TEORIA

INTELIGENŢELOR
MULTIPLE-INSTRUMENT
DIDACTIC
          Pentru valorificarea şi dezvoltarea fiecărui individ în parte, trebuie să ţinem seama de
particularităţile lui şi de modul de manifestare al fiecaruia. Aşadar, e necesară o nouă abordare a
teoriei instruirii, instruire care trebuie să răspundă necesităţilor curriculumului, dar şi nevoilor
elevilor, instruire care trebuie să fie răspunsul educatorului în planul predării-învăţării-evaluării,
deci o instruire diferenţiată.
            Educatorii pot diferenţia conţinuturile, adică ceea ce elevii ar trebui să ştie, să înţeleagă,
să fie în stare să facă, drept rezultat al învăţării. Totodată, se pot diferenţia procesele, adică acele
activităţi destinate să ajute elevii să înţeleagă. Modalităţile în care elevul demonstrează ceea ce a
ajuns să cunoască şi să fie capabil să facă, pot îmbrăca, de asemenea, forme diferite.
 
            Instruirea diferenţiată se aplică în acord cu disponibilităţile elevilor, cu interesele lor şi cu
profilul lor de învăţare, printr-o gamă de strategii manageriale şi educaţionale, cum ar fi:
         instruirea în grup mic;
         studiul asociat;
         studiul individual;
         succesiune de lecţii
Instruirea diferenţiată are la bază teoriile cognitiv-contextuale ale inteligenţei. Aceste
teorii tratează modul în care procesele cognitive operează în diferite contexte.
Reprezentanţii cei mai de seamă ai teoriilor cognitive-contextuale sunt Howard Gardner şi
R. Sternberg.
În activitatea didactică suntem tentaţi să apreciem că este “deştept” cel care are un punctaj
mare la testele de inteligenţă. Despre aceştia spunem că sunt “născuţi inteligenţi”. În funcţie de
acest aspect, ne putem aştepta la următoarele situaţii: dacă un copil este inteligent, va avea
rezultate bune, dacă un elev are inteligenţă medie, rezultatele pot fi satisfăcătoare, dacă are
inteligenţa scăzută, speranţele sunt slabe. Tendinţa generală este de a-i considera “inteligenţi” pe
cei care sunt buni la matematică sau la limba română si “talentaţi”, pe cei cu alte înclinaţii.
 Gardner a fost preocupat de aceste diferenţe pentru că “a contribui la dezvoltarea
societăţii înseamnă mai mult decât a fi bun la matematică”. În acest sens, propune o nouă viziune
asupra inteligenţei: “Teoria inteligenţelor multiple”.
Teoria lui Gardner  privind inteligenţele multiple porneşte de la ideea existenţei unor
inteligenţe definite şi autonome, ce conduc la modalităţi diverse de cunoaştere, înţelegere şi
învăţare. El consideră că inteligenţa nu este o însuşire pusă în lumină prin forţe standard, ci
capacitatea de a rezolva probleme şi a realiza produse în situaţii concrete de viaţă. Astfel,
capacitatea cognitivă a omului este descrisă printr-un set de abilităţi, talente, deprinderi mentale,
pe care Gardner le numeşte ”inteligenţe”. Toţi indivizii normali posedă fiecare din aceste
inteligenţe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferenţiază este gradul de dezvoltare şi natura unică
a combinării lor.
Teoria lui Gardner justifică anume că nu putem învăţa în acelaşi mod, că avem stiluri şi
atitudini de învăţare diferite şi, ca urmare, avem nevoie de un tratament diferit, individualizat, pe
parcursul procesului de instruire şi formare.
Howard Gardner identifică 8 tipuri de inteligenţă: verbală / lingivstică; matematică /
logică; ritmică / muzicală; corporală / kinestezică; interpersonală; intrapersonală; naturistă.
El a identificat şi un al nouălea tip de inteligenţă, cea “existenţială”, dar datorită faptului
că nu a reuşit să determine care zonă de pe scoarţa cerebrală este responsabilă de activitatea
acestui tip de inteligenţă, ea nu este recunoscută.
1.      Inteligenţa verbalǎ / lingvisticǎ
A gândi în cuvinte; a comunica verbal; a folosi limba pentru a exprima şi înţelege
realităţile complexe ale existenţei, ale vieţii în familie şi societate; a medita asupra mesajelor
proprii sau primite.
2.      Inteligenţa matematicǎ / logică
A gândi în spiritul determinării cauză-efect; a înţelege raporturile dintre acţiuni, obiecte şi
idei; a gândi conceptual; a reacţiona; a pătrunde esenţele; a analiza; a sintetiza; a clasifica; a
cuantifica; a abstractiza.
3.      Inteligenţa vizuală / spaţială
A gândi în imagini; a percepe cu acurateţe si acuitate (agerime) lumea vizuală; a sesiza
cele trei dimensiuni; a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei; a înţelege
realităţile din spaţiu.
4.      Inteligenţa ritmică / muzicală
A gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime; a fi sensibil la ton, intensitatea, înălţimea şi
timbrul sunetelor, la comunicarea non-verbală, la sunetele şi zgomotele din mediul înconjurător.
5.      Inteligenţa corporală / kinestezică
 A gândi în mişcări; a folosi corpul în moduri abile şi complicate, periculoase chiar; a avea
simţul coordonării în mişcări ale întregului corp şi ale mâinilor în manipularea obiectelor; a crea
produse folosind corpul sau diferite părţi ale corpului.
6.      Inteligenţa interpersonală
A gândi despre alte personae şi a le înţelege; a şti să le abordezi şi cum să lucrezi cu ele; a
avea capacităţi simpatetice şi empatetice; a diferenţia între oameni; a fi sensibil la motivele,
intenţiile şi stările acestora; a reacţiona adecvat la semnalele celor din jur.
7.      Inteligenţa intrapersonală
A gândi şi forma un model despre sine; a te înţelege pe tine şi a opera cu acest model în
viaţă; a te autocunoaşte; a te situa şi analiza în raport cu ceilalţi; a fi conştient de propriile-ţi
puncte tari şi slabe; a programa eficient atingerea obiectivelor personale; a-ţi monitoriza şi
controla propriile gânduri, sentimente şi atitudini; a lua decizii pe baza autocunoaşterii; a întelege
că viaţa este o continuă experienţă de autocunoaştere pentru autodevenire.
8.      Inteligenţa naturistă
A înţelege lumea naturală; a recunoaşte şi a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice; a
interacţiona cu mediul natural descoperind schemele funcţionale legate de viaţă şi de forţele
naturii; a concepe creaţia ca un sistem de tipare şi comportamente.
            La naştere, copilul posedă aproape în egală măsură, cele 8 tipuri de inteligenţă, însă la
şcoală vin cu grade diferite de dezvoltare a acestora, determinate de experienţele socio-culturale
cu care s-au confruntat.
Cum identificăm laturile forte ale elevilor?
Gardner ne sugerează două modalităţi:
         vizită la muzee sau activităţi într-un mediu bogat în experienţe, loc de joacă cu
multe jucării, multe tipuri de joacă;
         administrarea unor chestionare.
MODEL DE CHESTIONAR PENTRU IDENTIFICAREA TIPURILOR DE
INTELIGENŢE LA  ELEVII DIN CLASELE I-IV
 “Cartea inteligenţelor multiple”, autori : Mariana Dragu, Ion Dumitru – Editura Gimnasium
 
 
 
 
Prof. Pricope Florina, C.Ş.E.I.,,[Link]”
            Datele oferite de chestionar sunt importante pentru abordarea individualizată a procesului
educaţional, pentru proiectarea şi realizarea adecvată a obiectivelor şi conţinuturilor acestuia, a
cărui finalitate este aceea că, în şcoală, elevii dobândesc cunoştinţe şi învaţă cum să înveţe,
pentru a deveni capabili sa rezolve problemele cu care se vor confrunta în viaţă şi în profesie,
pregătiţi să acţioneze, să se manifeste ca personalităţi creative, constructive, puternic motivate şi
cu abilităţi proprii autonomiei axiologice, să aprecieze, să producă judecăţi de valoare, în mod
independent.
            Pe baza descoperirilor făcute de Gardner a celor 8 inteligenţe, s-a întocmit următorul
tablou sinoptic:
Inteligenţa        Îi plac / Îi place Are / e bun la / se pricepe              Învaţă
să…
Lingvistică -          cuvintele -          sensibilitate -          spunând
-          discuţiile -          compunere -          auzind
-          dezbaterile -          limbaj -          urmărind
instrucţiuni
-          să citească -          exprimare verbală
-          făcând
-          să vorbească -          exprimă sensuri asociaţii de
-          să scrie cuvinte

-          să asculte
-          să povestească
Logică / -          numerele -          gândirea abstractă -          făcând
matematică conexiuni
-          formulele -          concepte
matematice -          folosind
-          structurile gândirea critic
-          raţionamente
-          tehnologia -          metodic,
-          logică organizându-şi
-          rezolvare de munca
probleme
Vizuală / -          culorile -          imaginaţie -          folosind
spaţială “ochiul” minţii
-          imaginile -          orientare în spaţiu
-          din imagini
-          să deseneze -          observarea
detaliilor vizuale -          văzând
-          să coloreze
-          să facă hărţi / -          observând
-          să modeleze scheme
-          din
-          să construiască -          să creeze modele reprezentări
 -          sa proiecteze grafice
-          vizualizând
Ritmică / -          sunetele -          producă sunete -          cu ajutorul
muzicală muzicii
-          vocile -          reacţioneze la
sunete -          asociind
-          ritmul sunetele
-          să cânte, aprecieze,
evalueze
-          muzica
Corporală / -          jocurile de rol -          conştiinţa nevoilor Prin:
kinestezică fizice ale
-          excursiile de organismului -          implicare
studiu
-          mişcări -          participare
-          să se mişte
-          coordonare -          manevrând
-          să atingă
-          exprimă idei şi -          mişcându-se
-          mânuirea sentimente
obiectelor -          activităţi
practice
Naturală -          animalele -          mişcare -          observând
relaţiile
-          plantele -          observaţii
-          comparând
-          detaliile -          detalii senzoriale
-          culegând
-          natura datele
-          să stea în aer -          utilizând
liber informaţii
senzoriale
Intrapersonală -          autoreflecţia -          autoevaluarea -          sarcini
individualizate
-          urmărirea -          înţelegerea de sine
propriilor -          când işi poate
interese -          exprimarea alege
sentimentelor, activităţile
-          stabilirea de gândurilor
scopuri -          în atmosfera
de
-          etica, morala corectitudine
-          muncă
independentă
 Interpersonală -          interacţiunea -          negociere / mediere -          în grup
-          colaborarea -          comunicarea -          interviuri
verbală / non-
-          relaţiile sociale verbală -          observându-i
pe alţii
-          empatia faţă de -          să vada perspective
altii multiple -          comunicând
cu alţii
-          să înţeleagă pe altii
-          relaţionând cu
alţii
  
            Observaţiile curente, coroborate, cu cele desprinse din analiza chestionarelor, ne vor oferi
informaţii pentru a proiecta un traseu educaţional individual, fără a face etichetarea elevilor.
            Thomas Armstrong identifică mai multe stiluri de învăţare (“Instruirea diferenţiată” – pag.
21).
Astfel:
Copiii cu inteligenţă gândesc, au nevoie, preferă:
preponderent:
lingvistică în cuvinte -          să citească -          cărţi
-          să scrie -          benzi desenate
-          să povestească -          instrumente
de scris
-          să joace jocuri
de cuvinte -          jurnale
-          dialog
-          discuţii
-          povestiri
-          dezbateri
logică / matematică în raţionamente -          să -          lucruri pe care
experimenteze să le exploreze
şi să le
-          să pună gândească
întrebări
-          materiale de
-          să rezolve laborator
probleme
logice -          obiecte de
 -          să calculeze manipulate
-          excursii la
muzee de
ştiinţă
vizuală / spaţială în imagini -          să deseneze -          lego
-          să proiecteze -          video
-          să vizualizeze -          filme
-          să schiţeze -          jocuri de
imaginaţie
-          cărţi illustrate
-          excursii la
muzee de artă
ritmică / muzicală prin ritm şi melodii -          să cânte -          cântatul
-          să fluiere -          concertele
-          să fredoneze -          muzica acasă
şi la şcoală
-          să bată tactul
-          instrumentele
-          să asculte muzicale
corporală / prin senzaţii -          să danseze -          jocuri de rol
kinestezică somatice
-          să alerge -          dramatizări
-          să sară -          mişcare
-          să -          sport
construiască
-          jocuri fizice
-          să atingă
-          experienţe de
-          să gesticuleze laborator
intrapersonală interiorizează -          să-şi -          locuri secrete
stabilească
scopuri -          timp petrecut
in solitudine
-          să mediteze
-          proiecte
-          să viseze desfăşurate în
ritm propriu
-          să tacă
-          posibilitatea
 -          să facă planuri de a alege
interpersoanlă comunicându-şi -          să conducă -          prieteni
ideile altora
-          să organizeze -          jocuri de grup,
societate
-          să relaţioneze
-          evenimente
-          să manipuleze
-          cluburi
-          să medieze
-           mentori /
-          să mearga la ucenici
petreceri
 
            Pentru valorificarea tuturor categoriilor inteligenţei, în predarea conţinutului
informaţional, trebuie să se ţină seama de 5 cerinţe de individualizare a învăţămantului:
         parcurgerea materialului într-un timp determinant, specific structurii psihice a elevului;
         elevului să i se ofere posibilitatea să lucreze în anumite moment în condiţii care îi convin
personal, ceea ce impune modificarea organizării tradiţionale a activităţii şcolare;
         posibilitatea de a aborda un subiect într-o fază anumită, în funcţie de cunoştinţele
acumulate anterior; cerinţa este eficientă la obiectele cu conţinut liniar;
         posibilitatea introducerii unor unităţi de instruire în favoarea elevilor cu cunostinţe reduse
sau a unora cu deprinderi bine consolidate;
         utilizarea mai multor mijloace de instruire, astfel încât el sa poată să aleagă pe cele care i
se potrivesc la un moment dat.
Un element esenţial în aplicarea T.I.M la şcoală, este cunoaşterea profilului de inteligenţe ale
elevilor. Aflarea punctelor “tari” şi “slabe” este esenţială pentru stabilirea strategiilor de
diferenţiere şi individualizare.
Prin Curriculum elaborat de şcoală, se poate valorifica potenţialul individual oferind elevilor
posibilitatea manifestării punctelor forte pe care le au, a formelor de inteligenţă care domină la
fiecare individ.
Înţelegând care sunt punctele tari sau slabe ale unui tip de inteligenţă, se poate organiza
procesul de învăţământ, prin focalizarea activităţii pentru stimularea punctelor tari. Cunoscând
profilul de inteligenţe al elevului, putem enumera câteva posibilităţi de aplicare a T.I.M în
contextual actual al şcolii:
a)      la începutul lecţiilor obişnuite, folosind o activitate care stimulează inteligenţele multiple
în scopul de a creşte motivaţia elevilor (folosirea inteligenţelor multiple ca “punct de plecare” al
lecţiei);
 b)      în cadrul unei teme interdisciplinare realizată într-un grup constituit din elevi
reprezentând diverse inteligenţe “tari”, care vor colabora în realizarea unei sarcini prin coduri de
simboluri şi perspective diferite;
c)      explorarea unei teme la nivelul unei discipline, prin diferite coduri de reprezentare;
d)      în cadrul unui proiect individual prin care, fiecare elev işi va realiza tema din perspectiva
inteligenţei / inteligenţelor “tari”.
 “Sărbătorile de iarnă- bucuria copiilor”, este o temă de abordare interdisciplinară în care sunt
vizate mai multe tipuri de inteligenţă: lingvistică (învăţarea versurilor), naturistă (activităţi de
cunoaştere a calendarului naturii), interpersonală (analizează fapte şi personaje), intrapersonală
(exprima propriile gânduri şi reacţii în legătură cu un fapt de viaţă), muzicală / ritmică (însuşirea
melodiilor), kinestezică (folosirea anumitor mişcări ale corpului).
În lecţia cu tema “Animale sălbatice de la noi din ţară” pot fi administrate o serie de sarcini
de lucru care stimulează devoltarea inteligenţelor multiple ale fiecărui elev, sarcini de lucru cu
conţinut specific fiecăreia dintre inteligenţe, după cum urmează:
1)      Inteligenţa verbal-lingvistică:
-          enumeră animalele sălbatice pe care le cunoşti din ţara noastră;
-          spune câte o ghicitoare despre fiecare şi scrie una din ele;
-          enuemră poveşti în care apar animale sălbatice şi redă oral / scris una din ele
2)      Inteligenţa logică / matematică:
-          recunoaşte animalele şi grupează-le după mărimea lor;
-          numără câte picioare are fiecare animal enumerate mai sus;
-          numără animalele din fiecare grupă format;
-          compune o problemă
3)      Inteligenţa spaţial-vizuală:
-          colorează desenul “Pădurea” apoi lipeşte la locul potrivit animalele desenate mai jos;
-          desenează animalul care îţi place cel mai mult
4)      Inteligenţa muzicală / ritmică:
-          interpretaţi cântece care au ca “personaje” animale sălbatice;
-          realizaţi mişcările sugerate de ritmul melodiei
5)      Inteligenţa corporală / kinestezică:
-           interpretaţi în faţa colegilor, cu ajutorul mişcării, gestului şi mimicii, scena întâlnirii
dintre o vulpe şi un iepure sălbatic
 6)      Inteligenţa naturistă:
-          iepuroaica-mamă caută puiul de iepuraş pe care tocmai l-a pierdut la ieşirea din pădure;
spune cum procedezi
7)      Inteligenţa interpersonală:
-          spuneţi părţile componente ale corpului unui animal (urs) şi ale unei păsări (barza);
scrieţi cu ce se hrăneşte fiecare
8)      Inteligenţa intrapersonală:
-          încercaţi să fiţi în locul unui iepure într-o zi de iarnă; cum vă veţi descurca?
Fiecare tip de inteligenţă îşi pune amprenta asupra felului în care percepem această lume,
asupra felului în care asimilăm informaţia şi a felului în care ne comportăm.
           
Referințe bibliografice
1.      Dragu M., Dumitru I.,  “Cartea inteligenţelor multiple”, Ed. Gimnasium, 2010
2.      Gardner H., - “Inteligenţe multiple.  Noi orizonturi”, Editura Sigma, 2006
3.      Gliga L. (coord. ) – “Învăţarea activă”, “Instruirea difernţiată”, M.E.C.I, Bucureşti, 2001