SISTEM DE GENERATORI. BAZĂ A UNUI SPAŢIU VECTORIAL. REPER.

COORDONATELE UNUI VECTOR ÎNTR-UN REPER

1. Să se arate că mulţimea de vectori G ={g1, g2, g3, g4}, unde g1 = (1,3,-2)t, g2 = (-1,1,1)t, g3 = (-2,2,-1)t, g4 = (1,0,1)t,
formează un sistem de generatori ai spaţiului liniar (R3, R).
2. Să se arate că mulţimea de vectori B formează un reper al spaţiului vectorial indicat şi să se afle coordonatele vectorului v în reperul B:
a) B = {v1 = (3,-1,2)t, v2 = (-2,1,1)t, v3 = (-4,2,-1)t }; (V, K) = (R3, R); v = (-1,2,5)t;
b) B = {f1 =1, f2 = X + 1, f3 = (X + 1)2,…, fn +1 = (X + 1)n}, (V, K) = (Rn[X], R); f = a0 + a1X+ a2X2 +…+ anXn
c)   2 1 1 2  1 1  1 1 , 1 1
B   A1   1 1  , A2   1 1   , A3    2 1  , A4  1 2  V , K   M 2 ( R), R ; v  1 1.
          
t
R: a) vB = (3,1,2)t; b)  f " (1) f ( n ) (1)  ; c) v  1/ 5,1/ 5,1/ 5,1/ 5t
v B   f (1), f ' (1), , ...,  B

 2 n! 
2. În spaţiul liniar (R , R) se dau vectorii:
3
1   1   1  0  0 Să se determine care
         
v1   2  , v 2   3  , v 3   2  , v 4   5  , v 5   0  , v 6  v1  2v 2  3v 3
 2  5  1    2  0
         
din următoarele mulţimi formează un sistem de generatori ai spaţiului vectorial (R3, R): a) {v1, v2, v3}; b) {v1, v3, v4}; c) {v2, v3}; d) {v1, v2, v3,
v4}; e) {v2, v3, v6}; f) {v3, v4, v5}. Din fiecare sistem de generatori să se extragă toate bazele şi toate reperele posibile ale spaţiului vectorial
(R3, R). Să se verifice dacă scrierea unui vector din R3 ca o combinaţie liniară a vectorilor ce formează sistemul de generatori este unică.
R: a), d).

4. Fie F ={f1, f2, f3} bază a unui spaţiu liniar (V, R) de dimensiune trei şi sistemul de vectori G ={g1, g2, g3} V
Ştiind că g1 = -2f1 - f2 + f3, g2 = - f1 + f2 + 2f3, g3 = f1 + f3, se cere:
a) să se arate că G = {g1, g2, g3} formează un reper al spaţiului liniar (V, R);
b) să se determine coordonatele vectorului x = 3f1 - 2f2 + 4f3 în reperul F.
c) să se determine coordonatele vectorului y = 5g1 – 3g2 + 2g3 în reperul F;
d) să se determine coordonatele vectorului z = f1 - 3f2 + 2f3 în reperul G.
R: b) xF = (3,-2,4)t c) yF = (-5,-8,1)t d) zG = (5/3, -4/3, 3)t.

5. Fie vectorii v1 = (-1, m)t , v2 = (2m + 1, -3)t , v = (m + 4, 2)t din spaţiul liniar (R2, R), m  R. Se ştie că {v1, v2} este reper al spaţiului
liniar (R2, R), iar coordonatele vectorului v în acest reper sunt 4 şi 2. Să se determine parametrul m.
R: m = 2.
6. Să se arate că mulţimea de vectori A = {a1, a2, a3, a4}, unde a1 = (-2,0,3)t, a2 = (5,1,-1)t, a3 = (-3,1,-2)t, a4 = (1,6,3)t formează un
sistem de generatori ai spaţiului liniar (R3, R).
7. Stabiliţi care din sistemele următoare de vectori formează un reper al spaţiului liniar indicat
a) v1 = (3,1,2)t, v2 = (3,2,1)t, v3 = (4,3,1)t, în (R3, R);
b) v1 = (1,2,3,4)t, v2 = (2,3,4,1)t, v3 = (1,0,-1, 2), v4 = (1,2,0,-1)t, în (R4, R);
c) v1 = -1 + 4i, v2 = 3 + 2i în (C, R);
d) v1 = X 2 + 3X – 3, v2 = 4X 2 + X + 2, v3 = 2X2 - 5X + 8, în (R2[X], R);
e) 1 2   2 3 3 4   4 1  în (M2(R), R).
A1    , A2    , A3    , A4   
3 4  4 1  1 2  2 3
R: a), b), c), e).

8. Să se arate că mulţimea de vectori B formează un reper al spaţiului liniar indicat şi să se afle coordonatele vectorului v în reperul B:
 
a) B  {v1  2,  1, 5t , v2   3,1,1t , v3   1,1, 6t }; V , K   R 3 , R ; v  5,  4, 4t ;

b) B  { f1  1, f 2   X  2, f 3   X  2 ,..., f n1   X  2 }; V , K   Rn [ X ], R ; f  a0  a1 X  a2 X 2  ...  an X n ;

2 n

c)   1 - 1  4 8 1 1  4 - 8  , 11 1
B   A1    , A2    , A3    , A4    V , K   M 2 ( R), R ; v   
   1 1 2 1 1 1  2 1  1 11

9. Fie F ={f1, f2, f3} un reper al spaţiului liniar (R3, R) şi fie G ={g1, g2, g3}, g1 = f1 + 3f2 - 2f3, g2 = 2f1 + 6f2 - 5f3, g3 = 2f1 + f2 + f3.
a) Să se arate că G este un reper al spaţiului liniar (R3, R).
b) Să se determine coordonatele vectorului x = 5f1 + 10 f2 - 6 f3 în reperul G.
10. Să se afle parametrul real m astfel încât mulţimea de vectori B să formeze un reper al spaţiului liniar indicat:
a) B = {v1 = (2, m, 1)t, v2 = (-1,1, m)t, v3 = (1,2,2)t }, (R3, R);
b) B = {f1 = 1 - X, f2 = m + X2}, (R2[X], R);
c) B = {z1 = m - 2i, z2 = - 1 + mi}, (C, R).
11. Fie sistemul de vectori din spaţiul liniar (R3, R): B  {v1  3,1,  2t , v2   4, 2,1t , v3   1,1, 2t } .
a) Să se arate că B formează un reper al spaţiului liniar (R3, R).
b) Să se determine vectorul v  R3, ştiind că v B   2, 5, 6t .

12. În spaţiul vectorial (R3, R) se consideră vectorii: v1  (3, 1,  1) t , v2  (2, 0,1) t , v3  (1,  1, 3) t , v4  (0, 3, 0) t , v5  (2, 3,1) t
 Determinaţi k  1, 5 astfel încât sistemul de vectori: a) v , v , v  să formeze un reper al spaţiului vectorial (R3, R); b) v , v , v  să fie
1 2 k 2 4 k
sistem de generatori ai spaţiului vectorial (R3, R).
R: a) k  {4,5}; b) k  {1,3}.
13. Fie B1 ={a1, a2, a3} o bază a unui spaţiu liniar (V, R) de dimensiune trei şi sistemul de vectori B2 ={b1, b2, b3} V. Ştiind că
b1 = a1 - a2 + 3a3, b2 = - 3a1 – 4a2 + a3, b3 = 2a1 + 3a2+ 3a3, se cere:
a) să se arate că B2 este un reper al spaţiului vectorial (V, R);
b) să se determine coordonatele vectorului x = 2a1 - a2 + 4a3 în reperul B1.
c) să se determine coordonatele vectorului y = - 2a1 + 5a2 - 2a3 în reperul B2;
d) să se determine coordonatele vectorului z = 4b1 - b2 – 2b3 în reperul B1.
R: b) x  2,  1, 4t ; c) y   3,1, 2t ; d) z  3,  6, 5t .
B1 B2 B2

14. Să se arate că mulţimea de vectori G = {g1 = (1,1,0)t, g2 = (0,1,0)t, g3 = (-1,1,0)t, g4 = (0,1,1)t} din spaţiul liniar (R3, R) este un
sistem de generatori ai spaţiului liniar (R3, R) şi că scrierea vectorului v = (1,0,0)t ca o combinaţie liniară a vectorilor din G nu este unică.

15. Să se arate că sistemul de vectori B ={a1, a2, a3} din spaţiul liniar (R3, R) formează un reper al acestui spaţiu şi să se determine
coordonatele vectorului x în acest reper:
a) a   1,3,5t , a  1,4,1t , a   1,2,10t ; x   2,4,21t ; b) a   3,1,1t , a  1,3,1t , a  1,1,3t ; x  2,1,1t .
1 2 3 1 2 3

16. Să se arate că sistemul de vectori B formează un reper al spaţiului liniar (V, K) şi să se determine coordonatele vectorului x în acest
reper în fiecare din cazurile următoare:
a) (V, K) = (R2, R); B = {v1 = (1,2)t, v2 = (-1,0)t }; x = (5,3)t;
b) (V, K) = (R3[X], R); B = {f1 =1, f2 = X + 1, f3 = X3 - X, f4 = 2X2 - 1}, x = 1 - X2
c) V , K   M ( R), R  ,  1 1  0 0 0 1   1 0  ,  1 3;
3 B   A1    , A2    , A3    , A4    x   
 0 0  1 1  1 0  0 0   1 2 
d) (V, K) = (R3, R), B = {v1 = (1,2,-1)t, v2 = (-1,0,1)t, v3 = (2,0,1)t}, x = (2,2,1)t.
e) V , K   C, R  , B  z1  1  i, z 2  4  3i, x  2  5i

17. Se dau vectorii din spatiul liniar (R3, R):

 2 1   3  0  0  , v6  3v1  2v2  v3. Care din următoarele mulţimi formează un sistem de
         
v1  1 , v2   2 , v3   2 , v4   3 , v5   0 
 4 1    1   6  0
         
generatori ai spaţiului liniar (R3, R): a) {v1, v2, v3}; b) {v1, v3, v4}; c) {v2, v3}; d) {v1, v2, v3, v4}; e) {v2, v3, v6}; f) {v3, v4, v5}.
Din fiecare sistem de generatori să se extragă toate bazele şi toate reperele posibile ale spaţiului liniar (R3, R).
Să se verifice dacă scrierea unui vector din R3 ca o combinaţie liniară a vectorilor ce formează sistemul de generatori este unică.
18. Fie vectorii 3   4  3
din spaţiul liniar (R4, R). Să se completeze acest sistem de vectori până la o bază.
     
1   3  2
v1   , v2   , v3  
2 1   1
     
1    2  0
     
19. Fie B = {v1, v2} o bază a spaţiul liniar (R2, R), unde v1= (1,2)t şi v2= (-1,1)t. Să se determine vectorul v  R2, ştiind că vB = (4,3)t.
20. Fie vectorii v1  (a, 2) t , v 2  (3, 4a  1) t , v  (2, a) t din spaţiul liniar (R2, R), a  R. Se ştie că v1 , v2  este bază a spaţiul liniar
(R , R), iar coordonatele vectorului v în această bază sunt egale cu -7 şi 3. Să se determine valoarea parametrului a.
2

21. Fie B = {v1, v2 = (2, 4)t} o bază a spaţiul liniar (R2, R) şi fie vectorul v = (-1, 1)t. Să se gasească vectorul v1, ştiind că vB = (1, 2)t.
22. Fie vectorii v1  (m, m  1) t , v2  (3, 2) t , u1  (5, 7) t , u 2  (3, 4) t , m  R din spaţiul liniar (R2, R). Se ştie că un vector x are
coordonatele 1 şi - m în baza B1 ={v1, v2}, respectiv m 2  2m  1 şi m 2  14m  11 în baza B2 ={u1, u2}. Să se determine m.
23. Fie vectorii din spaţiul liniar (R3, R):  1 1   2  0  0  3
           
v1   2 , v2   - 2 , v3   4 , v4   3 , v5   0 , v6   0 
  3  2   7   6  0  2
           
Să se precizeze care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate şi să se justifice răspunsul:
a) {v1, v2, v3} formează o bază a spaţiului liniar (R3, R);
b) nu există nici o bază a spaţiului liniar (R3, R) care să conţină vectorul v5;
c) {v1, v3, v4} nu este bază a spaţiului liniar (R3, R);
d) {v1, v2, v4, v6} este bază a spaţiului liniar (R3, R).
 x y  
24. Să se arate că mulţimea
A    ; x, y  C  (unde x reprezintă conjugatul numărului complex x), împreună cu operaţiile de
 
 y x  
adunare a matricelor şi de înmulţire a acestora cu scalari reali formează un spaţiu vectorial peste R şi să se afle dimensiunea acestuia.
25. Să se arate că următoarele mulţimi sunt subspaţii vectoriale ale spaţiilor vectoriale indicate şi să se afle dimensiunile acestora:
  
a) Rn [ X ]  R[ X ] ; b) 0, a  b, b  2a t a, b  R  R 3 ; c) 2aX 3  b a, b  R  R[ X ] ; 

d) x , x , x t x  R, i  1,3, x  3x , x  x  x  R ; e) x , x ,..., x n  xi  R, i  1, n, , x1  x2  xn  R 
3 t n
1 2 3 i 1 2 1 2 3 1 2