 august); „Teatrul Na\ional”,
din Bucure]ti, pentru „Tosca” (??) ]i „Enoch Arden”
(??); „Teatrul Real”, din Madrid, pentru „Aida”(30
decembrie).
În anul 1907, a sus\inut spectacole la „Teatrul
Real”, din Madrid, cu „Tannhauser” (3 ianuarie); Teatrul
„San Carlo”, din Neapole, cu „Traviata” (19 ianuarie);
Teatrul „Solodownikoff”, din Moscova, cu
„Hugheno\ii” (26 martie), „Tosca” (27 martie) ]i „Aida”
(29 martie); „Teatrul Wielki”, din Var]ovia, cu „Tosca”
(7 aprilie) ]i un concert la Filarmonic` (14 aprilie); teatrul
din Lemberg, cu „Hugheno\ii” (20 aprilie); Teatrul Del
Liceo”, din Barcelona, cu „Tosca” (11 decembrie) ]i
„Africana” (21 decembrie).
Un an mai târziu a cântat „Tosca” (23 iunie),
„Manon Lescaut” (4 iulie), „Boema” (11 iulie), „Bal
mascat” (16 iulie), „Mefistophele” (1 august),
24
„Trubadurul” (12 august) ]i „Hugheno\ii” (29 august),
la „Teatrul Municipal”, din Santiago de Chile; „Tosca”
(21 iulie), „Manon Lescaut” (23 iulie), „Bal mascat”
(25 iulie), „Mefistophele” (19 august), „Trubadurul”
(20 august), „Hugheno\ii” (10 septembrie) ]i „Boema”
(12 septembrie) , la Teatrul „Socrates”, din Valparaiso ;
„Aida” (19 decembrie), la Teatrul „Sao Carlos”, din
Lisabona,.
Doar ]apte spectacole, toate în Argentina, a
sus\inut, în 1909, la Teatrul „Colon”, din Buenos Aires,
cu „Tannhauser” (20 mai), „Tosca” (1 iunie), „La Wally”
(28 iunie), „Aurora” (6 iulie), „Eidelberga mia”, (12
august) ]i „Demonul”, de Abel Posse (31 august) ]i, la
„Teatrul Operei”, din Rosario, cu „Manon Lescaut” (16
iunie).
Acest an este de referin\`, deoarece împreun`
cu Elena Teodorini ]i Titta Ruffo, au fondat „Academia
Theodorini”, care a modelat cunoscute voci lirice, între
care Jole Lancelotti, Ofelia Villafane, Ada Giribone,
Luisa de Kühn, Inocencia de Arce, Dellia Marteneli,
Maruja Orbistondo, Emilia Martin, Leticia Rossi, Delia
de la Cuesta, Teresina Vitulli, Clotilda Massey de Ortiz,
Carolina de Ortega, Angelica Molina Grisol, Alcira
Renée Casaglia.
În 1910, a cântat numai la „Teatrul Na\ional”,
din Bucure]ti, „Don Pasquale” (? aprilie), „Boema” (??),
„Tosca” (6 mai), „Manon Lescaut” (??) ]i „Cavaleria
rustican`“ (??).
Un singur turneu, în Italia, a f`cut ]i în 1911.
La Floren\a, la Teatrul „Politeama Florentino”, a cântat
25
în „Saffo” (15 aprilie) ]i în „Don Pasquale” (4 mai), ]i
la Roma, la Teatrul „Constanzi”, în „Saffo” (28
octombrie) ]i „Cavalerul Rozelor” (14 noiembrie).
Starea s`n`t`\ii nu i-a îng`duit s` cânte timp de
un an. A asistat, în schimb, la Milano, la premiera operei
comice „Capriccio antico”, a fiului ei. Abia în 1913 are
]ase apari\ii: la „Teatrul Tivoli”, din Barcelona, în
„Tosca” (5 septembrie) ]i „Manon Lescaut” (??);
„Teatrul Liric”, din Palma di Mallorca, în „Tosca” (?
septembrie), „Gioconda” (??) ]i „Manon Lescaut” (??)
]i „Teatrul Popular”, din Novedades, într-un concert
de binefacere.
Faptul de a fi prin cânt al`turi de cei în nevoi
nu a trecut neobservat jurnali]tilor. „Madame Darclée a
acceptat s` cânte într-un teatru democratic, iar arta sa a
realizat culmea democra\iei, fiindc` tot timpul cât a
cântat, întreg teatrul se transformase în paradis”, a scris
„La Tribuna”.
S`rac, ca an profesional, a fost ]i 1914, cu numai
trei spectacole: „Tosca” (14 mai), „Tannhauser” (23 mai)
]i „Proserpine” (2 iunie), toate la „Coliseo dos recreios”,
din Lisabona. A fost, îns`, de dou` ori mul\umit`
suflete]te. Prima oar`, când Giovanni Paisiello,
compozitorul operei „Proserpine”, apreciind valoarea
ie]it` din comun a glasului Darcleei, a \inut s` dirijeze
însu]i ]i, la sfâr]it, i-a oferit o fotografie cu dedica\ia
„Admira\ie ]i recuno]tin\` des`vâr]it`“. A doua oar`,
când a fost p`rta]` la reu]ita fiului s`u cu prilejul
spectacolului operetei „Amorul mascat” la a c`rei
premier`, de la Torino, datat` 19 iulie 1913, lipsise.
26
 Anul 1915 a fost anul în care, repauzându-se,
artista a n`d`jduit c` va rec`p`ta t`ria de odinioar`.
Totu]i, a dat curs st`ruin\ei lui Pietro Mascagni ]i a
cântat în „Cavaleria rusticana”, cu prilejul împlinirii a
25 de ani de la premiera din 17 mai 1890 a acestei
opere.
La „Scala”, în „Cavaleria rusticana”, a cântat în
1916- probabil, în prima parte a lunii ianuarie- iar, în
1918, la Teatrul „ Pergola”, din Floren\a, în „Carmen”
(27 ianuarie) ]i, „Teatrul Liric”, din Milano, în „Romeo
]i Julieta” (18 iulie), „Faust” (??) ]i Tosca” (??).
***

Cunoscut` în lumea larg`, întâi, italienii ]i, pe

urm`, francezii, au voit s` fie considerat` de-a lor. Presa
italian` i-a recunoscut na\ionalitatea, dar a apreciat c`
artista apar\ine muzicii din Peninsul` ]i presa milanez`
a scris c` “(…) este cea mai mare reprezentant` din toate
timpurile a artei lirice italiene”. Francezii, prin Edmond
Duvernois, aveau aceea]i preten\ie. La noi, George
Cavadia sus\inea c` pe toate afi]ele spectacolelor în care
ap`rea Darclée ar trebui s` se precizeze c` este românc`,
idee aprobat` de sopran`.
Luându-i în seam` dorin\a, la Lisabona, cu
prilejul unui spectacol cu „Tosca”, fanfara comunal` a
intonat „Imnul Regal” al României, cabina i-a fost
decorat` cu Tricolorul românesc ]i o gazet` a notat:
„Romania, la cara patria della grande artista” (“România,
patria drag` a marii artiste”).
„Momentul Tosca” a ivit idila dintre Darclée ]i
27
Eugenio Giraldoni, inginer. Cucerit de vocea sopranei,
a renun\at la profesie, a studiat canto-ul ]i, treptat, ca
bariton, a fost preferat de teatre italiene de oper`. Cu
ocazia unui spectacol, sus\inut în 1899, pe scena
„Teatrului Reggio”, impresionat`, Darclée l-a felicitat.
Din acel moment singura dorin\` a italianului a fost s`
cânte al`turi de ea, ceea ce s-a întâmplat în “Tosca”.
Idila s-a înfiripat în 1901, la bordul vasului „Orion”, în
drum spre America, martori fiind tenorii Enrico Caruso
]i Rodolfo Borgatti ]i dirijorul Arturo Toscanini.
Cu entuziasm a fost primit` peste tot. Scrisorile
]i poeziile primite de la admiratori din Brazilia ]i aten\ia
de care s-a bucurat din partea pre]edintelui acestei \`ri
]i a oficialit`\ilor din marile ora]e sunt alt capitol care îi
întregesc personalitatea. Din mul\imea scrisorilor
reproduc un fragment: „Am ascultat, la Londra, pe
Caravallo, la Paris, pe Adelina Patti, Alboni, Borghi,
Mamo, Pauline Viardot, Rosa Penco. Am auzit d`un`zi,
la Rio de Janeiro, pe Hariclea Darclée, o celebritate f`r`
pereche. Vocea ei de un timbru insinuant d` emo\ii
deosebite care las` în umbr` toate celelalte stele. Ca
artist` posed` toate darurile pentru a ob\ine triumfuri în
carier`“. Adaug c`, la Sao Paulo, pre]edintele i-a pus la
dispozi\ie trenul preziden\ial, la coborâre, elevele
Conservatorului, îmbr`cate în alb ]i cu co]ule\e cu petale
de flori în mâini, au cântat Imnul Braziliei ]i al României,
personalit`\i ale ora]ului au \inut alocu\iuni, locuitorii
au ova\ionat-o pân` la hotel. Mai mult de atât, a fost
compus „Valsul Darclée”, create parfumul, vestimenta\ia
]i coafura „Darclée”.
28
 La Madrid, Suverana Maria Cristina ]i Infanta
Isabella, când nu veneau la spectacole o invitau la Palat,
cu Sarah Bernhardt55) a f`cut leg`mânt de trainic`
prietenie artistic` ]i, cu ocazia primei reprezenta\ii a
operei „Hugheno\ii” - crea\ie pe care a îndr`git-o atât
de mult, încât aproape c` nu a fost turneu s` nu o cânte
–, a fost chemat` de treizeci ]i dou` de ori la ramp` ]i i
s-au oferit buchete de flori cu dedica\ia „A la gran
cantora.” („Marii cânt`re\e”).
Dup` rolul din opera „Zaza”, de Leoncavallo,
a fost bisat` de ]apte ori ]i tragediana Gabrielle Rejane56)
a felicitat-o telegrafic.
Elogiat` a fost ]i în presa spaniol`, în „El
noticiero universal”, „El Diluvio”, „El liberal” ]i „La
Publicidad”, din care reproduc un fragment: „«Manon»
e opera lui Darclée, spuneau d`un`zi mul\i dintre
entuzia]tii spectatori: regretabil` eroare, deoarece Darclée
este totdeauna autoarea operei pe care o cânt`. A]a se
spunea de curând despre «Tosca» ]i «Traviata»; a]a se
va spune mâine când va interpreta noi opere, fran\uze]ti,
italiene, germane, ruse... Darclée a spus operei lui
Massenet ceea ce Hristos a spus lui Laz`r: «Ridic`-te ]i
umbl`!». Minunea lui Hristos nu este, îns`, un articol
de via\` curent` ]i suntem departe, foarte departe, de
timpul când s-a realizat. Cine ]tie, ea poate fi numai un
simbol, un mister f`r` al\i martori decât cei pomeni\i de
istorie; dar miracolul îndeplinit de Darclée este recent
]i are drept martor tot publicul Barcelonei”.
A fost primit` cu fast ]i de cavasii din Garda
Personal` a Sultanului, purtat` cu tr`sura Palatului la
29
cel mai luxos hotel, „Pera-Palace” – astazi, „Perla
Istanbulului” – ]i r`spl`tit` de Sultan, pentru arta ei
interpretativ`, cu cadouri din aur b`tute în diamante ]i
decorat` cu „Medalia Artistic`“ ]i „Marele Ofi\er al
Sefakatului”.
Ultimul omagiu i-a fost adus, la 12 ianuarie
1939, de Nicu Carandino, când a fost înmormântat` la
„Cimitirul Bellu”: „Deplângem dispari\ia glorioasei, a
marei artiste Hariclea Darclée, rivala biruitoare a
renumitei Adelina Patti, care, coborându-se în mormânt,
se înal\` în sferele senine ale nemuririi, în`l\ând, totodat`,
prestigiul unei \`ri întregi”.
Chiar ]i dup` aceast` dat`, Darclée tr`ie]te prin
cele 58 de roluri, în 56 de opere compuse de 31 de
compozitori, dintre care 12 sunt nemuritori ca ]i ea.
P`cat c` mijloacele tehnice ale timpului nu au
f`cut posibil` înregistrarea vocii cu care a interpretat, în
limbile român`, francez`, italian`, german`, spaniol`,
greac`, englez` ]i rus`, roluri de sopran` liric` lejer`,
sopran` liric`, sopran` liric` spinto, sopran` dramatic`,
sopran` Falcon, mezzosopran` ]i contralt`.

30
31
32
 1. Teatrul
"Rally" a fost
construit, la o dat`
neidentificat`, de
Ianni Rally, str`buni-
cul baritonului Pettre
}tef`nescu- Goang`,
]i, o lung` bucat` de
vreme, a fost cea mai impun`toare cl`dire a ora]ului.
Cea mai veche informa\ie oficial` privitoare la
primul spectacol organizat pe aceast` scen`, cu ocazia
"Serb`rii Zilei În`l\atului nostru Domn, la 30 august
1840", o afl`m din ziarul local "Mercur".

2. Pe numele de
stare civil`, Mathilde
Marchesi Graumann
(?,24 martie 1821 - ?,17
noiembrie 1913) a fost
mezzosopran` ]i
renumit` profesoar` de
canto. Avea 22 de ani
când, la Viena, a început
studiile muzicale,
continuate, la Paris, cu
profesorul Manuel
García- fiul. A avut succes pe scen`, dar celebr` a fost
ca profesoar` la conservatoarele din Köln ]i Viena ]i la
propria sa ]coal` din Paris. Metodic, a influen\at stilul
33
bel canto, încât contribu\ia sa folose]te pân` ast`zi
sopranelor, ]i stilul dramatic. Ei îi datoreaz` cariera
celebrele Nellie Melba, Emma Calvé, Alda Frances,
Emma Nevada, Ellen Gulbranson, Emma Eames,
Nadina Slaviansky ]i …Petre }tef`nescu-Goang`.

3. Bariton, pianist ]i
compozitor, dar ]i om poli-
tic, cu rang de senator liberal
]i consul, George Cavadia
(Macedonia, ??1858-Paris,
18 ianuarie 1926- reînhumat
la Br`ila- iunie 1926) a fost
sufletul muzicii culte
br`ilene. Mul\umit` lui a fost
reînfiin-\at`, cu personalitate
juridic`, Societatea Filarmo-
nic`, fondat` în 1864, ]i
întemeiat` o }coala de
Muzic`, devenit` Academia de Muzic`. Despre rolul
pe care l-a avut în via\a spiritual` a Br`ilei este gr`itoare
conferin\a pe care a \inut-o în anul 1915 cu prilejul
unui concert, în care, pentru a reliefa tradi\ia muzical`
a locului, un copil în vârst` de 15 ani a cântat "
Concertul în Mi bemol pentru trompet` ]i orchestr`",
de Joseph Haydn": "Din momentul în care ne-am
constituit, la sfâr]itul secolului trecut, în Societate
Filarmonic` "Lyra", nimeni nu se mai îndoia c` Br`ila
va deveni un ora] al muzicii. Era anul 1883. Ne-am
fotografiat ]i am scris în limba latin` sub numele
34
societ`\ii noastre filarmonice cuvintele: "Conamur tennes
grandia!" ("S` \inem cât mai sus!"), jurând, astfel, s`
muncim cu toate for\ele ]i cu toat` priceperea noastr`
pân` la sacrificiu, pentru ca muzica s` se înal\e în acest
ora], cât mai sus. Am dorit ca din nesecatele ei izvoare
s` se adape cât mai mul\i, astfel încât petecul de p`mânt
al Br`ilei s` fie însemnat pe harta lumii cu o lyr`, efigia
muzicii, pentru ca s` se ]tie c` exist` un loc sub soare,
unde arta sunetelor, genetic implantat` într-un popor, a
devenit hrana lui zilnic` ]i iubirea lui cea mai mare.
Societatea Filarmonic` "Lyra" a fost ]i va fi o "idee",
un "crez", un "simbol", "realitate" ]i "vis", "adev`r" ]i
"fata morgana" spre care se vor îndrepta toate genera\iile
acestei popula\ii riverane, care, în goana lor dup`
frumos, se vor ridica pe vârfurile muzicii. Ea a fost ]i
va fi " apa vie" a spiritualit`\ii br`ilenilor de ieri, de
ast`zi ]i de mâine. Zidurile "Lyrei" se vor surpa poate,
dar ideile ei niciodat`. (…) Dac` diminea\a muzicii culte
br`ilene a fost acel an 1883, ast`zi afirm`m cu t`rie c`
soarele se afl` deasupra noastr` ]i c` tr`im amiaza acelui
an. Unii din copiii de atunci sunt ast`zi mândria scenelor
noastre artistice, în timp ce al\ii p`]esc abia pe calea
împlinirilor. Pe cei ce nu i-am putut face arti]ti, ne-am
mul\umit s`-i facem prieteni ai muzicii culte ]i, în aceasta
const`, de fapt, marea noastr` realizare.
Am format ]i am ascu\it gustul de muzic` la o
întreag` popula\ie, încât, cu mândrie putem spune c`,
azi, Br`ila este un " ora] al muzicii"."

35
 4. Theodor
}erb`nescu (Tecuci, 29
decembrie- Br`ila, 2 iulie
1901), colonel al O]tirii
Române, a participat la
R`zboiul pentru Indepen-
den\`, prilej cu care a compus
poezia "Mar]ul c`l`ra]ilor",
pus` pe note de Ion Me\escu,
]i a fost comandantul
Regimentului 32 Doroban\i
]i al Garnizoanei Br`ila.
A avut preocup`ri literare apreciate de Titu
Maiorescu, care l-a cooptat membru al "Junimii" ]i a
sus\inut intrarea sa în Academia Român`, ca membru
corespondent. A fost prieten cu Grigore Ventura ]i
George Cavadia, care pe versurile sale au compus
roman\e.
Este fondator al Fanfarei Regimentului a c`rui
comand` a avut-o ]i
membru fondator al
Bibliotecii ]i Muzeului
Br`ilei.

5. Toma Cosma,
devenit dup` ce a fost
descoperit de Domenico
Castiglia, conduc`torul unei
trupe de oper` din Italia,
aflat` în turneu prin
36
Moldova, Enrico Tamberlick (Fl`mânzi, 16 martie
1820-?,14 martie 1889), a debutat la 17 ani în rolul lui
Arnoldo din opera "Wilhelm Tell", de Gioacchino
Rossini, dup` care a urmat succesul de la Teatrul
"Apollo", din Roma, cu rolul Gennaro, din opera
"Lucrezia Borgia", de Gaetano Donizetti. Vocea sa,
excelent` în opere de Gaetano Donizetti, Giacchino
Rossini,Vicenzo Bellini ]i Giuseppe Verdi, ajuns` motiv
de studiu pentru tenorii eroici, între care cel mai de
seam`, Francesco Tamagno, a fost auzit` ]i pe alte
renumite scene lirice ale lumii: "Opera Regal`" ]i
"Covent Garden", din Londra, Teatrul "Mariinsky", din
Pétersburg, ca tenor al Cur\ii Imperiale, "Opera Ital-
ian`", din Paris, Teatrul "Fondo", din Neapole, Teatrul
"San Carlo", din Madrid.

6. Tenor ]i… cari-

caturist, Enrico Caruso
(Neapole, 25 februarie
1873- Neapole, 2 august
1921) a început s` cânte
în copil`rie, contralt, în
corul unei bisericii din
ora] ]i a fost remarcat în
armat` de un superior
care i-a propus s` fie
înlocuit de fratele s`u
pentru ca el s` studieze
canto. În vederea
stabiliz`rii acutelelor, trei ani neîntrerup\i nu a f`cut decât
37
vocalize ]i, astfel, a ajuns la frazare clar` ]i precis`.
La 28 martie 1895 a debutat în or`]elul Caserta,
în rolul diavolului din opera "Faust", de Charles
Gounod, ]i, apoi, în limbile italian`, francez`, spaniol`
]i englez`, a f`cut roluri care au biruit timpul, în
"Cavaleria rusticana", "Rigoletto", "Traviata", "Lucia
de Lammermoor", "Somnambula", "Puritanii",
"Carmen", "Gioconda", "Boema", "Arleziana" ]i
"Adriana Lecouvreur", de Francesco Cilea, "Elixirul
dragostei", "Aida", "Tosca", "Don Giovanni", "Amicul
Francisco", de Giuseppe Morelli, "Africana", "Andrea
Chenier", "Arlessiana", "Fata din Far West", de
Giaccomo Puccini, "Fedora", de Umberto Giordano.
Cel mai bun tenor vreme de 18 stagiuni ]i
primul care a imprimat cel mai mare num`r de discuri
cu muzic` clasic`, Enrico Carusso a avut ]i un bogat
repertoriu de serenade ]i can\onete pe care le cânta când
era bisat, adic` mereu.

7. Elisabeta, pe nume-
le adev`rat Elisabeth Pauline
Ottilie Luise zu Wied,
(Germania, Neuwied, 29
decembrie 1843 - Bucure]ti, 18
februarie 1916), so\ie a Regelui
Carol I Hohenzollern-Sigmarin-
gen, protectoare a artelor - ea
îns`]i scriitoare în limbile
francez`, german` ]i englez`,
cânt`rea\` de muzic` clasic` ]i
38
cunosc`toare a pianului ]i orgii, sincer` admiratoare a
lui Mihai Eminescu ]i sus\in`toare a românilor talenta\i,
precum Elena V`c`rescu, George Enescu, Titu
Maiorescu, Mite Kremnitz, Vasile Alecsandri, Nicolae
Grigorescu, ]i fondatoare a unor institu\ii caritabile
(spitale, servicii de ambulan\` ]i îngrijire a suferinzilor)-
a intrat în istoria românilor ]i cu pseudonimele Carmen
Sylva, în traducere, Cântecul P`durii ]i Mama
R`ni\ilor.
Iubitoare a nem`rginirii m`rii- vacan\ele le
petrecea la Constran\a ]i Balcic ]i de câte ori de la
chei pleca un vapor, f`cea semne echipajului cu o e]arf`
alb` ]i prin porta voce recita un poem marin.

8. Pe linie patern`, Prin\esa Maria Stirbey

(?,???- ?,???) coboar` în linie dreapt` din familia lui
Barbu }tirbey, domnitor al |`rii Române]ti. Pasiunile
ei au fost cultura, pe care a încurajat-o, ]i avia\ia, sens
în care a avut în proprietate un avion, ICAR ]i, pentru
îngrijirea r`ni\ilor în situa\ie de r`zboi, a înfiin\at o
escadril` sanitar` pilotat` numai de femei.

9. Elena Gr`di]teanu ( ?,???- ?,???) a fost

sora delicatului poet Alexandru Sihleanu, "lir` de
argint", cum în nume]te Mihai Eminescu în poezia
"Epigonii" ]i urma de ne]ters pe care a l`sat-o în
cultura român` este "Ansamblul memorial" din
comuna vrâncean` Sihlea...

39
 10. Elena
V`c`rescu (Bucure]ti, 21
septembrie 1864- Paris,
17 februarie 1957) face
parte, dup` cum
m`rturise]te, dintr-o
"familie de intelectuali cu
deosebire a României de
odinioar`", din familia
V`c`re]tilor, care, pân` la
ea, d`duse culturii române
pe Nicolae, Ien`chi\` ]i pe
bunicul ei, Iancu V`c`rescu.
Autoare de poezie, proz`, memorialistic` ]i
culegeri de folclor literar românesc, a fost apreciat` de
Anatole France, Paul Valery, Frederich Mistral, Paul
Bourger, Marcel Proust, Leconte de Lisle, Gaston Paris,
Gaston Boissier, Victor Hugo, Hypolite Taine, mul\i
dintre ei frecventându-i salonul literar, Regina Elisabeta
(Carmen Sylva).
A fost r`spl`tit` cu înalte onoruri culturale,
precum "Premiul Academiei Franceze", Premiul "Julien
Fabre", Ordinul "Cavaler de Onoare", Membru de
Onoare al Academiei Române.
Împreun` cu M. J. Milliet, a scris libretul operei
lui Gabrielle Ferrari "Cobzarul", din care câteva arii au
fost cântate ]i pe scena Teatrului "Rally".

11. Ucenic al lui Eduard Wachmann, la

Conservatorul din Bucure]ti, ]i ai lui H. Reber
40
(armonie), E. Auber
]i ai lui H. Reber, E.
Auber ]i A. Tho-
mas, la Conser-
vatorul din Paris,
G e o r g e
Steph`nescu
(Bucure]ti, 13
decembrie 1843 -
Bucure]ti, 25 aprilie
1925) a fost pro-
fesor la Conserva-
torul din Bucure]ti, dirijor al Teatrului Na\ional din
Bucure]ti, compozitorul feeriei "Sânziana ]i Pepelea"
"Simfoniei în La major", prima în istoria muzicii
române]ti, "Uverturii na\ionale", a dou` sonate pentru
pian ]i violoncel, a unui octet pentru coarde ]i sufl`tori
]i a dou` cvartete, unul pentru coarde ]i altul pentru
coarde, flaut ]i pian. un cvartet pentru coarde ]i unul
pentru coarde, flaut ]i pian, lieduri etc. ]i fondatorul a
trei societ`\i muzicale.
În memoria sa sculptorul Ion Lucian Murnu i-a
s`pat în bronz bustul ce se afl` în fa\a operei na\ionale
din Capital`.

12. Talentul Elenei Teodorini (Craiova, 25

martie 1857- Bucure]ti, 27 februarie 1926) este
mo]tenire de familie, deoarece p`rin\ii, Theodor ]i
Maria, n`scut` Stavrescu, erau actori cu nume în epoc`.
În \ar`, a studiat pianul cu Eugene Simonis ]i, în Italia,
41
 canto-ul cu Paolo
Sangiovanni.
Între 1863, anul
debutului artistic, ]i 1904,
anul retragerii din via\a sce-
nic`, a avut roluri în aproape
toate operele marilor
compozitori italieni ]i
francezi.
La Br`ila, la
"Teatrul Rally", a cântat de
dou` ori. Întâi, la 11
septembrie 1888, într-un concert încheiat cu roman\a
"Unde e]ti?", de George Cavadia. Pe urm`, în 4 ]i 5
februarie 1899, când, dup` cum afl`m din rubrica
"Informa\ii din \ar`" a ziarului "Dreptatea", "În ambele
seri - de]i pre\urile locurilor au fost mult urcate - sala a
fost arhiplin`. Ova\iile ]i rechem`rile nu mai conteneau.
Diva a fost silit` s` apar` la finele fiec`rui act de cinci ]i
]ase ori la ramp`. I s-a oferit din partea admiratorilor
din public, buchete de flori ]i coroane de toat`
frumuse\ea", iar pe flutura]ii împr`]tia\i de la galerie,
erau versurile ziaristului Nae Vasilescu: "De vreme te
a]tept`m regin`/ }i cântul t`u aproape se pierduse,/
Uitarea-n inimi pare c` s-a]ternuse/ }i de-ai sosit, sub
farmec \ii o sal` plin`!"
M`rturie despre c`ldura cu care era primit` de
br`ileni sunt rândurile avocatului Ion Alexandru
Vasilescu- Valjan, cuprinse în scrierea "Amintiri din
liceu" : "Cu o or` înainte de spectacol, suntem strâ]ni
42
în jurul Teatrului "Rally"...La momentul potrivit, fac
semn b`ie\ilor: dup` mine! }i urc`m la iu\eal` scara
care duce la cabine. Un italian strig` furios în urma
mea: "Dove? Dove? Dove? Dove?", r`spund în fug`:
"Sono un admiratore della madama Teodorini". Când
are omul noroc. Am nimerit chiar în cabina divei. O fi
crezut c` e camerista pentru c` ne-a deschis imediat..."Ce
vre\i?" Cu un gest larg scot ]apca ]i încep: "Ilustr` div`,
pe vastul orizont al cerului artistic, gloria ta str`luce]te
ca un astru, r`spândind uimire ]i admira\ie. Suntem
aici elevii liceului Nicolae B`lcescu merituo]i ]i s`raci.
Vrem s` auzim ]i noi divina ta voce!" Acum râde cu
poft` ]i spune italianului care ne ajunsese din urm`:
"Cinquanta biglieti". Cinquanta? Maic` Precist`! Ce-o
s` fie ast`-sear`! Scoborâm repede jos la Tiriplic s` g`sim
]i al\i b`ie\i ]i ne urc`m apoi în grup la galerie.E o
mi]care, o larm`, un entuziasm ]i o bucurie n`prasnic`
aici, sus, încât domnii din sal` au întors capul s` vad`
ce s-a întâmplat. Ne ghiontim mereu ca s` ne a]ez`m
mai bine ]i suntem numai ochi ]i urechi. Dar muzica se
revars` peste sal` într-o izbucnire de armonii de parc`
le-ar fi \inut cineva legate pân` atunci ]i le-a dat deodat`
drumul! Acum a ap`rut ]i Teodorini în scen` ]i ne uitam
la ea ca la un miracol. "Habanera" înnebune]te sala.
Cântecul `sta ]`galnic; evocator de patimi ]i primejdii,
ne-a ridicat pe to\i în picioare. Galeria url`, aplaud`,
bate din picioare, delireaz`, strig` bis, bis! S-a ispr`vit
spectacolul cum se ispr`vete un vis frumos. Nu ne
mi]c`m îns` de la galerie, aplaud`m cu furie ]i strig`m
cât putem: "Doina ...o doin`...Doina!" Diva e obosit`,
43
dar n-are încotro. Cineva trage un pian pe scen` ]i ea
ne cânt` o doin` pe care n-am auzit-o niciodat`: "De la
tine pân'la mine numai stele de lumin`". Un nou val
de aplauze ]i apoi înfierbânta\i coborâm la Tiriplic ]i o
conducem în ova\ii ]i urale pân` la Restaurantul
Francez" .
13. Leopold Hans
Kern (?,????- M`r`]e]ti, ??
1917) absolvent al Conser-
vatorului din Viena, bun
bracist, foarte bun dirijor ]i
inspirat compozitor, a fost
adus la Br`ila de primarul
[Link], ca dirijor al
Orchestrei Simfonice Comu-
nale ]i capelmaistru al
Fanfarei.
Datorit` lui, pe scena
Teatrului "Rally", au cântat Yvonne de Treville, Feodor
}aliapin, Titta Ruffo, Bronislaw Hubermann, George
Enescu, Elena Teodorini, Ion B`jenaru, Florica
Cristoforeanu, Leo Schlezack, Jan Kubelik, Midra
Elman, Emil Sauer, ansambluri lirice italiene, grece]ti,
evreie]ti, ruse]ti, franceze, vieneze ]i române]ti.
A compus cadrilul "Wiener-Lieder" ]i valsurile
"Ochi fermec`tori", "Mädchenträume", "Dun`rea
mândr`", "Patinatorii".
Asimilat de O]tirea Român` cu grad de ofi\er, a
sfâr]it în luptele de la Valea Crucii ]i numele s`u este
s`pat în piatra Mausoleului de la M`r`]e]ti.
44
 14. Iorgu Hartulari (?,???-?,???), so\ul
sopranei, a fost locotenent de artilerie, decorat în timpul
R`zboiului pentru Independen\` cu "Ordinul Stanislav"
]i "Virtutea Militar`".

15. Adela Juana

Maria Patti (Madrid, 19
februarie 1843 - Paris, 27
septembrie 1919), consa-
crat` în teatrul liric cu
numele Adelina Patti, a
c`lcat cu mare succes pe
urmele tat`lui, tenorul Sal-
vador Patti, ]i al mamei,
soprana Catalina Chiesa.
Dup` ce, sf`tuit` de
soprana Marietta Alboni,
care avea s`-i stipendieze
educa\ia muzical`, tat`l a
ini\iat-o în tainele cântului,
Adelina a cântat, la doar
7 ani pe scena Teatrului " Niblo's Garden", aria "Casta
diva" din opera "Norma", de Vincenzo Bellini. Dup`
24 noiembrie 1859, dat` la care, cântând cu succes în
"Lucia de Lammermoor", la Academia de Muzic` din
New York, a sus\inut 400 de concerte la Paris, Berlin,
Londra, Bruxelles, Amsterdam, Haga, Petersburg,
Viena, Neapole, Montecarlo, Nisa, Bucure]ti ].a.
La Br`ila, invitat` de comunitatea italian`, a
cântat, al`turi de Grigore Gabrielescu, în "Traviata" ]i
45
"Lucia di Lammermoor". La recep\ia, organizat` în casa
lui Andrea Balatti, pre]edintele comunit`\ii, i-a f`cut
dar un colier din aur lucrat cu pietre pre\ioase.

16. Ludovic (Ludwig)

Wiest (Austria, Keno, 25 martie
1819 - Bucure]ti, 19 ianuarie
1889) a absolvit Conservatorul
din Viena. Devenit cet`\ean
român în timpul domniei lui
Alexandru Ghica, a fost prim-
violonist al orchestrei Operei
Italiene din Bucure]ti, concert-
maistru al Teatrului Na\ional ]i al
Societ`\ii Filarmonice Române,
dirijor al orchestrei ""}tabului O]tirii" ]i al Teatrului
Na\ional, profesor al Conservatorului, inspector gen-
eral al muzicilor "Guardiei" ]i compozitor de piese
pentru vioar`, pian, balet, muzic` de camer` ]i vocal`
cu pian.
Învitat de Radu S. Campiniu, unul dintre
primarii lumina\i ai Br`ilei, la 28 aprilie 1865, cu or-
chestra "Societ`\ii Filarmonice" a concertat pe scena
Teatrului "Rally".

17. Toma Micheru (Gala\i, ?? 1858- Bucure]ti,

?? 1892) a prins gustul viorii de la tat`l s`u, la 3 ani, a
dovedit înclina\ie real` ]i, la 11 ani, a început studiul
instrumentului la München, l-a continuat la Viena ]i
Leipzig, primind la absolvire "Medalia a II-a de Argint",
46
respectiv "Medalia de Aur", ]i a fost coleg cu viitori
mari instrumenti]ti, precum Maria Taban, pianist`,
Constantin Dumitrescu si Dimitrie Dinicu, violoncelisti.

18. George Simonis (?,???-?,???) a fost profesor

de pian ]i de cânt al copiilor logof`tului Iordache
Sl`tineanu ]i al nepo\ilor s`i, fiii lui Iancu Sl`tineanu,
ocârmuitor al Br`ilei, al studio]ilor de la Institutul
Francez din Bucure]ti ]i al celor de la }coala Special` a
lui Poroianu, din Craiova, îndrum`tor al lui Grigore
Gabrielescu, Mariei ]i Elenei Teodorini.

19. Siegmund Herzka (Ungaria, Szeged, 22

noiembrie 1843-Viena, 4 martie 1917) a studiat pianul
la Conservatorul din Paris cu Jacques-François-
Fromental-Élie Halévy.
Br`ila i-a fost gazd` la 10 februarie 1865, când
a cântat, singur, "Impromtu", de Frédéric François
Chopin, "Rhapsodie" ]i ."Regata vene\ian`", de Franz
Liszt, "Concertul pentru pian nr.1 în Do major op. 11",
de Carl Maria von Weber, "Elegie", de Heinrich
Wilhelm Ernst ]i o lucrare a sa, "Arie maghiar`" ]i,
împreun` cu violonistul Caeke, "Carnaval de Vene\ia",
"Duo brillant pe motive din Guillom Tell, de Rossini",
aranjament de George Alexander Osborne ]i Charles-
Auguste Beriot.

20. Mama baritonului Petre }tef`nescu -

Goang`, Cecilia }tef`nescu-Goang` (?,???-?,???) este
fiica pictorului Petre Alexandrescu ]i a Athinei, sora
47
 poetului de expresie francez`
Heracle Rally.
Nu împlinise patru
ani când, la teatrul bunicului
matern, asculta roman\e
interpretate de Theodora
Marinescu ]i arii interpretate
de Maruiano Padilla, ]i
viziona spectacole cu Fanny
Tardinii, Fra\ii Vl`dicescu ]i
Grigore Manolescu..
Primele lec\ii de
pian, instrument care o va face celebr`, le-a luat la
Societatea Filarmonic` "Lyra", cu Andrea Ballatti,
profesorul care a ]i convins-o s` urmeze Conservatorul
din Bucure]ti.
În Fran\a, Olanda, Belgia, Austria..., a prezentat
publicului cele mai preten\ioase portative ale lui Frédéric
Chopin, Claude Debussy, Elias Alvarez, Domenico
Scarlatti, Mili Balakiriev, Jean-Philippe Rameau,
Edvard Grieg ].a., iar la Br`ila, a interpretat, acompaniat`
de Orchestra Filarmonic` Comunal`, dirijat` de Leopold
Hans Kern.
Publicul a cunoscut-o doar ca "(...) pianist`
românc` de mare clas` (...), foarte interesant` ]i cu
personalitate distinct`, (...) cu o tehmic` ]i un stil de
mare virtuozitate- cum s-a scris într-o publica\ie vienez`
-, dar ]i ca artist` de teatru dramatic, cu roluri în piesele
"Les fresnay", de Fernand Vanderém, "L'anglais tel
qu'on le parle", de Tristan Bernard, "Le peintre
48
exigeant", de Tristan Bernard, "Le monsieur qui prend
la mouche", de Eugène Labich, "Cultivatorul din Chi-
cago", de Gabriel Timmory, , "La scene à faire", de
Grenet-Dancourt, "Stradivarius", de Max Maurey,
"Excelen\a sa Domenique", de Jean Thorel, "La
Cinquantaine", de G. Courteline, "Theodore cherche
des Allunettes", de G. Courteline, "La chance du Mari",
de G. A. Caillavet ]i Robert de Fleurs, "Un client
serieux", de G. Courteline.

21. Pietro Ferlendis (Italia, Padova, ? martie

1795-Craiova, ?? 1848) s-a stabilit în \ar` în anul 1820,
cu prilejul turneului trupei de oper` în care era flautist.
Naturalizat, a organizat, în 1823, meterhanalelor
(muzicile) militare ]i a fost primul profesor de flaut ]i
clarinet la "}coala Public` de Muzic` Vocal` ]i Instru-
mental` pentru tinerimea de ambe sexe".

22. Cristodulo
Suliotti (Br`ila, 3 martie
1854-Br`ila, ?? 1908),
licen\iat la Paris ]i Bruxelles,
doctor, în Drept, la Geneva,
]i doctor în Litere ]i Filozo-
fie, la Berlin, magistrat la
Br`ila ]i Covurlui, primar ]i
deputat conservator de
Br`ila, a sus\inut prop`]irea
economic` a ora]ului, prin
deschiderea unei ]coli de ucenici pe lâng` Fabrica de
49
Construc\ii Metalice "Ancora", ]i promovarea artelor,
prin organizarea spectacolelor unor trupe de teatru dra-
matic ]i liric, ]i fondarea ziarelor "Curierul român"
(1881) ]i "Conservatorul Br`ilei" (1901).
Cu bogat` informa\ie literar` , juridic` ]i
filozofic`, a tip`rit lucr`ri în limba francez`, printre care
"Compendium de philosophie" (1870), primit` cu laude
de "Pandectele franceze", "De Judaeis", "Les drois des
enfants nés hors mariage en droit roumain", "Le droit
naturel ou la philosophie du droi", "Le réforme
judiciaire en Roumanie", ]i lucr`ri în limba român`,
printre care "Nicolae Blaremberg. Omul ]i faptele lui",
"Regulile ortografice ale limbii române", "Elemente de
drept administrativ", "Elemente de drept constitu\ional",
]i a tradus din "Iliada" lui Homer.

23. Constantin C.
Hepites (Bucure]ti
M`n`stirea Cernica, 25
noiembrie 1803 sau 1804
- Bucure]ti, 7 august
1890) face parte din
"Dinastia Hepites", care a
dat \`rii patru medici cu
faim` (Petru, Alexandru,
Grigore ]i Toma).
Absolvent al
Facult`\iilor de Farmacie ]i
Medicin` din Viena, a fost medic ]i director al Carantinei
din Br`ila, întemeietorul farmaciei "Aquila Român`",
50
pe lâng` care func\iona un laborator de analize cunoscut
în lumea medical`, pre]edintele Eforiei }coalelor, al
Camerei de Comer\ ]i al Municipalit`\ii, în care calitate
a amenajat cele dou` bulevarde ale Br`ilei ]i Gr`dina
Public` (Gr`dina Mare), ]i ini\iatorul Bibliotecii
Populare ]i al Muzeului Ora]ului.
Remarcându-i iscusin\a ]i împlinirile
profesionale, doctorul Alexandru Davila i-a încredin\at
catedrele "Materie Medical`" ]i "Fizic` ]i Chimie Medi-
cal`" a }colii de Farmacie ]i Medicin` din Bucure]ti, l-
a numuit ]eful "Serviciului }tiin\ific" ]i al "Biroului 3
Medico-Legal" din "Direc\iunea General` Sanitar`" ]i
i-a propus întocmirea celei dintâi Farmacopei Române.
De la el ne-au r`mas lucr`rile "Însu]irea fizic` a
apei minerale numit` Balta Alb`", "Despre
falsifica\iunea cerei" ]i "Farmacopeea Român`", tip`rit`
în limbile latin` ]i român`, ]i manuscrise dintre care
unele- "Însemn`ri asupra pietrelor meteorice ]i asupra
pu\urilor artesiene" ]i "Pred`ri asupra jupuirei,
umpluturei ]i conserva\iei p`s`rilor ]i animalelor"- gata
pentru tipar.

24. Sofocles Rasty

Petzali (Atena, ?? 1834-
Sinaia, 2 iunie 1894), grec
neao], a fost împ`mântenit în
România, potrivit Art. 7 din
Constitu\ia vremii.
Cu doctorat în
Farmacie, a deschis la Br`ila,
51
prin "hrisov domnesc", în vecin`tatea Teatrului "Rally",
a patra farmacie a ora]ului, care avea ca ornamente
arhitectonice trei coroane regale ]i statuile lui Esculap,
Hipocrat ]i Higia.
Pasionat de literatur` ]i muzic`, el însu]i pianist
des`vâr]it, a organizat, s`pt`mânal, la Clubul
"Uniunea", serate muzicale ]i, lun` de lun`, în propria-
i locuin\`, întâlniri literare ]i reuniuni dansante din care
nu lipseau recitalurile de pian, vioar` ]i, chiar, grupuri
camerale. Fiind " (…) unul din membrii activi, care a
între\inut focul sacru al muzicii la Br`ila", cum s-a scris
în revista local` "Dun`rea", a fost pre]edintele Societ`\ii
muzicale bulgare "Muza" ]i primul pre]edinte de onoare
al Societ`\ii Filarmonice "Lyra". Mul\umit` lui, br`ilenii
au ascultat pentru prima oar` uvertura operei "Norma",
de Vincenzo Bellini, "esecutat` de orchestr`", uvertura
operei "Zampa", "esecutat` pe pian la patru mâini de
D-nii Magel ]i Nicosia"; " Montanina " ( Fantesie pentru
vioar` cu acompaniamentul pianului ]i orchestrei
esecutat` de autor, D-l. Cavaler Nicosia), valsul
"Manela" ("Manuela"- n.m.), de Emile Waldteufel
"esecutat de orchestr`...," ]i nu numai.
Pentru merite culturale cu totul deosebite, a
primit "Ordinul Coroana României", "Ordinul Impe-
rial Medgie în grad de ofi\er".al Sultanului ]i o înalt`
decora\ie a Regelui Greciei.

25. Constantin Berlescu (?,?? 1804 - Br`ila,

11 februarie 1884), instruit în legile lui Caragea, a
profesat avocatura ]i a fost secretar al Prefecturii, casier
52
al jude\ului, consilier comunal, pre]edinte al
Municipalit`\ii, ajutor de primar, primar ]i deputat con-
servator.
În 1865 a înfiin\at Societatea Filarmonic`, motiv
pentru contemporanii îi ziceau P`rintele urbei ]i
Protectorul Artelor, iar posteritatea i-a dat str`zii care
ast`zi se nume]te Radu S. Campiniu numele s`u.

26. Ioan (Johann)

Umvogel (?,???-?,???) a
avut activitate muzical`
prodigioas` la Bucure]ti,
Ia]i ]i Br`ila. La Bucure]ti
a fost violonist în muzica
"}tabului O]tirii" ]i diri-
jorul unei fanfare. La Ia]i a
fost capel-maistru al muzicii
Regimentului 7 ]i a compus
muzica vodevilului în trei
acte "Mo] |ipirig", prelu-
crat de Matei Millo. La Br`ila, a fost ]eful Fanfarei
Legiunii X, Guard` Civic`, pe care a adaptat-o regulilor
concertului simfonic, dirijor al primei orchestre
simfonice din localitate, profesor de vioar`,
instrumentist într-o forma\ie de muzic` de camer` ]i,
al`turi de A. de Bini, Emmanuel Drosino, Andrea
Ballatti, Constantin B`rc`nescu, Petrache Corbuly ]i
George Cavadia, fondator al Societ`\ii Filarmonice
"Lyra".

53
 27. Petric`
Jean (Bra]ov, ?? 1854-
Br`ila, 16 noiembrie
1934) a studiat vioara,
la Br`ila, cu Ioan
(Johann) Umvogel ]i
violoncelul, la Conser-
vatorul din Bucure]ti, cu
Ludovic Wiest. Reîntors
acas`, cu Ioan (Johann)
Umvogel ]i flautistul Emilio Mayer, au semnmat actul
de na]tere al orchestrei simfonice format` din
instrumenti]ti sufl`tori ai Guardiei Civice, a înfiin\at,
pe osatura Fanfarei "Orfeu" a comunit`\ii elene, fanfara
]i orchestra comunal` stipendiate de Prim`rie ]i a fost
directorul }colii de Muzic` a Societ`\ii Filarmionice
"Lyra", profesor de muzic` la Liceul Real "Nicolae
B`lcescu" ]i compozitor de roman\e. Instrumentist a
concertat, întotdeauna, cu succes r`sun`tor în \ar` ]i
str`in`tate.
A fost decorat de Maria Teodorovna, mama
|arului Nicolae al Rusiei.

28. Andrea Balatti

(?,???-?,???), absolvent al unui
Conservator din Italia, a intrat în
istoria muzicii br`ilene ca
profesor de pian, organizator al
manifest`rilor muzicale filantro-
pice ale comunit`\ii italiene ]i
54
mijlocitor al spectacolelor Adelinei Patti, pe scena
Teatrului "Rally".

29. Luigi Ademollo (Italia Floren\a, ???-Br`ila,

???) a venit în \ar` în anul 1856 ]i, dup` un popas la
Ia]i, unde a fost profesor de Limba Italian` la un
gimnaziu, a tip`rit gazeta de muzic` "Il fulmine" ]i a
condus Opera Italian`, a ajuns la Br`ila. Aici a înfiin\at
o trup`, în care el era "tenore comprimario e
supllimento" ]i Delfina, so\ia sa, era "soprana
comprimario", ]i a organizat întâlniri literare, teatrale ]i
muzicale de la care nu lipsea niciuna dintre elite.

30. Liviu Macedonescu (Galbenu, 14

decembrie 1876- Br`ila,
?? 1969) a absolvit
Facultatea de }tiin\e
Naturale din Bucure]ti,
dar, pov`\uit de Ion
Luca Caragiale, care l-a
auzit cântând, a p`r`sit
catedra Liceului Real
"Nicolae B`lcescu" ]i a
plecat la Milanos`
studieze canto-ul cu
vestitul Melhiore Vidal..
Revenind acas`, obi]-
nuia s` spun`: "Din trei
cet`\eni italieni, unul este
compozitor, altul cânt`re\, iar al treilea spectator".
55
 A cântat în Italia pe câteva mari scene lirice ]i în
România a debutat, în 1908, ca angajat al "Companiei
Lirice Române de Oper` ]i Operet`", condus` de
Constantin Grigoriu, ]i ca membru al "Asocia\iei
Arti]tilor Lirici", condus` de Alexandru B`rc`nescu.
În acela]i an, la 17 aprilie, a cântat pentru întâia oar` la
Br`ila, cu prilejul concertului dat de Clotilda, so\ia
generalului Ion Averescu, în care Orchestra Comunal`
a fost dirijat` de Leopold Kern.Încheindu-]i activitatea
artistic`, a fost profesor de canto la Academia de Muzic`
din Br`ila, pre]edinte al Societ`\ii Filarmonice "Lyra",
publicist cunoscut, ajutor de primar ]i primar al
Municipiului, senator liberal.
Pentru activitatea politic`, dup` 23 August
1944, a stat în temni\` 16 ani, dup` care, r`mas f`r`
nici un rost, a fost între\inut de doctorul Vanghele
Cutava ]i de câ\iva fo]ti elevi.

31. I. D. Ionescu (?, 19

decembrie 1844- Sinaia, 31 iulie
1889), talent nativ, a înv`\at de
mic s` cânte la pian ]i la vioar`,
dar s-a dedicat teatrului, jucând
în trupele lui Fanny Tardini,
Alexandru Vl`dicescu, Iorgu
Caragiale ]i, ca "elev suplinitor",
la Teatrul Mare, condus de
Costache Dimitriade. Cu Ion
Anestin, Dumitru Carrussy,
Alexandru Gritti, Dumitru Vasilescu, Victoria ]i Maria
56
Hristescu, a jucat la Pite]ti, Câmpulung, Ploie]ti, Buz`u,
Br`ila, Gala\i, C`l`ra]i, Giurgiu ]i Râmnicu Vâlcea.
A excelat în teatrul de revist`, devenind, de]i a
urcat în scen` cu Eufrosina Popescu, Frosa Sarandi,
Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu, }tefan Iulian,
Maria Flechtenmacher ].a., cel mai popular actor al
acestui gen ]i, în acela]i timp, cel mai bogat. Atât de
bogat încât, în regie proprie, a renovat ]i modernizat
teatre ]i, chiar, a ridicat câteva din temelie.

32. Teodora Marinescu (?,???-?,???),socotit`,

al`turi de Matei Millo, Anghel Romanescu ]i I. D.
Ionescu, printre cei mai de seam` cupleti]ti ai no]tri,. s-
a remarcat în roluri din vodeviluri, dar ]i ca interpret`
de roman\e.
33. Ana D`nescu (?,??1852- ?,??1878) a
absolvit Conservatorul din Bucure]ti la clasa de
declama\ie a lui }tefan Vellescu ]i colegi i-au fost, printre
al\ii, Grigore Manolescu, Mihail Mateescu, George
Demetrescu, Victoria Saget ]i Mihail Arceleanu.
A început cariera la Ia]i ]i a continuat-o la
Bucure]ti. Simpatizat` de Ion Luca Caragiale, a fost
actri\a lui preferat`.
Înzestrat` cu voce superb` a f`cut roluri de
neuitat în "Linda de Chamounix", de Gaetano Donizetti,
"Domnul de Chouflery", de Jack Offenbach,
"Voievodul \iganilor", de Jojann Strauss (Fiul).

34. Nora Marinescu (?,??1884- ?,??1960) a

debutat la 5 ani în piesa "A]a merge lumea, drag`
57
copili\`", t`lm`cit` din italian` de mama sa, Eleonora
Ademollo, ]i la 14 ani a ob\inut primul succes în rolul
Bettina, din piesa "Mascota", de Edmond Audran,
partener fiindu-i Nicu Poenaru.
Cu trupa de operet` a lui Alexandru P.
Marinescu a cântat la Br`ila de dou` ori la Teatrul
"Rally": în 1901, în "Pericola", de Jack Offenbach,
"Voievodul \iganilor", de Johann Strauss (Fiul), ]i "D'a]
fi rege", de Adolphe Charles Adam, ]i, în 1903, când,
s-a scris în pres`, "(...) a f`cut o admirabil` crea\iune" ]i
"(...) a ]tiut prin gra\iile ]i vocea sa duioas` s` atrag`
aten\ia tuturor iubitorilor de muzic` din ora]ul nostru".

35. Teodor (Theodor) Popescu (?,???-?,???),

absolvent al Conservatorului din Bucure]ti, în aceea]i
promo\ie cu Gheorghe }teph`nescu ]i Constantin
Dumitrescu, a fost ]i actor dramatic de succes, f`când
roluri de neuitat în "Kean", de Alexandru Dumas,
"Memoriile dracului", de Etienne Arago ]i Paul Ver-
mont, "Vocea sângelui", de Adolphe d'Ennery ]i Jules
Brésil, "Othello", de Wihlliam Shakespeare, "Peticarul
din Paris", de Félix Piat.

36. Nicolae Haralambie Carandino (Br`ila,

19 iulie 1905- Bucure]ti, 16 februarie 1996) a studiat
Dreptul ]i Filozofia la Universitatea din Bucure]ti ]i a
sus\inut doctoratul la Paris.
A fost vicepre]edinte al Uniunii Ziari]tilor
Profesioni]ti, director al Teatrului Na\ional din Bucure]ti
]i director general al Teatrelor ]i Operelor din România.
58
 Pentru convingerile
sale politice de orientare
na\ional-\`r`nist` a fost
condamnat la 6 ani de
temni\` grea, 2 ani de
degradare civic`, i s-a
confiscat averea, a achitat
1000 lei cheltuieli de
judecat`. Liberat, a tr`it cu
domiciliul for\at.
Tip`riturile sale de
referin\` sunt "Via\a de glorie
]i de pasiune a marii cânt`re\e
Darclée"; "De la " Electra "
la "Dama cu camelii", "Autori, piese ]i spectacole",
"Actori de ieri ]i de azi", "Radiografii teatrale", "De la
o zi la alta", "Teatrul a]a cum l-am v`zut", "Nop\i albe
]i zile negre" ]i traducerile din Sofocle, M. Raval, Ioana
Tsatsos, Evanghelos Averoff Tossitza.

37. Margareta
Iamandi-Nuovina (?,??
1866-Paris, ??1940) a primit
instruc\ie ]i educa\ie la
Pensionul "Sacre-Coeur" ]i
a f`cut studii muzicale sub
îndrumarea lui Jules
Massenet ]i a lui Victor
Maurel.
A debutat pe scena
59
Teatrului "De la Monnais", din Bruxelles, în opera
"Esclarmonde", de Jules Massenet, dup` care succesele
au venit unele dup` altele la Paris, Londra, Monte Carlo,
Petersburg, Moscova, Milano, Berlin ]i Bucure]ti, unde
a cântat în "Cavaleria rusticana", de Pietro Mascagni,
"B`rbierul din Sevilla", de Gioachino Rossini,
"Favorita", de Gaetano Donizetti, "Cidul" ]i
"Navareza", de Jules Massenet, ]i "Lohengrin", de Ri-
chard Wagner.

38. Zoe Miclescu ( ?,?? 1856 - ?, 29 noiembrie

1921), descendent` dintr-o familie boiereasc` din
Moldova, atestat` în dou` hrisoave, unul datat 1438 ]i
altul 1864, a fost Doamna de Onoare a M.S. Regina
Elisabeta a României, elev` a lui Franz Liszt ]i
profesoar` de pian la Conservatorul din Ia]i.

39. Édouard (Ed-

ward) de Reszke (?, 22
decembrie 1853 - Borowno,
25 mai 1917) a debutat ca
tenor, dar s-a impus ca bas
cu roluri în operele
compozitorilor Richard
Wagner, Giuseppe Verdi,
Gioacchino Rossini,
Vincenzo Bellini, Gaetano
Donizetti, Amilcare
Ponchielli, Charles Gounod,
Giacomo Meyerbeer,
60
Friedrich von Flotow ]i Wolfgang Amadeus Mozart.
A cucerit publicurile din Italia, Cuba, Mexic,
Statele Unite ale Americii, Fran\a ]i Anglia ]i, la sfâr]itul
carierei, s-a dedicat Catedrei de Canto a Conservatorului
din Londra.

40. Grigore Ventura

(Gala\i, ?? 1840-??? 1909) se
trage dintr-o familie de boieri
moldoveni atestat` în secolul
al XVIII-lea.
Licen\iat în Drept la
Berlin, a profesat avocatura în
Capital`, dar nu pentru mult`
vreme, fiindc` s-a dedicat
jurnalisticii, dramaturgiei,
muzicii ]i politicii.
Cu numele adev`rat ]i cu pseudonimele Arutnev
(anagrama numelui s`u), Dun`reanul ]i Un g`l`\ean, a
colaborat la reviste de limb` francez`, printre care
"L'Orient", devenit` "L'Independence Roumaine", ]i
de limb` român`, printre care "Adev`rul",
"Conservatorul", "Epoca", "Na\iunea", "Timpul",
"Universul", "Revista literar`", "Revista idealist`" ]i
"Românul".
Dramaturgul a scris comedii ("C`s`toriile în
lumea mare", "Copila din flori", "Prejudec`\i" ]i
"C`m`tarul", adaptare dup` Emile Augier) ]i drame
("Curcanii", "Marcela", "Peste Dun`re", "Traian ]i
Antrada").
61
 }tiutor al limbilor francez`, italian` ]i german`,
a tradus piesele " Alexandra", de Richard Voss, "Cinstea
\`r`neasc`", de Giovanni Verga, "Greva", de Ludwig
Fulda, ]i, în colaborare cu actorul Vasile Leonescu,
"Sappho", de Franz Grillparzer
A fost profesor la Conservatorul din Bucure]ti,
unde a predat "Istoria muzicei în Italia, Germania ]i
Fran\a de la începutul cre]tinismului pân` în zilele
noastre", traducere din Franz Brendel", pianist cu
manifest`ri concertistice la Ateneul Român, compozitor
de muzic` patriotic` ("Cântecul gintei latine", "Hora
Grivi\ei"), roman\e ("Doi ochi", "P`s`relele", "Viziune")
valsuri ("Valsul Pele]ului"), canzonete ("Can\oneta
napolitan`") ]i muzic` de scen` ("Fântâna Blanduziei").
Politicianul a fost deputat conservator de Gala\i.

41. Francesco
Tamagno (Torino, 31 au-
gust 1905-?,???), considerat
succesorul tenorului Enico
Tamberlic, a cântat, întâi, la
"Teatrul Regal", din Torino,
al c`rui director era Carlo
Pedrotti, dirijor ]i
compozitor, cu care la Liceul
de Muzic` din Torino a luat
lec\ii de canto ]i pe urm`, în
26 de \`ri, a f`cut roluri
memorabile în 55 de opere,
precum Manrico, în "Trubadurul", Radames, în "Aida",
62
toate de Giuseppe Verdi, Don Alvaro, în "For\a
destinului", "Hernani" ]i "Poliuto", de Gaetano
Donizetti, Arnold, în "Willhelm Tell", de Gioachino
Rossini, Raoul, în "Hugheno\ii", de Giacomo
Meyerbeer, Robert, în "Robert diavolul", de Giacomo
Meyerbeer, Eleazar, în "Evreul", de Joseph Halery,
Samson, în "Samson ]i Dalila", de Camille Saint-Saens,
Alim, în "Regele din Lahore" ]i Ioan Botez`torul, în
"Herodiada", ambele de Jules Massenet.

42. Fernando
de Lucia (Neapole, 11
octombrie 1860-
Neapole, 21 februarie
1925) a practicat stilul
belcanto, dep`]it la acea
vreme, din care pricin`
George Bernard Shaw l-
a numit "tenor artificial",
cu un "forte" strident ]i
sub\ire, cu mezzavoce
"monoton`, inexpresiv`
]i artificial`".
Marile sale succese au fost, la Milano, în premiera
mondial` a operei "Silvano", de Pietro Mascagni, ]i, la
New York, în rolurile Canio, din "Paia\e", de Ruggero
(Ruggiero) Leoncavallo, Don Ottavio, din "Don
Giovanni", de Wolfgang Amadeus Mozart, ]i Ducele
de Mantua, din "Rigoletto", de Giuseppe Verdi.

63
 43. Mattia
Battistini (Roma, 27
februarie 1850- Rieti, 7
noiembrie, 1928) a
studiat canto-ul, la
Universitatea "Santa
Cecilia", cu Veneslao
Persichim, Luigi
Mancinelli ]i Augusto
Rotoli.
Considerat
"unic", de Cezare
Fracassini, ]i "arbitrul
elegan\ei în scen`", de Rita Monaldi, amândoi critici
aspri ai spectacolului liric, a f`cut 26 de stagiuni în care
a cântat în mai mult de 82 de opere, a]a c` nu mir` pe
nimeni bogata discografie pe care a l`sat-o.

44. Maria Malibran, pe numele adev`rat

Maria Felicitas Sitches
Garcia (?,???- ?,???),
mezzosopran` cu voce
extraordinar` ca întindere,
for\a ]i flexibilitate, a
ap`rut prima dat`, la
Neapole, în rolul unui
copil în opera "Agnese",
de Ferdinando Paer, aflat`
în repertoriul companiei
tat`lui ei, compozitor ]i
64
tenor aflat în gra\iile lui Gioachino Rossini, mai cu
seam` dup` ce a f`cut crea\ie în rolul contelui Almaviva,
din "B`rbierul din Sevilla".
Voce "vibrant`, plin` de str`lucire ]i vigoare,
de seduc\ie, tandre\e ]i pasiune, de for\`, gra\ie ]i
cochet`rie", cum a fost apreciat` de pres`, a cântat în
operele lui Gioachino Rossini, Vincenzo Bellini,
Gaetano Donizetti, Frederic Chopin, Franz Liszt ]i Felix
Mendelssohn, ultimul scriind special pentru ea ]i
Charles Beriot o arie acompaniat` de vioar` solo.

45. Nellie Mitchell (Melbourne, ?? 1861 - Rich-

mond, ?? 1931), cu numele de scen` Melba, avea 6
ani când a cântat la pian în
public ]i, ca solist`, a intrat
în legend` interpretând rolul
Violetei din "Traviata",
Gildei, din "Rigoletto",
rolul Aidei din "Aida",
Desdemonei, din "Othello",
toate de Giuseppe Verdi,
Luciei, din "Lucia di
Lammermoor", Nedeei, din
"Paia\e", ambele de
Gaetano Donizetti, Margue-
ritei, din "Faust", Julietei,
din "Romeo ]i Julietta", amândou` de Charles Gounod,
Margueritei de Valois, din "Hugheno\i", de Giacomo
Meyerbeer, Elamei, din "Esmeralda", de Louise Bertin,
Luisei, din "Rontzau", de Pietro Mascagni.
65
 A fost distins` cu Ordinul Imperiului Britanic
]i, în memoria ei, Conservatorul din Melbourne se
nume]te "Conservatorul de Muzic` Memoria Melba",
"Music Hall" de la Universit`\ii din aceea]i metropol`
se nume]te "Melba Hall", o suburbie din Canberra îi
poart` numele, pe moneda de 100 de dolari australieni
este b`tut chipul ei, care apare ]i pe o marc` po]tal`, la
prim`ria din Sidney se afl` un relief de marmur`
inscrip\ionat "Remember Melba", buc`tarul francez
Auguste Escoffier a preg`tit desertul "Peach Melba",
piureul de zmeur` ]i coacaze ro]ii"Melba sos" ]i
mâncarea din pui, ciuperci, trufe umplute cu ro]ii în
sos velouté "Melba", iar regizorul Lewis Milestone i-a
închinat un film al c`rui titlu este numele s`u.

46. Marcella Sembrich (Polonia,

Wisniewczyk, 15
februarie 1858- ?? 11
ianuarie 1935) a studiat
vioara cu tat`l s`u, cu
Sigismund Bruckmann ]i
Joseph Hellmesberge,
pianul cu tat`l s`u ]i cu
Julius Epstein, ]i canto-ul
cu Viktor Rokitansky,
Giovanni Battista
Lamperti, Marie Seebach
]i Lewey Richard.
A debutat la
Atena, în rolul Elvira, din
66
"Puritanii", de Vincenzo Bellini, ]i a avut contracte cu
câteva str`lucite scene lirice, între care "Opera" din
Dresda, "Convet Garden", din Londra, ]i "Metropoli-
tan Opera", din New York.
A fost atât de iubit` de public, încât a fost pictat`
de Adolfo Müller-Ury ]i Alice Ruggles Sohier.

47. Francesco
Marconi (?,?? 1853 sau
1855-?, 5 februarie 1916)
a fost elevul profesorilor
Ottavio Bartolini,
Venceslao Persichini, An-
tonio Magini-Coletti ]i
Mattia Battistini.
Tenorul a debutat
la "Teatrul Real", din
Madrid, în "Faust", de
Charles Gounod, ]i
succesul a fost deplin, de vreme ce imediat au urmat
propunerile de angajamente care l-au f`cut celebru în
operele "Lucrezia Borgia" , "Lucia di Lammermoor"
]i "La Favorita", toate de Gaetano Donizetti, "Puritani"
(de Vincenzo Bellini ), "Bal mascat" , "Rigoletto" ,
"La Traviata" ]i "Aida", toate de Giuseppe Verdi, "La
Gioconda", de Amilcare Ponchielli, "Mefistofele", de
Arrigo Boito, "Ruy Blas", de Filippo Marchetti,
"L'Africaine" ]i "Hugheno\ii", de Giacomo Meyerbeer,
]i "Lohengrin", de Richard Wagner.

67
 48. Antonio Cotogni
(Roma, 1 august 1831-
Roma, 15 octombrie 1918),
interpret str`lucit al operelor
lui Vicenzo Bellini ]i Gaetano
Donizetti, a studiat canto cu
Paolo Faldi, Gaetano
Capocci, Giovanni Aldega ]i
Domenico Fontemaggi.
Primul succes l-a avut
când, la "Biserica Nuova", din
ora]ul natal, a cântat într-un
oratoriu ]i s-a f`cut cunoscut ca bariton verdian ]i
fondator al }colii Romane de Canto, unde i-au fost
elevi Beniamino Gigli, Giacomo Lauri-Volpi, Mario
Basiola, Benvenuto Franci, Mariano Stabile, Jean de
Reszke ]i Mattia Battistini.

49. Josephina
Huguet (Barcelona, ??
1871- Barcelona, ?? 1950)
a debutat în rolul Mihaela,
din opera "Carmen", la
Teatrul "Gran del Liceo",
din Barcelona, a fost lansat`
la "Scala", în opera
"Lakmé", de Leo Delibes,
unde, la cererea publicului,
a repetat toate ariile, în mod
deosebit, "Aria clopo\eilor".
68
 A devenit cunoscut` dup` ce a cântat la
Academia de Muzic` din New York, prilej cu care a
imprimat pe discuri arii celebre.
Soprana a sus\inut recitaluri ]i concerte cu arii
din opere, duete, cvarte ]i cvintete, orchestr` ]i orchestr`
cu cor, al`turi de sopranele Emma Zaccaria ]i Clara
Joanna, de mezzosoprana Ines Salvador, de tenorii
Giuseppe Rossi, Carmello Lanzirotti, Gaetano Pini-
Corsi, Augusto Barbaini ]i Aristodemo Giorgini, de
baritonii Renzo Minolfi, Francesco Cigada, Ernesto
Badini ]i Antonio Pini Corsi ]i de ba]ii Giuseppe Torres
de Luna ]i Aristodemo Sillich.

50. Emilio De Marchi

(Voghera, 6 ianuarie 1861 -
Milano 20 martie 1917 ), tenor
ale c`rui calit`\i vocale au fost
descoperite în timpul serviciului
militar, a debutat la Milano, la
"Teatro Dal Verme", în "Traviata",
de Giuseppe Verdi, dup` aceea a
cântat la "Scala", în opera
"Maie]trii cânt`re\i din
Nürenberg", de Richard Wagner,
a ajuns celebru creând rolul
Cavaradosi, din opera "Tosca", de Giaccomo Puccini,
]i-a des`vâr]it cariera în Statele Unite ale Americii, pe
scene din New York New Orleans, Los Angeles, San
Francisco, Kansas City, Philadelphia, Boston, Chicago,
Pittsburgh, ]i a pus punct activit`\ii scenice la "Scala",
69
în rolurile Max, din "Freischütz", de Carl Maria von
Webe, ]i Licinius, din "Vestala", de Gaspare Spontini.
Intrat în galeria marilor arti]ti lirici, a fost invitat
s` cânte la la Spectacolul de Gal` organizat în onoarea
Alte\ei Sale Regale prin\ul Henric al Prusiei.

51. Angelo Massini

(Landul Sum, 28 noiembrie
1844 - Forlì, 28 septembrie
1926), "tenor angelic",
potrivit presei din Paris,
Londra ]i Viena, ]i glas
"divin", dup` Giuseppe
Verdi, a fost ini\iat în arta
cântului de Gilda Minguzzi,
a debutat în "Norma", de
Vincenzo Bellini, a triumfat
în "Requiem"-ul, scris de Giuseppe Verdi în memoria
scriitorului Alessandro Manzoni, ]i în alte 107 roluri.
În ora]ul natal a fondat "High School Musi-
cal".

52. Mauricio (Moisés) Bensaúde (Ponta

Delgada, 13 februarie 1863- Lisabona, 22 decembrie
1912) a studiat, în Portugalia, Medicina ]i, tot aici, cu
Francisco Alves Flush, ]i, în Italia, cu Pozzo Rossi
Arcangelo, Muzica..
A avut 46 de roluri de bariton al`turi de Enrico
Caruso, Hariclea Darclée, Pandolfini Francesco,
Adelina Patti, Francesco Tamagno ]i Nellie Melba.
70
 A fost decorat de Regele Victor Emmanuel al
III-lea al Italiei ]i de Regele Carlos I al Portugaliei.

53. Eugenio Giraldoni (Marsilia, 20 mai 1871

- Helsinki, 23 iunie 1924 ), fiul
lui Leone Giraldoni, bariton,
]i al Carolinei Ferni, sopran`
]i violonist`, a studiat canto cu
mama sa ]i a debutat în anul
1891, la Barcelona, în rolul
Escamillo, din "Carmen", de
Georges Bizet.
Pe scene din Fran\a,
Statele Unite ale Americii,
Rusia, Polonia, Finlanda a fost
Don Carlos, din "Don Carlos",
Amonasro, din "Aida", ambele de Giuseppe Verdi,
Telramund, din "Lohengrin", de Richard Wagner, Ham-
let, din "Hamlet", de Ambroise Thomas, Mephisto, din
"Faust", de Charles Gounod, Oneghin, din "Evgheni
Oneghin", de Piotr Ilici Ceaikovski, îns` rolurile
preferate au fost din "Paia\e", de Ruggiero Leoncavallo,
"Andrea Chenier", de Umberto Giordano, "Cristofor
Columb", de Franchetti Alberto.
Cu Darclée, a cântat la premiera mondial` a
operei "Tosca", în rolul Scarpia

54. Ion Hartulary - Darclée (Paris, 7 iulie

1886- ???, 1969), fiul Haricleei Hartulary Darclée ]i al
lui Iorgu Hartulary, a f`cut studii muzicale, la Paris, cu
71
 Xavier Leroux, Emile
Pessard, André Gédalge ]i
Charles Maria Widor ]i, la
Milano, cu Amedeo de
Sabata ]i Victor de
Sabata.
Compozitor, a
compus muzic` de teatru
("Jaretiera", "Capriciu an-
tic", "Amorul mascat",
"Anonima Potin" sau,
dup` revizuire, "Amazoa-
na", "La Signorina Sans
Façon", "Miracolul cameliilor", "Marjery", "Zing-Zag,
"Operetta" ]i "Atlantic City"); muzic` vocal-simfonic`
("Od` patriei mele" ]i "Visul lui B`lcescu"); muzic`
simfonic` ("Revé", "Vârful cu dor", "Intermezzo pentru
orchestr`", "În lunca Siretului", "Idil` pentru orchestr`",
"Preludiu-elegie", "Uvertur` în stil clasic pe trei teme
moldovene]ti", "Preludiu simfonic", "Picturi de
Grigorescu", "Vals clasic" ]i "Mar] solemn"; muzic`
coral` ("Mar]ul României libere", "Imnul muncii",
"|ara mea", "Salutul prim`verii", "Cântec de lupt`
pentru pace", "Cântec pioneresc de excursie", "Cântec
tineresc", "Sportivii p`cii", "Cântec nou" ]i "Coruri");
muzic` u]oar` ("La Furlana delle campane", "À coeur
perdu", "Serenade", "Flori de Habana", "Vals panachee"
]i "De va reveni") ]i cântece ("Cântec de leag`n" ]i
"Cântec nou pentru \ar` nou`").

72
 A fost dirijor în Italia, Fran\a, Elve\ia ]i, în
România, al Orchestrei Simfonice RTV ]i al Orchestrei
Radio Bucure]ti.
Împreun` cu muzicologul George Sbârcea a
tip`rit, în limbile român`, german`, rus` ]i maghiar`,
cartea "Darclee", pentru care au primit Premiul "Ciprian
Porumbescu".
55. Giovanni Zenatello (Verona, în 2 februarie
1876- New York, 2 noiembrie1949) a început ca
bariton, dar, nemul\umit, s-a consacrat ca tenor dra-
matic, registru în care a excelat de 300 de ori în
"Othello", de Giuseppe Verdi.
A fost director la "Metropolitan", a descoperit-
o pe soprana de coloratur` Lily Pons ]i a sprijinit-o pe
Maria Callas.

56. Sarah Bernhardt (Paris, 23 octombrie

1844 - Paris, 26 martie
1923), cu numele de
botez Henriette-Rosine, a
f`cut teatru la Comedia
Francez`, la "Odeon" ]i
în propria companie.
La Br`ila, invitat`
de Cecilia }tef`nescu-
Goang`, care a cunoscut-
o în vremea ]ederii la
Paris, rivala Gabriellei
Réjane a jucat, la 18
noiembrie 1888, în rolul
73
 Marguerite Gautier, din "Dama cu camelii", de
Alexandre Dumas (Fiul).

57. Gabrielle
Réjane ((Paris, 5
iunie 1856 - Paris, 14
iunie 1920), în actul
de stare civil`
Gabrielle Charlotte-
Reju, a fost eleva
vestitului Philoctès
Régnier, profesor la
Conservatorul Na\io-
nal de Art` Dramatic`
din Paris.
A debutat, în 1875, în rolul Adriana, din "Ma
camarade", de Henri Meilhac, ]i a devenit cunoscut`
publicului larg în roluri din "Madame Sans- Gêne", de
Victorien Sardou ]i Émile Moreau, "Lysistrata", de
Aristofan, "Germinie Lacerteux", de Edmond de
Goncourt, "Ma Cous, de Louis Verneuil…?

74