0% au considerat acest document util (0 voturi)
52 vizualizări3 pagini

Injectia Intramusculara

Încărcat de

Nicoleta Badea
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
52 vizualizări3 pagini

Injectia Intramusculara

Încărcat de

Nicoleta Badea
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

INJECTIA INTRAMUSCULARA

Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau a unei
substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop: introducerea in organism a unor substante medicamentoase.
Locuri de electie: Regiunea superoexterna fesiera, deasupra marelui trochanter; fata externa a
coapsei, in treimea mijlocie; fata externa a bratului in muschiul deltoid.
Materiale necesare
Tava medicala cu: musama si aleza, tavita renala, casoleta cu tampoane sterile de vata sau
comprese din tifon; lampa de spirt, seringi sterilizate si uscate de marime corespunzatoare
cantitatii substantei de administrat; medicamentul de injectat (solutii apoase, uleioase, pulberi
uscate solubile in apa distilata sau ser fiziologic) in flacoane inchise; alcool, eter, benzina iodata
sau tinctura de iod, pile pentru deschiderea fiolelor; cel putin trei ace de marimi diferite, inarmate
cu mandrin; pensa antomica sau pensa Pean; medicamente pentru eventualele accidente:
adrenalina, efedrina, cardiotonice, calciu, Romergan, etc.
Tehnica executarii injectiei intramusculare
- Se pregatesc materialele si instrumentele necesare si se transsporta langa bolnav (cu tava sau
masuta).
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului; stabilirea locului injectiei
- Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;
- Se aseaza bolavul in decubit ventral, lateral, pozitie sezand sau in picioare
- Se descopera locul de electie;
Pentru injectie in regiunea fesiera, se repereaza urmatoarele puncte:
- punctul Smarnov, la un lat de deget deasupra marelui trochanter si inapoia lui.
- punctul Bertlhelemey, la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne ale liniei care uneste
splina iliaca antero-posterioara cu extremitatea superioara a santului interfesier.
- zona situata deasupara liniei care uneste splina iliaca posterioara cu marele trochanter. Pentru
pozitia sezand, injectia se efectueaza in toata regiunea fesiera, deasupra punctului de sprijin.
Efectuarea injectiei
- spalare pe maini cu apa curenta si sapun;
- Dezinfectarea mainilor cu alcool;
- Se monteaza seringa in conditii de asepsie perfecta.
- Se verifica fiola, se incarca seringa cu substanta de injectat, se elimina bulele de aer
- Se schimba acul, indepartandu-l pe cel cu care a fost aspirata substanta si se adapteaza un ac
potrivit pentru injectie
- Se degreseaza locul injectiei cu un tampon de vata cu eter si se dezinfecteaza cu alt tampon cu
alcool
- Se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
- Se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
- Se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 - 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata
la seringa.
- Se verifica pozitia acului prin aspirare.
- Se injecteaza lent lichidul.
- Dupa injectare se scoate acul cu seringa, acoperind locul cu un tampon cu alcool.
- Se maseaza locul cu tamponul cu alcool, pentru a disocia planurile tesuturilor strapunse,
activand circulatia pentru a favoriza absorbtia.
- Se aseaza bolnavul in pozitie comoda unde va sta in repaus fizic timp de 5 - 10 minute.
- Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.
Reorganizarea locului de munca
- se arunca la cos desurile de injectie (fiole golite, tampoane de vata).
- se spala imediat seringa, acele folosite, cu apa si detergenti;
- se dezinfecteaza dupa o clatire abundenta si se pregateste pentru sterilizare
Accidente si incidente
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se impune retragerea
acului si efectuarea injectiei in alta regiune.
- paralizie prin lezarea nervului sciatic
- hematom prin inteparea unui vas.
- supuratie asptica datorata unor substante care nu sunt resorbite.
- ruperea acului - se extrage pe cale chirurgicala;
- embolie prin introducerea accidentala intr-un vas de sange a unei substante uleioase sau in
suspensie.
- Observatii
- pozitia acului pentru solutiile injectabile colorate, se verifica detasand acul.

Sursa 2:

Injecţia intramusculară se face, de asemenea doar în scop terapeutic şi constă in introducerea


unor soluţii izotonice, uleioase, sau a unor soluţii coloidale în stratul [Link] vascularizaţia
sa bogată, muşchiul asigură o absorbţie mai rapidă a substanţei injectate, iar prin inervaţia
senzitivă mai puţin dezvoltată nu produce o durere prea mare la distensie , ceea ce permite, pe
lângă injectarea de soluţii, injectarea de substanţe uleioase iritante şi de suspensii.
Zonele de elecţie pentru practicarea injecţiilor intramusculare sunt:
- regiunea deltoidiană – deasupra şanţului radial al humerusului;
- faţa anteroexternă a coapsei – folosită mai ales la copii. Substanţa se injectează cvadriceps sau
în muşchii vaşti externi. La adult, zona este cuprinsă între o orizontală ce trece la 3 laturi de
deget sub marele trohanter şi alta ce trece la 4 laturi de deget deasupra marginii superioare a
rotulei
- regiunea fesieră – este cel mai frecvent utilizată pentru faptul că, pe lângă masamusculară
bogată care o conţine, participă mai puţin la mişcări. Injectarea înaceastă regiune trebuie să evite,
însă, lezarea vaselor fesiere şi a nervului [Link] aceasta se foloseşte cadranul superoextern
al fesei, rezultat din împărţirea saprin două linii (una orizontală ce trece prin marginea marelui
trohanter până laşanţul interfesier şi alta verticală, ce trece prin jumătatea fesei), sau se foloseşte
partea de fesă situată deasupra liniei ce uneşte marele trohanter cu spina iliacă postero-
superioară.Seringa va avea capacitatea adaptată la cantitatea de soluţie injectată, se vor utiliza
acelungi de 6-8 cm, cu bizoul lung. Acul se introduce ataşat la seringă, profund în
masamusculară, printr-o mişcare bruscă (fig. 4.7.). Se aspiră puţin în seringă pentru a verifica
dacănu s-a pătruns într-un vas, după care se injectează lent soluţia. După terminarea injecţiei se
retrage brusc acul şi se masează puţin locul, cu tamponul de vată, pentru a strica paralelismul
[Link] şi accidentele sunt rare.
Menţionăm totuşi
:- înţeparea nervului sciatic ce produce o durere vie de-a lungul coapsei şi gambei; se scoate acul
şi se introduce în alt loc;
- înţeparea unui vas sanguin se traduce prin apariţiasângelui la aspiraţie în seringă; se scoate acul
şi se înţeapă în alt loc, deoarece introducerea de substanţe uleioase sau suspensii încirculaţia
sanguină poate produce accidente grave (embolii);
- ruperea acului se poate face prin contracţia reflexăputernică a muşchiului; de aceea se
recomandă bolnavului săstea relaxat şi să nu contracte muşchiul. În cazul în care acul s-arupt
acesta trebuie extras imediat;
- flegmonul fesier este urmarea unor defecte deasepsie şi a introducerii unor substanţe ce pot
produce necrozeaseptice

S-ar putea să vă placă și