0% au considerat acest document util (0 voturi)
144 vizualizări1 pagină

Compunere

Documentul descrie copilăria autorului la țară, cu amintiri despre citit în copacii din grădină și ospățuri cu cireșe.

Încărcat de

Kasiana Elena
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
144 vizualizări1 pagină

Compunere

Documentul descrie copilăria autorului la țară, cu amintiri despre citit în copacii din grădină și ospățuri cu cireșe.

Încărcat de

Kasiana Elena
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Compunere “Copilăria mea”

Copilăria e acea perioadă a vieții mele de care îmi amintesc cu mare drag. Mă întorc cu
gândul la ea de multe ori. Este etapa cea mai frumoasă, a visării, a lipsei de griji și a
convingerii că totul este posibil.

Amintirea copilărie păstrează magia a ceea ce suntem noi cu adevărat, fără măști, fără
așteptări, fără supărări de lungă durată.

Când eram copil trăiam din plin fiecare zi, iar zilele păreau foarte lungi, la fel și
vacanțele de vară.

Cu toate astea, nu aveam un anotimp preferat. Fiecare avea farmecul lui, iar noi copiii,
imaginație cât să ne distrăm la maxim.

Copilăria mea la țară nu aș da-o pe nimic. Am crescut aproape de natură și de


“pământ”.

Vara, bucuria vacanței era nespusă. Mă cocoțam de dimineață până seara în copacii
mei preferați, cireșul și nucul care se aflau tocmai în fundul grădinii.

Imi plăcea să iau și o carte cu mine, să mă afund în vreo creacă mai mare și să rămân
uitată acolo până când mă chema mama la masă. Nu de puține ori am mai și căzut, dar
m-am întors de fiecare dată la cireșul meu.

În toiul verii, când cireșul era plin, chemam toți copii de pe stradă la un ospăț în toată
regula.

Iar alteori, îmi plăcea să mă urc pe cea mai înaltă creangă, să mă agăț strâns de ea și
să mă las în bătaia vântului.

S-ar putea să vă placă și